Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STUDENTI An VI - CURS SEMIO PDF
STUDENTI An VI - CURS SEMIO PDF
Note de curs
1
SEMIOLOGIE
2
CUNOAŞTEREA
3
Cunoaşterea
• Ansamblul de funcţii ale psihismului care permit
reflectarea realităţii exterioare în vederea orientării
şi adaptării eficiente în concordanţă cu trebuinţele
individului
6
ATENŢIA
7
ATENŢIA (psihologic)
STABILITATE MOBILITATE
Atenţie eficientă
↑ MOBILITATE
↓ STABILITATE
Atenţie spontană mărită (hiperprosexie spontană)
↑ STABILITATE
↓ MOBILITATE
Atenţie spontană scăzută (hipoprosexie spontană)
(± atenţie voluntară mărită) 8
ATENŢIA (psihologic)
VOLUM
(DISTRIBUTIVITATE)
CONC
ENTR
Creşterea atenţiei
Creşterea atenţiei
voluntare
spontane
9
MĂSURAREA ATENŢIEI
Se evaluează: concentrarea, volumul,
intensitatea / concentrarea
➔ Proba clinică (Kraepelin) enumerarea unei
serii (cifre, noţiuni) în ordine inversă
➔ Proba repetării numerelor (7 cifre spuse de
examinator câte 1/sec)
➔ Proba psihologică (testul Bourdon)
bifarea unor litere dintr-un text
➔ Tahistoscopul
➔ Baterii de teste neurocognitive
10
DISPROSEXII
1. Disprosexii cantitative
A) Hiperprosexii selective în:
• depresia melancoliformă (ideea de culpabilitate)
• paranoia (tema delirantă)
• fobii (tema fobică)
• tulburarea obsesivă (tema obsesională)
• cenestopatii
• hipocondrie (teme legate de starea de sănătate)
Hiperprosexie neselectivă (spontană) în manie
11
DISPROSEXII
12
DISPROSEXII
13
PERCEPŢIA
14
PERCEPŢIA
Senzaţie, percepţie, reprezentare
Senzaţia:
• semnal senzorial elementar unimodal,
• stimul simplu şi uniform
• obţinută printr-un singur analizator
• izvorul iniţial al tuturor informaţiilor noastre
15
PERCEPŢIA
Senzaţie, percepţie, reprezentare
Percepţia
• proces primar care realizează imagini sintetice
• se desfăşoară numai atâta timp cât se păstrează
contactul cu stimulul
• este reflectarea directă şi unitară a ansamblului
însuşirilor şi structurii obiectelor şi fenomenelor
• o multitudine de senzaţii
16
PERCEPŢIA
Senzaţie, percepţie, reprezentare
Reprezentarea
• reflectarea ca imagine intuitivă a unui obiect
sau fenomen care în momentul respectiv nu
este perceput, dar care a acţionat în trecut
asupra analizatorilor
• poate fi evocată, actualizată prin stimuli
verbali şi nonverbali
• este rezultatul unei prelucrări şi
generalizări anterioare 17
PSIHOPATOLOGIA PERCEPŢIEI
19
ILUZIILE
Iluziile fiziologice (la normali)
• percepţia sau interpretarea eronată a unor stimuli
senzoriali existenţi
• apar în condiţii de distanţă prea mare, lumină
insuficientă, stări afective speciale
• persoana poate realiza şi corecta imaginea falsă
• rezultă dintr-o proiectare a imaginarului în actul
perceptiv sau prelucrare eronată a imaginilor
percepute
20
ILUZIILE
Iluziile patologice
• percepţii deformate ale unor stimuli reali
• pacientul nu îşi dă seama de caracterul lor
patologic
• apar în: stări psihotice pe fond organic
(delirium tremens, stări confuzionale în
febră, intoxicaţii cu droguri halucinogene)
epilepsie, schizofrenie paranoidă
21
ILUZIILE PATOLOGICE
Clasificare:
• Iluzii patologice exteroceptive
❖ vizuale
❖ auditive
❖ olfactive
❖ gustative
• Iluzii patologice interoceptive (viscerale)
• Iluzii patologice proprioceptive
22
ILUZIILE PATOLOGICE
1. VIZUALE
a) Metamorfopsii = impresia deformată a
obiectelor şi spaţiului perceput
– macropsii
– micropsii
– dismegalopsii (deformate)
b) Porropsii = obiectele par mai îndepărtate /
apropiate
c) Pareidolii (eidolon - fantoma) = animarea,
antropomorfizarea unor percepţii simple
23
ILUZIILE PATOLOGICE
d) False recunoaşteri
• ex: déjà vu, connu, vécu, sau jamais vu, connu, vécu
• apar în: manie, stări confuzionale, sdr. Korsakoff, demenţe,
patologia de lob temporal
e) Iluziile de persoană
⇨ Iluzia sosiilor (sdr. Capgras): un membru al anturajului a fost
înlocuit de o sosie în scop persecutor; persoane familiare sunt
înlocuite de impostori identici.
⇨ Iluzia Fregoli: un persecutor unic se ascunde sub înfăţişarea altor
persoane; un acelasi impostor ce apare sub diverse chipuri.
• apar în: schizofrenie, tulburarea delirantă, leziuni de emisfer
drept
24
ILUZIILE PATOLOGICE
2. AUDITIVE
• impresia că diferite sunete sunt mai depărtate/
apropiate puternice/estompate
• diferite zgomote sunt percepute drept cuvinte
injurioase
3. OLFACTIVE (paraosmii)
4. GUSTATIVE se întâlnesc de obicei împreună
cu cele olfactive
25
ILUZIILE PATOLOGICE
5. INTEROCEPTIVE (VISCEROCEPTIVE)
ŞI PROPRIOCEPTIVE
• perceperea eronată a funcţionării unor organe
sau aparate
• modificarea schemei corporale
• Dismorfofobia = perceperea ca “urâte” a
trăsăturilor proprii
• apar în: debutul schizofreniei, schizofrenia
paranoidă, stări confuzionale, patologia
obsesională
26
ILUZIILE PATOLOGICE
• Cenestopatia = tulburare a percepţiei propriei
cenestezii a individului, este o iluzie internă
– senzaţii corporale neplăcute (arsuri, dureri, parestezii,
furnicături, înţepături) ce sugerează afecţiuni
medicale
– nu respectă nici o repartiţie metamerică, fără un
substrat organic obiectivabil
– descrise cu participare afectivă importantă
– apare în: sdr hipocondriac, tulburările somatoforme,
tablouri clinice anxioase, depresive, patologia
psihiatrică a vârstei a III-a
27
HALUCINAŢIILE
28
HALUCINAŢIILE
❖ Halucinaţiile = percepţii false, fără obiect de perceput
(H Ey, Falret 1864; Ball 1890)
❖ Halucinaţiile funcţionale (concomitente): există
doar atâta timp cât persistă excitantul real
❖ Halucinaţii fiziologice: hipnagogice (în fazele
premergătoare instalării somnului), hipnapompice (la
trezire); la normali şi în narcolepsie
❖ Halucinoze: semnificaţia lor patologică este
recunoscută de către bolnav (în halucinoza pedunculară
Lhermitte-van Bogaert, stări toxice, infecţioase, ASC)
29
HALUCINAŢIILE propriu-zise
(psihosenzoriale, adevărate)
31
Caracteristicile halucinaţiilor
33
1.a. Halucinaţiile vizuale
• monocromatice / policromatice
• microptice (liliputane)
• macroptice (gulliveriene)
• extracampine / intracampine
• elementare (fosfene) / complexe (figurate)
• scenice (statice) / panoramice (în mişcare)
34
1.a. Halucinaţiile vizuale
Diagnostic diferenţial cu:
• halucinaţiile hipnagogice, hipnapompice;
• surmenaj intens, scurte, cu caracter hipnagogic;
• afecţiuni oftalmologice (cataracte, sindrom Ch. Bonnet
din glaucom, nevrita optică retrobulbară, retinite);
• afecţiuni neurologice de lob occipital (tumori,
traumatisme unde au ramolisment) - au caracter
halucinozic;
• migrena oftalmică (aspect elementar de fosfene).
35
1.b. Halucinaţiile auditive
• elementare (foneme)
• comune (sunete bine definite obişnuite)
• verbale (complexe)
• favorabile / defavorabile / imperative
• comentative persoana II / III
Apar în: afecţiuni ORL, leziuni neurologice ale
căilor de conducere, leziuni LT, stări
confuzionale, delirium tremens, schizofrenie,
depresie psihotică, aura epileptică
36
Alte tipuri de halucinaţii exteroceptive
1.c. Gustative (în: crizele uncinate din epilepsie, LT,
rinencefal şi uncusul hipocampului, stări delirante
persecutorii, confuzii)
1.d. Olfactive
1.e. Tactile (haptice) (în: intoxicaţia cu cocaină,
alcool, mişcări de reptaţie, parazitoze halucinatorii)
1.f. Autoscopice (speculare, deutoscopice,
beantoscopice)
1.g. Transpuse (repercursive) audiţia colorată (vede
ceva plăcut şi aude muzică plăcută).
37
HALUCINAŢIILE
2. Halucinaţiile interoceptive (viscerale)
• au mai mult caracter pseudohalucinator,
• absenţa sau schimbarea poziţiei unor organe
• transformarea organismului în animale
3. Halucinaţiile proprioceptive (motorii,
kinestezice)
• impresii de mişcare a unor segmente corporale
sau corpului în întregime
• au mai mult caracter pseudohalucinator
38
PSEUDOHALUCINAŢIILE
(halucinaţiile psihice)
43
Circumstante clinice de aparitie (I)
44
Circumstante clinice de aparitie (II)
45
MEMORIA
46
MEMORIA
48
MEMORIA
Clasificare psihologică
Memorie imediată (sec, min) asigură continuitatea
Memorie medie (ore) unei acţiuni
49
MEMORIA EXPLICITĂ (declarativă)
(IV)
• După săpt. – luni are loc consolidarea
corticală a memoriei (de aici amnezia
retrogradă consecutivă TCC care afectează
convexitatea cerebrală) care necesită
perioade de somn REM (! în PTSD apar
tulb. somn, de REM, rememorări continue
ale evenim. psihotraumatizante )
50
MEMORIA IMPLICITĂ (I)
• Nondeclarativă – precede M. Explicită şi rămîne
activă tot restul vieţii.
• Include multiple sisteme neurale ale memoriei
(comportamentale, emoţionale, perceptuale)
• Reactivarea acestor sisteme în procesul de
rememorare nu se însoţeşte de percepţia subiectivă
a rememorării (mergem fără să ne reamintim cum
să o facem).
51
MEMORIA
Reactualizarea
52
MEMORIA
“LEGILE” MEMORIEI
⇨Legea disoluţiei memoriei (Delay): disoluţia
ce realizează amnezia merge de la complex
la simplu
⇨Legea regresiunii memoriei (Ribot): uitarea
se întinde atât de la prezent la trecut cât şi de
la complex la mai puţin complex
⇨Se reţin mai bine evenimentele intens trăite
emoţional decât cele indiferente
53
Factori care modulează
activitatea mnezică
55
PATOLOGIA MEMORIEI
(DISMNEZIILE)
⇨ CANTITATIVE
⇨ CALITATIVE
56
DISMNEZIILE CANTITATIVE
1. HIPERMNEZII = evocări exaltate, involuntare,
mai alerte, însoţite de accelerarea proceselor gândirii
Apar: la normali, în paranoia, tulburarea paranoidă de
personalitate, la oligofreni “geniali”, în stări febrile,
intoxicaţii cu eter, cloroform, barbiturice, amital,
vasculari
• Mentismul (derulare incoercibilă, caleidoscopică de
amintiri, idei) – în stări de surescitare
• Viziunea retrospectivă (retrăirea unor perioade din
viaţă în câteva momente) – în situaţii de pericol vital
iminent, epilepsia temporală
57
DISMNEZIILE CANTITATIVE
2. HIPOMNEZII
Apar la normali în stări de epuizare psihică, la
cei cu întârziere mintală uşoară, la involuţie,
stări nevrotice, sindromul de oboseală
cronică.
58
DISMNEZIILE CANTITATIVE
3. AMNEZII
• Amnezia de fixare (anterogradă) = incapacitatea
de a integra informaţii noi.
• Amnezia de evocare (retrogradă) = incapacitatea
de a rememora o informaţie care a fost fixată
normal. Este imposibilitatea de a evoca amintiri
anterioare debutului bolii.
• Amnezia antero-retrogradă (amnezie mixtă)
59
DISMNEZIILE CANTITATIVE
60
DISMNEZIILE CALITATIVE (paramnezii)
61
DISMNEZIILE CALITATIVE
(paramnezii)
63
GÂNDIREA
64
GÂNDIREA
Elem. furnizate de
cunoaştere gândire
memorie
percepţie Idei
imaginaţie Raţionamente
Judecăţi
65
OPERAŢIILE GÂNDIRII
⇨ ANALIZA
⇨ SINTEZA
⇨ COMPARATIA
⇨ ABSTRACTIA
⇨ CONCRETIZAREA
⇨ GENERALIZAREA
66
OPERAŢIILE GÂNDIRII
ANALIZA SINTEZA
diferenţierea însuşirilor asamblarea mentală a
obiectelor/fenomenelor însuşirilor esenţiale şi
prin desfacerea mentală particulare ale
în părţile lor componente obiectelor/fenomenelor
într-un tot unitar
COMPARAŢIA
evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor
dintre obiectele şi fenomenele analizate 67
OPERAŢIILE GÂNDIRII
ABSTRACŢIA CONCRETIZAREA
desprinderea unei laturi parcurge calea inversă de
sau însuşiri concomitent la abstract la concret,
ignorându-le pe celelalte obiecte sau fenomene în
Se înrudeşte cu ANALIZA toată varietatea trăsăturilor
sale caracteristice
GENERALIZAREA
repartizarea unui obiect la o categorie pe baza
unor elemente comune şi esenţiale
68
GÂNDIREA
70
TULBURĂRI DE RITM ŞI
COERENŢĂ A GÂNDIRII
Tahipsihia
Bradipsihia
Anideaţia
71
TULBURĂRI DE RITM
ŞI COERENŢĂ A GÂNDIRII
72
TULBURĂRI DE RITM
ŞI COERENŢĂ A GÂNDIRII
74
TULBURĂRI DE RITM
ŞI COERENŢĂ A GÂNDIRII
75
TULBURĂRI DE RITM
ŞI COERENŢĂ A GÂNDIRII
76
TULBURĂRI DE CONŢINUT
ALE GÂNDIRII
77
IDEEA OBSEDANTĂ /
OBSESIVĂ
78
IDEEA OBSEDANTĂ / OBSESIVĂ
79
IDEEA OBSEDANTĂ / OBSESIVĂ
80
IDEEA OBSEDANTĂ / OBSESIVĂ
81
IDEEA OBSEDANTĂ / OBSESIVĂ
Clinic obsesia îmbracă mai multe forme:
• Idei (obsesii ideative, idei obsesive)
• Îndoieli obsesive
• Amintiri, reprezentări obsesive
• Fobii (obsesii fobice)
• Tendinţe impulsive (obsesii impulsive)
• Compulsii (sunt strâns legate de idei obsesive)
• Acţiuni obsesive (ritualuri, ceremonialuri)
82
IDEEA PREVALENTĂ
83
IDEEA PREVALENTĂ
⇨ Este o idee dominantă hipertrofiată, rigidă,
cu caracter patologic
⇨ Concordantă cu sistemul ideativ al persoanei
(care nu-i poate sesiza caracterul patologic)
⇨ Energizează, fanatizează persoana
⇨ Tendinţă la înglobare a evenimentelor şi
persoanelor din jur
⇨ Are potenţialitate delirantă
84
IDEEA PREVALENTĂ
Se întâlneşte în:
• stări reactive de intensitate psihotică
• stări postonirice
• epilepsie
• alcoolism
• toate stările predelirante
85
IDEILE DELIRANTE
86
IDEILE DELIRANTE
JASPERS (1913):
1. Convingerea delirantă (certitudinea)
2. Incorigibilitatea (neinfluenţabilitatea)
3. Lipsa motivaţiei convingerilor delirante şi
a atitudinii critice faţă de ele
(imposibilitatea conţinutului)
4. Comportamentul delirant.
88
CARACTERISTICILE
IDEILOR DELIRANTE
89
CLASIFICAREA
IDEILOR DELIRANTE
91
IDEILE DELIRANTE
92
TULBURĂRILE
COMUNICĂRII VERBALE
(ale expresiei verbale şi grafice a gândirii)
93
TULBURĂRILE
COMUNICĂRII VERBALE
• DISLOGII
• DISFAZII
• DISLALII
94
DISLOGIILE
Sunt tulburări mentale ale limbajului,
consecutive modificărilor de formă şi
conţinut ale gândirii, evoluând fără
modificări ale funcţiei limbajului şi
aparatului logomotor.
1. Tulburări de formă ale activităţii verbale
(dislogii de formă)
2. Tulburări de conţinut ale limbajului
(dislogii de conţinut)
95
DISLOGII DE FORMĂ
96
DISLOGII DE FORMĂ
➔ Hiperactivitatea verbală
• Bavardaj = creşterea cantitativă a limbajului, care
devine redundant (în deteriorări involutive, isterie,
stări anxioase)
• Tahifemie = creşterea ritmului şi debitului prin
accelerare ideativă
• Logoree = creşterea ritmului şi fluenţei verbale
până la pierderea sensului discursului bolnavului,
care devine incoerent (în manie, schizofrenie
paranoidă, alte psihoze, intoxicaţie acută cu etanol
sau droguri)
97
DISLOGII DE FORMĂ
➔ Hipoactivitatea verbală
• Bradifemie (sau vorbirea laconică sau sărăcirea
vorbirii) răspunsuri scurte, neelaborate, care
limitează comunicarea (în depresie, schizofrenie,
tulburări organice)
• Negativism verbal (în schizofrenia catatonică)
• Barajul vorbirii şi al gândirii întreruperea bruscă a
fluxului verbal cu reluarea apoi a discursului, dar
fără legătură ideativă cu conţinutul anterior (în
schizofrenie)
98
DISLOGII DE FORMĂ
• Afonia = “pierderea vocii” parţială/totală prin
cauze organice sau psihice (ca de ex. în tulburarea
conversivă)
• Musitaţia = vorbire în şoaptă, ininteligibilă, în
special la schizofreni
• Mutacismul = mutism deliberat, voluntar (la
simulanţi, ca reacţie de opoziţie)
• Mutismul = dispariţia limbajului
- akinetic - absolut (afemia, anartria)
- selectiv - discontinuu
99
DISLOGII DE FORMĂ
• Tangenţialitatea = vorbire digresivă, reduce
comunicarea sau o face irelevantă pentru că ocultează
ideea principală (schizofrenie, simulare, tulburări
factice)
• Vorbirea supraelaborată, digresivă, circumstanţială
(manieristă) = vorbeşte mult, comunică puţin datorită
supraelaborării discursului (schizofrenie, intoxicaţii
uşoare, stări confuzionale)
• Solilocvia (criptolalia) = vorbeşte singur fără intenţia
comunicării (schizofrenie)
100
DISLOGII DE FORMĂ
101
DISLOGII DE CONŢINUT
(ale funcţiei semantice)
103
DISLOGII DE CONŢINUT
➔ La nivelul frazei
• Dispersia semantică
• paragramatism (fraze cu expresii bizare)
• embolofazie (cuvinte străine de sensul general
al frazei, ce apar inserate în mod repetat)
• schizofazie (cuvinte asociate întâmplător)
• agramatism (fără cuvinte de legătură)
• Disoluţia semantică (limbaj fără funcţie de
comunicare, o simplă activitate logomotorie, cu
aparenţă automatică sau ludică)
104
DISFAZII
107
DISLALII
108
TULBURĂRILE
EXPRESIEI GRAFICE
• Graforee, grafomanie (demenţe, schizofrenie,
manie, paranoia)
Tulburări morfologice ale scrisului:
• Grifonaj
• Scris în ghirlandă, suprapus, în oglindă
• Neografisme
• Paragrafisme
• Ermetismul grafic (semne neinteligibile)
109
AFECTIVITATEA
110
AFECTIVITATEA
Se exprimă prin:
⇨ Stări afective elementare/starea de afect
(debut brusc, participare neurovegetativă, însoţită
în condiţii patologice de îngustarea câmpului
conştiinţei)
⇨ Emoţii (spontane, de scurtă sau lungă durată)
111
AFECTIVITATEA
⇨ Dispoziţii (stări afective de fond, de mică
intensitate, reflectând starea de moment, rezultanta
tuturor impulsurilor extero-interoceptive,
proprioceptive, conştientizate doar parţial)
⇨ Sentimente (durată mai lungă, mai intense,
implicând şi o participare a proceselor de
motivaţie)
⇨ Pasiuni (modificări intense de lungă durată ale
dispoziţiei, cu participare afectivă şi cognitivă
stabilă, au valoarea unei dominante voliţionale)
112
TULBURĂRI CANTITATIVE
ALE AFECTIVITĂŢII
HIPERTIMII
HIPOTIMII
LABILITATE AFECTIVĂ
113
HIPERTIMII
⇨ Negative
1. depresia = diminuarea patologică a pragului
dispoziţional
2. anestezia psihică dureroasă = suferă pentru că
nu poate suferi
3. anxietatea = teama fără obiect (anxietate
generalizată, atacul de panică, fobia)
Apar în: sindroame nevrotice din boli somatice,
tulburare bipolară, depresivă, anxioasă
schizofrenie, sevraj, boli endocrine, psihopatii
114
HIPERTIMII
⇨ Pozitive
1. dispoziţia expansivă = stare de dezinhibiţie şi
siguranţă de sine, stimă de sine crescută,
sentiment de bună dispoziţie
2. euforia = stare subiectivă de veselie excesivă
şi nemotivată, în care individul devine
indiferent faţă de evenimentele din jur, care nu
îi mai pot modifica buna dispoziţie
3. hipomania (elaţia) = creşterea patologică a
pragului stării subiective de bine
Apar în: hipomanie, manie, ASC, HTA, PG,
intoxicaţii uşoare, demenţe
115
ANXIETATEA
• teama fără obiect, iraţională, difuză, nelinişte
psihică şi motorie, răsunet vegetativ, iminenţă de
pericol, pot apare pe acest fond obsesii şi fobii
• teama anticipată, fără un obiect sau o situaţie
concrete, resimţită subiectiv ca o aprehensiune,
tensiune sau stare de disconfort legate de o
ameninţare necunoscută care ar putea proveni din
interiorul / exteriorul corpului
• anxietate liber flotantă (generalizată), atacul de
panică, anxietatea focalizată (fobică), angoasa
116
FOBIA
Teamă patologică, obsesivă, de intensitate
disproporţionată cu obiectul precizat (obiect,
fenomen, fiinţă).
Apare ca o reacţie exacerbată faţă de stimuli
inofensivi, care nu suferă procesul normal de
estompare şi obişnuire, ci dimpotrivă devine din ce
în ce mai pregnantă prin întărirea prin contactul cu
obiectul / situaţia fobică
• pantofobii (fobii difuze)
• monofobii (sistematizate)
117
FOBII
118
HIPOTIMII
• Detaşarea = distanţarea în relaţiile interpersonale
datorită absenţei implicării emoţionale (în:
schizofrenie, tulburarea antisocială de personalitate,
demenţă, stări de obtuzie, obnubilare)
• Anhedonia = absenţa plăcerii în existenţa cotidiană
• Alexitimia = dificultatea de a descrie sau
conştientiza propriile emoţii şi sentimente
• Indiferentism afectiv = scădere foarte accentuată a
tonusului afectiv şi capacităţii de rezonanţă
• Atimia (apatia) = lipsa totală a intersului faţă de
sine şi ambianţă
119
LABILITATEA AFECTIVĂ
• Labilitatea afectivă = variaţii afective între polul
pozitiv şi cel negativ (în manie, tulburări de
personalitate)
• Poikilotimia = modulare afectivă univocă conform
stării afective a celor din jur (în PGP, demenţe,
oligofrenii)
• Incontinenţa afectivă = trecere incoercibilă de la o
stare emoţională la alta opusă (demenţe)
• Disforia = stare de disconfort deosebit combinată
cu tristeţe, anxietate, iritabiliate, nelinişte (în sevraj
la alcool, tulburări de personalitate)
120
TULBURĂRI CALITATIVE ALE
AFECTIVITĂŢII
PARATIMII
INVERSIUNEA AFECTIVĂ
AMBIVALENŢA AFECTIVĂ
121
TULBURĂRI CALITATIVE
ALE AFECTIVITĂŢII
• Paratimia = afectivitate paradoxală, reacţii
afective inadecvate faţă de situaţii sau evenimente
(în stări reactive, schizofrenie)
• Inversiunea afectivă = sentimente negative,
aberante faţă de persoane iubite sau pe care firesc
ar trebui să le iubească
• Ambivalenţa afectivă = coexistenţa unor stări
afective opuse calitativ faţă de aceeaşi persoană
sau situaţie
122
PSIHOPATOLOGIA
MANIFESTĂRILOR INSTINCTIVE
INSTINCTUL ALIMENTAR
INSTINCTUL DE APĂRARE
INSTINCTUL SEXUAL
123
INSTINCTUL ALIMENTAR
➔ Crescut
• Fagomania = mănâncă fără o impulsiune sau
nevoie de hrană (în nevroze, diabet insipid,
tumori cerbrale)
• Bulimia = exagerarea nevoii de hrană (diabet,
tumori diencefalice, hipertiroidia, convalescenţă
după boli consumptive)
• Polifagia = ingerare crescută fără discernământ,
chiar de produse necomestibile (demenţe,
oligofrenii, schizofrenie, psihopatii severe cu
pervertirea instinctului alimentar)
124
INSTINCTUL ALIMENTAR
➔ Scăzut
• Anorexia scăderea sau absenţa poftei de mâncare
(în depresii)
• Anorexia nervoasă (în stări nevrotice, psihopatii,
la adolescente)
• Sitiofobia refuzul de alimente e motivat
psihopatologic prin conţinutul halucinaţiilor
(auditive, gustative, olfactive) sau ideilor delirante
de otrăvire, autoacuzare, inutilitate, negaţie
(depresii, schizofrenie)
125
INSTINCTUL DE APĂRARE
128
VOINŢA
Funcţie a psihicului orientată spre atragerea
unor scopuri propuse conştient, pentru a
căror realizare sunt necesare:
- deliberarea,
- planificarea şi
- organizarea forţelor şi acţiunilor
Trecerea conştientă de la o idee la o activitate
socială determinată prin învingerea unor
obstacole şi prin mobilizarea resurselor
psihologice şi morale ale individului.
129
VOINŢA
130
VOINŢA
131
TULBURĂRILE VOINŢEI
(DISBULII)
CANTITATIVE
CALITATIVE
132
TULBURĂRILE
CANTITATIVE ALE VOINŢEI
134
TULBURĂRILE
CALITATIVE ALE VOINŢEI
(Predominant ale voinţei pasive, defensive)
• Parabulia (scădere a voinţei defensive) =
implicare voliţională însoţită sau determinată de
anumite pulsiuni sau acte paralele, parazite
• Impulsivitatea = dezechilibrul dintre tendinţa
impulsivă şi controlul voluntar
• Raptusul = scăderea voinţei defensive, deci o
creştere extremă a impulsivităţii (în epilepsii, stări
confuzionale, melancolie, catatonie, psihopatii,
intoxicaţii cu amfetamine, delirium tremens)
135
TULBURĂRILE
ACTIVITĂŢII MOTORII
136
ŢINUTA
• Dezordinea vestimentară
non-conformism subcultural oligofrenie
stare confuzională demenţe
schizofrenie manie depresie
• Rafinament vestimentar exagerat
histrionism bizareria din schizofrenie
pedanterie caracteriala megalomanie
• Bizarerii / excentricităţi vestimentare
• Travestitism utilizarea hainelor sexului opus
• Cisvestitism utilizarea veşmintelor propriului
sex dar nepotrivit cu vârsta.
137
MIMICA
138
MIMICA
➔ Modificări calitative (paramimiile) €
parakineziilor
• mimica de împrumut
• ecomimia
• hemimimia
• neomimia
• jargonomimia
139
DIMINUAREA
ACTIVITATĂŢII MOTORII
➔Hiperexpresivitatea mimico-gestuală
(relatează exagerat, teatral simptomele)
➔Neliniştea psihomotorie (nu menţine o aceeaşi
poziţie mai mult de câteva momente)
➔Excitaţia psihomotorie (stadiu mai accentuat al
neliniştii psiho-motorii)
142
TULBURĂRI MOTORII SPECIFICE
➔ Stereotipii = mişcări repetitive, adesea bizare,
fără scop, întotdeauna aceleaşi, identice cu ele
însele
➔ Bizareria = gesturi şi mişcări ilogice,
ininteligibile, care frapează prin ciudăţenia lor
➔ Manierisme = gesturi / mişcări simple
artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite
persoanei respective şi situaţiei în care se află
➔ Ticurile = mişcări intempestive, repetitive,
rapide, fără control voluntar
143
SEMIOLOGIA CONŞTIINŢEI
144
Conştiinţa
• „Ansamblul vieţii psihice la un moment dat”
( Jaspers, 1933)
• Analiza semiologică a conştiinţei reprezintă
secţiunea transversală prin existenţa unui
subiect, aşa cum personalitatea este
secţiunea longitudinală (Ey, 1974).
• E cea mai inalta forma de reflectare a
realitatii obiective, produsul functiei
materiei sup. organizate
145
Conştiinţa
• - pe plan fiziologic = functia acelor regiuni
corticale aflate in stare de functionare
optima
• - pe plan psihologic = procesul de reflectare
al propriului eu si a lumii inconjuratoare
• (ambianta, timp, constiinta locului)
• * fiecare om are constiinta propriei persoane
(const eului si a legaturii cu ceilalti oameni )
146
Functia esentiala a constiintei
• Reflectare a realului si de creare a unui camp
al prezentei in care sa existe o concordanta
intre realitate si adevar.
• Are 3 etaje – etajul inferior constienta
(starea de veghe, trezia) – fctia princ. e
atentia
• Etajul al doilea – constiinta operational
logica – e etajul discernamantului
147
Adevarul realitatii= realitatea comuna
• Etajul al treilea - constiinta morala sau
etica (const. de a nu prejudicia pe celalalt,
de a nu-I face rau) Majoritatea oamenilor se
maturizeaza pana la etajul al doilea. Ultimul
ramane facultativ
• * Primul e amenintat de somn si vise, al
doilea de minciuna si incoerenta iar ultimul
de rautate.
148
• Conştiinţa – rol de integrare
• INCONSTIENTUL – Suma fenomenelor
psihice care scapa constiintei, ce nu au fost
constientizate sau care nu se constientizeaza
• SUBCONSTIENTUL - Suma
fenomenelor psihice care sunt la un moment
dat in afara campului constiintei dar care au
fost la un moment dat constientizate si pot
oricand sa revina in constiinta
149
Tulburările cantitative de conştiinţă
152
• TORPOAREA - somnolenţă, cu hipokinezie,
uşoară dezorientare temporo-spaţială, apatie
• OBNUBILAREA - orientarea aproape absentă,
mai ales cea temporală, subiectul nu mai reţine
evenimentele prezente, reacţionează relativ,
răspunde vag după stimuli intensi
• STUPORUL - perturbarea profundă a acuităţii
percepţiilor, suspendarea activităţii motorii şi
areactivitate la stimuli verbali, tactili, chiar
puternici, cu ruperea totală de mediu (psihotraume
sau substrat organic)
153
• SOPORUL * - somnolenţă accentuată, cu
aparenţă de comă, pe care o precedă, cu
răspuns slab la stimuli dureroşi puternici;
• COMA* - este stare de „apsihism”(Guiraud)
cu păstrare funcţiilor vegetative.
• * do întîlnite în serviciile de reanimare şi
terapie intensivă.
154
Tulburările calitative de conştiinţă
• Constau în perturbare contactului cu
realitatea prin
- „îngustarea cîmpului conştiinţei”
- invadarea ei cu neoformaţii perceptiv –
ideative (halucinaţii, idei delirante)
→ destructurează conştiinţa şi o polarizează
către stări insolite, psihotice şi stări afective
dominate de tensiune anxioasă.
155
Tulburările calitative de conştiinţă
156
• DELIRIUM –consecinţa unei tulburări organice,
este tranzitoriu (durează ore - zile), are evoluţie
fluctuantă pe durata zilei diag. de excludere al
demenţei preexistente.
• complicaţie a sevrajului la dependenţii de alcool,
ca o complicaţie în sevrajul la alte substanţe psiho
– active,
• pacienţii vârstnici, din ATI,
• post – operator, post – traumatisme cranio –
cerebrale,
• febră mare, tulburări metabolice sistemice (renale,
hepatice, endocrine).
157
DELIRIUM - diminuarea clarităţii
conştiinţei
• halucinaţii auditive/ vizuale, pareidolii
intense, anxiogene,
• idei delirante polimorfe, instabile,
fragmentare
• dezorientează bolnavul
• afectarea acuităţii atenţiei
• hipomnezie de fixare
158
Tulburările calitative de conştiinţă
• STAREA ONEIROIDĂ (din debutul oniric al
schizofreniei) este o „infiltrare a visului în
gîndirea vigilă”(Michaux,1960),
• In stuporul catatonic („catatonia cu semne
negative”) sau agitaţia catatonică
( „catatonia cu semne pozitive”). Această
stare se întîlneşte astăzi foarte rar în clinică,
în special în serviciile de urgenţă sau ATI.
159
Tulburările mixte de conştiinţă
• STAREA CREPUSCULARĂ - suspendarea /
întreruperea conştiinţei, cu diminuarea a senzorium -
ului, comportamente automate, (ex. automatismul
ambulator nocturn / somnambulismul, black – out – ul
alcoolic, stări post – TCC, în epilepsia temporală).
Apare totdeauna pe un fond organic de perturbare
cerebrală, cu debut şi sfârşit brusc, fiind urmată de
amnezie lacunară, are o durată variabilă (minute -
ore – zile – chiar săptămîni, în rare cazuri), putînd
interfera cu raptusuri emoţional – impulsive
nemotivate, în contextul unui comportament (aproape)
adecvat
160
Tulburările mixte de conştiinţă
161
TULBURAREA DISOCIATIVĂ
162
SINDROMOLOGIE
163
• Sindromul = sumă de simptome
• Aceasta definitie nu se poate aplica şi
tulburărilor de personalitate (ele plasându –
se între normalitatea şi anormalitatea
psihică).
164
SINDROMUL PSIHOPATIC
165
Sdr psihopatic
• Psihopatiile, cum erau denumite în trecut
constau în dificultăţi de adaptare inter -
personală şi socio-profesională, se regăsesc în
tabloul clinic al tulburărilor de personalitate
• Capacitatea de testare a realităţii este
conservată – au discernamant
• Exista conştiinţa incapacităţii de adaptare, dar
nu şi critica tulburării.
166
Sdr psihopatic
• Aptitudini intelectuale suficiente, integrate
insa intr-un caracter dizarmonic
• Dizarmonia e data de fiecare tip de psihopatie de
o anumita trasatura de caracter:
• supraevaluare (psihop. Para)
• demonstrativitate (pshp. Hy)
• agresiune (pshp. Antisocial)
• insuportabilitatea implicarii (pshp. Evitant)
167
Sdr psihopatic
• Dependenta de altii (pshp. Dependenta)
• Instabilitatea (pshp borderline)
• Aderenta si impulsivitate (pshp. Epileptoid)
• Frica de anumite situatii la fobic
• Duplicitatea la pasiv agresiv
• Dificultatea de comunicare la schizoid
• O parte se pot decompensa psihotic
168
Sindroamele nevrotice sau anxioase
173
Sindromul amnestic, deteriorativ
Declin intelectual cu scaderea performantelor
de atentie, memorie, perceptie, imaginatie,
judecata, de control afectiv.
Creste impulsivitatea, scade nivelul social,
capacitatea de lupta
Prefigureaza sdr demential
Substratul e organic deci e un sdr psihoorganic
cronic
174
Sindromul demenţial
175
Sdr. Oligofren
• Sdr de nedezvoltare,
• 3 grd. I - USOR – intelect limita + debilitate
mentala (reuseste sa se integreze la periferia
societatii si profesiilor, are familie, copii)
• Este semidependent si sugestibil la antisocialitati
minore
• II – Imbecilul (nu poate fi integrat , dezv. Psi. pt 7
ani, nu stie si poate munci
• III – Idiotul varsta 3 ani, internat
176
Clasificare dupa DSM IV
• 1. Retard mental uşor (oligofrenie gradul I) – QI de la 70
până la 50/55
2. Retard mental moderat (oligofrenie gradul II) – QI de la
50/55 până la 35/40
3. Retard mental sever (oligofrenie gradul III) – QI de la
35/40 până la 20/25
4. Retard mental profund (oligofrenie profundă) – QI sub
20/25
5. Retard mental de severitate nespecificată – există
prezumpţia de retard, dar nivelul de inteligenţă al persoanei
nu poate fi evaluat testologic
177
AGITAŢIA PSIHO-MOTORIE
• Hiperactivitate în toate sectoarele
psihismului (motor, ideativ, verbal, afectiv)
• vivacitate crescută
• nerăbdare
• ton ridicat al vocii
• logoree
• surescitare ideativă
178
AGITAŢIA PSIHO-MOTORIE
• exacerbarea memoriei şi a ideaţiei
• mobilitatea afectelor
• mişcări, mimică, gesturi bruşte, necontrolate
• paroxisme coleroase, incoercibile, cu
potenţial hetero-/ auto-agresiv
• polimorfismul simptomatologic face dificil,
în majoritatea cazurilor, diagnosticul
diferenţial al agitaţiei psiho-motorii.
179
ATACUL DE PANICĂ
180
ATACUL DE PANICĂ
• frisoane / bufeuri
• senzaţia de amorţeală sau înţepături în tot
corpul
• greţuri / disconfort şi greutate abdominală
• teama de a nu-şi pierde controlul / de a
înnebuni
• derealizare / depersonalizare
• teama de moarte iminentă.
181
• tulburarea de conştiinţă
• tulburări cognitive (atenţie - orientare,
memorie, raţionament – judecată - limbaj);
• tulburări de percepţie (iluzii patologice,
halucinaţii vizuale, tactile);
• tulburări de gândire (idei delirante
fragmentare);
• tulburări de dispoziţie;
• tulburări psiho-motorii.
182
• Diagnosticul diferenţial este important pt
decelarea cauzei: somatică vs. psihiatrică.
• presupune investigaţie clinică şi paraclinică
interdisciplinară.
• Etiologie : Infecţioase, Sevraj, Metabolice,
Endocrinopatii, Traumatisme , Hipoxie,
Deficit de vitamine , AVC, Substanţe toxice /
droguri , medicamente, Metale grele
•
•
183
Factorii de risc
• vârsta înaintată (peste 65 de ani, limită pe
care o depăşesc aproximativ jumătate din
pacienţii spitalelor generale);
• malnutriţia (întâlnită la alcoolicii cronici
degradaţi social, aşa-numiţii homeless);
• tulburări preexistente cerebrale (vasculare -
ateroscleroza cerebrală, traumatisme etc.);
• boli generale concomitente (infecţioase,
diabet, hipertensiune arterială, neoplasme); -
episoade anterioare de delirium.
184
SINDROMUL CATATONIC
• simptome negative: absenţa / reducerea
activităţii motorii
• simptome pozitive: creşterea excesivă şi
patologică a activităţii motorii.
185
Simptome pozitive:
• catalepsia (lipsa răspunsului la stimuli, cu
încetinirea mişcărilor până la apariţia
posturilor bizare);
• posturi bizare, menţinute pentru multă vreme
(perna psihică);
• manierisme
• stereotipii
• excitaţia motorie / agitaţia catatonică
186
Simptome pozitive:
• Sugestibilitatea (manifestată prin acte automate
executate la cererea celor din jur , indiferent de
cât de ridicola este această solicitare)
• triada ecopatică, ce constă în imitarea
mecanică a gesturilor interlocutorului
(ecopraxia), a cuvintelor acestuia (ecolalia), a
mimicii lui (ecomimia);
• verbigeraţia (vorbire incomprehensibilă,
rapidă).
187
Simptome negative
• stuporul catatonic (absenţa oricărei sau
aproape oricărei activităţi motorii, cu
păstrarea clarităţii conştiinţei);
• negativismul
• mutism
• ambitendinţa (tendinţe contrare care par să
intre în conflict) -întinde mâna apoi şi-o
retrage imediat).
188
SINDROMUL KORSAKOV
• o tulburare cronică insidios instalată, cu doar
20 % şanse de remisiune.
• Cauze: deficienţei de tiamină de care suferă
marii alcoolici, deficienţei nutriţionale sau
unui sindrom de malabsorbţie
• amnezie de fixare (anterogradă),
• false recunoaşteri
• dezorientare temporo-spaţială,
• confabulaţii mnestice
189
STAREA DISOCIATIVĂ
• Disociaţia = mecanism defensiv inconştient
declanşat într-o împrejurare reactivă, de
confruntare a individului cu un eveniment de viaţă
cu mare semnificaţie afectivă, prin intermediul
căruia subiectul ocoleste traumatismul afectiv
respectiv pentru că nu este pregătit să-i facă faţă.
• subiectul „fuge” de această confruntare sau o
amână, amânând şi „metabolizarea” ei, până la
urmă inevitabilă şi necesară pentru echilibrul său
psihologic.
190
STAREA DISOCIATIVĂ
193
SINDROMUL HIPOCONDRIAC
194
SINDROMUL DE AUTOMATISM MINTAL (sindromul xenopatic).
195
SINDROMUL DE AUTOMATISM MINTAL
(sindromul Xenopatic).
• „sonorizarea / ecoul gândirii / ecoul lecturii”
• S – a descris triplul automatism – ideo - verbal,
senzitiv, ideo – motor, denumit şi delir de control
(de influenţă exterioară, de „pasivitate”)
• Este caracteristic schizofreniei, în episod acut
delirant, dar apare, mai puţin exprimat, şi în
halucinoza alcoolică, psihoze paranoide ale vârstei
a III – a, alte stări psihotice acute.
196
SINDROMUL DEMENŢIAL
197
SINDROMUL DEMENŢIAL
▪ Sunt afectate toate funcţiile psihice de cunoaştere:
orientarea auto- şi allo-psihică,
▪ atenţia,
▪ memoria de fixare şi de evocare,
▪ învăţarea,
▪ gândirea şi
▪ inteligenta
▪ Pierderea abilităţilor de rezolvare a problemelor curente
ale vieţii de zi cu zi, uită convenţiile sociale uzuale.
198
SINDROMUL DEMENŢIAL
199
SINDROMUL DEMENŢIAL
Funcţiile psihice elementare afectate major de
demenţă sunt:
▪ memoria,
▪ orientarea,
▪ limbajul,
▪ personalitatea,
▪ percepţia
▪ gândirea.
200
SINDROMUL DEMENŢIAL
În stadiile iniţiale:
▪ oboseală
▪ dificultăţi în susţinerea unor activităţi
▪ probleme în rezolvarea sarcinilor ce implică
activitate intelectuală mai complexă sau
modificarea strategiilor curente de rezolvare a
problemelor.
În stadiile tardive pacientul necesită supraveghere
permanentă.
201
SINDROMUL DEMENŢIAL
Afectarea memoriei (amnezia)
▪ precoce
▪ mai ales in demenţele de tip cortical
▪ iniţial pentru evenimente recente
▪ se agreaveaza cu evoluţia bolii
Apraxia = imposibilitatea de a efectua activităţi
motorii, desi funcţia motorie e intacta
Agnozia = pierderea capacităţii de a recunoaşte
obiecte
202
SINDROMUL DEMENŢIAL
Afectarea orientării
▪ afectată mai ales în formele corticale de demenţă
▪ se manifestă în special prin dezorientare de tip spaţial
Afectarea limbajului
▪ afazia (criteriu de diagnostic)
▪ forme mai subtile (limbajul circumstanţial, stereotip,
vag sau anomia)
203
SINDROMUL DEMENŢIAL
Afectarea personalităţii
▪ modificările de personalitate sunt uneori primele
simptome semnalate de familie.
▪ accentuarea unor trăsături premorbide de
personalitate
▪ modificări în sensul introversiei şi apatiei.
▪ în demenţa fronto-temporală modificările de
personalitate sunt foarte proeminente.
204
SINDROMUL DEMENŢIAL
Tulburări de percepţie
▪ la 20- 30% din pacienţii
▪ halucinaţii auditive, olfactive sau vizuale.
▪ modificările perceptuale însoţesc frecvent
tulburările de gândire (deliruri paranoide)
Reacţia catastrofică
Izbucniri anxioase, coleroase disproporţionate la
contrarieri minore datorită realizării ca nu poate
rezolva probelme noi sau să modifice stratgiile
aplicate anterior pentru rezolvarea problemelor.
205
SINDROMUL DEMENŢIAL
Sindromul apusului de soare: somnolenţă,
ataxie, stare confuzională care apar la diminuarea
stimulilor exteriori (de ex. lumina)
Simptome depresive, anxioase (40% - 50%)
Crize convulsive (10%-20%)
Reflexe primitive
Simptome neurologice de focar (în demenţa
vasculară)
206
TULBURARILE AFECTIVE
207
▪ TULBURAREA DEPRESIVA
MAJORA (depresia monopolara,
depresia unipolara)
▪ DISTIMIA
▪ TULBURAREA BIPOLARA (psihoza
maniaco-depresiva)
▪ TULBURAREA CICLOTIMICA
208
TULBURAREA DEPRESIVA
MAJORA – criterii diagnostice
▪ ≥ 5 din urmatoarele simptome au fost prezente in
cursul unei perioade de 2 saptamani
1. Dispozitie depresiva (trist, “gol”)
2. Pierderea interesului sau placerii (anhedonie)
*prezenta obligatorie a 1 sau 2
3. ↓/↑ Greutate (ex. o modificare cu mai mult de 5% a
greutatii corporale intr-o luna)
4. Insomie / hipersomnie
209
TDM –criterii diagnostice
5. Agitatie / inhibitie motorie
6. Oboseala / pierdere energie
7. Sentimente de devalorizare sau vinovatie excesiva
sau inadecvata (ce pot fi delirante)
8. ↓ Capacitatii de gandire sau concentrare; indecizie
9. Idei recurente de moarte, ideatie suicidara
recurenta / TS / plan specific de sinucidere
210
TDM –criterii diagnostice
▪ Excludere episod mixt
▪ Alterarea semnificativa a functionarii
sociale, ocupationale sau altor activitati
▪ Excludere afectiuni medicale generale (ex.
hipotiroidie)sau efecte directe ale unor
substante (drog de abuz, medicamente)
▪ Excludere depresie de doliu (persistenta
simptomelor mai mult de 2 luni)
211
TDM – Forme clinice
• TDM cu factori psihotici: halucinatii si idei
deliante depresive congruente (inutilitate,
vinovatie, de moarte) sau incongruente (de
relatie, de control al gandirii, de persecutie)
cu dispozitia
• TDM cu factori catatonici: cel putin doua
simptome catatonice (flexibilitate ceroasa,
stupor, negativism, posturi neobisnuite,
manierisme, grimase, ecolalie, ecopraxie)
212
TDM – Forme clinice
• TDM cu factori melancolici: idei deliante
sunt de mare intensitate, pun in pericol viata
pacientului , comportament delirant suicidar
• Depresia se inrautateste dimineata, cu in
somnie cu cel putin 2 ore inaintea orei
uzuale de trezire
• Inhibitie/ agitatie psihomotorie
• Anorexie cu scadere masiva in greutate
213
TDM – Forme clinice
• TDM cu factori atipici: in care depresia se
instaleaza clinic reactiv la stresori (chiar
pozitivi), cu ↑apetitului si greutatii,
hipersomnie, greutate in membre,
senzitivitate in relatiile interpersonale
• Depresia de post-partum: apare la 10-15%
din lauze, debutul se situeaza la 60% dintre
ele in primele 6 sapatamani ale
puerperiului ; evolutia clinica 3-14 luni
214
TDM – Forme clinice
• Tulburarea depresiva cu patern sezonier:
apare toamna/ iarna sau intr-o anumita
perioada a anului independent de eventualii
factori stresori
• Depresia recurenta : doua episoade
repetate in 5 ani sau cel putin trei episoade
inaintea episodului curent
• Depresia majora rezistenta la tratament 3
tentative terapeutice consecutive si corect
administrate nu duc la remisiune
215
TDM – Diagnostic diferential
• Depresia asociata unei boli somatice
• Depresia consecutiva unei dependente de
substante psihoactive
• Tulburarea distimica – simpt. Depresive
minore persista pe o perioada de 2 ani
• Dementa
• Depresia de doliu- incepe la 2-3 saptamani
dupa decesul unei persoane, durata 6-8
saptamani (>6-8 sapt. dg. de TDM)
216
TDM – Epidemiologie. Evolutie
• Prevalenta:
• 10-25% femei si 5-12% barbati (de 2-3 ori
mai mare la femei decat la barbati)
• Dupa 50 de ani rata femeilor este egala cu
cea a barbatilor
• Evolutie: de regula recurenta
• risc de recadere 50% dupa primul episod
• risc de recadere 80% dupa al treilea episod
• Media episoadelor in cursul vietii este de 4
217
Factorii de risc Factorii care favorizeaza recaderea
COMORBIDITATI SOMATICE/
MEDICAMENTE/ SUBST. PSIHOACTIVE
221
• Ipoteza neuroendocrina: probabil
variatiilor aminelor biogene la nivelul
hipotalamusului (↑cortizolul in depresie,
↓TSH, FSH, GH, LH, testosteronul)
• Ipoteza genetica: se bazeaza pe
frecventa crescuta de 2-3 ori a depresiei la
rudele de gradul I ale pacientilor,
concordanta de 50% de aparitie a bolii la
gemenii monozogoti fata de 20% la dizigoti
222
TDM – Tratament
• Tratamentul farmacoterapeutic
(Antidepresive)
• Tratamentul Psihosocial
• Terapia electroconvulsivanta (electrosocul)
• Psihoterapia cognitiva, comportamentala si
interpersonala
223
DISTIMIA
• Definitie: o forma atenuata, ambulatorie de
depresie corespunzand “caracterului
depresiv” sau “ depresiei
caracterologice”(Yerevanian, Akiskal)
• Tulburare subafectiva cu debut insidios
precoce, cu durata de cel putin 2 ani si
evolutie persistenta sau intermitenta
224
TULBURAREA BIPOLARA
225
TULBURAREA BIPOLARA
• Ciclotimia= simptome hipomaniacale
alternate cu simptome subdepresive pentru
cel putin 2 ani
• Mania pura= dispozitie iritabila/ euforica
• Tulburarea bipolara cu cicluri rapide: ≥ 4
episoade/an
• Mania Mixta: Episoade mixte cu dispozitie
depresiva
226
TULBURAREA BIPOLARA.
Epidemiologie
• Prevalenta: 1%
• egal raspandita la femei si barbati
• subtipul de ciclizare rapida este mai frecvent
intalnit la femei
• Debutul debutul se situeaza intre 15-20 de
ani (varsta medie 19 ani); rar dupa 40 de ani
• 6% din cei cu boala bipolara au o
comorbiditate cu abuz de subst. psihoactive
227
EPISODUL MANIACAL –
diagnostic diferential
▪ abuz de substante, intoxicatie sau sevraj
▪ Medicatie (steroizi, antidepresive, L-dopa,
amfetamine, ACTH, barbiturice)
▪ Boli neurologice -scleroza multipla, sdr. de
lob frontal, stroke, epilepsie temporala,
traumatism cerebral, demente, encefalita etc
▪ Boli endocrine sdr. Coushing,hipertiroidism
▪ Infectii, boli autoimune
228
EPISODUL MANIACAL- Etiologie
1. Ipoteza Kindling =stimularea repetata
subliminala neuronala ce genereaza
potential de actiune iar la nivel cerebral o
descarcare hipersincrona neuronala
generalizata – sustinuta de efectul
anticomitialelor in tratamentul maniei
2. Ipoteza monoaminelor - ↑nivelului de NA
si DA in sistemul limbic
3. Ipoteza genetica : studii pe gemeni
229
EPISODUL MANIACAL -clinica
• Dispozitie iritabila/ euforica – c.p. 1 sapt.
• Distractibilitate
• Insomnia (↓ nevoia de somn fara sa afecteze
nivelul energetic care este chiar ↑)
• Sentimentul de marire si grandoare (!! Delir)
• Fuga de idei cu logoree
• Hiperactivitate (sexuala, sociala, profes.)
• Dezinhibitie - verbala, sexuala, cheltuierea
banilor, calatorii neasteptate, sofat
230
Episodul hipomaniacal
• Dispozitie expansiva cel putin 4 zile clar despartita
de episodul depresiv
• Cel putin 3 din :
- grandiozitate/ autostima ↑
- ↓ nevoii de somn
- mai vorbaret decat deobicei
- fuga de idei sau senzatie subiectiva de ganaduri
rapide
* Nu necesita internare
231
TULBURAREA BIPOLARA. Evolutie
• Episoadele netratate se pot prelungi pana la
6-12 luni
• Remisiunea este deobicei completa intre
episoade
• Debutul este mai precoce decat la TDM,
evolutia mai trenanata, cu remisiuni mai
scurte
• Prognosticul este mai incapacitant
profesional, familial
232
TULBURAREA BIPOLARA. Tratament
233
Criteriile de diagnostic DSM-IV-TR pentru Schizofrenie
235
• B. Disfuncţie socială/profesională
• C. Durata: Semne continue ale perturbării
timp de cel puţin 6 luni
• D. Excluderea tulburării schizoafective şi
a tulburării afective
• E. Excluderea efectelor unei substanţe/
condiţii medicale generale
• F. Relaţia cu o tulburare de dezvoltare
pervazivă
236
Criteriile de diagnostic ICD-10
• C. p. un simpt. foarte clar aparţinând oricăreia
dintre grupele de mai jos de la (a) → (d), sau c. p.
2 simpt. din grupele de la (e) → (h) prezente pe o
perioadă de o lună sau mai mult:
• a. Ecoul gândirii, inserţia sau furtul gândirii şi
răspândirea gândirii;
• b. Idei delirante de control, influenţă sau pasivitate,
percepţia delirantă;
• c. Halucinaţii auditive ce comenteaza despre
subiectului sau dialogul vocilor sau alte tipuri de h
237
• d. Idei delirante persistente, de ex: idei delirante de
identitate politică sau religioasă, capacitate şi
puteri supraumane
• e. Halucinaţii persistente, când sunt însoţite fie de
idei delirante temporare / abia schiţate, fără un
conţinut afectiv clar, fie de idei de supraevaluare
persistente sau halucinaţii care apar zilnic, timp de
mai multe luni sau zile, succesiv;
• f. Întreruperi sau alterări prin interpolare în cursul
gândirii, din care rezultă incoerenţă, vorbire
irelevantă sau neologisme;
238
• Comportament catatonic,
• Simptome “negative”
• Modificare semnificativă a comportamen-
tului care se manifestă prin lipsă de interes,
de finalitate, inutilitate şi retragere socială.
239
Subtipurile de schizofrenie dupa DSM-IV-TR
• tipul paranoid,
• tipul dezorganizat,
• tipul catatonic,
• tipul nediferenţiat
• tipul rezidual.
240
Subtipurile de schizofrenie dupa ICD 10
• schizofrenia paraniodă,
• hebefrenică,
• catatonică,
• nediferenţiată,
• depresia post schizofrenie,
• schizofrenia reziduală,
• schizofrenia simplă,
• alte forme de schizofrenie
• schizofrenia nespecificată
241
Schizofrenia paranoidă
243
244
NEVROZELE
245
NEVROZELE
• Definitie: Tulburari non-psihotice
caracterizate prin deficit subiectiv, anxietate,
variate simptome somatice care inhiba
comportamentul social si scade capacitatea
individului de integrare sociala.
246
NEVROZELE
• Debutul unei nevroze in context reactiv,
dupa un eveniment stresant care depaseste
posibilitatile de adaptare ale individului -
nevrozele sunt considerate afectiuni reactive/
exogene/psihogenii, adica tulburari psihice
care apar in urma unei traume psihice.
247
NEVROZELE
• Trairi subiective care perturba echilibrul psihismului subiectului, fara a altera capacitatea de testare
a realitatii.
• Nevroticul are critica si constienta bolii, vine singur de bunavoie la medic si doreste sa se trateze.
• Conflictul interior trebuie inteles ca o stare subiectiva de rau/discomfort interior generate de
anxietate.
• Subiectul incearca sa se apere inconstient de aceasta anxietate rezultatul fiind convertirea anxietatii
in simptome nevrotice subiective (fobii, insomnii, compulsii, astenie).
248
FORME CLINICE
Ø Ameteli.
Ø Senzatia de irealitate (derealizare, depersonalizare).
Ø Teama de a nu muri, de a-si pierde controlul ( de a inebuni).
Ø Se atinge acest crescendo de frica si simptome vegetative
care-l face sa plece in graba de oriunde s-ar afla
(transpiratii, senzatia de cald/rece, sufocare, vertij,
tremuraturi, tahicardie, parestezii).
Ø Teama de noi atacuri
Ø Durata : minute -1/2h-2 ore, lasand locul unei senzatii de
usurare si adesea de astenie
251
Tulburarea de panica.
• La baza acestor tulburari nevrotice ar sta o
anumita vulnerabilitate ce ar consta in:
- Particularitati defectuoase de adaptare invatate
in copilarie si adolescenta care cresc nivelul de
anxietate difuza sau predispune la perceperea
anxioasa a realitatii => conflictul intra-psihic.
- Anumite particularitati biologice (explicate
doar ipotetic prin afectarea sistemelor NA-
ergice, serotoninergice, GABA-ergice,
glutamatergice)
252
Tulburarea de panica
253
Tulburarea de panica
Diagnostic pozitiv:
✓ Cel putin 4 din simptomele somato-senzoriale ce insotesc o
anxietate paroxistica si care ating paroxismul in cel putin
10 minute (DSM IV).
✓ Sa nu fie datorate unor imprejurari cunoscute, previzibile.
✓ Intre atacuri ( care trebuie sa fie cateva luni) sa existe
interval liber de simptome anxioase (desi anxietatea
anticipatorie este obisnuita).
✓ Sa apara numai in ABSENTA ORICAREI FOBII.
• Risc familial genetic : monozgoti -41%, dizigoti -4%.
• Desi e o predispozitie genetica, nu se stie modelul de
heritabilitate.
254
EVOLUTIA:
A. Farmacoterapie:
▪ antidepresive triciclice
▪ inhibitori selectivi ai receptorilor serotoninergici
▪ benzodiazepinele au avantajul efectului rapid (dezavantajul
= aparitia dependentei cu simptome de rebound la
discontinuarea tratamentului.
▪ Beta blocantele si atenololul au fost la fel de eficienti ca
placebo.
B. Psihoterapie:
▪ cognitiva –incercarea identificarii originii senzatiilor
somatice si reducerea sensului catastrofic pe care-l acorda.
▪ Tehnici de deconditionare/ de invatare sa-si controleze
respiratia pentru a nu face hiperventilatie.
256
2. Tulburarea de anxietate generalizata
• Caracterizare clinica:
➢ Anxietate nejustificata, persistenta si excesiva care nu apare
limitata la o anumita circumstanta ambientala. Este numita si
“anxietate liber flotanta” , dar poate fi legata de preocuparile
majore ale existentei indivizilor (activitatea profesionala/
sociala).
➢ Acuze variabile dominate de:
-Nervozitate permanenta, iritabilitate.
-Tensiune musculara.
-Tremor.
-Transpiratii, ameteli, palpitatii, gura uscata.
257
2. Tulburarea de anxietate generalizata
➢ Acuze variabile dominate de:
- Disconfort epigastric.
- Dificultati de concentrare.
- Tulburari de somn.
- Teama ca o peroana apropiata va avea un accident, se va
imbolnavi.
- Intensitatea, durata, frecventa anxietatii sunt
disproportionate fata de probabilitatea efectiva/impactul
evenimentului receptat ca pericol. Au dificultati in stoparea
trairii anxietatii
- scadere semnificativa in domeniul profesional, social
258
EPIDEMIOLOGIE
261
III. Tulburarea obsesiv compulsiva
(TOC)
• Se caracterizeaza prin prezenta obsesiilor
(cu caracter intrusiv, dificil de controlat,
anxiogene) si a compulsiilor
(comportamente/fenomene psihice, mintale,
repetitive care declanseaza anxietate
insuportabila atunci cand subiectul li se
opune).
262
III. Tulburarea obsesiv compulsiva.
Compulsiile pot fi executate pentru a neutraliza o obsesie,
idee sau pulsiune inaceptabila.
Obsesiile:
▪ ideative (imagini/scene mentale obscene, ruminatii ale
unor probleme nerealiste, chiar metafizice),
▪ fobice- neoplasme, SIDA, murdarie, de contaminare,
indoieli obsessive, la acestea se pot adauga ritualurile (de
verificare, ablutomanie, de ordine).
Pacientul: -recunoaste ca sunt propriile ganduri/impulsiuni.
-sunt constant neplacute, anxiogene.
-cel putin un gand, comportament, impulsiune
domina atat de mult incat nu mai opune rezistenta
263
Comorbiditati: depresia +/- anxietatea.
Prevalenta: pe durata vietii = 25%. Varsta de debut
11-28 de ani, uneori destul de brutal ( in decurs de o
luna) fond foarte precipitat. Varsta la baieti e
semnificativ mai precoce (9-25) fata de fete (11,5-30
ani).
Fiziopatologie:
➢ Perturbari ale serotoninei (Clomipramina e eficace).
➢ Perturbari ale dopaminei (simptomele sunt
perturbate de agonisti dopaminergici, amfetamina, L-
Dopa).
➢ Afectarea structurilor bazale (nucleii lenticulari
bilateral, lobilor frontali).
Evolutia cronica la 2/3 si fluctuenta la 1/3 din
pacienti. Debut precoce si personalitate premorbida
patologica (schizotipala mai ales)= prognostic grav. 264
IV. TULBURAREA DE STRES
POSTTRAUMATIC
265
IV. Tulburarea de stres posttraumatic
✓ tulburari neurovegetative cu anxietate declansate
de situatii asemanatoare evenimentului
traumatizant.
✓ evitarea oricarei situatii evocatoare a
evenimentului stresant.
✓ alterarea afectivitatii (reducerea reactivitatii
emotionale , incapacitatii de a avea sentimente.
✓ pesimism proiectat in viitor (nu va avea copii,
cariera, mariaj, o viata normala).
266
IV. Tulburarea de stres posttraumatic
✓ tulburare de somn cu cosmaruri evocatoare
recurente.
✓ dificultati de concentrare
✓ teme de culpabilitate
✓ Irascibilitate
• ACUTA Dureraza minim 1 luna pana 3 luni,
alterarea functionarii sociale e evidenta.
• PTSD cronica ≥3 luni
• PTSD cu debut tardiv – la cel putin 6 luni dupa
stressor.
267
V. TULBURARILE SOMATOFORME
268
1. Tulburarea de somatizare
• Stare de discomfort subiectiv, asociata cu depresie sau anxietate,
dominate de acuze somatice multiple si debut inainte de 30 de ani.
• a) Simptome dureroase in orice parte a corpului.
• b) Simptome gastro-intestinale (greata, varsaturi, diaree, intoleranta
alimentara)
• c) Simptome sexuale (tulburari menstruale, indiferenta sexuala)
• d) Un simptom pseudo-neurologic (de tip conversiv).
• e) Simptome cardio-vasculare.
• Se ajunge la disfunctie socio-ocupationala pt ca solicita frecvent
concedii medicale, merg din doctor in doctor.
• Evolutie cronica, diagnostic diferential cu o multitudine de afectiuni
somatice. Pacient dificil care antreneaza control somatic din partea
medicului, refuza
269
2.Hipocondria
• Preocuparea persistenta legata de posibilitatea de a
avea una/mai multe boli somatice serioase si
progressive.
• ( din sfera nevrozei sfera psihozei delirante cu
continut hipomaniacal ( idee prevalenta/deliranta)
• In tulburarea nevrotica hipocondriaca pacientii
atribuie unor senzatii banale/normale semnificatie
patologica, considerandu-le semne ale unor diferite
boli somatice.
• Pacientul prezinta anxietate si uneori chiar usoara
depresie secundare. Frica de prezenta uneia/mai multor
boli (nosofobia) fac parte din hipocondrie
270
2.Hipocondria
• Majoritatea pacientilor raman in cadrul asistentei
primare (nici nu ajung la psihiatru) sau a altor specialitati
medicale.
• Trimiterea la psihiatru este adesea considerata
ofensatoare pentru pacient
• Trebuie diferentiata de existenta reala a unor tulburari
somatice reale, dupa eliminarea carora medicul
generalist, internistul, etc. trebuie sa explice cu tact
pacientului necesitatea de a accepta un tratament adecvat
psihiatric.
• Evolutia este de cele mai multe ori cronica, beneficiul
secundar (protectia anturajului) fiind un factor important
de cronicizare.
271
VI. NEURASTENIA
3.Stuporul disociativ
➢ Inhibitie psihomotorie instalata evident in legatura cu o psiho-trauma
➢ Durata variabila.
➢ Se remite spontan dupa administrare de amital sodic.
➢ Se asociaza sau nu cu grade variate de tulburari de constienta
➢Se va diferentia de : catatonie din sindromul catatonic, Stuporul depresiv,
stuporul catatonic de origine organica ( post-TCC, infectios).
275
TULBURARI DE DEZVOLTARE A
PERSONALITATII
276
DEFINITIE
277
TP pot fi anuntate inca din adolescenta sau
chiar mai devreme si continua de-a lungul
intregii existente. Subiectii cu TP au in
intreaga lor biografie accidente si tulburari de
relationare cu ceilalti, viata lor fiind
caracterizata de multiple dificultati in
indeplinirea obligatiilor sociale si profesionale,
ca si in sustinerea unei relatii emotionale
stabile si de lunga durata.
278
• Nu reusesc sa se perceapa pe sine asa cum ii vad ceilalti
din afara,
• Absenta/dificultatea realizarii unei relatii empatice cu
ceilalti.
• Comportamentul lor supara, deranjeaza pe ceilalti.
• Cerc vicios: continua conflictualitate cu ceilalti.
• Psihopatii raman niste neintelesi, inadaptabili.
• Isi neaga defectul de adaptare,
• Isi neaga simptomele si
• Refuza ajutorul psihiatric.
• Dincolo de armura protectiva a personalitatii lor se afla
depresia si anxietatea.
279
Etiologie
1. Componenta genetica (concordanta pentru TP a fost de cateva
ori mai mare la gemenii monozigoti decat la gemeni dizogoti).
❖ Clusterul A (paranoica + schizoida + schizotipala)
Mai frecvent la rudele biologice ale schizofrenilor.
❖ Clusterul B ( histrionica + narcisista + antisociala + borderline)
Psihopatii borderline au mai multe rude cu tulburari de dispozitie
decat subiectii control, iar tulburarile borderline deseori coexista
cu depresia.
❖ Clusterul C (evitanta + dependenta + obsesiva + pasiv-agresiva).
E mai clara componenta genetica pentru TOC la monozigoti, (fata
de dizigoti), de obicei aceasta tulburare are asociate un set de
simptome comune cu depresia
Personalitatea evitanta se asociaza cu un prag crescut de anxietate.
280
2. Componenta temperamentala: copii cu un
temperament mai fricos dezvolta tulburari de
personalitate de tip evitant.
3. Componenta social-culturala: un copil
anxios crescut de o mama la fel de anxioasa
este mai vulnerabil pentru a face o tulburare
de personalitate decat acelasi copil anxios
crescut de o mama normala.
4. Componenta psihanalitica.
281
5. Componenta biochimica
• Un nivel ↑ de androgeni(testosteron, 17
estradiol) a fost gasit la cei cu tulburari
impulsive. Nu e clara corelatia dintre
hormonii androgeni si agresivitate. DST
anormal la borderline.
• Nivel ↓ MAO in globulele rosii a fost gasit
la un grup de studenti care au exteriorizat un
comportament social mai activ.
282
Neurotransmitatori:
• A. Nivel scazut de 5HIAA= metabolit al
serotoninei la suicidali, pacienti mai
impulsivi si agresivi.
• B. Nivele crescute de endorfine endogene ar
fi asociate cu un temperament mai pasiv.
• C. Sistemele dopaminergic si serotoninergic
au functie de activare-trezire ale unor
componente ale trasaturilor de personalitate.
283
Psihopatia paranoiaca
284
Psihopatia paranoiaca
• La examenul clinic vedem un ins care nu se
poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de
umor, hiperserios, cauta in situatie si context
probele care sa-i sprijine banuielile. Desi
premizele sunt false rationamentele sale sunt
corecte si binedirectionate.
• Exprima ganduri care atesta clar proiectia ,
ideile de prejudiciu si idei ocazionale de
referinta.
285
Psihopatia paranoiaca
• Se simt usor atacati, tratati cu lipsa de
respect si reactioneaza in consecinta rapid cu
furie sau printr-o actiune razbunatoare.
• Ezita sa faca confidente altora datorita
temerii nejustificate ca informatia va fi
utilizata impotriva sa.
• Pastreaza pizma, invidia, nu uita usor
insultele, tratarea cu lipsa de consideratie –
este plin de resentimente.
286
Psihopatia schizoida
287
Psihopatia schizoida
288
Psihopatia schizoida
• Barbatii nu se casatoresc pt ca nu pot
accepta intimitatea, femeile pot accepta
pasiv un barbat agresiv care hotaraste el sa o
ia de sotie.
• O inabilitate de-a lungul existentei de a se
infuria si de a-si exprima nemultumirea in
mod direct.
• Pot promova sanatatea sau pacea, devin
vegetarieni, se implica in miscari filozofice
289
Tulburarea schizotipala
290
Tulburarea schizotipala
293
Psihopatia histerica
299
Psihopatia dependenta
• Se tem sa nu fie abandonati
• Usor legati de criticismul sau dezaprobarea
altora
• Pot trai o stare de disconfort cand raman
singuri chiar pentru o perioada scurta de
timp
• Paseaza altora responsabilitatile proprii in
domeniile importante ale vietii lor
300
Psihopatia evitanta
▪ Senzitivitate extrema la respingerea de catre
altii
▪ Nu au prieteni apropiati, confidenti (altii
decat rudele de grd. I)
▪ Nu stabilesc relatii cu altii daca nu sunt
siguri ca acestia au o parere buna despre ei
▪ Evita activitatile sociale/profesionale care
implica relatii interpersonale importante
301
Psihopatia evitanta
• Ambarasati, anxiosi, plang, blushing in fata
altor oameni
• Exagereaza pericolele potentiale , pot anula
intalniri importante pentru ca anticipeaza ca
vor fi depasiti, epuizati de efortul de a le
face fata
• Reticenti in diferite situatii sociale de teama
de a spune ceva nepotrivit (foolish)
302
Tulburarea de personalitate obsesionala
307
Tulburarea de personalitate borderline
• Foarte labili emotional, cu mari oscilatii de
dispozitie
• Pot face episoade “micropsihotice” (simptome
psihotice trecatoare)
• Comportament foarte impredictibil
• Acte autodistructive repetate
• Difuziunea identitatii = se plang de lipsa unui
sens real al propriei identitati
308
Tulburarea de personalitate borderline
• Sentimente de goliciune, plictiseala
sufleteasca
• Impulsivitate in cp 2 domenii care pot
deveni autoprejudiciante ca: cheltuirea
banilor, sex, uzul de substante, furtul din
magazine, abuzul de bautura si mancare
• Relatii interpersonale instabile/intense
caracterizate prin alternarea intre extreme
309
Tulburarea de personalitate borderline
• Supraidealizare Devalorizare
• Furie nejustificata si intensa/ pierderea
controlului
• Amenintari repetate cu suicidul
• Comportamente sau eforturi de automutilare
• Eforturi frenetice, violente de a evita
abandonul real/imaginar
310