Ghid Eval Proces Planif Admpublicalocala

2016
GHIDUL NOULUI ANGAJAT
pentru
AUDITORII PUBLICI
EXTERNI
Paşi de urmat şi informaţii utile

pentru persoanele nou angajate
Prezentul material are scopul de a vă îndruma paşii, ca nou angajat al

Curții de Conturi, de a vă furniza răspunsuri rapide la o serie de întrebări
cheie pe care vi le puneți în mod firesc într-o astfel de postură, așa încât
să vă familiarizaţi în cel mai scurt timp posibil cu specificul instituţiei, cu
mediul de lucru, cu atribuţiile și responsabilităţile postului.
Curtea de Conturi a României

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI
Ghidul Noului Angajat pentru Auditorii Publici Externi
Bine aţi venit în echipa Curţii de Conturi a României!
Pagina 1
Curtea de Conturi a României
GHIDUL NOULUI ANGAJAT
pentru AUDITORII PUBLICI EXTERNI
Coordonator: Elena Doina DASCĂLU, vicepreședinte
Autor: Andreea ROTARU, consilier cabinet vicepreședinte
Ediția I, 2016
© Copyright Curtea de Conturi a României 2016
Cuprins
Cuvânt înainte
Introducere
1 Prezentarea generală a Curții de Conturi ...................................................................... 2

1.1 Misiune, viziune, valori, obiective ................................................................................................. 2
1.2 Cadrul legal general ......................................................................................................................... 3
1.3 Organizarea și conducerea Curţii de Conturi........................................................................... 5
1.4 Sediul Curții de Conturi.................................................................................................................... 8
1.5 Istoric ..................................................................................................................................................... 9
1.6 Însemnele de identitate vizuală ale Curții de Conturi ......................................................... 13
2 Reguli principale utilizate în cadrul instituției ......................................................... 16

2.1 Programul de lucru al Curţii de Conturi .................................................................................. 16
2.2 Codul vestimentar............................................................................................................................ 16
2.3 Parcarea autovehiculului personal ........................................................................................... 16
2.4 Deplasarea la serviciu cu transportul public ......................................................................... 17
2.5 Accesul în instituție ......................................................................................................................... 17
2.6 Unde se poate servi masa de prânz............................................................................................ 17
2.7 Unde se poate fuma ........................................................................................................................ 17
2.8 Un apel de la un ziarist! Ce să fac?! ........................................................................................... 17
2.9 Protejarea mediului ........................................................................................................................ 18
3 Servicii și facilităţi ................................................................................................................ 18

3.1 Existența unui ATM în interiorul instituției ............................................................................ 18
3.2 Deținerea unui telefon mobil oficial .......................................................................................... 18
3.3 Unde se pot dobândi cunoștințe suplimentare ? ................................................................... 18
3.4 Asistența medicală .......................................................................................................................... 19

3.5 Facilități suplimentare .................................................................................................................. 19
4 Cerințe de documentare profesională .......................................................................... 20

4.1 Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi a României .............. 20
4.2 Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de
Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități ................................ 20
4.3 Precizări date în aplicarea dispozițiilor Regulamentului privind organizarea și
desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor
rezultate din aceste activități ............................................................................................................... 21
4.4 Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi și Statutul
auditorului public extern ........................................................................................................................ 21
4.5 Revista Curții de Conturi ............................................................................................................... 31
4.6 Sistemul de indicatori de performanță ................................................................................... 32
5 Activitatea internațională ................................................................................................. 38

5.1 Colaborare și cooperare cu organizaţii şi asociaţii profesionale internaţionale ...... 38
5.2 Participare la grupuri de lucru internaționale INTOSAI şi EUROSAI ............................ 41
6 Platforma informatică a Curții de Conturi ................................................................... 45

6.1 Semnătura electronică................................................................................................................... 45
6.2 Arhivare documente ....................................................................................................................... 45
7 Etapele şi primii paşi de urmat în activitate ............................................................... 46

7.1 Documente necesare pentru constituirea dosarului profesional .................................... 46
7.2 Contractul individual de muncă ................................................................................................. 46
7.3 Completarea declaraţiei de avere şi interese ......................................................................... 46
7.4 Acces la documente clasificate .................................................................................................... 47
7.5 Plata drepturilor băneşti .............................................................................................................. 47
7.6 Asigurarea resurselor tehnice IT şi de comunicaţii ............................................................. 48
8 Cum ne integrăm în prima zi de muncă? ...................................................................... 49

8.1 Am sosit la noul loc de muncă ..................................................................................................... 49
8.2 Cum să înţelegem mai bine cultura organizaţională a Curții de Conturi şi să ne
acomodăm rapid la noul loc de muncă? ............................................................................................ 50
8.3 Instruirea în domeniile prevenirii şi stingerii incendiilor, al situaţiilor de urgenţă, al
securității şi sănătății în muncă........................................................................................................... 51
Pagina 1
9 Planificarea şi integrarea în activitate a noului angajat......................................... 52

9.1 Îndrumarea în primul an de activitate..................................................................................... 52
9.2 Evaluarea competenței .................................................................................................................. 56
9.3 Dezvoltarea carierei ....................................................................................................................... 57
9.4 Formarea profesională ................................................................................................................. 58
10 Informaţii suplimentare .................................................................................................... 65
Pagina 2
Nicolae Văcăroiu
Preşedintele
Curţii de Conturi a României
Cuvânt înainte
Bine aţi venit în echipa de profesionişti a Curţii de Conturi a României!
Activitatea pe care o începeţi astăzi este foarte importantă pentru îndeplinirea misiunii şi
viziunii instituţiei noastre. Doresc să vă asigur că, în calitate de nou angajat al Curții de
Conturi, veţi beneficia de condiții adecvate și de o multitudine de oportunităţi pentru a vă
dezvolta atât profesional cât şi personal. Sunt încrezător că veți ști să le valorificați în mod
optim!
Vă aflați acum la un început de drum: pentru a face mai ușoară adaptarea
dumneavoastră în cadrul instituției noastre vă punem la dispoziție acest ghid dedicat noului
angajat. Sper ca informaţiile incluse în prezentul ghid să vă fie folositoare, iar perioada de
acomodare să fie cât mai scurtă posibil.
Pentru că munca fiecărui angajat constituie o contribuţie de valoare la realizarea
obiectivelor noastre, mă bucur să salut prezența dumneavoastră în echipa de profesioniști a
Curții de Conturi şi vă urez mult succes în noua activitate!
Preşedintele Curţii de Conturi a României

Nicolae Văcăroiu
Introducere
Acest ghid a fost elaborat cu scopul de a vă îndruma primii paşi, ca nou angajat, în cadrul
Curţii de Conturi a României şi de a vă pune la dispoziţie răspunsuri rapide la o serie de
nelămuriri sau întrebări cheie, astfel încât dumneavoastră să vă puteţi familiariza în cel mai
scurt timp posibil cu specificul instituţiei noastre, cu atribuţiile și responsabilităţile postului
ocupat, cu grupul din care veţi face parte, dar şi cu mediul de lucru intern ori extern instituţiei
caracteristic profesiunii de auditor public extern.
Ghidul vă pune la dispoziție un cadru general de orientare și de integrare eficientă, ca
nou angajat, în colectivul Curții de Conturi a României.
Ghidul include următoarele:
o O scurtă prezentare a Curţii de Conturi a României (inclusiv istoricul acesteia);
o Etapele şi primii paşi de urmat în activitate de către noul auditor public extern,
grupate pe componentele structurale şi organizaţionale principale;
o O planificare orientativă a integrării în activitatea profesională a noului auditor public
extern;
o Informaţii suplimentare, care susțin buna desfăşurare a activităţii de către noul angajat
în postul de auditor public extern.
Pentru început, o multitudine de informaţii utile şi deopotrivă necesare le veţi găsi
disponibile pe internet la pagina: http://www.curteadeconturi.ro/, precum şi pe intranet pe
pagina web oficială a instituţiei, la secţiunea: Salv@tor.
Pagina 1
1 Prezentarea generală a Curții de Conturi
1.1 Misiune, viziune, valori, obiective
Pentru o imagine de ansamblu, elementele definitorii ale instituției supreme de audit în

România, împreună cu atributele esențiale sunt expuse în manieră grafică în schemele
următoare.
VIZIUNEA
O Curte de Conturi independentă, recunoscută pentru integritatea și imparțialitatea sa, respectată
pentru profesionalismul său și pentru calitatea și impactul activității sale, în măsură să contribuie la
îmbunătățirea calității finanțelor publice în România.
Pagina 2
Obiectivele strategice pe care ni le propunem pentru îndeplinirea misiunii, precum și

pentru respectarea și atingerea principiilor și valorilor etice fundamentale sunt:
Profesionalism
1. Desfășurarea acțiunilor de control și a misiunilor de audit fără a ceda
presiunilor provenite din surse externe;
2. Continuarea promovării și facilitării implementării standardelor inter-
naționale profesionale, adaptate atribuțiilor și nevoilor proprii de audit.
La
Transparență și rezultate
3. Obținerea de rapoarte de calitate bazate pe constatări și probe solide nivelul
care să contribuie la creșterea responsabilității gestiunii resurselor
financiare ale statului. instituției
Comunicare
4. Îmbunătățirea schimbului de cunoștințe, informații și experiență, cu
specialiști din entitățile publice, pentru creșterea responsabilității
entităților publice în cheltuirea banilor publici.
Învățare și dezvoltare La nivelul
5. Dezvoltarea aptitudinilor și abilităților profesionale prin însușirea personalului
legislației, regulamentelor, standardelor de audit, manualelor și ghi- de
durilor de specialitate. specialitate
1.2 Cadrul legal general
Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 140 din
Constituţia României, republicată, şi ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, și are următoarele atribuții principale:
(1) Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare,
administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului
public, furnizând Parlamentului şi respectiv autorităţilor publice deliberative ale
unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestor
resurse, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii,
eficienţei şi eficacităţii. De asemenea, Curtea de Conturi poate exercita auditul
performanţei asupra bugetului general consolidat, precum şi asupra oricăror fonduri
publice.
(2) Funcţia de control a Curţii de Conturi se realizează prin proceduri de audit public
extern care sunt prevăzute în standardele proprii de audit; standardele proprii sunt
elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate.
(3) În unităţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii de Conturi se exercită prin
camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, structuri fără personalitate
juridică.
Pagina 3
(4) Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom (în conformitate cu
dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi, republicată) şi reprezintă România, în calitatea sa de
instituţie supremă de audit națională, în organizaţiile internaţionale ale instituţiilor
supreme de audit (INTOSAI1, EUROSAI2, Comitetul de Contact – vezi pentru
detalii Secțiunea 5.1).
(5) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de
gestiune ale bugetului general consolidat din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi
neregulile constatate. Raportul anual al Curţii de Conturi se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea a III-a.
(6) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul
de gestionare a resurselor publice ale statului și ale sectorului public şi raportează
cele constatate.
(7) Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau autorităţilor publice deliberative ale
unităţilor administrativ-teritoriale (prin camerele de conturi judeţene şi a
municipiului Bucureşti) rapoarte pe domeniile proprii de competență, ori de câte ori
consideră necesar.
O reprezentare grafică sinoptică a prevederilor celor două documente oficiale

menționate este redată în diagramele următoare.
1
INTOSAI – International Organization of Supreme Audit Institution
2
EUROSAI – European Organization of Supreme Audit Institution
Pagina 4
(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de

MONITORUL OFICIAL administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale
AL ROMÂNIEI sectorului public.
(2) Funcția de control a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de
Nr. 238 PARTEA I 03 aprilie 2014 audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate
în conformitate cu standardele de audit internaționale general
acceptate.
REPUBLICĂRI (3) Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în

Legea nr. 94/1992 privind organizarea art. 1
conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în prezenta lege
și funcționarea Curții de Conturi și reprezintă România în calitatea sa de instituție supremă de audit în
organizațiile internaționale ale acestor instituții.
(4) Litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de

către instanțele judecătorești specializate.
(5) În unitățile administrativ-teritoriale, funcțiile Curții de Conturi se exercită

prin camerele de conturi județene și prin cea a municipiului București,
structuri fără personalitate juridică.
Ca instituţie supremă de audit, Curtea de Conturi a României a avut o preocupare

permanentă atât pentru creşterea capacităţii instituţionale cât și pentru angajarea unui
program intens şi permanent de pregătire profesională, preocupări care s-au concretizat într-o
mai puternică implicare a auditorilor publici externi în instaurarea disciplinei în ceea ce
priveşte utilizarea banilor publici, în deplină concordanţă cu prevederile legale în materie.
S-a plecat de la principiul valabil recunoscut că legalitatea şi regularitatea reprezintă
trăsături definitorii pentru o democraţie autentică.
1.3 Organizarea și conducerea Curţii de Conturi
Auditorii publici externi îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurilor de specialitate ale
Curţii de Conturi (departamente, la nivel central, şi camere de conturi, la nivel teritorial). În
cadrul departamentelor sunt organizate direcţii, servicii, birouri şi compartimente de
specialitate. În structura camerelor de conturi funcţionează servicii şi birouri.
Cerințele privind modul de acțiune și desfășurarea activității proprii, precum și
răspunderea disciplinară a auditorilor publici externi, condiţiile şi procedurile de aplicare ale
acestora se stabilesc prin Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de
Conturi, aprobat de Plenul Curţii de Conturi.
Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Plenul Curţii de Conturi. Conducerea
executivă a Curţii de Conturi se exercită de către preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care
sunt numiți dintre consilierii de conturi.
Pagina 5
Preşedintele Curţii de Conturi şi ceilalţi membri ai acesteia sunt independenţi în

exercitarea atribuţiilor şi în luarea deciziilor şi respectă principiile conducerii colective,
publicităţii şi transparenţei.
Coordonarea activităţilor desfăşurate în cadrul departamentelor se realizează de către
consilierii de conturi (membri ai Curţii de Conturi numiţi de Parlament), în condiţiile
normelor şi procedurilor stabilite de Plenul Curţii de Conturi.
Camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt conduse de un director
şi un director adjunct.
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi
valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi se efectuează potrivit regulamentului
aprobat de Plenul Curţii de Conturi (documentul RODAS).
Structura organizatorică a Curţii de Conturi este reprezentată în schema grafică

următoare.
Plenul Curţii de Conturi se compune din 18 membri, numiţi de Parlament, care sunt
consilieri de conturi.
Structurile actuale de conducere şi organizatorică ale Curţii de Conturi includ:
I. Curtea de Conturi
a. Preşedintele Curţii de Conturi
b. Vicepreşedinţii Curţii de Conturi
c. Departamente – şefi departamente
d. Camere de conturi – directori
e. Servicii în subordinea preşedintelui – şefi de serviciu
II. Autoritatea de Audit

a. Preşedintele Autorităţii de Audit
b. Vicepreşedinţii Autorităţii de Audit
c. Direcţii - directori
Pagina 6
d. Oficii regionale – directori
III. Secretariatul general
Din cadrul Secretariatului General, direcțiile cu care veți colabora ocazional sunt:
(a) Direcția Resurse umane și salarizare pentru:
 depunerea fotografiei pentru eliberarea legitimației de serviciu -

Compartimentul evidență salariați, corpul A, parter, camera 9 A;
 avizarea semestrială a legitimațiilor de serviciu, Compartimentul evidență
salariați, corpul A, parter, camera 9 A;
 solicitare stat de plată (“fluturaș” de salariu), cereri de adeverințe pentru
medicul de familie și pentru veniturile realizate, stabilirea modalității de
plată a salariului (casierie sau card), completarea formularului tip pentru
casa de sănătate, comunicarea codului IBAN –
 consemnarea în cererea de concediu a numărului de zile rămase de efectuat -
NOTĂ
Pentru eliberarea oricărei adeverințe se va formula o cerere pe e-mail către
Direcția Resuse umane și salarizare.
(b) Direcția Buget, financiar şi contabilitate pentru:

 depunerea documentelor privind efectuarea decontului pentru deplasări.
Pagina 7
1.4 Sediul Curții de Conturi
Sediul Curţii de Conturi se află în municipiul Bucureşti, strada Lev Tolstoi nr. 22-24,
Cod poștal 011948, Sector 1, iar sediile camerelor de conturi se găsesc în oraşele reşedinţă de
judeţ şi în municipiul Bucureşti.
Pagina 8
1.5 Istoric
În România, Curtea de Conturi a fost înfiinţată, practic, o dată cu constituirea statului român
modern.
I. Context istoric premergător înfiinţării Înaltei Curți de Conturi

 24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române, cunoscută şi ca Mica Unire
(Marea Unire fiind cea de la 1918). Unirea este strâns legată de personalitatea
lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5
ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
 În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor, Alexandru Ioan Cuza a unificat
Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.
 Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859 - 1866), a fost perioada de
maximă dezvoltare a României moderne.
II. 24 ianuarie 1864 – Legea Înaltei Curți de Conturi

 Legea Înaltei Curți de Conturi a fost inspirată de legislația franceză (sub aspectul
organizării și funcționării controlului financiar) și de legislaţia belgiană (sub
aspectul desemnării conducerii Curții). Legea a fost votată în Adunarea Electivă
la 8/20 ianuarie 1864 și promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la data
de 24 ianuarie 1864.
 Secțiunile Înaltei Curți de Conturi:
 Controlul financiar ulterior;
 Secția jurisdicțională.
 Personalul Curții avea independență și era inamovibil, fiind asimilat cu
personalul de la Înalta Curte de Casație.
III. Constituția României din 1 iulie 1866

 Art. 116: ”Pentru toată România este o singură Curte de Compturi”
IV. 25 ianuarie 1895 - Noua lege de organizare și funcționare a Curții de Conturi

 Înalta Curte de Compturi are atribuțiuni judecătorești și atribuții de control.
 Legea stabilea situațiile în care Înalta Curte de Conturi ”cerceta, judeca și
decidea”. De asemenea, legea enumera agenții supuși jurisdicțiunii Curții.
 Controlul preventiv al Înaltei Curți de Conturi nu a fost aprobat.
V. Constituția României din anul 1923

 Art. 115 și 116 – atribuie Curții de Conturi controlul preventiv și pe cel de
gestiune a tuturor cheltuielilor și veniturilor statului, iar “regularizarea
socotelilor trebuia prezentată Adunării Deputaților, cel mai târziu în termen de
doi ani de la încheierea fiecărui exercițiu”.
VI. 29 iulie 1929 - Legea privind reorganizarea Înaltei Curți de Conturi

 Sporirea semnificativă a personalului Înaltei Curți de Conturi
Pagina 9
 Introducerea controlului preventiv pe lângă ministere și administrațiile publice

autonome.
 A fost introdus controlul suprem al inventarului administrațiilor statului
(inventarul general al patrimoniului).
VII. Perioada 1931 – 1933 (în timpul domniei Regelui Carol al II-lea)
 Au fost aduse mai multe amendamente la legea Înaltei Curți de Conturi din 1929.
 S-au manifestat ingerințe ale factorului politic în activitatea Înaltei Curți de
Conturi.
 A fost mărit numărul personalului.
 S-a creat, pe lângă Înalta Curte de Conturi, un Consiliu Superior având ca scop
schimbarea conducerii şi efectuarea de numiri pentru cei care serveau puterea.
Unul dintre consilieri urma să îndeplinească funcția de Intendent General și
provenea de la Ministerul Apărării Naționale.
VIII. 30 noiembrie 1948 - Decretul nr. 352 al Prezidiului Marii Adunări Naționale
a Republicii Populare Române, pentru organizarea controlului financiar și
desființarea Înaltei Curți de Conturi
Regimul comunist a considerat că existența unei instituții principial

independente, precum Înalta Curte de Conturi, era incompatibilă cu sistemul
politic și instituțional de inspirație sovietică instaurat în Republica Populară
Română.
 A fost înființată, în cadrul Ministerului Finanțelor, Direcția de Control Financiar.

 A fost organizat controlul financiar intern în toate ministerele, instituțiile
publice, întreprinderile și administrațiile locale.
Notă. Dincolo de dificultăți, în cele 8 decenii de existență, Înalta Curte de

Conturi a acumulat un însemnat capital instituțional, precum şi competențe și
practici bine puse la punct și a dobândit capacitatea de a-şi dovedi utilitatea
socială în condiţiile unui context favorabil de funcționare.
IX. Legea nr. 2 din 28 martie 1973 – Înfiinţarea Curţii Superioare de Control
Financiar
 Se înființează Curtea Superioară de Control Financiar, ca organ al Consiliului de
Stat.
 Atribuțiile de control ale Ministerului de Finanțe au fost preluate de Curte, fiind
extinse și asupra organizațiilor centrale cooperatiste și obștești, în ceea ce
priveşte îndeplinirea de către acestea a obligațiilor prevăzute în bugetul de stat,
utilizarea fondurilor primite de la stat și respectarea disciplinei financiare.
 Curtea avea atribuții jurisdicționale şi atribuții de control preventiv.
 Curtea nu efectua controlul anual asupra conturilor de execuție și asupra
bilanțurilor contabile ale ordonatorilor de credite, nu avea atribuția de a le acorda
descărcarea de gestiune.
 Curtea Superioară de Control Financiar era membră a INTOSAI și EUROSAI.
Pagina 10
X. 22 decembrie 1989 – Încetarea activităţii Curţii Superioare de Control Financiar

 Comunicatul în 10 puncte al Consiliului Frontului Salvării Naționale
stabilea în preambulul său: ”Consiliul de Stat și instituțiile sale își încetează
activitatea”, în consecinţă şi Curtea Superioară de Control Financiar.
 Atribuțiile Curții Superioare de Control Financiar au fost trecute parțial la Corpul
de Control al Primului-ministru.
XI. 21 decembrie 1991 - Constituția României

 Camerele reunite ale Parlamentului adoptă (în cadrul Adunării Constituante)
Constituția României, aprobată prin referendum la 8 decembrie 1991.
La art. 139, Constituția prevedea:
 Alin. 1 - ”Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare,

administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale
sectorului public. În condițiile legii, Curtea exercită și atribuții
jurisdicționale.”
 Alin. 2 - ”Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra
conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar
expirat, cuprinzând și neregulile constatate.”
 Alin. 3 - ”La cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi
controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre
cele constatate.”
 Alin. 4 - ”Membrii Curții de Conturi, numiți de Parlament, sunt independenți
și inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute în
lege pentru judecători.”
 Art. 152 (Dispoziții finale) - ”Curtea de Conturi se înființează în termen de 6
(șase) luni de la data intrării în vigoare a Constituției.”
XII. 8 septembrie 1992 – Reînfiinţarea Curţii de Conturi

 Legea nr. 94/1992 cu privire la organizarea și funcționarea Curții de Conturi
(136 articole) este promulgată de către Președintele României.
 Secțiile Curții de Conturi:
 Secţia de control ulterior
 Secţia de control preventiv
 Secția jurisdicțională.
 Curtea prezintă anual Parlamentului:
 Raportul public anual.
 Rapoartele publice anuale pentru finanțele publice locale (pe județe).
 Viza de control financiar preventiv se acordă pentru ordonatorii principali de
credite din aparatul central.
 Membrii Curții de Conturi și judecătorii financiari sunt independenți și
inamovibili.
Pagina 11
XIII. Perioada 1997 – 2003 Modificări legislative

 Ordonanța Guvernului nr. 15/1997 și Ordonanța de Urgență nr. 88/1997 -
procedurile de privatizare aplicate de Fondul Proprietății de Stat nu sunt supuse
controlului Curții de Conturi. Curtea exercită numai controlul ulterior de
legalitate asupra resurselor financiare care se constituie ca venit la bugetul de
stat.
 Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice
- au fost eliminate din atribuțiile Curții de Conturi cele referitoare la controlul
preventiv, care a trecut la Ministerul Finanțelor.
 Anul 1999 - a fost numit de Parlament noul Plen al Curții de Conturi constituit
din 18 consilieri de conturi.
 Anul 2001 - A fost numit de Parlament un nou Plen al Curții de Conturi.
 Legea nr. 77/28 ianuarie 2002 de modificare și completare a Legii nr. 94/1992
o A restabilit o mare parte din competențele Curții de Conturi:
a) Controlul ulterior asupra procesului de privatizare;
b) Controlul asupra execuției bugetare a Camerei Deputaților și a
Senatului;
c) Prevederi cu privire la rolul Curții de Conturi referitoare la controlul
utilizării fondurilor puse la dispoziția României de Uniunea
Europeană (SAPARD, PHARE, ISPA);
o A introdus competența Curții de Conturi de a efectua audit de performanță și
audit de conformitate (control).
XIV. Anul 2003 - Revizuirea Constituției României din anul 1991

 Constituţia a fost revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin Referendumul
Național din 18 – 19 octombrie 2003 și confirmată prin Hotărârea Curții
Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003.
 Art. 140 reglementează:
 Alin. 1 – „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare,
de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale
sectorului public. În condițiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea
Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate”.
Constituția României din anul 2003 a desființat Secția Jurisdicțională din cadrul
Curții de Conturi.
Mandatul membrilor Curții de Conturi (18 consilieri de conturi) a fost majorat de
la 6 ani la 9 ani, fără drept de înnoire sau prelungire.
XV. Anul 2005 - Înființarea și reglementarea Autorităţii de Audit

 O.U.G. nr. 22/2005, aprobată prin Legea nr. 200/ 2005 - Se înființează și se
reglementează Autoritatea de Audit pentru fondurile acordate României de
Uniunea Europeană prin programele ISPA și SAPARD și pentru fondurile care
urmau să fie acordate în perioada post-aderare.
Pagina 12
 Autoritatea de Audit este un organism fără personalitate juridică (funcționează în

cadrul Curții de Conturi), independent din punct de vedere operațional față de
Curtea de Conturi.
 Activitatea Autorităţii de Audit este conformă reglementărilor și procedurilor
Uniunii Europene, se desfășoară în baza unui program de audit aprobat de
Comisia Europeană și cuprinde cerințe de raportare către aceasta.
XVI. Legea nr. 217/ 24 octombrie 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.
94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi
 Necesitatea acestei legi a decurs din multiplicarea unor atribuții, proceduri și
arhitecturi instituționale ale Curții de Conturi a României, în perioada 1992 –
2005.
Noua lege a asigurat punerea de acord cu noile prevederi ale Constituției din anul
2003 (eliminarea controlului preventiv, desființarea Secției jurisdicționale etc.)
prin următoarele:
 Precizează independența și autonomia Curții de Conturi;
 Prezintă activitățile desfășurate în cadrul Curţii de Conturi:
o audit financiar asupra conturilor de execuție pentru toate instituțiile
publice centrale și locale (ulterior);
o audit de conformitate (control);
o audit al performanței (eficiență, eficacitate, economicitate).
 Stabilește clar entitățile supuse auditului/ controlului;
 Sintagma controlor financiar a fost înlocuită cu auditor public extern.
La 24 ianuarie 2014 s-au împlinit 150 de ani de la înființarea Curții de Conturi a

României, instituție care a avut și are un rol important în controlul gestionării banului public,
fiind una dintre cele mai vechi și importante structuri ale statului de drept din România.
1.6 Însemnele de identitate vizuală ale Curții de Conturi
Impunerea unei imagini reprezentative şi puternice creează sentimentul de apartenenţă la o

organizaţie importantă, crescând gradul de coeziune a personalului instituției. Pentru a
asigura o comunicare vizuală coerentă, consecventă, consistentă și armonioasă, care ajută la
construirea și menținerea reputației instituției, Curtea de Conturi a elaborat în anul 2015,
Manualul de identitate vizuală. Manualul de identitate vizuală este un instrument care ajută la
menținerea consecventă și aplicarea corectă a identității Curții de Conturi a României. Prin
intermediul acestui manual se promovează un set de valori ce țin de cultura organizațională
proprie, care identifică instituția atât intern cât și extern.
Elementele esențiale care constituie identitatea vizuală: logoul, antetul, şabloanele de
prezentare (de exemplu în Power Point), mapa, plicurile de corespondență, cărţile de vizită și
altele asemenea, trebuie să fie întotdeauna folosite conform setului de reguli care se regăsesc
în Manualul de Identitate Vizuală.
Elementele principale de identitate vizuală, utilizate în prezent de Curtea de Conturi,
sunt sigla și insigna.
Pagina 13
Sigla cuprinde două cercuri concentrice, simbolizând principiul

autoregenerării, precum şi caracteristicile de integritate și unitate.
Fondul utilizat în cazul primului cerc este albastru, culoare care are
corespondență cu ideea de siguranță, inducând un sentiment de
soliditate şi de încredere, simbolizând capacitatea Curții de Conturi a
României de adaptare la factorii exteriori instituției. În cazul celui de-al
doilea cerc, fondul utilizat este de culoare bleu gradient.
Actualul element de identitate vizuală cuprinde trei cercuri concentrice. Logoul
menţionat cuprinde două cercuri concentrice, simbolizând integritatea și unitatea.
În interiorul coroanei circulare ataşate în partea superioară, stă scris ”Curtea de
Conturi” iar în partea inferioară stă scris ”România”.
În interiorul celui de-al doilea cerc este desenată o balanță cu două talere (culoarea
Abanos). Balanța simbolizează adevărul juridic: pe talerele sale trebuie puse toate probele,
lăsând ca balanța să indice unde este dreptatea.
Pe talerul din stânga sunt desenate monede suprapuse (care semnifică fondurile
publice utilizate de instituțiile care intră în competența de verificare a Curții de Conturi), iar
pe talerul din dreapta este desenată o carte pe care stă scris "Lex" simbolizând imparțialitatea
în fața legii și în aplicarea acesteia.
Balanța se află pe o carte deschisă (semnificând cunoștințele profesionale ale
personalului Curții, informațiile profesionale pe care se bazează activitatea desfășurată de
Curtea de Conturi).
Monedele de pe talerul din stânga sunt colorate în culoarea Galben de aur, cartea de
pe talerul din dreapta utilizează culoarea Galben auriu.
Culoarea utilizată pentru contur şi limita dintre cel de-al doilea şi cel de-al treilea cerc
este Albastru safir. Fontul utilizat pentru înscrisul "Curtea de Conturi" este Benguiat Bk BT
Bold, colorat în Alb.
Insigna este un alt element vizual al Curții de Conturi. Insigna
este utilizată de către toți angajații Curții de Conturi, atât la nivel
central cât și la nivel teritorial, constituind un însemn distinctiv
pentru aceștia. Este desenată pe fond Pastel pe care stă scris
”România” (culoare Sepia). Conține aceleași simboluri ca și noul
logo (balanța fiind de culoare Sepia, iar monedele și cartea de
culoare Brun). Dedesubtul cărții pe care se află balanța este scris
”Curtea de Conturi” (culoare Sepia).
La baza insignei este așezat drapelul de stat al României
(tricolorul), conținând cele trei culori: Albastru cobalt, Galben crom și Roșu vermion.
Insigna se poartă cu ocazia diferitelor evenimente de către întreg personalul de
specialitate al Curţii de Conturi.
Pagina 14
Notă. Manualul de identitate vizuală se găsește pe website-ul instituției, www.curteadeconturi.ro,

în secțiunea Reglementări interne, strategii, programe, subsecțiunea Regulamente.
Pagina 15
2 Reguli principale utilizate în cadrul instituției
2.1 Programul de lucru al Curţii de Conturi
Programul de lucru al Curţii de Conturi este după cum urmează:
o luni – joi: 8.30 – 17.00

o vineri: 8.30 – 14.30
Pe parcursul desfășurării acțiunii de control/audit la sediul entității, auditorii publici externi

vor respecta programul de lucru al entității verificate.
2.2 Codul vestimentar
Ținuta vestimentară trebuie să fie decentă, în concordanţă cu profilul şi exigenţele instituţiei

noastre.
Conducerea structurilor de specialitate organizează, lunar sau cel

puţin o dată pe trimestru, întâlniri cu toţi auditorii publici externi
din subordine, la care se vor aborda și probleme de conduită și
etică profesională, inclusiv referitoare la ținuta vestimentară.
Aceste aspecte sunt menţionate în Precizări date în aplicarea
dispozițiilor RODAS, Nr.crt. 3, pct. 34.
2.3 Parcarea autovehiculului personal
În cazul în care vă deplasați la serviciu cu mașina personală nu

aveți acces în curtea instituției. Parcarea se va face pe străzile
(locurile de parcare) din jurul instituției.
Pagina 16
2.4 Deplasarea la serviciu cu transportul public
Dacă circulați cu transportul public aveți două posibilități:
 Cu metroul: stația de metrou Aviatorilor, sau

 Cu autobuzul: stația de autobuz Aviatorilor, cu
următoarele autobuze: 301, 282, 331,330, 335, 131
2.5 Accesul în instituție
Paza și protecția instituției sunt asigurate de Serviciul de Protecție și Pază. La intrarea în

instituție personalul este supus controlului tehnic antiterorist.
Accesul în instituție se face pe baza legitimației de serviciu.
Legitimația de serviciu se vizează semestrial de către Direcția resurse umane și
salarizare,
Notă. Mai multe informații puteți găsi în Regulamentul privind accesul, ordinea
interioară și securitatea în sediul central al Curții de Conturi și al Autorității de
Audit, aprobat prin Hotărârea de Plen nr. 111/17.04.2014, postat pe website-ul
intern, Secțiunea Regulamente și Precizări.
2.6 Unde se poate servi masa de prânz
Prânzul se poate servi la bufetul situat în incinta instituției, în

corpul A.
În corpul C există un automat de cafea, la intrarea în clădire,
vis-à-vis de Registratura generală.
2.7 Unde se poate fuma
În interiorul instituției este strict interzis fumatul.
Notă. Fumatul este permis în curtea sediului, în spatele corpului C, unde este
amenajat un loc special pentru fumători.
2.8 Un apel de la un ziarist! Ce să fac?!
Îi recomand să se adreseze Serviciului Comunicare, imagine și relații publice, din cadrul

Curții de Conturi.
Pagina 17
2.9 Protejarea mediului
Pentru protejarea mediului, în cadrul Curții de

Conturi se colectează selectiv deșeurile (plastic /
hârtie / sticlă / menajer) și cartușele de tonner uzate.
3 Servicii și facilităţi
3.1 Existența unui ATM în interiorul instituției
La intrarea în corpul A, veți găsi un bancomat. Acest

aparat funcționează non-stop.
3.2 Deținerea unui telefon mobil oficial
Auditorii publici externi cu funcții de conducere (directori, șefi de serviciu) au dreptul la un

telefon mobil pus la dispoziție de instituție. Auditorii publici externi cu funcții de execuție nu
au dreptul la un telefon mobil.
3.3 Unde se pot dobândi cunoștințe suplimentare ?
În cadrul instituției este organizată o bibliotecă. Aici puteți găsi

materiale privind activitatea specifică Curții de Conturi.
Biblioteca se află în corpul C, la demisol vis-a-vis de centrala
termică.
Mai multe informații puteți găsi în Regulamentul de organizare şi
funcţionare a bibliotecii Curţii de Conturi a României, postat pe
portalul extern al instituției.
Pagina 18
3.4 Asistența medicală
În incinta sediului central al Curții de Conturi funcționează

un cabinet medical.
Acesta se găsește la parter, intrarea principală B, camera 1B.
3.5 Facilități suplimentare
Auditorul public extern poate deveni membru de sindicat și poate beneficia de anumite
facilități privind concediul de odihnă.
3.5.1 Concediul de odihnă
Un auditor public extern beneficiază de concediu de

odihnă conform Regulamentului privind concediul de
odihnă şi alte concedii ale membrilor şi personalului
Curţii de Conturi, precum și de o indemnizație de
concediu care este egală cu salariul lunar.
Auditorul public extern mai poate beneficia și de
următoarele drepturi: o zi liberă pentru controlul medical
anual, concediu fără plată în condițiile legii, concediu
pentru formare profesională plătit de instituție, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80
de ore, în cazul în care instituția nu a asigurat pe cheltuiala sa participarea la formare
profesională în condițiile prevăzute de lege3.
De asemenea, auditorul public extern beneficiază și de celelalte drepturi conferite de Codul

muncii.
3
Conform art. 30, pct. J) din Statutul auditorului public extern;
Pagina 19
4 Cerințe de documentare profesională
4.1 Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi a României
Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 140 din Constituţia
României, republicată, ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de
Conturi, republicată.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi este elaborat şi aprobat
de către Plenul Curţii de Conturi în temeiul prevederilor art.58 lit. j) din Legea nr. 94/1992,
republicată.
Regulamentul creează cadrul intern necesar realizării atribuţiilor şi competenţelor
Curţii de Conturi prevăzute de lege şi de celelalte dispoziţii legale aplicabile. De asemenea,
Regulamentul prezintă structura organizatorică a Curţii de Conturi, modul de organizare şi
funcţionare a departamentelor (cu direcţii, servicii şi compartimente de specialitate), a
camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, a Autorităţii de Audit, în cadrul
cărora pot funcţiona servicii şi birouri, organizarea şi desfăşurarea activităţii Secretariatului
general, precum şi atribuţiile specifice activităţii instituţiei.
4.2 Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții

de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități
Regulamentul a fost publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, Nr. 547 din 24 iulie 2014. Acest
regulament stabilește următoarele:
a) modul de organizare și desfășurare a activităților

specifice Curții de Conturi;
b) modul în care sunt îndeplinite atribuțiile, exercitate
competențele și atinse obiectivele de control și audit
public extern, inclusiv cele de evaluare a activității
de control și de audit intern ale entităților care intră
în competența de verificare a Curții de Conturi;
c) modul în care se efectuează valorificarea constatărilor
cuprinse în actele încheiate de către auditorii publici
externi ca urmare a finalizării acțiunilor de
control/audit public extern;
d) procedura de verificare a modului de ducere la îndeplinire de către entitățile verificate
a măsurilor dispuse sau a recomandărilor formulate de Curtea de Conturi și evaluarea
impactului acestor măsuri ori recomandări asupra activității acestor entități;
e) procedura privind asigurarea și controlul calității în activitățile specifice Curții de
Conturi;
f) modul de organizare și de efectuare a auditului public extern de către Autoritatea de
Audit, asupra utilizării fondurilor comunitare nerambursabile și a cofinanțării
naționale aferente.
Pagina 20
4.3 Precizări date în aplicarea dispozițiilor Regulamentului privind organizarea și

desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea
actelor rezultate din aceste activități (RODAS)
Acestea detaliază unele aspecte relevante din RODAS și

prezintă unele analize tehnice destinate să sprijine
auditorii publici externi pe parcursul misiunilor de audit.
4.4 Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi și

Statutul auditorului public extern
Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi (în continuare,

Codul) stabileşte norme de conduită etică și profesională şi formulează principiile care
trebuie respectate în vederea creşterii încrederii, autorităţii
şi a prestigiului Curții de Conturi, ca instituție supremă de
audit.
La elaborarea Codului s-au avut în vedere
recomandările cuprinse în Codul de conduită etică al
INTOSAI document care, în respectul principiilor adoptate
la Congresul de la Lima din anul 1977, s-a constituit ca un
fundament pentru codurile instituţiilor supreme de audit. De
asemenea, la elaborarea Codului s-au avut în vedere
prevederile Legii 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, precum şi alte
acte normative care prevăd obligaţii, răspunderi,
incompatibilităţi și interdicții aplicabile și personalului
Curţii de Conturi.
Codul a fost aprobat de Plenul Curţii de Conturi (în baza prevederilor art. 57 şi art. 58
lit. j) din Legea nr. 94/1992, republicată) şi cuprinde normele de conduită profesională și
principiile pe care trebuie să le respecte membrii Curţii de Conturi, auditorii publici externi,
funcţionarii publici şi personalul contractual al Curții de Conturi.
Respectarea prevederilor Codului are ca scop și susține realizarea următoarelor
obiective: a) creşterea credibilităţii Curţii de Conturi ca instituţie supremă de audit;
b) creşterea calităţii activităţilor specifice Curţii de Conturi; c) sporirea încrederii entităţilor
Pagina 21
verificate în acţiunile şi actele întocmite de Curtea de Conturi, şi d) atingerea unui nivel înalt
de profesionalism al auditorilor publici externi.
Fiecare auditor public extern trebuie să cunoască și să respecte:
 Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi a României

(ROF);
 Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții
de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități
(RODAS);
 Precizările date în aplicarea dispozițiilor Regulamentului privind organizarea
și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea
actelor rezultate din aceste activități;
 Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi,
precum și
 Statutul auditorului public extern din cadrul Curții de Conturi.
Aceste documente se găsesc pe portalul extern în secțiunea Reglementări interne, strategii,

programe.
Principiile și valorile etice fundamentale:
 Independența: a nu te lăsa influențat;

 Integritatea: să faci ceea ce trebuie atunci când nu te vede nimeni (a pune obligațiile
de serviciu deasupra intereselor personale);
 Competenţa profesională: să ai cunoștințe profesionale temeinice, să te perfecționezi
continuu și să aplici corect reglementările și procedurile;
 Confidenţialitatea: să nu dezvălui informații și date;
 Conduita profesională: să nu îți discreditezi funcția și instituția prin modul în care îți
desfășori activitatea profesională și prin conduită;
 Obiectivitatea: a fi imparțial, nepărtinitor; constatările, concluziile și recomandările
să fie bazate numai pe o analiză riguroasă a probelor.
4.4.1 Independența
Independenţa auditorilor publici externi este influențată și
afectată, în principal, dacă:
 în ultimele 24 de luni aceștia s-au aflat în raporturi de

muncă/serviciu sau orice alt tip de relație contractuală cu
entitatea supusă verificării;
 în cadrul entității verificate au calitatea de angajat

membrii de familie, soț/soție, rudă sau afin până la gradul
al patrulea inclusiv;
 auditorii instituie o atmosferă de familiaritate cu
Pagina 22
personalul entităţii verificate, pe timpul desfăşurării acţiunii de control/audit;
 există suspiciuni că, datorită unor influențe interne sau externe entității, aceștia nu au
putut să-și exercite cu obiectivitate raționamentul profesional pentru efectuarea
verificărilor;
 auditorii au fost parte, în ultimele 24 de luni, în acțiunile aflate pe rolul instanțelor,

intentate împotriva entității verificate;
 asupra lor sunt exercitate, sub diverse forme, acțiuni de intimidare de către personalul
entității verificate sau persoane din afara acesteia, în legătură cu acțiunea de verificare
desfășurată. Auditorii publici externi aflaţi în aceste situaţii vor înştiinţa conducerea
structurii de specialitate din care fac parte pentru sesizarea organelor abilitate în
vederea asigurării protecţiei acestora.
4.4.2 Neutralitate politică
Auditorii publici externi trebuie să-şi menţină

independenţa faţă de orice influenţă politică în
îndeplinirea atribuțiilor de serviciu la entităţile
supuse verificării, asigurând astfel respectarea
principiului neutralității politice.
În situaţia în care, în cadrul unor acţiuni de

verificare la aceste entităţi, auditorii publici
externi sunt supuşi unor presiuni de natură
politică, aceştia sunt obligaţi să-i înştiinţeze,
atât verbal cât și în scris, pe şefii ierarhici
despre situaţia respectivă, potrivit art. 17 din Cod.
4.4.3 Confidențialitatea
Confidenţialitatea este principiul potrivit căruia

auditorul public extern nu poate dezvălui decât în
situațiile prevăzute de lege datele și informațiile puse
la dispoziția sa de către entitățile verificate, precum și
cele dobândite din alte surse pe parcursul desfășurării
misiunilor de control/audit.
În ceea ce privește respectarea principiului

confidențialității, la art.41 din Statut se prevede:
Pagina 23
(1) Dacă în exercitarea funcțiilor lor, auditorii publici externi iau cunoștință de
informații care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale,
aceștia sunt obligați să respecte caracterul acestora și să le facă cunoscute numai
autorităților îndreptățite, în conformitate cu prevederile legale.
(2) Caracterul informaţiilor prevăzute la alin. (1) este obligatoriu şi după încetarea
raporturilor de serviciu dintre auditorul public extern şi Curtea de Conturi, în
termenele și condițiile stabilite de legislația în vigoare.
Confidențialitatea impune respectarea prevederilor art.43 alin.(2) lit. d), l) și m) din Statut
(interdicțiile). Astfel, auditorilor publici externi le este interzis:
 să-și exprime public opinia cu privire la acțiunile de verificare efectuate și/sau în

curs de desfășurare;
 să folosească în scop personal datele și informațiile dobândite pe parcursul

desfășurării acțiunilor de verificare;
 să dezvăluie conducerii entității verificate identitatea persoanelor și/sau

conținutul sesizărilor adresate în scris Curții de Conturi, în care sunt prezentate
nereguli sau situații nelegale, care sunt de competența Curții de Conturi.
4.4.4 Conduita profesională
Conduita profesională reprezintă principiul potrivit

căruia auditorul public extern trebuie să se comporte
şi să acţioneze în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu
astfel încât să evite orice situaţie care ar putea să-i
discrediteze funcţia şi activitatea desfăşurată sau
care ar putea să discrediteze prestigiul Curţii de
Conturi.
Conduita profesională este condiționată de
două categorii esențiale, distincte dar
complementare, de cerințe:
(1) Respectarea în principal a unor cerințe care califică și determină în mod direct
îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în cadrul acțiunilor de verificare, cum ar fi:
 să dea dovadă de exigență în examinarea aspectelor supuse verificării și în
obținerea datelor și informațiilor, astfel încât constatările, concluziile
recomandările și măsurile propuse să fie complete, clare și reale;
 să dea dovadă de perseverență și consecvență în solicitarea și obținerea datelor,
informațiilor și documentelor necesare stabilirii concluziilor, iar în cazul în care
acestea nu sunt puse la dispoziție de către entitatea verificată, să aplice procedurile
prevăzute de lege;
Pagina 24
 să acorde importanţa şi timpul necesare discuţiilor cu cei desemnaţi de entitate

pentru a fundamenta constatările pe baza tuturor argumentelor şi dovezilor
prezentate de aceştia;
 să acorde entităţii verificate o perioadă rezonabilă de timp pentru a furniza
informaţiile şi documentele solicitate, cu excepţia situaţiilor în care acestea trebuie
puse imediat la dispoziţie
 să solicite entităţii verificate să clarifice aspectele pentru care consideră că sunt
necesare informaţii suplimentare
 să îşi formuleze şi să emită independent opinia faţă de aspectele constatate şi să se
pronunţe cu sinceritate, concis, exprimându-şi motivele neînsușirii punctului de
vedere al entității;
 să dea dovadă de operativitate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectând
termenele stabilite și evitând astfel prelungirea subiectivă și inutilă a perioadei de
desfășurare a acțiunii de verificare.
(2) Respectarea unor cerințe de conduită etică, între care:

 să aibă o ținută decentă;
 să aibă un comportament respectuos atât în
relaţiile cu colegii şi şefii ierarhici din cadrul Curții
de Conturi, cât şi în relațiile cu reprezentanții
conducerii și angajații din cadrul entităţilor
verificate;
 să nu practice vreo formă de ameninţare sau de
presiune asupra colegilor / personalului din Curtea
de Conturi sau asupra angajaţilor entităţilor
verificate, indiferent de funcţia deţinută;
 să dea dovadă de înțelegere faţă de problemele cu care se confruntă entitatea şi
să o considere ca pe un partener egal;
 să asigure egalitatea de tratament în munca pe care o desfășoară la entitatea
verificată şi să nu facă discriminare pe criterii de naţionalitate, gen, origine, rasă,
etnie, dizabilități, vârstă, religie sau convingeri politice;
 să dovedească seriozitate, profesionalism şi respect faţă de persoanele cu care
intră în relaţii de serviciu;
 să respecte viaţa privată a persoanelor cu care intră în relaţii profesionale.
Pagina 25
4.4.5 Obiectivitatea
Obiectivitatea reprezintă principiul potrivit

căruia auditorul public extern trebuie să
dovedească nepărtinire și imparțialitate în
activitatea desfășurată la entitatea publică și în
special în raportul întocmit, care trebuie să fie
corect și obiectiv.
Pentru respectarea principiului

obiectivității, auditorii publici externi trebuie:
 să dovedească prin probe, calcule şi

raţionamente că toate constatările și
concluziile formulate, consemnate în
rapoartele încheiate, precum şi
măsurile propuse pentru înlăturarea
neregulilor sau abaterilor constatate se
referă la activitatea entităţii verificate.
 să nu încalce obligaţia de a folosi într-un mod imparţial datele și informaţiile care le
sunt prezentate de către entitatea verificată, atunci când formulează constatările,
concluziile, recomandările şi măsurile propuse.
 să prezinte datele și informațiile cu privire la activitatea desfășurată de entitatea
verificată folosindu-se de raționamentul profesional, de consultările cu colegii de
echipă și șefii ierarhici implicați în supervizarea și coordonarea misiunii de audit, fără
a se lăsa influențați de sugestiile și opiniile oricăror altor persoane și care sunt
contrare interesului public.
4.4.6 Interdicţii
Interdicțiile la care sunt supuși auditorii publici externi:
 să facă parte din partide politice sau din

organizaţii asimilate acestora;
 să răspândească informaţii, scrise sau verbale,
nereale, defăimătoare, calomnioase şi
neîntemeiate, manifestări care au ca efect
prejudicierea imaginii şi a prestigiului instituţiei;
 să formuleze în mod public, fără temei, acuze,
reclamaţii, calomnii şi altele asemenea, la adresa,
Pagina 26
şefilor, colegilor şi colegilor subordonați ierarhic;

 să îşi exprime public opinia cu privire la acţiunile de verificare în curs de
desfăşurare;
 să dea consultații entității verificate în scopul contestării actelor Curții de Conturi
sau să contribuie, alături de entitățile verificate, la elaborarea acestora;
 să primească direct cereri a căror rezolvare intră în competenţa Curţii de Conturi
ori să intervină pentru soluţionarea acestor cereri, cu excepţia celor cărora le sunt
stabilite asemenea atribuţii;
 să permită folosirea funcţiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclamă
comercială, publicitate sau propagandă de orice fel sau dobândirea de bani, bunuri
sau alte foloase necuvenite pentru ei sau pentru alte persoane;
 să se folosească de poziţia lor oficială în cadrul acţiunilor pe care le desfăşoară la
entităţile supuse verificării, atât înainte, cât și pe timpul sau după finalizarea
acestora pentru satisfacerea intereselor personale, astfel cum sunt definite acestea
la art.11 alin.(4) din Cod;
 să furnizeze servicii de consultanţă, inclusiv de contabilitate şi/sau să pună la
dispoziţia entităţilor supuse verificării Curţii de Conturi, direct sau prin
intermediul unor persoane fizice, persoane autorizate sau firme cu capital privat,
materiale sau documentații, în format letric sau pe suport electronic, pentru
implementarea unor prevederi legale, în scopul obţinerii de bani, bunuri sau orice
alte foloase pentru ei sau alte persoane interpuse;
 să recomande orice persoană fizică sau juridică
în vederea încheierii de contracte, inclusiv cele
de asistenţă juridică, consultanţă sau civile cu
entităţile supuse verificării Curţii de Conturi;
 să solicite sau să accepte, direct sau indirect,
pentru ei sau pentru alţii, un avantaj material sau
de orice altă natură din partea entităţilor
verificate;
 să folosească în scop personal datele și
informațiile dobândite pe parcursul
desfășurării acțiunilor de verificare;
 să dezvăluie conducerii entității verificate identitatea persoanelor și/sau conținutul
sesizărilor, adresate în scris Curții de Conturi, în care sunt prezentate nereguli sau
situații nelegale, care sunt de competența Curții de Conturi;
 să oblige alți auditori publici externi să se înscrie în organizații sau asociații,
indiferent de natura lor ori să sugereze acest lucru, promițându-le acordarea de
avantaje materiale sau profesionale;
 să exercite direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț;
 să participe la administrarea și conducerea unor societăți comerciale sau civile;
 să fie experți sau arbitri desemnați de parte într-un arbitraj;
Pagina 27
 să exercite orice formă de intimidare sau hărțuire față de personalul Curții de

Conturi sau al entităților supuse verificării.
4.4.7 Incompatibilități
Incompatibilitatea reprezintă situația în care auditorul

public extern nu poate exercita alte funcții sau activități în
afara celei de auditor public extern.
Auditorii publici externi sunt în stare de incompatibilitate atunci când (art.22 din Cod):
 desfășoară activităţi publice cu caracter politic;

 ocupă orice altă funcţie publică sau privată, cu
excepţia funcţiilor didactice din învăţământ;
 exercită direct sau prin persoane interpuse
activităţi de comerţ;
 au calitatea de membru în organele de conducere,
administrare și control, retribuite sau neretribuite,
ale unor societăţi comerciale sau civile, inclusiv
bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare sau financiare, companii şi
societăţi naţionale ori regii autonome, precum și în cadrul partidelor politice, cu
excepţia asociaţiilor şi fundaţiilor fără scop lucrativ sau a asociaţiilor profesionale;
 sunt experţi, mediatori sau arbitri desemnaţi de părţi într-un arbitraj.
Ce se întâmplă în caz de incompatibilitate?
Auditorii publici externi care se află într-una dintre

situațiile de incompatibilitate au obligația să informeze, în
scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la apariția acesteia,
pe șeful departamentului sau directorul camerei de conturi
din care fac parte, după caz, și Comitetul de etică.
În termen de 10 zile lucrătoare de la expirarea
termenului mai susmenționat, auditorii publici
externi sunt obligați să opteze pentru una dintre
funcții/activități, demisionând, în condițiile legii, din funcția la care renunță.
Nerespectarea obligațiilor de mai sus (declararea) se consideră abateri disciplinare
grave.
Pagina 28
4.4.8 Conflictul de interese
Independența și obiectivitatea auditorilor

publici externi pot fi influențate și afectate de
conflictul de interese.
Acesta reprezintă conflictul între
îndatoririle publice, respectiv interesul public
și interesele personale ale unui auditor public
extern, în care acesta din urmă are anumite interese, în calitate de persoană privată, care ar
putea influența în mod necorespunzător îndeplinirea sarcinilor de serviciu și a
responsabilităților sale oficiale.
Interesul public implică îndeplinirea atribuțiilor de serviciu cu respectarea de către
auditorul public extern a Constituției și a legilor țării, a Statutului și Codului, precum și orice
alte reglementări și norme interne specifice Curții de Conturi.
Interesul personal este avantajul material sau de altă natură, urmărit sau obținut în
mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru alții, de către auditorul public extern prin
folosirea reputației, influenței, facilităților, relațiilor și informațiilor la care are acces, ca
urmare a exercitării atribuțiilor funcției lui.
4.4.9 Declarația de independență
 Reprezintă un instrument de monitorizare și control al

modului de respectare a prevederilor Codului etic, îndeosebi
a principiilor de independență, integritate, obiectivitate și
imparțialitate în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
 Auditorii publici externi sunt obligaţi ca, la declanşarea
acţiunii de verificare la care au fost propuşi să participe, să
întocmească o Declaraţie de independenţă, după modelul
prevăzut la Anexa nr.1 din Cod;
 După completarea Declaraţiei de independenţă de către auditorul public extern,
aceasta se prezintă spre luare la cunoștință şefului ierarhic şi se înregistrează în
Registru. Numărul și data de înregistrare în Registru se completează în mod
obligatoriu în Declaraţia de independenţă;
Se depune o singură Declaraţie de independenţă atunci când sunt desemnaţi să efectueze la o
entitate, în aceeași perioadă de timp, sau în perioade de timp succesive, mai multe tipuri de
verificări, cum ar fi:
 documentare,
 audit financiar,
 audit de performanță,
Pagina 29
 audit de conformitate,
 verificarea unor sesizări,
 ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii etc.
Auditorii publici externi au obligaţia să depună Declaraţii de independenţă în
completarea celor depuse la declanşarea misiunii, ori de câte ori apar situaţii noi pe parcursul
acţiunii de verificare care pot influența sau afecta, în principal, independența și obiectivitatea
în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Auditorii publici externi au obligaţia să transmită Declaraţiile de independenţă, precum şi
cele în completarea acestora, în termen de 3 zile lucrătoare de la completare, în format
electronic la Comitetul de etică.
4.4.10 Comitetul de etică
Comitetul de etică a fost înființat în scopul:
promovării în mod activ a comportamentului etic în

cadrul instituției;
creșterii gradului de conștientizare de către auditorii
publici externi a principiilor și valorilor etice și a
integrității;
prevenirii apariţiei oricăror situaţii de încălcare a
Codului și Statutului;
asigurării cadrului intern la care trebuie să apeleze
auditorii publici externi pentru consiliere etică și pentru
clarificarea oricăror aspecte legate de aplicarea Codului.
Comitetul este format din 7 membri, în următoarea componență:
o doi auditori publici externi, care deţin

funcţii de conducere…;
o un consilier al preşedintelui, …desemnat de
preşedinte;
o un consilier juridic,… desemnat de șeful
Departamentului Juridic;
o trei auditori publici externi.
Membrii Comitetului sunt numiţi de Plenul Curţii de Conturi pentru un mandat de 3

ani, care se poate înnoi o singură dată;
Candidații propuși pentru a face parte din Comitet pot fi: persoane cu o reputaţie
neştirbită, un comportament onest, cel puţin 5 ani vechime în funcția de auditor public
Pagina 30
extern și la evaluările profesionale din ultimii 3 ani să fi obţinut calificativul “foarte

bun”.
Comitetul de etică (principalele atribuții și activități):
 asigură cadrul intern necesar consilierii etice pentru

auditorii publici externi;
 comunică sau prelucrează în Curtea de Conturi
cazurile de încălcare a normelor de conduită etică și
de integritate;
 realizează evaluarea nivelului de conștientizare și a
gradului de conformare a personalului de
specialitate la normele de etică și integritate;
 transmite chestionare la entitățile la care acțiunile s-
au finalizat, colectează răspunsurile primite de la acestea….
 acordă, la solicitarea auditorilor publici externi, consultanţă şi îndrumare în
înţelegerea şi clarificarea tuturor aspectelor şi cerinţelor cuprinse în Cod;
 prezintă conducerii executive și Plenului faptele de încălcare a regulamentelor și
normelor interne ale Curţii de Conturi care sunt semnalate la Comitet de către
avertizori, ca avertizări în interes public;
4.5 Revista Curții de Conturi
Curtea de Conturi asigură diseminarea cunoștințelor din

domeniul auditului și controlului prin intermediul revistei
proprii, care este bilingvă (română și engleză) și se tipărește
semestrial. Revista se publică și pe site-ul extern al instituției,
în secțiunea Publicații/Revista Curții de Conturi a României.
Pagina 31
4.6 Sistemul de indicatori de performanță
Curtea de Conturi a elaborat un regulament propriu privind

aplicarea Sistemului de indicatori de performanță.
Potrivit Regulamentului se instituie un sistem intern de
evaluare a performanței aplicabil la nivelul instituției care este
alcătuit dintr-un set de indicatori de performanță și de
management și alte elemente conexe care contribuie la
măsurarea și evaluarea multiplelor aspecte ale activității de
control/audit, ale procesului de valorificare a constatărilor
consemnate în actele întocmite în urma verificărilor, ale etapei
de raportare (inclusiv în afara instituției a rezultatelor
acțiunilor de verificare efectuate) precum și pentru evaluarea
impactului activității Curții de Conturi în societate.
Sistemul de indicatori de performanță ai Curții de Conturi este alcătuit din următoarele

elemente principale:
a. Indicatorii de performanță și indicatorii de management;
b. Nivelele de aplicabilitate ale indicatorilor de performanță și de management și
țintele care urmează să fie atinse de la o perioadă la alta;
c. Fișa de rezultate cuprinzând informațiile necesare calculării indicatorilor de
performanță și indicatorilor de management;
d. Modulul ”Indicatori de performanță și indicatori de management” din cadrul
aplicației informatice INFOPAC.
Sistemul intern de evaluare a performanței în cadrul Curții de Conturi este alcătuit din
indicatorii de performanță și indicatorii de management.
Cu ajutorul acestor indicatori se evaluează structurile de specialitate, acțiunile de
verificare efectuate, fiecare membru al echipelor de control/audit, în funcție de contribuția
adusă la realizarea acțiunilor respective, precum și alte aspecte din activitatea Curții de
Conturi care fac obiectul unor raportări către părțile interesate (Parlament, Guvern, entități
publice, opinia publică etc.).
Indicatorii de performanță reprezintă ”indicatorii cheie de performanță”, denumiți și

indicatori de uz extern, raportați în afara instituției prin Raportul anual de activitate și care
reflectă sintetic activitatea Curții de Conturi.
Indicatorii de performanță utilizați în cadrul Curții de conturi sunt următorii:
 IP-1 Ponderea entităţilor publice verificate anual la nivelul instituției (inclusiv

entitățile verificate conform punctului 260 din RODAS4), în totalul celor aflate în
competenţa de verificare a Curţii de Conturi;
 IP-2 Numărul total al acţiunilor de verificare efectuate anual la nivelul instituției, din
care pe tipuri de activităţi: audit financiar, audit de conformitate (control), audit al
4
Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și
valorificarea actelor rezultate din aceste activități.
Pagina 32
performanţei și verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin

decizii;
 IP-3 Numărul total de rapoarte speciale (de audit al performanței, de analiză pe

domenii sau a unor aspecte de interes pentru Parlament și opinia publică), inclusiv
rapoartele privind finanțele publice locale, întocmite la nivelul instituției și care sunt
transmise Parlamentului, autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-
teritoriale și altor autorități;
 IP-4 Volumul veniturilor suplimentare5 datorate bugetelor publice, care au fost

estimate de către auditorii publici externi în urma acțiunilor de verificare efectuate
conform Programului anual de activitate;
IP-4a Ponderea veniturilor suplimentare datorate bugetelor publice și încasate
în timpul acțiunilor, în totalul celor estimate de către auditorii publici externi
cu ocazia acțiunilor de verificare efectuate conform Programului anual de
activitate;
 IP-5 Volumul prejudiciilor6 estimate de către auditorii publici externi în urma

acţiunilor de verificare efectuate conform Programului anual de activitate a Curții de
Conturi;
IP-5a Ponderea prejudiciilor recuperate în timpul verificărilor în totalul celor
estimate de către auditorii publici externi cu ocazia acţiunilor de verificare
efectuate conform Programului anual de activitate a Curții de Conturi;
 IP-6 Numărul total al neregulilor (financiar-contabile, fiscale, bugetare și alte

nereguli) constatate cu ocazia acțiunilor de verificare efectuate anual de structurile de
specialitate ale Curții de Conturi, din care:
 Numărul neregulilor cuantificabile și valoarea acestora;
 Numărul neregulilor necuantificabile.
 IP-7 Ponderea, în totalul măsurilor dispuse prin deciziile emise anual de către
structurile de specialitate, a măsurilor:
a) implementate de către entităţile verificate;
b) neimplementate de către entităţile verificate.
 IP-8 Numărul propunerilor de modificare și completare a cadrului legal în vigoare

formulate de către Curtea de Conturi, inclusiv prin Raportul public anual, urmare
acţiunilor de verificare efectuate anual, din care:
 implementate prin adoptarea de modificări/completări ale cadrului legal în

vigoare.
5
A se vedea definiția veniturilor suplimentare de la Indicatorul de performanță IP-4 din Anexa nr. 2.1. din
Regulamentul privind aplicarea Sistemului de indicatori de performanță ai Curții de Conturi
6
A se vedea definiția prejudiciului de la Indicatorul de performanță IP-5 din Anexa nr. 2.1. din Regulamentul
privind aplicarea Sistemului de indicatori de performanță ai Curții de Conturi
Pagina 33
 IP-9 Ponderea numărului de sesizări, petiţii şi reclamaţii care au fost soluţionate la

nivelul instituţiei, în totalul celor adresate Curţii de Conturi (structurilor de
specialitate centrale şi teritoriale) în cursul unui an de către instituţiile statului sau alte
persoane juridice şi fizice;
 IP-10 Numărul şi frecvenţa de apariţii ale Curţii de Conturi în mijloacele de

comunicare în masă;
 IP-11 Numărul avizelor solicitate Curţii de Conturi, în conformitate cu prevederile

art. 41 din Legea nr. 94/1992, republicată, din care:
 numărul de avize favorabile acordate (cu sau fără observații);
 IP-12 Opinia conducerii entităților verificate cu privire la calitatea auditului efectuat

de Curtea de Conturi și a impactului acestuia asupra entităților verificate, precum și la
respectarea principiilor și valorilor etice de către auditorii publici externi.
Indicatorii de management reprezintă ”indicatorii de performanță ai activității

instituției”, denumiți și indicatori de uz intern, care sunt utili top managementului instituției,
precum și conducerii structurilor de specialitate, în vederea măsurării și evaluării modului de
utilizare a resurselor puse la dispoziție pentru activitatea specifică, urmărirea modului de
realizare a activităților specifice și a rezultatelor obținute în urma acțiunilor de verificare
desfășurate.
Indicatorii de management utilizați în cadrul Curții de Conturi sunt următorii:
 IM-1 Numărul de entități verificate de Curtea de Conturi în baza prevederilor

punctului 260 din RODAS (inclusiv cele la care nu s-au reținut abateri);
 IM-2 Numărul de ordonatori principali și secundari de credite ai administrației

publice centrale și locale verificați anual de către Curtea de Conturi, conform
programului de activitate, la care s-au aplicat prevederile punctului 260 din RODAS,
raportat la totalul ordonatorilor de credite de mai sus la care este posibilă aplicarea
acestor prevederi;
 IM-3 Ponderea numărului ordonatorilor principali de credite aparţinând administraţiei

publice centrale auditați anual, în totalul ordonatorilor principali de credite ai
administrației publice centrale aflaţi în competenţa de verificare a Curţii de Conturi;
 IM-4 Ponderea numărului ordonatorilor principali de credite aparţinând administraţiei

publice locale auditați anual, în totalul ordonatorilor principali de credite ai
administrației publice locale aflaţi în competenţa de verificare a Curţii de Conturi;
 IM-5 Ponderea numărului de regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi

comerciale cu capital majoritar al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale,
institute naționale de cercetare dezvoltare, alte organisme autonome, precum și unităţi
subordonate acestora, verificate anual, în totalul entităţilor susmenționate și aflate în
competenţa de verificare a Curţii de Conturi în anul respectiv;
Pagina 34
 IM-6 Gradul de realizare a programului de activitate al Curții de Conturi la sfârșitul

anului, față de programul inițial, pe tipuri de activităţi de verificare (audit financiar,
audit de conformitate (control), auditul performanţei);
 IM-7 Ponderea volumului plăţilor verificate anual de Curtea de Conturi cu ocazia

auditului financiar la ordonatorii de credite aparținând administrației publice centrale
auditaţi (inclusiv cei verificați în baza punctului 260 din RODAS), în totalul plăţilor
efectuate de ordonatorii mai sus-menționați;
 IM-8 Ponderea volumului plăţilor verificate anual de către Curtea de Conturi cu

ocazia auditului financiar la ordonatorii de credite aparținând administrației publice
locale (inclusiv cei verificați în baza punctului 260 din RODAS), în totalul plăţilor
efectuate de ordonatorii mai sus-menționați;
 IM-9 Numărul ordonatorilor principali, secundari și terțiari de credite aparţinând

administraţiei publice centrale aflați în competenţa Curţii de Conturi şi care nu au fost
verificați în ultimii 5 ani (inclusiv în baza punctului 260 din RODAS);
 IM-10 Numărul ordonatorilor de credite aparţinând administraţiei publice locale aflați

în competenţa de verificare a Curţii de Conturi şi care nu au fost verificați în ultimii 5
ani (inclusiv în baza punctului 260 din RODAS);
 IM-11 Numărul regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor

comerciale cu capital majoritar al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale,
institutelor naționale de cercetare dezvoltare, altor organisme autonome, precum și al
unităţilor subordonate acestora aflate în competenţa de verificare a Curţii de Conturi
și care nu au fost verificate în ultimii 5 ani;
 IM-12 Volumul plăților efectuate de instituțiile publice supuse anual auditului

financiar de către camerele de conturi, raportat la numărul mediu anual de auditori
publici externi ai camerelor de conturi;
 IM-13 Ponderea numărului măsurilor dispuse prin decizii, contestate anual de către
conducătorii entităţilor verificate, în totalul măsurilor cuprinse în deciziile emise de
Curtea de Conturi;
 IM-14 Numărul sesizărilor adresate instanţelor de contencios administrativ împotriva

încheierilor emise anual de către Comisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite
în baza prevederilor punctului 213 din RODAS;
 IM-15 Volumul veniturilor suplimentare datorate bugetelor publice, care au fost

estimate la entităţile supuse verificării Curţii de Conturi, ce revin în medie per auditor
public extern;
 IM-16 Volumul prejudiciilor estimate la entităţile verificate de către Curtea de

Conturi, ce revin în medie per auditor public extern;
 IM-17 Ponderea numărului de nereguli financiar-contabile, fiscale, bugetare și alte

nereguli constatate de auditorii publici externi și soluționate de către conducerea
Pagina 35
entităților în timpul verificărilor, în totalul neregulilor constatate de Curtea de Conturi

(cu excepția celor care au generat prejudicii sau venituri suplimentare);
 IM-18 Fondul de timp total efectiv utilizat pentru acțiunile de verificare efectuate la
nivelul Curții de Conturi, din care pe tipuri de activități specifice:
a) Fondul de timp total efectiv utilizat pentru misiunile de audit financiar;
b) Fondul de timp total efectiv utilizat pentru misiunile de audit al performanței;
c) Fondul de timp total efectiv utilizat pentru misiunile de audit de conformitate
(control);
d) Fondul de timp total efectiv utilizat pentru acțiunile de verificare a modului de
ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii;
 IM-19 Fondul de timp total efectiv utilizat la nivelul Curții de Conturi pentru
acțiunile de verificare raportat la numărul total de acțiuni de verificare, din care pe
tipuri de acțiuni:
a) Fondul de timp efectiv utilizat pentru misiunile de audit financiar raportat la
numărul total de acțiuni de audit financiar;
b) Fondul de timp efectiv utilizat pentru misiunile de audit al performanței raportat la
numărul total de acțiuni de audit al performanței;
c) Fondul de timp efectiv utilizat pentru misiunile de audit de conformitate raportat la
numărul total de acțiuni de audit de conformitate (control);
d) Fondul de timp efectiv utilizat pentru acțiunile de verificare a modului de ducere la
îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii raportat la numărul total de astfel de
acțiuni de verificare;
 IM-20 Ponderea fondului de timp efectiv utilizat pentru acțiunile de verificare de

către structurile de specialitate, în totalul fondului de timp disponibil (planificat) la
nivelul Curții de Conturi;
 IM-21 Numărul de zile alocate anual acţiunilor de pregătire profesională prin cursuri
organizate la nivelul Curții de Conturi, ce revin per auditor public extern;
 IM-22 Cheltuielile de deplasare pentru auditorii publici externi din cadrul structurilor
de specialitate teritoriale, raportate la numărul total al personalului de specialitate al
camerelor de conturi (director, director adjunct și auditori publici externi);
 IM-23 Ponderea deţinută de cheltuielile de altă natură decât cea salarială (cheltuieli
materiale şi servicii, cheltuieli de capital) per total camere de conturi, în totalul
cheltuielilor efectuate la nivelul structurilor teritoriale7;
 IM-24 Cheltuielile anuale totale ocazionate de funcționarea Curții de Conturi,

raportate la:
a) numărul mediu de auditori publici externi;
b) numărul total de acțiuni de verificare realizate conform programului;
7
Exclusiv cele pentru oficiile regionale ale Autorității de Audit, dar inclusiv cele de întreţinere a sediilor, din
care se scad veniturile obţinute din închirierea spaţiilor proprii sau cheltuielile suportate de chiriaşi pentru apă,
lumină etc.
Pagina 36
 IM-25 Cheltuielile anuale de altă natură decât cele salariale de la nivelul camerelor de
conturi, raportate la numărul de auditori publici externi ai structurilor de specialitate
teritoriale.
În legătură cu sistemul de Indicatori de performanță, o atenție deosebită trebuie să se acorde

indicatorului IP 12 Opinia conducerii entităților verificate cu privire la calitatea auditului
efectuat de Curtea de Conturi și a impactului acestuia asupra entităților verificate, precum și
la respectarea principiilor și valorilor etice de către auditorii publici externi.
Acest indicator a fost introdus având în vedere necesitatea unor evaluări cu privire la:
(a) calitatea activității desfășurate în domeniul auditului public extern și controlului;
(b) respectarea reglementărilor interne privind etica și integritatea de către auditorii publici
externi, precum şi (c) analiza impactului pe care îl are activitatea desfăşurată de Curtea de
Conturi la entităţile aflate în competenţa sa de verificare. Indicatorul IP 12 a fost adoptat și
adaptat în conformitate cu bunele practici internaționale.
Pentru calculul efectiv al acestui indicator, s-a instituit un chestionar care se transmite
în format electronic entităților supuse verificării Curții de Conturi, însoțit de o adresă de
înaintare.
De la aprobarea Regulamentului până în prezent au fost elaborate trei rapoarte privind
rezultatele analizei chestionarelor completate de către entitățile la care Curtea de Conturi a
finalizat verificările.
Considerăm ca fiind de interes, în ceea ce privește imperativele noii dumneavoastră
activități, să acordați atenție concluziilor rezultate din aceste rapoarte, respectiv comentariilor
negative despre auditorii publici externi. În principal, acestea se referă la faptul că auditorii
publici externi:
 nu au manifestat un comportament adecvat pe parcursul verificării entităților;

 nu au ținut cont de toate punctele de vedere referitoare la constatările rezultate în
urma verificării, aceste puncte de vedere nu au fost preluate sau, după caz, analizate
cu obiectivitate în actul de control/audit;
 nu au prezentat rezultatele verificării într-o manieră echilibrată şi corectă;
 nu au organizat acțiunea de conciliere într-un timp rezonabil, care să permită entității
auditate studierea documentelor întocmite cu ocazia verificării.
Regulamentul privind aplicarea Sistemului de indicatori de performanță poate fi găsit

și pe portalul intern, secțiunea Indicatori de performanță.
Pagina 37
5 Activitatea internațională
5.1 Colaborare și cooperare cu organizaţii şi asociaţii profesionale internaţionale
Curtea de Conturi a României, în calitate de Instituţie Supremă de Audit (SAI), este

membră a următoarelor organizaţii şi asociaţii profesionale internaţionale de profil:
I. Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI)
II. Organizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit (EUROSAI)
III. Comitetul de Contact al Uniunii Europene (CC)
IV. Asociaţia Instituţiilor Supreme de Audit care au în comun utilizarea limbii
franceze (AISCCUF)
Curtea de Conturi a României cooperează cu Curtea Europeană a Auditorilor (ECA).
I. Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI) este

organizaţia profesională la nivel mondial a SAI-urilor, în ceea ce priveşte controlul şi auditul
extern al finanţelor publice.
INTOSAI este o organizaţie
autonomă, independentă, apolitică şi
non-guvernamentală, fondată în 1953
la iniţiativa preşedintelui SAI Cuba
(Emilio Fernandez Camus). La acel
moment, 34 de SAI-uri s-au reunit în
Havana la primul Congres al
INTOSAI.
În prezent INTOSAI are 189 de membri permanenţi şi 3 membri asociaţi. Din anul
1992, Curtea de Conturi a României este membru permanent al INTOSAI. Limbile oficiale
de lucru ale INTOSAI sunt germana, engleza, franceza, araba şi spaniola.
Secretariatul General al INTOSAI are sediul la Viena, în clădirea Curţii de Conturi a
Republicii Federale Austria. Secretariatul General asigură sprijinul administrativ central
pentru INTOSAI, gestionează bugetul INTOSAI, asistă Comitetul de conducere şi
Congresele INTOSAI, facilitează comunicarea între membri şi organizează seminarii şi
proiecte speciale.
Congresele INTOSAI, cunoscute şi sub denumirea generică de INCOSAI, se
organizează cu o periodicitate de 3 ani. Ultimul Congres a avut loc în anul 2013 în China
(XXI INCOSAI).
Pagina 38
II. Organizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit (EUROSAI) este organizaţia

regională a Instituţiilor Supreme de Audit din Europa, în ceea ce priveşte controlul şi auditul
extern al finanţelor publice. Constituit
în anul 1990 ca un grup de lucru
regional al INTOSAI, EUROSAI are, în
prezent, 50 de membri: 49 de instituţii
supreme de audit şi Curtea Europeană a
Auditorilor (ECA). Curtea de Conturi a
României este membru EUROSAI din
anul 1992.
Secretariatul EUROSAI este
asigurat de către Curtea de Conturi a
Spaniei. Secretariatul menţine
comunicarea cu membrii EUROSAI în
perioada dintre Congrese şi facilitează
contactele între aceştia. De asemenea,
Secretariatul dezvoltă un program care conţine propuneri ce urmează să fie prezentate
organelor de conducere, la cererea membrilor. Secretariatul publică anual un jurnal şi
trimestrial un buletin informativ, şi găzduieşte website-ul EUROSAI. Limbile oficiale de
lucru ale EUROSAI sunt germană, engleză, spaniolă, franceză şi rusă.
Congresele EUROSAI se organizează cu o periodicitate de 3 ani. Ultimul Congres a
avut loc în Olanda în anul 2014 la Haga (IX EUROSAI Congress).
III. Comitetul de Contact al Uniunii Europene (CC). Comitetul de Contact este o

reuniune a conducătorilor Instituţiilor Supreme de Audit (SAI) din statele membre ale
UE şi a Curţii Europene a Auditorilor (ECA) care se organizează anual. În anul 1960 a
avut loc prima reuniune a Conducătorilor Instituţiilor Supreme de Audit (SAI) din statele
membre ale Comunităţii Economice
Europene (CEE), iar Curtea Europeană a
Auditorilor (ECA) s-a alăturat Comitetului
de Contact în anul 1978. Rolul Comitetului
de Contact a crescut în importanţă odată cu
aderarea a noi membri la Uniunea
Europeană. Tratatul UE prevedea în forma sa iniţială că ECA îşi desfăşoară auditurile în
cooperare (in "liaison") cu SAI-urile din statele membre UE, iar ulterior prin Tratatul de la
Amsterdam a fost adăugat faptul că " ECA şi SAI-urile trebuie să coopereze în spiritul
încrederii reciproce şi în condiţii de independenţă". Apoi, prin Tratatul de la Nisa, s-a
mandatat ECA să înfiinţeze un Comitet de Contact cu SAI-urile din statele membre UE, care
în fapt deja funcţiona. Limbile oficiale de lucru ale Comitetului de Contact al UE sunt
germană, engleză şi franceză. În vederea pregătirii reuniunilor anuale ale conducătorilor SAI-
urilor din cadrul Comitetului de Contact, ECA a invitat fiecare SAI să nominalizeze un ofiţer
de legătură (liaison officer) care trebuie să se constituie şi ca punct de contact în efectuarea
misiunilor de audit ale ECA la nivel naţional. Ofiţerii de legătură sunt organizaţi la nivel
Pagina 39
european într-o reţea profesională activă şi au, în principiu, două întâlniri anual, una în
primăvară în unul dintre statele membre ale UE şi cea de-a doua în luna octombrie la ECA.
Scopul principal al acestor întâlniri este de a se asigura premisele cooperării optime a SAI-
urilor din statele membre ale UE şi Curtea Europeană a Auditorilor precum şi cu reţeaua de
cooperare din cadrul SAI-urilor din ţările candidate sau potenţial candidate la aderarea la UE.
De asemenea, ofiţerii de legătură sunt mandataţi să asigure din punct de vedere profesional
desfăşurarea optimă a reuniunilor anuale ale Comitetului de Contact al UE.
IV. Curtea Europeană a Auditorilor este instituită prin tratat cu scopul de a efectua auditul
fondurilor UE. În calitate de auditor extern al Uniunii Europene, aceasta contribuie la
îmbunătăţirea gestiunii financiare a UE şi joacă rolul de gardian independent al intereselor
financiare ale cetăţenilor Uniunii.
Curtea efectuează audituri prin
intermediul cărora evaluează colectarea şi
utilizarea fondurilor UE. Curtea examinează
dacă operaţiunile financiare au fost corect
înregistrate şi prezentate, dacă au fost
efectuate cu respectarea legilor şi a
reglementărilor şi dacă au fost gestionate
asigurând respectarea principiilor de
economicitate, eficienţă şi eficacitate.
Curtea încurajează asumarea responsabilităţii şi transparenţa şi sprijină Parlamentul
European şi Consiliul în exercitarea competenţelor acestora de control al execuţiei bugetului
comunitar, în special în timpul procedurii de descărcare de gestiune. Curtea se angajează să
fie o organizaţie eficientă, aflată în fruntea progreselor din domeniul auditului finanţelor
publice şi al administraţiei publice.
Începând cu Tratatul de la Maastricht, Curtea Europeană a Auditorilor a fost
recunoscută ca una dintre cele cinci instituţii ale Comunităţilor Europene (celelalte instituţii
sunt: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană şi Curtea de
Justiţie a Comunităţilor Europene).
Tratatul de la Nisa de la 1 februarie 2003 a confirmat principiul conform căruia
colegiul Curţii de Conturi Europene trebuie să fie format din câte un membru din fiecare stat
membru UE.
Membrii Curții Europene a Auditorilor sunt numiţi pentru un mandat de şase ani.
Consiliul, în unanimitate şi după consultarea Parlamentului European, adoptă lista membrilor
care a fost întocmită pe baza propunerilor prezentate de fiecare stat membru. Mandatul
membrilor Curţii poate fi reînnoit.
Reprezentantul României la Curtea de Conturi Europeană şi membru al Curţii
(începând cu anul 2013) este George Pufan, fost secretar general al Curții de Conturi a
României, care este membru al Camerei a II-a, pentru un mandat de șase ani. Membrii aleg
dintre ei preşedintele Curții Europene a Auditorilor pentru o perioadă de trei ani. Actualul
preşedinte al ECA este Vitor Caldeira.
Pagina 40
V. Asociaţia Instituţiilor Supreme de Audit care au în comun utilizarea limbii franceze

(AISCCUF) reuneşte Instituţiile Supreme de Audit membre ale INTOSAI care au în comun
utilizarea limbii franceze și a valorilor francofoniei. AISCCUF a fost creată în anul 1994 şi
este membru activ al Organizatiei
Internaționale a Francofoniei (OIF).
AISCCUF are în prezent 43 de
membri iar Secretariatul general este
asigurat de către Curtea de Conturi a
Franţei. Curtea de Conturi a României
este membru al AISCCUF din anul 1994.
Obiectivele AISCCUF sunt
următoarele:
 consolidarea statului de drept prin dezvoltarea instituţiilor supreme de audit în
fiecare din aceste state membre
 dezvoltarea schimburilor de experienţă între instituţiile membre
 cooperarea strânsă între instituţiile membre în materie de pregătire
profesională şi asistenţă tehnică.
Comitetul Director al INTOSAI, în cadrul reuniunii din noiembrie 2008 de la Viena, a
aprobat aderarea AISCCUF la INTOSAI, în calitate de membru asociat.
Asociaţia Instituţiilor Supreme de Audit care au în comun utilizarea limbii franceze,
se reuneşte din 3 în 3 ani în cadrul unor Adunări Generale ale membrilor.
În cadrul AISCCUF se organizează seminarii pe teme de interes comun pentru
membrii săi. Seminariile AISCCUF au loc la fiecare doi ani. Aceste seminarii au scopul de a
facilita schimbul de experienţă şi răspândirea bunelor practici în cadrul spaţiului francofon.
5.2 Participare la grupuri de lucru internaționale INTOSAI şi EUROSAI
I. Promovarea obiectivelor INTOSAI în ceea ce priveşte cooperarea profesională la

nivel regional se realizează prin cele 7 grupuri de lucru regionale, şi anume:
 Organizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din

America Latină şi din Caraibe (OLACEFS),
înfiinţată în 1965;
Africa (AFROSAI), înfiinţată în 1976;
ţările arabe (ARABOSAI), înfiinţată în anul
1976;
 Organizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din Asia (ASOSAI), înfiinţată în anul
1978;
 Asociaţia Instituţiilor Supreme de Audit din Pacific (PASAI), înfiinţată în anul 1987;
Pagina 41
 Organizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din Caraibe, (CAROSAI), înfiinţată în anul

1988;
 Organizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din Europa, (EUROSAI), înfiinţată în anul
1990.
Pentru a dezbate cele mai semnificative probleme profesionale şi de interes permanent

pentru toţi membrii INTOSAI au fost înfiinţate patru comitete ale INTOSAI, şi anume:
1. Comitetul pentru Standarde Profesionale
2. Comitetul pentru Consolidarea Capacităţii Instituţionale
3. Comitetul pentru Schimbul de Experienţă
4. Comitetul pentru Finanţe şi Administrare
În cadrul acestor Comitete sunt organizate, după caz, sub-comitete, grupuri ad-hoc,
grupuri de lucru sau grupuri operative.
1) Comitetul pentru Standarde Profesionale are în componenţă cinci sub-comitete, reunind
în total 68 de SAI- uri membre. Curtea de Conturi a României face parte din Sub-
comitetul INTOSAI privind Standardele de control intern (prezidat de SAI Polonia) și din
sub-comitetul privind auditul de conformitate (prezidat de SAI Norvegia).
2) Comitetul pentru Consolidarea Capacităţii Instituţionale, prezidat de SAI Africa de Sud,
este format din două sub-comitete coordonate de SAI- urile din Slovacia și Peru.
3) Comitetul pentru Schimbul de Experienţă, prezidat de SAI India, îşi desfăşoară activităţile
în cadrul a 7 Grupuri de lucru şi a 3 Grupuri operative. Acestea au fost înfiinţate ca
urmare a interesului specific manifestat de SAI-urile membre în anumite domenii
specifice de activitate, şi sunt următoarele:
 Grupul de lucru privind datoria publică, prezidat de SAI Mexic

 Grupul de lucru privind auditul IT, prezidat de SAI India
 Grupul de lucru privind auditul mediului, prezidat de SAI Indonezia
 Grupul de lucru privind auditul în industria extractivă, prezidat de SAI Uganda
 Grupul de lucru privind evaluarea programelor, prezidat de SAI Franţa
 Grupul de lucru privind lupta împotriva fraudei, spălării banilor şi corupţiei,
prezidat de SAI Egipt
 Grupul de lucru operativ privind auditul contractelor de achiziție publică,
prezidat de SAI Rusia
 Grupul de lucru privind indicatorii naţionali cheie, prezidat de SAI Rusia
 Grupul de lucru operativ privind valoarea şi beneficiile SAI-urilor, prezidat de
SAI Mexic
 Grupul operativ privind reformă și modernizare, prezidat de SAI SUA
Grupurile de lucru funcţionează până în momentul în care membrii acestora consideră

că activitatea în domeniul respectiv nu mai prezintă interes şi propun încetarea mandatului
grupului.
Grupurile operative sunt limitate în timp şi sunt create numai pentru aspecte
semnificative de interes, însă fără a fi unul permanent, ci mai degrabă conjunctural. Aceste
Pagina 42
grupuri operează numai pe o perioadă bine determinată şi se dizolvă odată ce şi-au atins
scopul pentru care au fost înfiinţate.Curtea de Conturi a României face parte din două grupuri
de lucru, şi anume:
 Grupul de lucru privind auditul mediului, prezidat de SAI Indonezia

 Grupul de lucru privind datoria publică, prezidat de SAI Mexic
Membrii sub-comitetelor, grupurilor de lucru şi grupurilor operative decid dacă şi când vor
avea întâlniri, în funcţie de mandatul ce trebuie îndeplinit. De regulă, întâlnirile sunt găzduite
prin rotaţie de către membrii sub-comitetelor, grupurilor de lucru sau grupurilor operative sau
de către SAI- ul care prezidează respectiva activitate.
4) Comitetul pentru Finanţe şi Administrare, prezidat de SAI Arabia Saudită, se rezumă în

general la chestiuni administrative şi bugetare ale INTOSAI şi reuneşte două grupuri
operative, unul prezidat de SAI Arabia Saudită cu privire la fondurile donatorilor către
organizaţie, şi respectiv la Planul Strategic al INTOSAI pentru perioada 2011-2016
(condus de SAI SUA).
II. Sub egida EUROSAI, funcţionează în prezent trei grupuri de lucru, un grup de lucru
operativ (task force) și un comitet, care abordează domenii şi probleme cu prioritate specială:
1. Grupul de lucru pentru

Tehnologia Informației (ITWG),
înființat în anul 2002, coordonat de
SAI Polonia.
2. Grupul de lucru privind auditul
mediului (WGEA), înființat în anul
1999, coordonat de SAI Estonia.
3. Grupul de lucru privind auditul fondurilor alocate pentru dezastre și catastrofe, constituit
ca un grup operativ în anul 2008 și transformat în grup de lucru în anul 2014, coordonat
de SAI Ucraina.
4. Grupul de lucru operativ (task force) pentru audit și etică, înființat în anul 2011,
coordonat de SAI Portugalia.
5. Comitetul de Monitorizare pentru dezvoltarea și operarea bazei de date electronice
conţinând bune practici privind calitatea auditului, înființat în anul 2011, coordonat de
SAI Ungaria.
Curtea de Conturi a României participă în grupurile de lucru ITWG, WGEA şi TF

(AUDIT&ETHICS).
III. Comitetul de Contact al Uniunii Europene poate decide crearea de Grupuri de

lucru sau Grupuri de experţi pe aspecte generale sau specifice de interes comun. De
asemenea, ofiţerii de legătură pot să decidă înfiinţarea unor Grupuri operative pentru a
dezbate probleme specifice legate de cooperarea în audit în contextul european.
În prezent funcţionează în cadrul CC următoarele Grupuri de lucru şi Grupuri de Experţi:
Pagina 43
 Grupul de lucru privind auditul fondurilor structurale

 Grupul de lucru privind Rapoartele naţionale pentru managementul financiar al UE
 Grupul de lucru privind auditul TVA
 Rețeaua pentru auditul politicilor fiscale
 Rețeaua privind Strategia de la Lisabona/ Audit Europa 2020
 Grupul de experţi privind auditul în domeniul agricol
 Grupul de lucru privind activităţi de audit comune
 Grupul de lucru operativ privind sarcinile și rolurile auditului public extern în lumina
dezvoltărilor recente în guvernanța economică a UE
Curtea de Conturi a României este în prezent membră în cinci dintre aceste grupuri de
lucru, şi anume:
 Grupul de lucru privind auditul TVA

 Grupul de experţi privind auditul în domeniul agricol
 Grupul de lucru privind activităţi de audit comune
 Grupul de lucru privind Rapoartele naţionale pentru managementul financiar al UE
 Grupul de lucru operativ privind sarcinile și rolurile auditului public extern în lumina
dezvoltărilor recente în guvernanța economică a UE
În această calitate, reprezentanţii Curţii de Conturi sunt invitaţi să participe la

seminariile organizate de aceste grupuri de lucru.
Legături utile
o Curtea Europeană de Conturi:
www.europa.eu/about-eu/institutions-bodies/court-auditors/index_ro.htm
o EUROSAI: www.eurosai.org
o INTOSAI: www.intosai.org
Pagina 44
6 Platforma informatică a Curții de Conturi
Curtea de Conturi a României are achiziţionate licențe şi utilizează soluţii hardware şi

software integrate, astfel:
 INFOPAC – soluţie integrată utilizată la întocmirea programului de control/audit

anual şi multianual, urmărirea derulării acţiunilor de control/misiunilor de
audit, înregistrarea constatărilor şi valorificarea actelor de control;
 INFOTEAM – soluţie integrată privind monitorizarea fondului de timp;
 Aplicaţii de tip portal extern şi intern;
 Sistem de videoconferinţă la nivel naţional;
 IDEA – program software pentru analiza bazelor de date, folosit în auditul financiar;
 LEGIS STUDIO - program de baze de date legislative;
 ERP – soluţie integrată privind planificarea, evidenţa şi monitorizarea resurselor
financiare şi umane.
6.1 Semnătura electronică
Formatul semnăturii electronice (numele cu titlu de exemplu):
Ion POPESCU
Director/ Șef serviciu /Auditor public extern
Departamentul XX, Direcția X/ Camera de Conturi XX
CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI
Adresă: Str. Lev Tolstoi nr. 22-24, Sector 1, Cod poștal 011948, București
Telefon / Fax: +40 xxx xxx
E-mail: ion.popescu@rcc.ro
6.2 Arhivare documente
Conform legislației în vigoare, Curtea de

Conturi are un Compartiment tehnic și
arhivă în cadrul Serviciului administrativ,
aflat în structura Secretariatului general.
Pagina 45
7 Etapele şi primii paşi de urmat

în activitate
7.1 Documente necesare pentru

constituirea dosarului
profesional
Documentele necesare pentru

constituirea dosarului profesional la
momentul angajării sunt următoarele:
o documentul de atestare a studiilor

o documente care atestă formarea profesională inițială și formarea continuă pe
parcursul carierei;
o documente privind conferirea de distincţii, medalii etc.;
o alte documente relevante care să ateste activitatea desfăşurată;
Alte documente care sunt anexate dosarului personal:
o carnetul de muncă (copie xerox) cu toate înscrisurile până la data de

01.01.2011;
o adeverinţa de la ultimul loc de muncă pentru perioada 01.01.2011 – până la
data angajării, eliberată de fostul angajator (sau extrase din REVISAL), vizate
de Inspectoratul Teritorial de Muncă;
o declaraţie pe proprie răspundere completată, în cazul în care, în perioada
01.01.2011 - până la data angajării, nu a desfăşurat activitate în baza unui
contract individual de muncă sau pentru perioada de la 01.01.2011 până la data
la care a fost angajat cu un contract individual de muncă în perioada 2011 –
până la data angajării;
o alte diplome (ex. diplomă master, diplomă doctor, certificate etc.);
o nota de lichidare, după caz (de la ultimul loc de muncă);
o declaraţie de avere şi de interese;
o 2 fotografii tip legitimație;
o orice alte documente legate de starea civilă, domiciliu sau expirarea cărții de
identitate.
Informaţii suplimentare se pot obţine de la Direcţia Resurse Umane şi Salarizare.

Contractul individual de muncă
La intrarea în corpul profesioniştilor Curţii de Conturi a României, va trebui să semnaţi un
contract individual de muncă.
Completarea declaraţiei de avere şi interese
Pagina 46
Declarațiile de avere și de interese se completează și se depun anual.

Fiecare nou angajat trebuie să completeze și să depună câte o declarație de avere și de
interese atât la angajare cât și de fiecare dată când apar modificări privind datele personale.
Auditorii publici externi trebuie să completeze declarația de independență la începutul
fiecărei misiuni de control/audit. Aceasta trebuie semnată pentru luare la cunoștință de către
șeful ierarhic superior și se anexează în mod obligatoriu la dosarul misiunii de control/audit și
se transmite electronic la Comitetul de etică.
Declaraţia privind fişa fiscală şi formularul privind arondarea la Casa de Sănătate
Formularul Declaraţia privind fişa fiscală şi Formularul privind arondarea la Casa de Sănătate
şi persoane aflate în întreţinere.
Legitimaţia de serviciu
Personalul încadrat la Curtea de Conturi a României trebuie
să posede o legitimaţie de serviciu ca angajat al instituţiei.
Fotografia pentru eliberarea legitimației de serviciu se
depune la Compartimentul evidență salariați.
Avizarea semestrială a legitimațiilor de serviciu se face, de

asemenea, la Compartimentul evidență salariați.
7.2 Acces la documente clasificate
Pentru obţinerea aprobării accesului la documente clasificate, Direcția Resuse umane și

salarizare îndrumă angajații nou veniți către Biroul documente clasificate și registratură
pentru completarea formularelor privind certificatele ORNIS.
În conformitate cu articolul 8 al Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară,
personalul de specialitate din cadrul Curţii de Conturi, care prin natura muncii de control şi
audit, are acces la documente şi informaţii care, potrivit legii, sunt clasificate, beneficiază de
un spor de până la 15% acordat pentru gestionarea datelor şi informaţiilor clasificate.
Locurile de muncă, precum și categoriile de personal şi mărimea concretă a sporului
se stabilesc prin hotărâre a Plenului Curţii de Conturi, în funcţie de certificatul/avizul de
securitate deţinut, obţinut potrivit legii.
7.3 Plata drepturilor băneşti
Plata drepturilor băneşti se face pe data de 10 a fiecărei luni, pentru

luna anterioară.
Forma de plată a salariului poate fi în numerar sau prin intermediul

cardului, această din urmă variantă fiind cea mai uzitată de către
angajaţii instituţiei. Datele contului pentru virarea salariului (extras
Pagina 47
de cont sau alte documente de unde să reiasă datele IBAN), respectiv solicitarea de informaţii
suplimentare (despre băncile agreate) le găsiți la Serviciul salarizare: corpul B, etaj 2, camera
312 B.
7.4 Asigurarea resurselor tehnice IT şi de comunicaţii
7.4.1 Conectarea la internet, intranet și deschiderea căsuței

de e-mail la locul de muncă
Aceste operațiuni se fac sub directa supraveghere a
îndrumătorului prin completarea unor formulare care se
descarcă de pe portalul intern (Proceduri IT, Formulare
tipizate).
7.4.2 Dotarea cu tehnică de calcul

Pentru buna desfășurare a activității specifice a auditorilor publici externi, acestora li
se va pune la dispoziție un desktop/laptop, imprimantă, acces la un telefon fix.
Serviciul IT va asigura instalarea aparaturii de tehnică de calcul.
7.4.3 Asistența IT
Asistența IT este asigurată de către Departamentul I, Direcția IT.. Mai multe
informații despre folosirea aparaturii electronice găsiți pe portalul intern, secțiunea
Proceduri IT.
Puteți solicita asistență tehnică pe portalul intern folosind Aplicația Help Desk.
7.4.4 Dotarea cu instrumente de birotică

Echipamentele de birotică (pixuri, hârtie A4/A5, cd-uri, etc.) se asigură prin
magazine.
Pagina 48
8 Cum ne integrăm în prima zi de muncă?
8.1 Am sosit la noul loc de muncă
 Suntem preluaţi de persoana desemnată de la resurse umane

și salarizare
 Primim ordinul de numire, contractul de muncă, fişa
postului şi legitimaţia de serviciu
 Suntem conduşi la departamentul/direcţia unde ne vom
desfăşura activitatea
 Suntem prezentaţi şefului departamentului/directorului
direcţiei
 Suntem prezentaţi colegilor din structura de specialitate şi
din structurile suport-resurse umane, economic,
informatică, administrativ
 Primim ghidul noului angajat
 Suntem conduşi la noul birou/spaţiu de lucru
 Completăm declaraţia de avere şi declaraţia de interese, formularul de arondare la
Casa de Sănătate, declaraţia privind stabilirea deducerilor personale
 Solicităm logistica necesară desfăşurării activităţii specifice de audit: laptop, crearea
adresei de e-mail, acces la intranet
 Analizăm fişa postului primită
 Studiem procedurile de sistem şi procedurile operaţionale aplicabile activităţii
specifice
 Identificăm obiectivele individuale cuprinse în fişa postului cu activităţile ce trebuie
desfăşurate şi prezentate în procedurile operaţionale aplicabile nouă
 Ne informăm cu privire la pregătirea profesională: unde se desfăşoară, cine sunt
formatorii, cum ne identificăm nevoile de formare profesională continuă,numărul
minim de zile de pregătire profesională
 Ne informăm cu privire la programul de activitate aflat în derulare pentru direcţia
unde ne desfăşurăm activitatea
 Vom fi îndrumaţi, ghidaţi de un îndrumător în prima misiune de audit la care
participăm
 Ne interesăm care este programul de lucru pe parcursul derulării misiunilor de audit
financiar/de performanţă
 Ne informăm în legătură cu modul în care se desfăşoară evaluarea: când se face
evaluarea privind activitatea desfăşurată, cine face evaluarea, care sunt criteriile de
evaluare a performanţelor profesionale;
 Ne informăm în legătură cu facilităţile pe care le oferă instituţia pentru desfăşurarea
activităţii: bunurile pe care le primesc angajaţii când vin în instituţie, precum: staţie
de lucru, birou, cărţi (precum regulamentul şi precizările la regulament), acces la
legislaţie prin programul Legis, acces la biblioteca tehnică, acces la internet,
Pagina 49
posibilitatea de a avea e-mail de serviciu, asigurarea unui îndrumător pentru

perioada de început, asigurarea unor cursuri de pregătire, informaţii despre cursuri;
 Formulăm întrebări cu privire la o serie de aspecte care nu sunt legate direct de
activitatea profesională:
o obligativitatea unei anumite ţinute vestimentare;

o care sunt facilităţile referitoare la componenta
financiară: precizarea băncilor cu care instituţia are
încheiate protocoale pentru obţinerea unor facilităţi
financiare, precizări privind persoanele de contact
pentru schimbarea cardului de salariu sau alte
întrebări referitoare la card.
o alte facilităţi oferite de instituţie: acces la asistenţa
medicală în incinta instituţiei, mijloacele de
transport cu care se poate ajunge la sediu, staţia de metrou, etc., acces la
cantină, existenţa unui bancomat în cadrul incintei, alte facilităţi pe care le are
instituţia.
8.2 Cum să înţelegem mai bine cultura organizaţională a Curții de Conturi şi să ne

acomodăm rapid la noul loc de muncă?
Cultura organizaţională este un fenomen bine definit care caracterizează o organizaţie

incluzând modul în care oamenii gândesc, simt şi se comportă în interiorul acesteia. Un
înțeles comun al culturii organizaționale se referă la: convingeri comune, valori, norme,
atitudini, practici de lucru şi aşteptări care s-au dezvoltat în cursul istoriei unei organizaţii,
sunt prezente în interiorul acesteia.
Climatul organizaţional este o dimensiune a culturii care se focalizează pe atitudini,

sentimente sau pe atmosfera socială. Climatul afectează modul în care oamenii
interacţionează şi comunică unii cu alţii şi cu alte persoane interesate.
Cultura organizaţională afectează variate aspecte ale muncii cum ar fi: serviciile, calitatea
muncii, creativitatea şi cooperarea. Prin stabilirea unor norme sociale şi prin inocularea
sentimentului de apartenenţă, o cultură promovează conformitatea, mai degrabă decât
inovarea şi dezvoltarea. Culturile organizaţionale sunt adesea mijloace mai puternice ale
controlului social şi sunt rezistente la schimbare.
Pagina 50
8.3 Instruirea în domeniile prevenirii şi stingerii incendiilor, al situaţiilor de urgenţă,

al securității şi sănătății în muncă
Instruirea în domeniile enunțate, pentru personalul Curţii de Conturi a României se asigură

prin intermediul unor instrucţiuni proprii și instructaje tematice privind activitatea desfăşurată
la birou.
Fiecare nou angajat este îndrumat de Direcția resurse umane și salarizare către
Compartimentul Situații de urgență, P.S.I., Securitate și sănătate în muncă pentru a i se face
un instructaj privind PSI (Prevenirea și stingerea incendiilor), SU (Situații de urgență), SSM
(Securitatea și sănătatea în muncă).
Pagina 51
9 Planificarea şi integrarea în activitate a

noului angajat8
9.1 Îndrumarea în primul an de

activitate
Noul angajat este format de un îndrumător,

care va fi numit de către consilierul de
conturi/directorul camerei de conturi și care îl
va iniția în activitatea profesională.
Perioada de
Obiective Activităţi
timp
 Şeful direct sau persoana

special desemnată prezintă noului
angajat colegii de birou, locaţia,
logistica;
 Şeful direct îi prezintă
 Introducerea în noul colectiv;
noului angajat, îndrumătorul, sau
 Prezentarea fiecărui membru
persoana din colectiv care este
al echipei, a superiorilor ierarhici,
responsabilă de procesul de
de către persoana special
integrare şi formare şi care îi va
însărcinată, îndrumătorul echipei;
coordona în continuare activitatea
 Însuşirea ghidului noului
În prima zi profesională;
angajat;
de activitate  Îndrumătorul răspunde la
 Cunoaşterea conţinutului
toate întrebările sau nelămuririle
planului de acţiune în vederea
privind ghidul;
integrării la noul loc de muncă;
 Îndrumătorul discută cu
 Familiarizarea cu locul de
noul angajat despre modul în care
muncă: birouri, birotică, alte
se va desfăşura procesul de
funcţiuni, etc.;
integrare şi etapele acestuia;
 Noul angajat împreună cu
îndrumătorul vizitează toate
compartimentele specializate din
cadrul instituţiei pentru
8
www.mmunci.ro
Pagina 52
Perioada de
timp
definitivarea formalităţilor de
angajare;
 Şeful direct îi prezintă fişa
postului, codul de conduită etică şi
profesională şi regulamentul de
ordine interioară;
 Cunoaşterea atribuţiunilor
 Îndrumătorul va face o
din fişa postului de către noul
prezentare generală a activităţii
angajat;
desfăşurate în cadrul
 Cunoaşterea atribuţiunilor
compartimentului;
departamentului/direcţiei în care
 Îndrumătorul va exemplifica
îşi va desfăşura activitatea;
Până la cu documente elaborate de echipă
 Cunoaşterea structurii
sfârşitul activitatea desfăşurată per
organizatorice şi funcţionale a
primei ansamblu şi individual;
instituţiei şi a domeniului de
săptămâni  Conducătorul echipei îi va
activitate;
comunica obiectivele teoretice şi
 Prezentarea şi însuşirea
practice urmărite pentru perioada
principalelor obiective teoretice şi
de integrare / formare;
practice aferente perioadei de
 Îndrumătorul va pune la
formare / integrare în colectivul
dispoziţia noului angajat o parte
departamentului;
teoretică: legislaţia de specialitate,
alte metode şi tehnici de lucru,
proceduri privind activitatea
specifică.
 Noul angajat va studia
legislaţia specifică administraţiei
publice şi legislaţia specifică
domeniului de activitate, precum şi
tehnicile şi procedurile de lucru
folosite;
Până la  Îndrumătorul va explica
 Însuşirea părţii teoretice;
finele primei amănunţit partea teoretică
 Evaluarea activităţii primei
luni de prezentată, completând permanent
luni;
activitate cu exemplificări din activitatea
curentă a echipei de auditori;
 Şeful direct împreună cu
îndrumătorul analizează rezultatele
obţinute de noul angajat, punctele
slabe şi punctele tari şi identifică
nevoile şi domeniile de instruire
Pagina 53
Perioada de
timp
necesare pentru perioada
următoare;
 Test de aprofundare a
cunoştinţelor;
 Asistă şi sprijină activ
activităţile desfăşurate de colegii de
birou / echipă;
 Participă la activităţile
 Participarea la diverse forme
specificate la care a fost desemnat
de instruire: cursuri, seminarii, etc.
sub îndrumarea directă şi controlul
precum şi stagii de aplicare a
persoanei special desemnate în
teoriei în mod practic, în diverse
acest sens (îndrumătorului);
acţiuni;
 Îndrumătorul va sprijini
 Soluţionarea propriilor
Până la noul angajat în realizarea tuturor
sarcini de serviciu;
sfârşitul sarcinilor de serviciu, făcând parte
 Analiza activităţii desfăşurate
primului alături de acesta din echipa sau
până la data primei evaluări;
trimestru de colectivul desemnat pentru
 Implicarea în acţiunile de
activitate respectivele misiuni de control /
audit / control desfăşurate de
audit;
echipa din care face parte conform
 Îndrumătorul analizează
programului de activitate al
întreaga activitate prestată până în
departamentului/camerei de
momentul evaluării şi discută cu
conturi;
noul angajat asupra obiectivelor
perioadei următoare formulând
propuneri de îmbunătăţire a
activităţii acestuia.
 Cunoaşterea partenerilor cu
care colaborează în realizarea
 Dezvoltarea orizontului activităţilor specifice de audit şi
profesional, acumularea de facilitarea relaţiilor de colaborare
cunoaştere; profesională cu aceştia, sub directa
 Stabilirea unor relaţii observare şi îndrumare a persoanei
Până la
funcţionale în mediul de lucru desemnate în acest scop;
sfârşitul
(implicare activă);  Îndrumătorul evaluează
semestrului
 Participarea la toate formele permanent nevoia de formare a
de activitate
de instruire şi/sau perfecţionare noului angajat şi recomandă
continuă profesională derulate pe cursurile de formare necesare;
toată perioada;  Şeful direct şi îndrumătorul
se implică în integrarea noului
angajat în echipa de lucru, în
Pagina 54
Perioada de
timp
vederea dezvoltării unei echipe
funcţionale, cu implicarea activă a
fiecăruia dintre membri pentru
realizarea obiectivelor;
 Noul angajat va elabora o
lucrare la finele semestrului I pe o
temă specifică din departamentul în
care lucrează. Lucrarea va fi
evaluată de către şeful său ierarhic
direct;
 Şeful direct şi îndrumătorul
noului angajat realizează: o
evaluare finală a noului angajat
 Aprofundarea tuturor legilor
care constă în: aprecierea modului
şi reglementărilor specifice
în care şi-a însuşit cunoştinţele
domeniului de activitate: legislaţie,
teoretice şi deprinderile practice
regulamente, metode, proceduri şi
necesare pentru îndeplinirea
tehnici de lucru;
responsabilă şi raţională a
 Aprofundarea cunoaşterii
atribuţiunilor de serviciu aferente
specificului activităţii structurii de
postului ocupat, precum şi,
specialitate în cadrul căreia îşi
cunoaşterea specificului activităţii
desfăşoară activitatea;
instituţiei / departamentului;
 Dobândirea tuturor
Până la  În acest sens, se va elabora
abilităţilor și deprinderilor
finele un chestionar de evaluare specific
profesionale necesare îndeplinirii
primului an activităţii structurii de specialitate,
la timp şi în bune condiţii a
de activitate la care să răspundă noul angajat.
sarcinilor şi atribuţiilor specifice;
Totodată se poate realiza şi un
 Exercitarea în mod
interviu / discuţie liberă cu acesta;
responsabil şi competent a
 La evaluarea anuală a
atribuţiilor de serviciu şi
performanţelor profesionale se vor
implicarea activă în munca de
avea în vedere toate aspectele şi
echipă pentru realizarea
rezultatele urmărite până la acest
obiectivelor stabilite;
moment, precum şi aprecierile şi
 Integrarea deplină în
lucrarea elaborată la finalul
colectivul departamentului / echipa
primului semestru de activitate
de lucru.
după momentul angajării.
Pagina 55
9.2 Evaluarea competenței
La începutul fiecărui an, se întocmește fișa de evaluare a personalului de specialitate al Curții

de Conturi pe baza autoevaluării individuale și a Normelor metodologice de evaluare a
performanțelor profesionale individuale ale auditorilor publici externi, care se găsesc pe
portalul intern al instituției, în secțiunea Norme.
Promovarea constă în avansarea în grade și funcții ca urmare a recunoașterii
performanţelor profesionale ale auditorului public extern și a îndeplinirii condițiilor de
vechime în specialitate.
Auditorii publici externi promovează succesiv în gradele și funcţiile stabilite prin lege și în
condițiile prevăzute de lege.
Procesul de evaluare a performanțelor profesionale individuale are patru etape
principale:
 evaluarea cunoștințelor de specialitate pe bază de test;

 autoevaluarea;
 analiza de către evaluator a autoevaluării și completarea
Fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale;
 interviul de evaluare și însușirea evaluării de către cel
evaluat.
Evaluarea performanțelor profesionale individuale se

efectuează anual. Pentru a fi efectuată evaluarea anuală a
performanțelor profesionale individuale, auditorul public extern
trebuie să fi desfășurat o activitate conform atribuțiilor funcției pentru realizarea obiectivelor
prevăzute în fișa postului de cel puțin 6 luni.
Perioada evaluată este cuprinsă între datele de 1 ianuarie și 31 decembrie din anul
pentru care se face evaluarea.
Perioada de evaluare este cuprinsă între datele de 1 ianuarie și 31 martie ale anului
următor perioadei pentru care se evaluează performanțele profesionale individuale. Toți
auditorii publici externi se autoevaluează până la data de 1 martie.
Evaluarea performanțelor profesionale individuale se realizează astfel:
a) în aparatul central:
1. pentru auditorul public extern - evaluarea se face de către director, cu

consultarea șefului de serviciu și se aprobă de către consilierul de conturi;
2. pentru șeful de serviciu - evaluarea se face de către director și se aprobă de
consilierul de conturi;
3. pentru director - evaluarea se face de către consilierul de conturi și se aprobă
de vicepreședintele coordonator;
4. pentru șef de serviciu și pentru director din cadrul ”Departamentului
Coordonarea verificării bugetelor unităților administrativ-teritoriale” și a
”Departamentul juridic” - evaluarea se face de către consilierii de conturi ai
acestor departamente și se aprobă de președinte;
Pagina 56
5. pentru șeful de serviciu ”Relații externe și protocol” - evaluarea se face de

către directorul de cabinet al președintelui și se aprobă de președinte.
b) în camerele de conturi:
1. pentru auditorul public extern - evaluarea se face de către
directorul adjunct, cu consultarea șefului de serviciu și se
aprobă de director;
2. pentru șeful de serviciu - evaluarea se face de către directorul

adjunct și se aprobă de director;
3. pentru directorul adjunct - evaluarea se face de către director și

se aprobă de consilierul de conturi al ”Departamentului
Coordonarea verificării bugetelor unităților administrativ-
teritoriale”;
4. pentru director - evaluarea se face de către consilierul de

conturi, șef al ”Departamentului Coordonarea verificării
bugetelor unităților administrativ-teritoriale”, cu consultarea
celorlalți consilieri de conturi și a vicepreședinților și se aprobă
de președinte.
Calificativul evaluării se stabilește pe baza notei finale, după cum urmează:

a) între 1,00 – 2,00 – nesatisfăcător;
b) între 2,01 – 3,50 – satisfăcător;
c) între 3,51 – 4,50 – bine;
d) între 4,51 – 5,00 – foarte bine.
Auditorii publici externi nemulțumiți de calificativul aprobat au dreptul să-l conteste

la președintele Curții de Conturi, în termen de 7 zile calendaristice de la data luării la
cunoștință.
9.3 Dezvoltarea carierei
Dezvoltarea carierei este procesul de gestionare a

carierei şi se referă la evoluţia personalului în cadrul
instituţiei, potrivit nevoilor acesteia şi în funcţie de
performanţa, potenţialul şi aspiraţiile fiecărui auditor
public extern. Există trei elemente esenţiale care susţin
acest proces: (a) acţiunile întreprinse în cadrul instituţiei
pentru dezvoltarea profesională pe baza unor planuri
concrete de instruire sau a altor forme de pregătire
profesională continuă; (b) eforturile depuse de auditorii
publici externi pentru dezvoltarea propriilor cariere prin dezvoltarea şi menţinerea planurilor
individuale de dezvoltare a carierei; (c) dezvoltarea aptitudinilor manageriale, astfel încât, în
cazul apariţiei unor posturi vacante la nivel de conducere, să existe persoane capabile să preia
şi să păstreze continuitatea eforturilor depuse.
Pagina 57
9.4 Formarea profesională
Fiecare nou angajat beneficiază de un curs de formare

profesională inițială, cu o durată de minimum 30 de zile, la
unul din centrele de formare profesională, cu scoatere din
activitatea curentă. Scopul cursului este însușirea noțiunilor
de bază privind activitatea specifică și probleme despre
conduita etică.
Anual, fiecare auditor public extern, trebuie să
participe la cel puțin un seminar cu durata de cinci zile, cu scoatere din activitatea curentă.
Pentru dezvoltarea abilităților profesionale, toți auditorii publici externi trebuie să
studieze individual, precum și cu ocazia instruirilor periodice efectuate de conducătorul
structurii, legislația, normele metodologice, regulamentele și instrucțiunile interne aplicabile
în activitatea Curții de Conturi. Acestea se găsesc pe portalul intern și extern al instituției.
De activitatea de pregătire profesională se ocupă Departamenul I, Direcția 1, Serviciul
Pregătire profesională. Centrele de pregătire profesională dispun de toate facilitățile
pedagogice și sociale necesare organizării și desfășurării de cursuri și seminarii.
Notă. Tematica cursurilor și seminariilor se găsește pe portalul intern, la secțiunea

Pregătire profesională.
Seminariile și cursurile organizate pentru formarea profesională se desfășoară la

sediul central și la sediile celor 11 camere de conturi care au amenajate centre de formare
profesională. Aceste centre sunt prezentate pe scurt în continuare.
Centrul de pregătire ARGEȘ
Camera de Conturi Argeș are în administrare un centru de

pregătire profesională care este organizat în sediul acesteia
din municipiul Pitești, strada Maior Șonțu, (I.C. Brătianu),
nr. 2.
Centrul de pregătire profesională Argeș a fost dotat printr-o
finanțare nerambursabilă în cadrul Programului PHARE
Național 2006.
Centrul de pregătire profesională dispune de toate facilitățile pedagogice și sociale
necesare organizării și desfășurării de cursuri și seminarii.
Cazarea și servirea mesei cursanților sunt externalizate, asigurându-se prin rețeaua
hotelieră din sectorul turismului.
Sala în care se organizează și se desfășoară seminariile și cursurile dispune de o bază
tehnico-materială care asigură resursele tehnice: echipamente audio-video (instalație de
Pagina 58
sunet), echipamente pedagogice (videoproiector, flip-chart etc.), materiale didactice

(prezentări PowerPoint și suporturi de curs) care se pot accesa direct pe portalul intern al
website-ului Curții de Conturi, precum și de materiale consumabile și facilități de asigurare a
desfășurării pauzelor de cafea.
Aceasta are o capacitate de 30 de locuri dotate cu tot atâtea PC-uri, conectate la
rețeaua de internet, cu ajutorul cărora se pot realiza lucrări practice pentru studiile de caz
aferente tematicilor seminariilor.
Centrul de pregătire BIHOR
Camera de Conturi Bihor are în administrare un centru de pregătire profesională care este
organizat în sediul acesteia din municipiul Oradea, strada Roman Ciorogariu, nr. 65.
Centrul de pregătire profesională Bihor a fost dotat printr-o finanțare nerambursabilă
în cadrul Programului PHARE Național 2006.
Sala de curs are o capacitate de 25 de locuri dotate cu tot atâtea PC-uri, conectate la
Centrul de pregătire BRĂILA
Camera de Conturi Brăila are în administrare un centru de

din municipiul Brăila, strada Nicolae Grigorescu, nr. 1.
Centrul de pregătire profesională dispune de toate
facilitățile pedagogice și sociale necesare organizării și
desfășurării de cursuri și seminarii.
Pagina 59
Centrul de pregătire BUCUREȘTI
Camera de conturi București are în administrare un centru de pregătire profesională care este
organizat în sediul acesteia, strada Georges Clemenceau, nr. 3, Sector 1.
Centrul de pregătire profesională dispune de toate facilitățile pedagogice și sociale necesare
organizării și desfășurării de cursuri și seminarii. Cazarea și servirea mesei cursanților sunt
externalizate, asigurându-se prin rețeaua hotelieră din sectorul turismului.
Sala în care se organizează și se desfășoară seminariile și cursurile dispune de o bază tehnico-
materială care asigură resursele tehnice: echipamente audio-video (instalație de sunet),
echipamente pedagogice (videoproiector, flip-chart etc.), materiale didactice (prezentări
PowerPoint și suporturi de curs) care se pot accesa direct pe portalul intern al website-ului
Curții de Conturi, precum și de materiale consumabile și facilități de asigurare a desfășurării
pauzelor de cafea. Sala de curs are o capacitate de 30 de locuri dotate cu tot atâtea PC-uri,
conectate la rețeaua de internet, cu ajutorul cărora se pot realiza lucrări practice pentru
studiile de caz aferente tematicilor seminariilor.
Centrul de pregătire BUZĂU
Camera de Conturi Buzău are în administrare un centru de

pregătire profesională la Poiana Pinului, stațiune situată la
aproximativ 28 de kilometri de Buzău într-una dintre cele
mai frumoase zone de munte ale Subcarpaților de Curbură.
Centrul de pregătire profesională dispune de
facilități pedagogice și sociale necesare organizării și
desfășurării de cursuri și seminarii, respectiv o sală de
curs, săli pentru studiu, camere care asigură cazare, oficiu pentru pauzele de cafea, servirea
mesei și locuri amenajate pentru agrement.
Sala în care se organizează și se desfășoară seminariile și cursurile are o capacitate de
25 de locuri și dispune de o bază tehnico-materială care asigură resursele tehnice:
echipamente audio-video (instalație de sunet), echipamente pedagogice (videoproiector, flip-
chart etc.), materiale didactice (prezentări PowerPoint și suporturi de curs) care se pot accesa
direct pe portalul intern al website-ului Curții de Conturi, precum și de materiale
consumabile.
Pagina 60
Centrul de pregătire CLUJ
Camera de Conturi Cluj are în administrare un centru

de pregătire profesională care este organizat în sediul
acesteia din municipiul Cluj-Napoca, strada Moților
nr.18. Centrul de pregătire profesională dispune de
toate facilitățile pedagogice și sociale necesare
organizării și desfășurării de cursuri și seminarii.
Cazarea și servirea mesei cursanților sunt
Centrul de pregătire CONSTANȚA
Camera de Conturi Constanța are în administrare un

centru de pregătire profesională care este organizat în
sediul acesteia din municipiul Constanța, B-dul
Ferdinand nr.7 bis. Centrul de pregătire profesională
Constanța a fost dotat printr-o finanțare nerambursabilă
în cadrul Programului PHARE Național 2006.
Pagina 61
Centrul de pregătire GALAȚI
Camera de Conturi Galați are în administrare un centru

de pregătire profesională care este organizat în sediul
acesteia din municipiul Galați, B-dul Marea Unire
Ansamblul H. Ștefan. Centrul de pregătire profesională
dispune de toate facilitățile pedagogice și sociale
Centrul de pregătire IAȘI
Camera de Conturi Iași are în administrare un centru de pregătire profesională care este
organizat în sediul acesteia din municipiul Iași, strada
Sărăriei nr.189.
externalizate, asigurându-se prin rețeaua hotelieră din
sectorul turismului.
Pagina 62
Centrul de pregătire SIBIU
Camera de Conturi Sibiu a organizat, în sediul din

municipiul Sibiu, strada Octavian Goga nr.1/B, un centru de
pregătire profesională. Centrul de pregătire profesională
dispune de toate facilitățile pedagogice și sociale necesare
organizării și desfășurării de cursuri și seminarii.
Cazarea participanților este asigurată în spațiile
special amenajate pentru această destinație în sediul
camerei de conturi, iar servirea mesei este externalizată, asigurându-se prin rețeaua hotelieră
din sectorul turismului.
(prezentări PowerPoint și suporturi de curs), precum și de materiale consumabile și facilități
de asigurare a desfășurării pauzelor de cafea.
Sala de curs are o capacitate de 24 de locuri dotate cu tot atâtea PC-uri cu ajutorul
cărora se pot realiza lucrări practice pentru studiile de caz aferente tematicilor seminariilor și
care sunt conectate la rețeaua de internet prin intermediul căreia se pot accesa direct
materialele didactice de specialitate postate pe portalul intern al website-ului Curții de
Conturi.
Centrul de pregătire SUCEAVA
Camera de Conturi Suceava are în administrare un centru de

din municipiul Suceava, strada Petru Rareș, bl. I 5.
Centrul de pregătire profesională Suceava a fost dotat
printr-o finanțare nerambursabilă în cadrul Programului
PHARE Național 2006.
Pagina 63
Centrul de pregătire TIMIȘ
Camera de Conturi Timiș are în administrare un centru de

din municipiul Timișoara, B-dul Republicii nr.8 Centrul de
pregătire profesională Timiș a fost dotat printr-o finanțare
nerambursabilă în cadrul Programului PHARE Național
2006.
Sala de curs are o capacitate de 18 locuri dotate cu tot atâtea PC-uri, conectate la
Pagina 64
10 Informaţii suplimentare
Următoarele aspecte vă sunt prezentate în continuare în încercarea de a vă sprijini eforturile

personale de integrare în echipa din care, începând de acum, veţi face parte. Toate aceste
informaţii vor fi structurate astfel încât să vă fie utile atât în perioada de acomodare, dar şi
ulterior în activitatea departamentului / direcţiei în care veţi activa.
Succesul primelor zile la noul loc de muncă nu este determinat totdeauna numai de
acomodarea cu sarcinile de serviciu. Integrarea într-un colectiv nou şi stabilirea unor
relaţii interpersonale de calitate cu colegii sunt în egală măsură importante. În general,
există două percepţii diferite pe care noul angajat le poate avea în primele sale zile de
serviciu. Fie i se pare că este primit cu indiferenţă sau chiar ostilitate de către colegi, fie are
impresia că toată atenţia este aţintită asupra lui, că toate mişcările îi sunt evaluate permanent
de colegii săi. Dar toate acestea reprezintă o parte normală a integrării într-un colectiv nou.
Încearcaţi să fiţi sociabil, dar nu îi stresaţi pe colegi cu prea multe

întrebări încă din prima zi. Nu îi întrerupeţi din activitate atunci când
sunt ocupaţi şi încercaţi să vă rezolvaţi repede, pe cât posibil, singur
sau împreună cu îndrumătorul, problemele administrative dacă cineva
nu s-a ocupat deja de acestea.
Totodată, încearcă să-ţi cunoşti colegii, cere sfaturi şi pune întrebări

dacă ai nelămuriri cu privire la unele aspecte profesionale şi nu numai.
Încearcă să afli în mod subtil informaţii despre colegii tăi: de cât timp
lucrează fiecare în instituţie, pe ce poziţii au fost sau sunt angajaţi, unde
au mai profesat în trecut și altele de interes.
Astfel, vei putea avea o imagine clară asupra ierarhiei din instituție şi
îţi va fi mai ușor să te poziționezi față de colegii tăi.
Prima impresie contează şi toată lumea se străduieşte să imprime o imagine pozitivă despre
sine.
Presiunea cauzată de tendinţa de a încerca să pari mai bun decât eşti te va face să te
comporţi diferit decât de obicei. Gândeşte-te însă că nu este în avantajul nimănui să creezi o
impresie falsă. Vei lucra cu aceşti oameni o perioadă lungă şi singura soluţie este să fii
relaxat, să fii tu însuţi/însăți.
Pentru ca experienţa schimbării locului de muncă să nu fie una foarte dificilă, este
nevoie să adopţi o anumită atitudine în raport cu întreaga situaţie. Încearcă să empatizezi cu
colegii şi să-ți folosești inteligenţa emoţională pentru a stabili o conexiune cu aceştia. De
asemenea, fii dispus să dai dovadă de flexibilitate.
Pagina 65
Altfel, acomodarea cu noul mediu, cu sarcinile de lucru şi cu colegii va lua mult

timp.
În măsura în care există unele informaţii insuficient

explicitate, ne cerem scuze şi vă recomandăm să le
discutaţi şi să le aprofundaţi în primul rând cu îndrumătorul (mentorul) dvs. special
desemnat în acest sens sau, în lipsa acestuia, doar cu şeful dumneavoastră ierarhic
superior direct pentru a putea primi informaţiile corecte, utile şi necesare care să vă ajute
să înţelegeţi cât mai bine activităţile, acţiunile, metodele sau procedurile specifice
profesiunii sau structurii din care acum faceţi parte şi în acest fel să vă acomodaţi cât mai
rapid cu noul dumneavoastră loc de muncă. Vom oferi informaţiile de care este posibil să
aveţi nevoie, structurat, astfel:
 Programul de lucru, concediul de odihnă şi alte concedii ale angajaţilor,

drepturile şi obligaţiile angajaţilor, abaterile şi sancţiunile disciplinare, pregătire profesională
precum şi orice alte informaţii privind procedurile interne şi de lucru ale Curţii de Conturi vă
sunt prezentate în secţiunea „Reglementări interne, Strategii, Programe” a paginii web a
insituţiei : http://www.curteadeconturi.ro/ , de asemenea mai puteţi să vă informaţi amănunţit
cu privire la:
o Regulamente: spre ex. Regulament privind accesul persoanelor în
sediul instituţiei; R.O.F., R.O.D.A.S., Statutul auditorului public extern, Codul de conduită
etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi, Identitate vizuală, Organizarea şi
funcţionarea bibliotecii instituţiei, etc;
o Standarde de Audit: standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi
elaborate pe baza standardelor de audit internaţionale, general acceptate;
o Manuale de Audit şi Ghiduri: cele mai importante manuale şi ghiduri
structurate pe principalele activităţi desfăşurate: audit de conformitate (control), auditul
financiar şi auditul performanţei ;
o Pregătirea profesională: centre de pregătire şi seminarii;
o Programul de activitate al instituţiei aprobat de către Plen.
 Trebuie să vă familiarizaţi cu structura organizatorică din care veţi face

parte, cu organigrama departamentului / direcţiei în care funcţionează postul pe care-l
ocupaţi. Pentru aceasta, aveţi la dispoziţie pe internet la pagina web a instituţiei:
http://www.curteadeconturi.ro/, secţiunea „Despre noi / Organizare şi Conducere ” unde
puteţi consulta organigrama şi structura organizatorică, actualizate la zi.
 Pentru a vă cunoaşte cât mai bine atribuţiile postului, relaţiile ierarhice şi

funcţionale, obiectivele individuale în funcţia pe care o veţi ocupa şi după care veţi fi
ulterior evaluat vă rugăm analizaţi cu multă atenţie fişa postului şi dacă este cazul să
semnalaţi eventualele neconcordanţe, inadvertenţe, ori greşeli de redactare care pot să
denatureze corectitudinea şi obiectivitatea acesteia. Vă recomandăm totodată să solicitaţi
lămuriri şi explicaţii faţă de fiecare atribuţie redactată, îndrumătorului sau conducătorului
Pagina 66
ierarhic direct pentru asigurarea unui flux informaţional coordonat, facil şi eficient; de
asemenea vă recomandăm ca în perioada de probă, în prima parte a acesteia, să vă structuraţi
volumul însemnat de date şi informaţii cu care vă confruntaţi, prin consemnarea principalelor
aspecte de reţinut într-o agendă personală, pe care să o aveţi în permanenţă la dispoziţie.
 Trebuie să asiguraţi în întreaga dvs. activitate respectarea întocmai a

prevederilor Codului de conduită etică şi profesională al personalului Curţii de Conturi a
României. Codul poate fi consultat în secţiunea „Reglementări interne, Strategii, Programe”,
a paginii web a insituţiei : http://www.curteadeconturi.ro/.
 Trebuie să vă asiguraţi, totodată, de respectarea întocmai a prevederilor

Statutului auditorului public extern cu privire la drepturile, obligaţiile şi interdicţiile
funcţiei și a incompatibilităţilor prevăzute de Codul de conduită etică și profesională a
personalului Curții de Conturi. În legătură cu toate aceste aspecte vă puteţi informa
operativ consultând secţiunea „Reglementări interne, Strategii, Programe” a paginii web a
insituţiei : http://www.curteadeconturi.ro/ .
 Facilităţi şi resurse
În această categorie de informaţii vă

sunt puse la dispoziţie o serie de date şi
elemente esenţiale atât pentru începutul
de activitate în noul colectiv cât şi
pentru desfăşurarea ulterioară a
activităţilor specifice profesiunii, astfel:
 Solicitaţi persoanei desemnate ca îndrumător un tur al instituţiei din

care veţi face parte, inclusiv o schiţă cu locaţia camerelor, birourilor,
holurilor sau a zonelor de acces sau ieşire din instituţie, amplasarea
intituţiei pe harta zonei;
 Solicitaţi direcţiei tehnice administrative informaţii utile despre

mijloacele de transport urban şi extraurban, staţii de proximitate cu
sediul instituţiei, locaţia şi posibilitatea de parcare şi asigurare a
autovehicolelor personale şi/sau dacă este cazul a bicicletelor personale pe
perioada desfăşurării programului normal de activitate. Suplimentar, pentru
informaţii mai detaliate privind transportul urban şi cu metroul vă indicăm
să consultaţi pagina web a regiei de transport urban la adresa:
http://www.ratb.ro/;
 Solicitaţi direcţiei tehnice administrative informaţii privind accesul

la un computer, imprimantă sau alte echipamente de birotică, deoarece în
partea de început a activităţii va fi nevoie de redactarea şi completarea /
Pagina 67
editarea unor documente obligatorii şi necesare desfăşurării normale a

activităţii profesionale cum ar fi: referate de solicitare birotică, declaraţie de
avere şi interese, declaraţie de independenţă, etc, precum şi o agendă
electronică, care să conţină: numerele de telefon ale structurilor
funcţionale ale instituţiei şi ale persoanelor responsabile în cadrul acestora;
listă de identificare a acestor persoane în spaţiile destinate birourilor din
instituţie (spre ex. Ion Ionescu – R.U.salarizare – cam.115, et.I, Corpul C
ş.a.m.d.), listă cu adresele personale de mail (intranet) din cadrul
instituţiei.
Un nou job reprezintă şansa de a te (re)afirma profesional, de a-ți găsi drumul pe

care îţi doreşti să îl urmezi.
Primele zile sunt în mare măsură esenţiale pentru a-ţi defini rolul şi locul în
cadrul colectivului departamentului/camerei de conturi. Urmând sfaturile de mai sus, îţi va fi
mult mai uşor să faci din această experienţă una cu efecte pozitive asupra carierei tale
viitoare.
SUCCES!
Pagina 68
Referințe bibliografice:
1. EUROSAI INNOVATIONS Sharing good practices among Supreme Audit Institutions –

www.eurosai.org
2. Ghidul noului angajat, 2012, Ministerul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor
vârstnice- www.mmuncii.ro
3. Ghidul angajatului - orientare și integrare, 2012, Agenția Națională a funcționarilor
publici – www.anfp.ro
4. Ghidul Angajatorului în funcția publică, 2013, Agenția Națională a funcționarilor publici
– www.anfp.ro
5. Ghidul noului angajat, Serviciul vamal, www.customs.gov.md
6. Integrarea socioprofesională a noilor angajaţi în autorităţile publice, Material instructiv-
metodologic,Chișinău, 2009, www.cancelaria.gov.md
7. Protocol pentru integrarea noilor angajaţi http://www.traininguri.ro/procedura-pentru-
integrarea-noilor-angajati/
8. Ghidul Lucrătorului român www.a1-recruitment.ro
9. Primele zile la un job nou http://www.hipo.ro/locuri-de-
munca/vizualizareArticol/693/Primele+zile+la+un+job+nou
Pagina 69

Ghid Eval Proces Planif Admpublicalocala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Eval Proces Planif Admpublicalocala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2016

GHIDUL NOULUI ANGAJAT

Paşi de urmat şi informaţii utile

Prezentul material are scopul de a vă îndruma paşii, ca nou angajat al

Curtea de Conturi a României

Bine aţi venit în echipa Curţii de Conturi a României!

1 Prezentarea generală a Curții de Conturi ...................................................................... 2

2 Reguli principale utilizate în cadrul instituției ......................................................... 16

3 Servicii și facilităţi ................................................................................................................ 18

3.4 Asistența medicală .......................................................................................................................... 19

4 Cerințe de documentare profesională .......................................................................... 20

5 Activitatea internațională ................................................................................................. 38

6 Platforma informatică a Curții de Conturi ................................................................... 45

7 Etapele şi primii paşi de urmat în activitate ............................................................... 46

8 Cum ne integrăm în prima zi de muncă? ...................................................................... 49

9 Planificarea şi integrarea în activitate a noului angajat......................................... 52

10 Informaţii suplimentare .................................................................................................... 65

Bine aţi venit în echipa de profesionişti a Curţii de Conturi a României!

Preşedintele Curţii de Conturi a României

1 Prezentarea generală a Curții de Conturi

1.1 Misiune, viziune, valori, obiective

Pentru o imagine de ansamblu, elementele definitorii ale instituției supreme de audit în

Obiectivele strategice pe care ni le propunem pentru îndeplinirea misiunii, precum și

1.2 Cadrul legal general

O reprezentare grafică sinoptică a prevederilor celor două documente oficiale

(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de

REPUBLICĂRI (3) Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în

(4) Litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de

(5) În unitățile administrativ-teritoriale, funcțiile Curții de Conturi se exercită

Ca instituţie supremă de audit, Curtea de Conturi a României a avut o preocupare

1.3 Organizarea și conducerea Curţii de Conturi

Preşedintele Curţii de Conturi şi ceilalţi membri ai acesteia sunt independenţi în

Structura organizatorică a Curţii de Conturi este reprezentată în schema grafică

II. Autoritatea de Audit

d. Oficii regionale – directori

III. Secretariatul general

(a) Direcția Resurse umane și salarizare pentru:

 depunerea fotografiei pentru eliberarea legitimației de serviciu -

(b) Direcția Buget, financiar şi contabilitate pentru:

1.4 Sediul Curții de Conturi

I. Context istoric premergător înfiinţării Înaltei Curți de Conturi

II. 24 ianuarie 1864 – Legea Înaltei Curți de Conturi

III. Constituția României din 1 iulie 1866

IV. 25 ianuarie 1895 - Noua lege de organizare și funcționare a Curții de Conturi

V. Constituția României din anul 1923

VI. 29 iulie 1929 - Legea privind reorganizarea Înaltei Curți de Conturi

 Introducerea controlului preventiv pe lângă ministere și administrațiile publice

Regimul comunist a considerat că existența unei instituții principial

 A fost înființată, în cadrul Ministerului Finanțelor, Direcția de Control Financiar.

Notă. Dincolo de dificultăți, în cele 8 decenii de existență, Înalta Curte de

X. 22 decembrie 1989 – Încetarea activităţii Curţii Superioare de Control Financiar

XI. 21 decembrie 1991 - Constituția României

La art. 139, Constituția prevedea:

 Alin. 1 - ”Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare,

XII. 8 septembrie 1992 – Reînfiinţarea Curţii de Conturi

XIII. Perioada 1997 – 2003 Modificări legislative

XIV. Anul 2003 - Revizuirea Constituției României din anul 1991

XV. Anul 2005 - Înființarea și reglementarea Autorităţii de Audit

 Autoritatea de Audit este un organism fără personalitate juridică (funcționează în

La 24 ianuarie 2014 s-au împlinit 150 de ani de la înființarea Curții de Conturi a

1.6 Însemnele de identitate vizuală ale Curții de Conturi

Impunerea unei imagini reprezentative şi puternice creează sentimentul de apartenenţă la o

Sigla cuprinde două cercuri concentrice, simbolizând principiul

Notă. Manualul de identitate vizuală se găsește pe website-ul instituției, www.curteadeconturi.ro,