Amul V, New 11-12 Martie-Aprilie 1942 ROMANIA EROICA REVISTA PENTRU PROMOVAREA ROMANISMULUI Director Jon Colfescu-Delaturda Redactlo 1 cdministrajia: Bucuresti, Str, Antim, 19 Telefon 3.25.59 APARE LUNAR Pe marginea pdcii viitoare Cititorii nostri s& nu fie surpringsi de cele ce vor citi in prezentul editorial. Totul intra in complexul preocuparilor noastre permanente. Suntem in plin raézboi. Dar orce razboi se face in vederea p&cii. Razboi pentru razboi nu exista. Ex xisti numai rdzboi pentru pace. Cu toate greutatile razboius lui, cu toate imensele lui sacrificii, nu vom gresi, daca spu- nem ci mai grea este pacea. Razboae a dus omenirea de cand existé. Cu cat e omul mai aproape de primitivitate, cu atat tréeste mai mult in anarhie. Sunt razboae de nimicire. $i sunt rézboae de creatiune, Nu usor le poti distinge. Pentru a le intelege cu adevérat, trebue s& te duci la mobilul cared’ migcé pe faptuitor, caret pune arma ucigatoare in mand; la viata lui interioaré, Numai asa vom putea intelege si semnificatia razboiului si valoarea pacii caresi ya urma $1 posibilitatile de castig $1 de pierdere ale adversarilor. sets Dar nici mobilul nu e usor de descoperit 51 de infeles. Oamenii isi fauresc prin, inteligenfé anumite {eluri, cari 1 sunt totus cele adevarate. Cact aes tain 70 ait inteligenta, ci din subconstientul lor prolung; We . ane Hes mostenirea ancestrald. $i ne trebuese suylgace. Pent Be . a a eri, a . 4 " nul div aca mijloace e privirea eee ji pct, Con oe aa Mea shen une, o continuitate Si pe urmasi. Exista a “el mar Oe ae, cater : _ de gand, o continuil > nu trece de var aduce gloria sau d aloatee. a © gradatie in loarea mobilului care ica dat nag valoarea morald a mobile, dupé cum 0 gradaye ‘lat, ca celule constitue Popoarelor, ca gi a indiv tive a parte.m2 ; ROMANIA BRoTey Hanibal a distrus arm a ff natele romane. A aj [ Aa inai tilor Romei: Hanibal ante portas a fost cali sc aintea por col care a pandit-o in cursul evolutiei sale asc indent” Bet n'a intrat in Roma. N’a intrat, Pentru ci ny trek Dar Cu toate cd scopul suprem urmérit nu Putea s& a a intre, : altul fotusi si romanii si cartaginezii ! 5 $ iginezii, se conduceau d. a e i : Y constiente, pe cari nu le puteau infelege. Numai acne aa mobile au determinat pe Hanibal si se deters Sd se opreascd il i a justificat celebra apostrofa a cri aenersl eed on i al, oincere scis, uti victoria nescis) ©; Haj ibal a He stii, a fe folosi de victorie nu stit mig" a ne a s'a folosit de victorie, pentruca nu trebuia si ee ee ; a rolul lui, in complexul Spiritualitafii tim, cla es a salva Cartagina si de a distruge Roma, ci a p ‘a ti distrugerea patriei sale si gloria Romei, pa rt Tau si atunci doué mentalita ‘ per trecutul si alta viitorul, Mercantilismul carta: a e Sa afafe, Sd pue in valoare, sa ofeleasca virtutile A oe ee oe in situatie de a-si indeplini marea misiune Fo Ho a Pea Cucerirea si organizarea lumei vechi. eta eine RE Pentru patria sa. In realitate ef lupta ae Ghunig aceasta se reducea rolul sdu ‘si toate De faetpri ee ee Sa oprit la portile Rome. Deaceea Roma en ‘ar nu daramata. Rolul glorios ce trebuia si poe ea Ca sd fie supusa la grele incercéri, Din ee caheg eae eae es marile virtufi, elanurile infaptuiri si marile victor, pe meee on i In ti ri « ee lucrurile nu se pot petrece altfel. Si astazl eee re a doua mentalititi: 0 mentalitate perimata Binet hee eels Si astaizi ne gasim in fafa plamé féuresc temeliile Ne 888!m in fafa sampionilor cari fl 1 astizi lumea veche nu f 4 u lace de, re NE creatoaze, si le Geta prove fa yore nama attr Propia ei pleire si fie asigurats, Mi’ mondiale si penta lu ne gandim decat la noi, pastiei. Puterile intunericului erau eu nae margined, cul ROMANIA EROTICA ne ci in posesia for. Eram victimele lor. Marile mase ale pos tl i; nu erau chemate la viafa. Geniul nostru specific era i a aati adancuri. Marile virtuti nationale zaceauin paraginire. et ebuia s& fim zguduiti, sd ni se creeze réni pe trup, sa sus ferim cumplit, pentru ca sa ne redresdm, pentruca aC stramosilor sd fie repuse in functie, pentruca sd t bali de lepra streind, sa redevenim noi ingine si pee ats mai cu geniul nostru specific 1a féurirea nouei lumi, a p riului nostru destin. ee r Noi suntem astazi in randurile Demiurgilor. Nu se es ajunge la acest méret rezultat, fdrd actiunea concentri dusmanilor nostri. ne Dar ‘pentruca sd ne dam seamed Ce a marele razboi si de perspectivele pacii pete 3 ie 1 veste, trebue sa stim mai intdi cd razboiul ek ODF i i i t inte ci razboiul dintre neamuri poste Fe et pel Pe ca razboiul acesta e determinat i carel_ducem in fiecare clipa, raaboi la care se treaga noastrd existenfa. 5 of Trebue si ne ocupaém deci in PF ci dupacum ducem nostru zilnic, de razboiul de fiecare aly ‘nem roadele {ui pacea acest razboi, perpetuu, $1 dupacum Oe cel mare $i la de toate zilele, aga vom duce gt 1 ljsim ul va fi si pacea cert ne saturet. No nu apy Intai ducem rdzbol © oe joi_interv' A i are. sd producd fa intamp! astigat 1 Coin favoarea altor roade- i. E un razboi ¢ vrem noi, E OF aistrugerea po ama de situafia noastré in imu! rand de razboiul opice, i, Ane an a adicd recs 5 Tide pe pul munch tutile, din vitefia razboiniculu, egei_ organiza a plugarulul, a. semanarorul S ul ne da painea caresi poarta oe mais ves Vay aii juat , Dar raz! i ate miele BH Iraddarea (runes, a con cea de toate zilele. iff pained in cont »iti vei castiga indent, i e in jurul nostra rare, pe © necuratentely 8 commana el me orma in oPee stricdciunilor: me, pentru ices in contra | nu sunt folositoarROMANE a us sj la datorie. Aceasta e viata Nu e decat F tol i “vederea pacii, adic& in vederea creatiunel ni Dar razboiul la exterior e conditionat. la randul lu un alt razboi, de razboiul contra propiilor noastre sage: de razboiul pentru perfectionarea noastré ca instrument reas toare. De cand ne nastem si pand murim ne pregatim i, scop. Omul e un instrument creator. Educatia tineretulut ny are alti tint’. Legile cari ne conduc nu ne pot duce fa a rezultut. A crea instrumentul om e suprema ratiune: de a fi a oricarei organizatiuni umane. Orice progres Tealizat ip aceasti directiune e un mare rdzboi castigat. Statele si popoarele cari nu cultiva omul, cari if di prin exploatare, prin coruptie, prin limitarea nasterilor, prin mizerie, prin ignorantd, prin urd si zavistie intre clase, q condamna la moarte, Numai popoarele cari cultiva instrument om, cari isi pun supremul tel in aceasta cultivare, yor: paméntul, vor castiga in rézboae si vor dobandi pacea Razboaele dintre natiuni nu pot avea alt scop, Omenirea in totalitatea ei nu poate urmari alta finté, decat liberarea ei din catusele materiei in vederea creatiunei. D. éLem aavul dreptate, cand, in articolul din numérul trecut al acesteire viste, ne vorbeste de vocea lui Dumnezeu in constiinfa m Omul! in esenta lui nu e decat un instrument de a E singura fiinfaé depe pamant care a fost facuta dup si aseménarea Sa, singura inzestrata cu spiritualitatea on De aceea, atat in razboaele dintre neamuri, cat $i noastre de fiecare clipd, nu se poate urmadri d energie: creatoare. f In orice fapt8, in orice razboi, trebue sa tualitatea care isa dat nastere. In viata noastrd de acela va avea succesul, care va fi dominat de 0 Superioaré. Nu exista alta posibilitate, caci in in contra lui Dumnezeu, nu existi forfa care in cale, ‘ Dar nu trebue si ne conducem dupa ap in ordine spirituala se castigs victoria, adeoar entri spirit materia nu conteazé. Nu e decat Deaceea victoria poate fi si pe Cruce. Exemp Se mt inainte. Nu existd pe pama al nesfars; stonitea_Mantuitorului a fost pI nesfarsitului sir de martiri, al lumei noul | ROMANIA EROICA MS atunci, in care palpitim gi noi azi dupa d care s'a plimaddit intreaga viaté a afobuuh de Tina sj se va mai plimadi inca peste mifenii. coi fa lume perimate pe cate 9 taper natant de Germania a fost $i ea ristignita la 1918, th tastney stat victoria ei de atunci. C&ci fara de acea rast treat : fi esit victoria de azi, méntuirea ei si smdnttead TON tuturor de un nou prép&d, care se Pregatea in adancuri, : Noi am Jost incontinuu rdstigniti in decurs de doug mii de ani. Si astazi suntem ined rastignifi. Dar toate avestea insemneazé inviere, insemneazd putrezirea bobului de grau insemneazd roade imbelsugate, insemneaza victorie, insemneaza o noua liberare din catusele materiei, o noua te a spiritului, o noud lumina patrunsd in lume, o now’ caldura, © noud spiritualitate care va pune stépdnire pe noi si pe lume; insemneazi Pacea, o pace spi.itualizaté, cum n'a mai fost pan’ acum in decursul veacurilor. Aceasta e victoria. Dar sa nu alunecdm spre aparenje inselétoare. S& revenim la ceeace am spus la inceput. Victoria, ca si o gdsim, trebue sé _o cdutém mai infai in noi insine, in viata noastra interioara. Cel ce nu o gaseste aici nu o infelege si nu o obfine. Nu obfine victoria acela care nu o meritd, Poate el si Provoace, poate si martirizeze pe alfii, poate si provoace orie cite pripaduri; nu se face decat instrumentul propriei lui pieiri Victoria e mai intai in noi ingine. E transformarea, renae sterea, regenernrea noastrd. Aceasta e victoria. Aceasta e pacea. Romania Eroicd —————— —<“<: DELA INTELEPTI LUMINA :