Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Serghei Nikolaevici Lazarev

LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVICÛ

Diagnosticarea karmei : Îndrumar de supravietuire 1
Serghei Nikolaevici Lazarev ; trad. : Gavrilà Henter. - Bucure~ti :
Dharana, 2004 DIAGNOSTICAREA KARMEI
ISBN 973-86367-2-8

1. Henter, Gavrilà (trad.)

159.961
ÎNDRUMAR DE
JTA3APEB C. H.
)J;HarHocTHKa KapMl.1.
SUPRA VIETUIRE
,
KHHra BOCbM3}/. )],Ha.nor C l{HT<:ITeJl}/MH.
CaHKT-nerep6ypr,2oo3

Copyright @ 2003 by S, N, Lazarev

Copy~ight @ 2003 by ROVIMED TRADING S.R.L.
Traducere dln limba rusa
Toate drepturile rezervate pentru Romania ~iRepublica Moldova. GAVRILA HENTER
Multiplicarea ~i / sau distribuirea prezentului volum sau a unor
fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare)
este interzisa rara acceptul seris ROVIMED TRADING S.R.L.
Drepturile de distributie În strainatate apartin În exclusivitate.

EDITURA DHARANA Bucuresti

O.P. 53, c.P. 52
Tel: 021-3372424;
~
e-mail: busuioc@Dcnet.ro
(!:
CopeTta coleetiei: Mihai Marinescu
Edltura DHARANA
Tipàrit la Combinatul Poligrafic. Bucure~tI
('omanda nr. 415H2

-:'\'
 CUPRINS

CONSULTATIE
Consultatie ... ... 7
Lucrul asupra propriei persoane 13
~tiinta ~i religia 22
Îmbatrânirea civilizatiei 30
Occidentul ~i Orientul 37
Diverse "'" 41

Sanatatea .. ... ... 48 25 martie 2003. Afara este 0 zi minunata, soarele stralu-
~~~~~~~ ~ ce~te. Eu ma aflu În birou tinându-ma de cap. Îl simt greu ca
Relatii , 66 plumbul. Mai Înainte Îmi spuneam: nu trebuie sa primesc paci-
cnti individuali. Ma conectez ca pentru 0 Întreaga grupa, fara
Lucrul asupra propriei persoane 69
nici 0 pregatire. Schema e aceea~i. 0 pacienta bolnava de can-
Diverse 71 cer, mi s-a facut mila de ea, am hotarât sa 0 consult. Care este
Momente de lucru 84 rezultatul? Firesc: ea nu a Înteles deloc ce i-am spus. Acum Îmi
crapa capul ~iÎncerc sa trag concluzii.
Cugetare 110
Îmi aduc aminte de telefonul de la Moscova. 0 femeie a
Consultatie 124 diutat telefonul meu ~i rn-a rugat insistent sa 0 consult. Fiica ei
Iunie 2003 190 moare de cancer. Receptorul I-a ridicat 0 cuno~tinta de-a mea
care mi s-a adresat:
"Noul parametru" 247
- Îi spui ceva?
Consultatie """"'"'''''''''''''''''''''''' 282 Sentimentele nu-mi permit sa raspund. Eu dau din cap În
Ghid de utilizare a casetelor , 249 mod negativ. Cuno~tintei mele i se ridica sprâncenele.

7
;,
 - Poate totu~i Îi spui eeva, Îi moare fiica.
- Nu am sa-i spun nimic acestei femei.
Iar dincolo, femeia plânge În hohote ~i continua sa ma roa-
ge suspinând. Cuno~tinta mea continua sa tina reeeptorui adre-
sându-mi 0 Întrebare tacuta. Iar eu cedez. Primesc informatia
dupa voce ~i ie~ind În câmpul femeii, Într-o fractiune de secun-
da totul devine clar. Este vorba despre 0 ura salbatica fata de
barbali. De ce, când? Pot sa nici nu ma uit.
- Transmite femeii, - spun eu, - ca pentru Îneeput sa
elimine pretentiile fala de barbati.
El Îi transmite ei cuvintele mele. Apoi face ochii mari ~i
pune receptorul Înapoi.
- ~tii ee mÎ-araspuns?
- ÎmiÎnchipuÎ- raspund eu.
t
- Ea a spus: de ce sa iertam aceste lepadaturi ~i ticalo~i?
- Acum mii Întelegi de ce nu am vrut sii vorbesc cu ea?
Din piicate, la numeroase persoane, toatii energia se
consumii pentru a cere, revendica ~i implora. Salvarea se afla În
jurul nostru. Ea existii pretutindeni. Dar noi nu vrem s-o
acceptiim, noi eerem ca sii ni se dea, iar când ni se da 0
aruncam la 0 parte ~icerem ceva nou, eeva "eficient".
Mii Întorc la telefonul de azi.
- Ali fost dumneavoastrii la consultalie? - 0 Întreb pe
femeie.
- Am fost, dar aeeasta a fost 0 consultatie la telefon. Am
citit ciirtile ~i m-am uitat la casete.
8 \
- Bine, ascultati-mii cu atentie. Tot eeea ee 0 sii viid, am sii
vii spun. În câmpul dumneavoastrii exista moartea a doi copii.
Din cauza aeeasta aveti probleme puternice În domeniul gine-
cologic. Neaceeptare totala a situatiei traumatizante. Zdrunci-
narea nivelului material ~i spiritual 0 depii~iti lini~tita, piistrând
iubirea. Înjosirea vietii, a dorinlelor, a sperantelor pentru dum-
neavoastrii deocamdatii constituie obstacole de netrecut. V-ati
dezis de iubirea fatii de sot prin care vi s-au dat supiiriiri ~i Înjo-
siri. V-ati dezis de iubirea fatii de sot pentru cii el nu a cores-
puns idealurilor ~i sperantelor dumneavoastra. Dumneavoastra
ati simlit depresie, nemultumire fata de soarta ~i lipsa de dorin-
la de a triii. Aveli copii?
- Da, am un copil.
Eu am dat din umeri: poate veni ~i al doilea.
- Nu ati Înviitat copilul sii Î~i pastreze iubirea. Pentru el
oriee zdruncinare este mortalii. Se va dezice de iubire atât fata
de sine cât ~i fa\ii de al\ii. De aceea sunte\i bolnavii. A\i În\eles
totul?
În loc de riispuns - tiicere. Eu am a~teptat un timp, apoi am
repetat Întrebarea. În loc de raspuns - 0 pauza Îndelungatii.
- A~a, ee am de Iacut, - În sfâr~it s-a Încumetat sii
raspunda femeia, - sa mii rog?
- Dumneavoastrii În\elege\i oare ce Înseamna rugiiciunea?
Aeeasta nu este cer~irea siinatiltii de la Dumnezeu. Aceasta
:1 inseanma nazuinla câtre Dumnezeu ~i unirea cu El. Înseamna
.
pastrarea legaturii cu Dumnezeu atunci când se rupe legatura
~ cu umanul. Înseamnii piistrarea iubirii În oriee situa\ie de boalii.
,".
9
 Înva!a!i-va acest lucru iar apoi, prin rugaciune Înva!a!i-i ~i pe
copiii dumneavoastra.
- Am cancer uterin, - raspunde femeia, - mi s-a propus
chimioterapie, dar nu prea am Încredere În ea.
- Chimioterapia Înseamna Înjosirea vie!ii ~i a dorin!elor.
Daca nu sim!i!i teama ~i depresie În timpul tratamentului, ea da
rezultate minunate. Dar, În cazul dumneavoastra, Întrucat
problemele nu rezida În dumneavoastra ci În copii, efectul va fi
mai degraba slab.
- Eu simt acest lucru, - spune femeia. - Totu~i, spune!i-mi,
ce am de facut?
Acum tac eu. Deodata am auzit glasu! ei În surdina:
- A!i putea sa-i spune!i so!ului meu ce mi-a!i spus ~i mie?
Eu am priceput de ce rn-a rugat acest lucru. Ea nu rn-a
În!eles pe mine 'de la bun Început ~i nu ma În!elege nici acum.
Îmi iau inima În din!i ~i sunt de acord.
- Bine. Da!i-i receptorul so!ului. - Auzind glasul lui Încep
sa explic: - SOfia dumneavoastra acum nu ma aude ~i nu În!e-
lege. Ea este plina de terneri ~i framantari. Pentru a ne adresa
lui Dumnezeu este nevoie sa eliminam tot ceea ce este uman.
Trebuie sa ne eliberam de frica, sa eliminam framantarile ~i sa
uitam de regrete. Trebuie acceptat tot ceea ce s-a Întamplat ~i
tot ce se va putea Întampla. Trebuie sa va eliberali de ata~a-
mentul pentru cei apropia!i, membrii familiei, pentru sine ~i
viala proprie ~i sa ramai În singuratate interioara completa.
Pentru a ne uni cu Dumnezeu, trebuie sa Întrerupem toate lega-
turile, macar pentru 0 perioada scurta. SOfia dumneavoastra nu
10
poate face acest lucru. Încerca!i s-o ajuta!i. Nu va framanta!i
pcntru viala ei, elimina!i temerile. Nu va rugali pentru sana-
tatea ei, pentru viala ei. Acest lucru poate numai sa dauneze.
Ruga!i-va ca ea ~i copiii dumneavoastra sa pastreze iubirea de
Dumnezeu atunci cand pierd sanatatea ~i viala. Elibera!i tot
ceea ce va leaga de nivelul sentimental, - supararile fa!a de
femei, nemullumirea de sine ~.a.m.d. Sa ~tili sa simli!i Divinul
care va va Însoli ~i va va Îndrepta.
Închid telefonul. Ma doare capul. Am un gol În suflet. Se
pare ca trebuie sa ~tii nu numai sa ajuli dar sa ~i primqti ajutor.
Nu este voie sa-I aju!i pe acela care nu este pregatit pentru
aceasta. Ajutorul pentru el trebuie sa fie minim altminteri
pentru problemele lor 0 sa platesc eu. Nu pot sa scap de obice-
iul de a da omului tot ceea ce ~tiu eu. Omului trebuie sa-i dai
atat cat poate primi. Trebuia sa-i spun ei: Dumneavoastra a!i
renunlat la iubire, a!i Înabu~it-o. Dumneavoastra nu ali Înva(at
copilul sa iubeasca. Retrai!i-va viala, Înva(ali-va singura ~i
Înva(a!i ~i copi luI. La Dumnezeu nu trebuie sa renun!i nicio-
data. [ndiferent la ce nivel s-au rupt legaturile cu lumea, cu
viata, cu [ericirea umana, legâtura cu Dumnezeu trebuie sa
existe În permanen!a.
Continuu sa ma lin de cap, ma uit la curtea interioara
invadata de soare: pretutindeni baltoace murdare, gheala,
zapada În curs de topire. Mi se adreseaza colaboratoarea.
- La dumneavoastra la consultalie vrea sa vina 0 femeie al
carei copil mic are 0 tumoare canceroasa, neuroblastom Între
rinichi ~i ficat.
Il
.~'
 - Cum 0 cheama pe femeie - Întreb eu. Colaboratoarea mi-
a comunjcat.
Eu vad În câmpul acestei femei moartea copilului ei.
Autoarea - marna. Dependenta ei de nivelurile superioare de
dorinte este imensa. Este 0 idealista incorigibila. Critica În LUCRUL ASUPRA PROPRIEI
permanenta oamenii ~i mediul Înconjurator. PERSOANE
- Transmite pacientei, - 0 rog eu uitându-ma pe fereastra, -
sa elimine judecarea oamenilor. Toti oamenii sunt copii. Noi
toti ne Împiedicam ~i Învatam sa mergem. Pentru a pastra iubi-
rea trebuie sa Înveti sa iube~ti imperfectiunea. Restul afla la
consultatie.

Înainte eu, percepând problema, rn-am straduit s-o rezolv

deodata ~i am Încercat mintal s-o cuprind În Întregime. În plan
subtil a aparut 0 suprasolicitare imensa, care cu timpul putea sa
se transfonne Într-o Îmbolnavire grava. Organismul de Îndatii a
dat 0 reactie de aparare - a aparut apatia ~ilipsa dorintei de a se
mai ocupa de aceasta problema. Ceea ce Însearnna pierderea
oricarui curaj. A trecut un timp. Situa\ia rn-a Împins din nou
spre problema. Fara sa vreau, eu rezolvam 0 mica parte, apoi 0
alta parte, apoi putin mai mult deja pe masura fortelor mele.
Dupa aceea, fara nici 0 Încordare ~i graM, eu am rezolvat toata
problema. Literalmente la fiecare expunere oamenii Îmi spun
unul ~i acela~i lucru: "Am citit toate cartile, am vizionat casete-
le video - fara nici un rezultat". Înainte eu raspundeam: -
Exista suficiente informatii. Daca altii rezolva cele mai grele
probleme, de ce nu pute(i s-o faceti ~i dumneavoastra?

12 ,~. 13
 Apoi mi-am spus: Daca omul nu poate lnseamna ca el nu
dorqte launtric. Daca el subcon~tient nu dorqte sa lucreze
lnseamna ca nu ln!elege ceva, are 0 atitud;ne ;ncorecta fa!a de
sine ~i fa!a de lume. Eu trebuie sa-I ajut. Acum eu Ii sfatuiesc
altfel: lncepe!i sa va depa~i!i pe dumneavoastra ln~iva ln mod
treptat. Lua!i 0 anume sarcina. De exemplu: azi nu voi gandi
l'au despre nimeni. Voi vedea ln toate voin!a Div;na.
ChiaI' daca procesul dureaza 0 frac!iune de secunda, ln
aceasta exista un lnceput, dezvoltare ~i finalizare. În plan subtil
În acesta este inclus trecutul, prezentul ~i vi;torul lntregului
univers. Daca or;ce proces are un lnceput ~i un sfâr~it lnseamna
ca ~i universul are un lnceput, dezvoltare ~i relntoarcere la
punctul de pornire, adicâ are sfâr~it. În fiecare pas al omului se
ascunde Întreg~l drum pe care I-a parc urs ~i trebuie sa-I par-
curga. Înva!a!i sa face!i un pas ~i atunci yeti parcurge lntregul
drum. "Ochii se lngrozesc iar mainile lnTaptuiesc" - spuneau
lnainta~ii no~tri. ,,Frica are ochii mari." Ochii, altfel spus
con~tiin!a noastra poseda 0 energie prea mica. Pentru
rezolvarea oricarei sarcini este necesar ca pentru un anumit
timp sa franam con~tiin!a ~i sa ne cuplam la ira!ionalism. A~a
cum spun pictorii, 0 pictura trebuie lnceputa cu sentiment,
intui!ie ~i terminata cu con~tiin!a ~i pricepere.
Eu sTatuiesc femeia care nu poate sa accepte comporta-
mentul so(ului ei urmatoarele:
- La lnceput sa rezolva!i numai 0 sarcina. Înva!a!i sa va
privi!i so!ul ca pe un copil indiferent ce al' fi Tacut el. Dacâ
iubirea dumneavoastra nu se lnfraneaza ~i nu se clatina nici
14
pentru 0 secunda atunci pute!i sa trece!i la dialog ~i educa!ie.
Pentru multe femei acest lucru se prezinta ln felul urmator: "Eu
nu vreau ca el sa bea ~j el nu trebuie sa faca acest lucru". Adica
dorinta ei este de neclintit ~i iata ca so!ul trebuie sa se schimbe.
Educa!ia lnseamna ajutor acordat altuia. Daca sotul bea
lnseamna ca lui Ii este l'au. Deci, trebuie sa te schimbi tu lnsuti
~i sa aju!i sa se schimbe ~i el. Multe femei nici nu-~i lnchipuie
dit de u~or este sa schimbi 0 alta persoana dacâ te schimbi ln
profunzime pc tine. Trebuie sa faci numai primul pas spre
schimbare. Pasul nu spre preten!ii ci spre iubire. În univers nu
exista nici motiv n;ci cauza care al' putea sa justifice dezicerea
de iubire. Noi le cream singuri pentru noi supunandu-ne În fa!a
con~tiintei ~i dorintelor.
Înainte, cand ln sufletul meu s-a nascut frica, eu am creat
situa!ii mai accentuate. Cu dit rn-a cuprins mai puternic senti-
mentul fricii, au atat mai mult mi-am lnchipuit situa!ii mai
groaznice, de co~mar.
Cum judecâ un sol gelos? La mine a aparut sentimentul
geloziei, lnseamna ca soria mea ma ln~eala. ~i cu cat este mai
putemic ln mine acest sentiment cu atat mai incorect se com-
porta soria mea. Acesta este principiul gandirii occidentale.
Întrucat con~tiin!a este secundara, lnseamna ca daca a aparut 0
oarecare idee sau sentiment atunci acestea sunt nascute de
cvenimente petrecute. În Orient exista 0 alta atitudine fa!a de
con~tiin!a lntrucat acolo ea este primordiala. Dacâ omul are În
sinea lui 0 oarecare Idee sau un sentiment lnseamna ca neaparat
trebuie sa aiba loc un eveniment analog. Daca privim aceasta
.~';,. 15
 situatie În mod Îngust atunci nu este posibil sa Întelegem daca
au dreptate unii sau altii. În plan subtil primordiala este
con~tiinta, În plan exterior - situatia. Sentimentul ~i con~tiinta
constituie situatia. Aici se poate pune semnul egalitatii cu
adilugarea unui anumit coeficient. Sentimentul devine situatie
iar situatia se transformil În sentiment. Când ne aflam Într-o
situatie nefavorabila care provoaca fricii sau suparare iar prin
iubire pilstram unitatea cu Dumnezeu atunci Încetam sa fim
robii situatiei. Când În suflet apare neÎncrederea În sine, 0 frica
incon~tienta, Îndoiala ~i depresia, noi, nazuind ciitre Dumnezeu
~i pastrând iubirea, Încetilm sil depindem de ideile ~i senti-
mentele noastre. În aceasta constil esenta dezvoltilrii. În fiecare
secunda, noi depil~im dependenta de lumea Înconjuratoare, de
dorintele n\>astre, de con~tiinta noastra. Dar facem acest lucru
nu printr-un salt gigantic ci pas cu pas. "Calea este Învinsa de
cel care pil~e~tepe ea", - spuneau anticii. Important este sa nu
se opreascil.
Acum, Însa, con~tiinta mea trece la probleme zilnice. Intru
În birou ~i mil interesez de probleme actuale.
A sunat 0 femeie. La copilul ei se Înrautate~te brusc situatia.
~i tocmai dupa consultatie. Ba este Îngrozita. Crede ca nu a
Tacutce trebuia.
Ma a~ez lânga birou ~i formez numiirul de telefon. Aud
glasul femeii care Îmi poveste~te despre faptul ca rezultatele
analizelor copilului sunt mult mai rele. Doctorii insista sa-I
intemeze imediat ~i sil Înceapa un tratament activ. Eu Îmi aduc
aminte: copilul sufera de 0 dezvoltare patologica a rinichilor.
16
- -
Ce sii fac? Întreabii marna. - Analizele sunt pur ~i
simplu Îngrozitoare.
- Câmpul copilului este normal, - spun eu, - ~i existii 0
Îmbuniitiltire evidentii, are loc pur ~i simplu 0 purificare
a
obi~nuitii. asemenea purificare are loc atunci când oamenii
citesc cilrtile mele sau vizioneazA videocasetele.. De~i eu vii
consult prin telefon, credeli-mii, existii suficiente informalii
pentru a vii aduce În ordine pe dumneavoastrii ~ipe copil.
-:- De fapt enurezisul i-a trecut, - spune cu glas aprobator
femeia.
- Vedeli dumneavoastril, noi doi conversam de aproxi-
mativ cinci minute iar enurc7isul a tcecut. Starea exterioara a
copilului s-a Îmbuniltillit. ~i de faptul ca va avea Iex:purificarea
eu v-am prevenit. În legiitura cu analizele, va repet Încil 0 datil,
nu meritil sa intrali În panicil. Continuali sa lucrali asupra
dumneavoastril, vorbiti cu medicii iar peste un timp repetali
analizele.
Ea ÎmÎ multume~te ~i pune receptorul În furca. Peste câteva
zile sunil 0 cuno~tin(à de-a ei ~i Îmi spune ca rezultatele
analizelor repetate sunt pur ~i simplu minunate.
- M-a mai sunatcineva? - 0 Întreb pe colaboratoare.
- A sunat marna fetitei care era sa fie violatii. Starea fetitei
.
s-a Înrilutiltit brusc, se comportii În mod agresiv.
- Ce dore~te marna, - mil minunez eu - ca dintr-o datii,
fara chinuri, sa disparii tcate problemele? Pe aceasta femeie 0
deranjeazil propriile sale stereotipuri. A venit la consultatie la
vindeciltor, aplatit banii iar vindeciltorul trebuie sa 0 lecuiascil
-{\' 17
 Într-o clipa. Dupa ~edin\a trebuie sa aiba loc 0 Îmbunatatire
se poate ajunge la distrugerea partii mai mici. Întrucât
clara ~i sustinuta ~i eliminarea problemelor. Ea uita ceea ce a
con~tiinta este secundara iar corpul este primordial, noi, orice
citit În caqile mele: la consultatie pacientul prime~te 0 Îndru-
s-ar Întâmpla, trebuie sa salvam corpul, iar dupa aceea salvam
mare, la consultatie are loc accelerarea tuturor proceselor, la
con~tiinta. Pentru un chirurg acest rationament este pe deplin
consultatie Întreaga murdarie din profunzime se ridica la
acceptabil. Cu cât se va sim\i mai bine corpul, cu cât i se vor
suprafata.
satisface mai mult necesitatile, cu atât mai bine va fi pentru
Cu cât dore~te omul mai mult sa se schimbe cu atât mai
con~tiinta ~i sufletul omului.
repede ~i mai u~or se desÎa~oara Însanato~irea. La Început noi
Experienta istorica arata Însa pu\in mai diferi!. Corpul ~i
purificam sufletul iar În acest caz pot sa aibii loc suferinte
sulletuI sunt legate dar ele se mi~câ În directii diferite. Daca
fizice. Când noi dorim sa vindecam numai corpul atunci mai
ridicam 0 ~coalâ, Îmbracam copilul În uniforma ~colara, gasim
bine sa ne adresam unui chirurg. Deci, cum putem sa condam-
pedagogi buni aceasta va duce la dezvoltarea lui. Dar daca nu
nam un pacient caruia În decurs de 0 suta de ani medicii i-au
oferim copilului bazele moralitatii care se ob\ine În primul rând
confirmat: ,,Eu Îti dau 0 tabletii, praf, plante ~i va avea loc 0
prin limitarea dorintelor sale, daca nu-I Învatam sa aiba grija de
minune, te ~ei vindeca"! ~i cu cât mai mult se dezvolta medici-
altii prejudiciindu-se pe sine, atunci principiul fizic, transfe-
na, cu atât mai vehement ea convinge despre faptul ca trebuie
randu-se asupra celui sufletesc, nu da crea\ie ci distrugere.
sa depuna din ce În ce mai putin efort pentru vindecare.
Daca omul pa!e~te 0 nenorocire, daca el este bolnav acestea
Medicina a tratat Întotdeauna numai corpul fara sa Înteleaga
sunt Iegate nemijlocit de starea sufletului sau. Cu boala se
ca prin corp noi influentam ~i sufletul. Religia a tratat sufletul
poate lupta actionand asupra corpului ~i actionând asupra
~i prin aceasta a influen\at corpul. Înainte religia, pentru a ajuta
sulletului. Sanatatea sufleteasca - mai devreme sau mai tarziu
sufletul, a permis 0 atitudine Îngrozitoare fata de corp Înfrâ-
Înseamna sanatate fizica. Sanatatea fizica nu Înseamna nici pe
nând necesitatile acestuia ~i câteodata chiar distrugându-l. Azi
departe Întotdeauna un suflet sanatos. Acestea Înseamna
medicina, pentru a ajuta corpul, patrunde din ce În ce mai activ
urmatorul lucru: pentru a depa~i boala este necesar În primul
În structurile suflete~ti, distrugându-Ie. Cre~te pragmatismul iar
rand sa ajutam sufletul omului ~i abia apoi corpul sau.
medicina devine din ce În ce mai mult fara sufle!. Corpul este
Sufletul se purifica prin iubire, prin care noi ne unim cu
Însa legat de suflet iar sufletul de corp. În medicina occidentala
Dumnezeu ~i prin durerea renuntarii la uman. Atâta timp cât
corpul se situeaza de câteva ori mai presus de ceea ce se
ajutorul dat corpului nu dauneaza sufletului, medicina ajuta.
nume~te suflet ~i con~tiinta. De dragul sanatatii partii mai mari
Însâ daca pentru pacient interesele corpului se situeaza pe prim

18 "'4\'
19
plan - medicina, fie este neputincioasa, fie dauneaza sufletului.
arunca. Ele Încep sa Încurce. La fel ~i noi. La Început Întelegem
Multi, chiar ~i acum, se roaga pentru sànatate sau sa-~i
ca iubirea de Dumnezeu ne da sanatate, bunastare ~i dezvoltare.
Îmbunatateasca propria soartà. Atunci se na~te frica pentru Noi nazuim spre Dumnezeu din dorinta de a fi sanato~i, fericiti
propriul corp, pentru propria viatà, apar Îndoielile ~i depresia. iar dupa aceea trebuie sa Înceteze sa ne framânte sanatatea ~i
Prica ~i a~teptarea sunt strâns legate. Cu cât este mai putemic bunastarea noastra.
omul, uitând de suflet, concentrat asupra bunastarii fizice, cu Trebuie sa simtim ca unirea cu Dumnezeu Înseamna
atât mai putemic a~teaptii el Însanato~irea grabnica, cu atât mai fericirea suprema. De dragul acestei fericiri nazuim catre El.
mult Încercarea de a se Însanato~i este zadamica. Prica este Pentru a pa~i pe treapta urmatoare noi trebuie sa renuntàm la
indicatorul necredintei În Dumnezeu ~i al dezicerii de iubire.
trecul. Omul Începe sa 1 se adreseze lui Dumnezeu la Început
Eu le explic pacientilor În felul urmator: pentru a-~i salva corpul sau iar apoi pentru a-~i salva sutletul
Dumneavoastra va yeti putea schimba numai prin renun- sau ~i numai dupa aceea dezvoltarea unitiitii cu Dumnezeu
tarea la uman ~i trecerea sprijinului la Divin. Adresându-va lui devine 0 necesitate permanenta ~i fericire. leri am fâcut primul
Dumnezeu, dumneavoastra trebuie sa va atlati Într-o stare de pas spre aceasta, azi yom face al doilea, iar mâine al treilea.
singuratate ,interioara absoluta. Lânga dumneavoastra nu
trebuie Sa se atle nimeni din cei apropiati. Nu trebuie sa fie
nimic din ceea ce va bucura sau din ceea ce va Întristeaza. De
aceea, Înainte de a va adresa lui Dumnezeu renuntati la toate,
atât cu corpul cât ~i cu sutletul ~i cu spiritul. Când a~teptati un
oaspete, arllnjati camera În a~a fel Încât aceasta sa corespunda
gusturilor ~i dorintelor acestuia pentru ca el sa poata locui
acolo. Sufletul dumneavoastra este 0 camera. ~i pentru ca sa
intre Divinul acolo trebuie sa existe iubire. Înseamna ca daca
noi dorim Sa ne adresam lui Dumnezeu, În suflet trebuie sa
existe sentimentul iubirii. Daca În el domne~te frica, depresia,
regretul, contactul nu are loc. Dumneavoastra ati vazut cum se
lanseazà 0 racheta? Ea nu poate fi lansata fua combustibil. lar
apoi când ea se Înalta pe orbitâ, rezervoarele de combustibil se

20
';" 21
 - Curios - constata interlocutorul meu. - Dori(i sa afla(i
mai Illulte despre viatâ?
- Cu placere.
$TIINTA $1 RELIG1A - Aici În torpedou am 0 carte intitulata "Dianetica". Eu v-a
pot vinde imediat.
- ;>ide fapt ce este a~a de deosebit În aceasta carte?
- Ciind 0 yeti citi, 0 sa va deschida capacita(ile dumnea-
voastra ascunse. Yeti putea sa realiza(i liber toate dorintele
dumneavoastra. lata ca dumneavoastra merge(i la baie pentru
ce? Pentru a obtine 0 placere, nu-i a~a?
- FOaJ1e corect, - zambesc eu.
- latii, creatorul dianeticii, Habbard, a Întrebat: "Care este
Prin ce se deosebesc sectele tota/itare de religiile
cscn(a fericirii umane"? ;>i tot el a raspuns la aceasta Întrebare:
mondiale? Se pare ca dupa comunicarea cu martorii lui
Sa simti 0 mica paJ1ede extaz". Iata, În felul acesta, daca yeti
lehova l cu mi/itantii, din secta oamenii lui Muna, Pentru "
citi aceasta carte. yeti trai În permanen(a un extaz Întrucat yeti
a ne restabili, este nevoie de un an ~i jumiftate, atM de
obline u~or tot ceea ce yeti dori.
puternice sunt influente/e negative. De ce oamenii permit
- 0 sa am mai mul(i bani? - arunc 0 privire nevinovata
sa lefie omordt sufletul? Cine ajunge in asemenea secte?
câtre el.
- Vor fi Tara doar ~i poate, - ziimbqte interlocutorul meu.
Cu cateva zile În urma, la Moscova, am oprit ma~ina pentru
- V oi deveni mai de~tept? - Întreb intrigat.
a putea ajunge În centrul ora~ului. ;>oferul a fost un om
- Natura!. Toate posibilita(ile dumneavoastra latente vor fi
comunicativ ~iamabi!.
deschise.
- Dumneavoastra unde merge(i? - rn-a Întrebat cu
- ;>i0 sa fiu mai sanatos?
curiozitate el.
- Obligatoriu. - raspunde el convingator. - Vede(i, eu
- La baie, - am raspuns eu. - De obicei tot ceea ce
vorbesc cu dumneavoastra În timp ce scot din torpedou cartea
consideram noi placere, dauneaza sanata(ii dar baia În acest
~i În acela~i timp conduc ma~ina cu viteza mare. Eu pot sa
context este 0 excep\ie: este ~ipliicuta ~i utila.

22
-,'" 23
conduc ma~inazilnic doisprezece - cincisprezece ore fàril sil
obosesc. Toate acestea demonstreazil silniltate.
Eu privesc istovit prin geamul ma~inii Moscova primil-
vilraticil. ln acest moment triliesc 0 frânturil de extaz. Intreaga
situatie Îmi aminte~te de 0 anecdotil cunoscutil. Când la un rus
"nou" Întristat vine În zbor necuratul ~i spune:
- "Ce,ti-e raUU?
-Nu, mult mai rilu, - rilspunderusul "nou". - Afacerea nu
merge, ma~ina zdrilngilne ~inu e nici 0 perspectivil.
- Am pentru tine 0 veste plilcutil, - Îi comunicil necuratul.
Poti sil prime~ti 0 vilil la Miami, zece milioane de verzi~ori În
Elvetia ~i 0 ma~inilnouil Mercedes 600 sub fereastril.
- A~a-a~a, - se Învioreazil "noul" rus. - N-ai Început rilu.
$i ce trebuie sil-ti dau În schimb?
Necuratul dil din umeri:
- ln schimb sil-mi dai sufletul tilu nemuritor.
Rusul "nou" se uitil chiorâ~ ~i suspicios la el ~i se scarpinil
la ceaf1i:
- Simt cil vrei sil mil tragi pe sfoaril, care e problema? Nu
pot sil Înteleg."
ln primele douil cilr(i ale meJe am descris situatia legatil de
vampiri. Imi amintesc, un prieten mi-a povestit 0 istorie despre
0 femeie care Î~i ia periodic parteneri de afaceri numai bilrbati.
Le plilte~te bani serio~i, mult mai mult decât se a~teptau
ace~tia. Dupil un timp, partenerii de muncil se Îmbolnilvesc ~i
mor. ,,Muierea are un temperament turbat, - a observat
prietenu\ meu, - bilrbatii nu rezistil". ,,Aici are loc un ait
24
mecanism, - am rilspuns eu. - Ea ÎÎ ademene~te pe ace~tia cu
banii. Sufletul lor Începe sil depindil de ea. Deci se poate
vampiriza nu numai sliniltatea ~i soarta ci ~i psihicu\ ~i capaci-
tatea." ,,$i cum. Dumnezeu nu 0 pedepse~te pentru cil ea omoa-
ril oamenii?" "Dacil existil acela care este gata sil-~i vândil
sufletul Înseamnil cil se gilse~te unul care este gata sil-l
cumpere", 'am rilspuns eu.
ln interior omul poate fi deschis pe deplin numai lui
Dumnezeu. Despre acest \ucru se vorbe~te În Vechiul ~i Noul
Testament. \ubirea de Dumnezeu este mai presus de toate. A te
Închina unui om dacil el are bani, dacil e istet ~i talentat, dacil e
-
frumos, dacil este rudil, dacil are grijil de tine asta Înseamnil
deja, Într-o oarecare milsuril, vânzarea sufletului tilu. Inseamnil
cil acest \ucru va fi Înfrânat prin nenorociri, boli ~i altele.
$oferul ma~inii mil sustrage de la aceste idei.
- Vedeti dumneavoastril, pe bord am fixate ni~te foi. Vil
dilruiesc 0 foaie. Pe ea gilsiti adresa ~i puteti intra În centrul
nostru: yeti fi supus unui test ~i vi se va pune un diagnostic. -
Caracterul dumneavoastril se va schimba În bine. Ayeti
probleme cu caracterul? Deci, sil zicem cil nu vil place propria
persoanil.
-
- Desigur cil am. ln primul rând mil irit, rilspund eu.
- ln acest caz eu am pentru dumneavoastril 0 noutate
plilcutil, - reactioneazil vioi interlocutorul meu. - Datoritil
acestei cilrti dumneavoastril, Într-o perioadil scurtil, yeti putea
schimba caracterul dumneavoastril ~i sil deveniti un aIt om. Eu
'!\' 25
 Însumi am fost teribil de iritabiJ, aproape ca ma apuca furia capul Înteleg totul dar sufletul alearga topaind dupa acest om
dintr-odata. Acum eu sunt cu totul ait om, lini~til ~i rabdator. care mÎ-a promis bani, sanâtate,capacitate ~i sucees".
- Interesant, - spun eu rasfoind cartea, - foarte inleresant. Aceasta situatie mi-a permis sa Înteleg cu ce di fera secta de
- Curnramane. cumpâra!i sau nu cartea? - se intereseaza religie. Divinul În am nu se poate distinge, el intra În contra-
voios ~oferu!. dictie cu umanul atunci cand are loc Închinarea În fata con~ti-
- E cam complical, ~titi dumneavoastra. Eu ieri am muncit intei ~i a dorintei, cand esenta vietii devine fericirea prin
mult, ma doare capu!, a~ dori numai sa ajung pana la baie. Înfâptuirea dorin!elor.
- Ei bine, cum doriti, - raspunde fara grija ~oferul conti- Eu Îmi amintesc bine de momentul cand un examinator m-a
nuand sa conduca. Întrcbat la optsprezece ani: "Ce Înseamna pentru dumnea-
"Interesanl cum arata campul lui", - ma gandesc eu. ÎI voastrà fericirea?" Mi-am adus aminte cà spunea cineva ca
diagnostichez ~i viid 0 imagine curioasa. Coconul encrgetic fericirea Înseamna sa te scarpini cand te mânanca, jar eu am
general nu e rau, nivelul energiei este Înalt. Dar iata ca proferat un adevar: "Esen ta vie!ii constâ În satisfacerea
structurile subtile ale viitorului arata de parca ar fi arate cu dorin!elor". El s-a uitat la mine slraniu dar nu mi-a zis nimic.
tractoru!. Adica acest om bun, placut, traiqte cu iluzii. Acum Înteleg de ce. Pentru a percepe Divinul trebuie sa renun!i
Transforma~ile proprii, schimbarile au loc la nivelul de la con~tiinta ~i dorinta. Religia Înva!a sa depa~e~ti dependen!a
suprafata. Are loc arderea resurselor stralegice. Iudecând dupa de con~tiinta ~i dorinta. Secta, dimpotriva, merge În Întampi-
toate, va rezista un timp oarecare ~i Într-adevar Îi VOl'mcrge narea dorintei. Cine intra În secta? Oamenii care au 0 depen-
bine afacerile, dar apoi, daca nu va gasi elevi care sa arunce denta puternica de uman. Unii au 0 dorinta imensa de a-~i simti
asupra lui rezervele strategice ale sufletelor loI', alunci 0 sa-i fie superioritatea asupra altora iar În viala ei sunt În permanenta
l'au. Daca omul Înceteaza sa praduca ~i doar consuma. el este Înjositi. Un ascmenea om se straduie~te sa ajunga fie la 0
condamnat indiferent cata energie al' fi acumulat. ~coala oculta fie la un cerc al contactorilor sau În secta unde el
Cel mai curios lucru este faptul ca deja În ma~ina a Început se simte mai În!elept, mai patrunzator decat altii: ,,Eu sunt
sa ma doara gingia puternic. $i acest lucru a continuat Înca un initiat. eu ~tiu, iar dumneavoastra nu". În loc de depa~irea
timp chiaI' dupa ce rn-am despartit de ~ofer. M-am examinat ~i dependen!ei de con~tiin!a are lac amplificarea acestei
rn-am minunat: asta Îmi trebuia mie? explozia dorintelor, dependente. Natural, cu timpul psihicul ~i destinul se destrama.
concentrarea asupra lor. "Sa te gande~ti numai cat de greu este Omul devine În Întregime prizonierul complexelor sale.
sa depa~e~ti delasarea, neglijenta din noi - zâmbesc eu. - Cu

26 27
.-"':~.
 Ce ÎnseamnA compIexul? ÎnseamnA 0 imensA ~i ascunsA .
ne uitâm În jur atunci privirea interioarA poate capta 0 imensA
dependen(A de dorinte ~i con~tiin(A. Unuia Îi este fricA de toate,
cantitate de oameni gata sâ-~i vândA sufletul adicA gata sA se
altul se atU În permanen(A În depresii, al treilea nu este .
Închine banilor, mintii, frumusetii, slavei, renumelui dar nu ~I
multumit de nimic, al patrulea se supArApe toti, al cincilea este iubirii.
gelos, al ~aselea condamnA. ~i cu cât mai mult se adâncesc
complexele cu atât mai greu trece situatia lraumatizantA. Se
acumuleazA din ce În ce mai mult emotii negative În suflet. 0
asemenea situa(ie e de nesuportat, ea poate fi opritA prin boalA,
prin alcoolism ~i narcomanie.
Când omul intrA În sectA nu are emotii negative. Lui i se
promit numai emotii pozitive. Omul ÎncearcA acest narcotic ~i
se deconecteazA de lume. Se intâmpIA 0 minune, nu mai existA
durere, nu mai existA conflicte. Are loc 0 fericire, veselie ~i
bucurie neÎncetaUi. ~i omuI nu observA ceea ce se distruge În
el, - În structurile subtile, se Închid canalele iubirii. El ~tie un
singur Iucru, ca trebuie sA pAstreze sentimentul fericirii.
Emotiile pozitive nu se ~tie de ce dispar iar energia este din ce
În ce mai diminuatA. ~i iatAcAatunci când el recruteazâ ucenici
noi atunci sentimentul de amplificare a fericirii izbucne~te din
nou. ,.Acest lucru se Întâmplâ deoarece eu fac 0 faptâ bunâ", -
se gânde~te omul. Se lArge~te cercul unor asemenea oameni
fericiti, dar omul poate sâ nu ghiceascA faptuI cA el absoarbe
energia din sufietuI lor. Ca rezultat, membrii sectei pot fi
Împâr(iji În douAgrupe: un numAr mie de vampiri ~i 0 cantitate
imensA de donatori. În economie acest lucru se nume~te
principiul de piramidA financiarâ. A~ cum vedem, el actio-
neazA stmlucit nu numai În economie. Dacâ ie~im În stradA ~i

28 -:"i.' 29
 provoacâ a trepidatie impereeptibila a limbii. Limba este legata
de emotiile gusturilor. Copilul palpeaza eu mana, atinge juearia
eu limba iar emotia se transforma În idee. Fundamentul dezvol-
ÎMBÀTRÂNIREA CIVILIZATIEI tiirii umane ÎI eonstituie energia sexuala. Ea, la randul ei, provi-
ne din unificarea eu eauza primordiala.
Cum are loe procesul de dezvoltare a eivilizatiei? Dacâ
tribul traie$te În padure nu Înseamna eivilizatie. Dar atunei
cand apare la trib conceptia de lume Înconjuratoare, Întelegerea
legilor acesteia, regulile de comportament legate de aceasta
conceptie, atunci este vorba deja de 0 anumita eultura $i
civiliza(ie. La Început eiviliza(ia prime$te 0 portie de iubire
Di vina. $i cineva, percepand unitatea cu Creatorul, Î$i expune
Runa ziua stimate Serghei Nikolaevici!
conceptia sa despre lume. A$a se na$te religia. Religia arata
În cre~tinism incestul este considerat pacat. Nu
cum sa te comporti pentru a mentine În timp unitatea cu
demult eu 'm-am conectat la Internet ~i am descoperit 0
Creatorul. În primul rand prin Înfranarea umanului În propria
multime de pagini tocmai cu asemenea continut. Gare
dczvoltare. Nu trebuie sa existe irosirea portiei cuvenite din
oamenii nu-~i dau seama ce vorbesc, oare ei nu inteleg ca
iubirea Divina. Fieeare conceptie religioasa este asemanatoare
acest lucru este un pacat?
cu 0 conductii de apa de un anumit diametru. Consumul nu
trebuie sa depa$easca acumularea. Pe masura dezvoltarii
Rezervele strategice principale ale energiei omului preeum
civilizatiei, rezervorul de apa se mare$te iar diametrul condue-
$i a oricarei alte fiinte vii sunt Îndreptate spre continuarea vietii
tei se miqoreaza. lar atunei cand eontactul cu Divinul se
adica energia principal a este cea sexuala. Eu am scris despre
miqoreaza pana la un anumit minim Înseamna ca a sosit
faptul ca În plan subtil sexul $i manearea arata la fel. Daca
timpul sa moara civilizatia.
omul nu are 0 con$tiinta dezvoltata atunci fericirea materiala va
Concurentul principal al Divinului Î] constituie bazele
fi pentru el inaccesibila. Daca omului i se opresc toate simturile
fericirii umane. Acesta nu este un nive] material, În el exista
atunci el nu poate sa gândeasca. Eu am amintit de un fapt cu
prea putina energie $i nu spirituala. ei sentimentala. Tocmai
privire la Înghitirea limbii de catre yoghini. Orice idee
Închinarea În fata aspectului sentimental sexual poate duce la

30
"":~' 31
 accelerarea dezvoltArii iar apoi la 0 stingere subita. De aceea
toate religiile mondiale care au pus bazele civilizatiei au indicat.
infrânarea dorintelor sexuale. Aceasta a diminuat dependenta
faIAde fericirea umanA ~i a intArit contactul cu Divinul, adicA a
mArit longevitatea civilizatiei. Nu inAbu~irea,ci tocmai infrâna-
rea atracfiei sexuale, a permis transformarea ei, a ceea ce noi
numim dezvoltarea sentimentelor ~i con~tiintei. Energia care nu
se consumA prin sex se indreaptA spre spiritualitate, prin capa-
citAti~i lucreazii pentru dezvoltarea omului.
Atunci când exista iubire ~i concomitent infrânarea
sentimentu!ui sexual, are loc transformarea umanului În Divin.
Noi provenim din Dumnezeu, noi niizuim catre El ~i descope-
rim in nai Divinul, noi ne intoarcem la Dumnezeu ~i devenim
una cu El. În fiecare fractjune de secunda Divinul din noi se
transformA În uman. lar umanul, În mod corespunziitor, trece in
Divin. Pentru aceasta, Însa, niizuinta ditre Dumnezeu trebuie sa
fie mai mare decât niizuinta catre uman, catre bazele acestuia,
adica spre sexualitate.
În Biblie, pacatul originar se nume~te tocmai sexualitate.
Aceasta este riidAcina fericirii umane, este un simbol. lubirea
DivinA se transforma in cea umana ~i apare sexualitatea. lata de
ce s-au ru~inat Adam ~i Eva cu goliciunea lor. lar ~arpele din
povestirea biblica este ales sa ispiteascA pentru ca din timpurile
imemoriale ~arpele este simbolul pericolului ~i vicleniei: adica
procesul de pierdere a Divinului ~i Închinarea În fata umanului
are loc pe neobservate.
32
Parabolele biblice sun! pline de idei colosale ~i de intelegere
corecta. În om sunt foarte strans legate sentimentul iubirii ~i
rabufnirea atractiei sexuale. În plan subtil, se pare di se poate
vedea 0 imagine uluitoare. Noi simtim atractie sexuala fata de
orice ne place foarte mult, chiar ~i fata de obiectele neÎnsufle-
tite. Dar tocmai factorii Înfranarii ca peretii vaselor nu permit
energiei sexuale sa se Împra~tie, ci sa se ridice În sus, transfor-
mandu-se În sentimente Înalte ~i con~tiinta dezvoltata. Cu cât
omul nu leaga sentimentul iubirii de sexualitate cu atat mai
u~or umanul se transforma În Divin. De ce În cre~tinism se
vorbe~te În permanenta despre iubirea fra(easca? Deoarece
dragostea fata de tata, marna, fa(â de frate ~i sora Înseamna pe
de 0 parte deschiderea maxima a sentimentului iubirii ~i
transmiterea acestuia, iar pe de alta parte Înfranarea senti-
mentului sexuaI. Cu cat mai Înalt este nivelul dezvoltarii
omului, cu atât mai amplu devine sufletul acestuia ~i cu atat
mai multa energie conti ne.
Închipuiti-va omul care are 0 atitudine incorecta fa(â de
lume. Lui i se diminueaza rezerva iubirii ~i a energiei. Corpul
Începe sa se destrame. Situatia Împinge omul catre un compor-
tament just ~i Întarirea contactelor cu Dumnezeu. Cu dt mai
repede se Îmbolnave~te corpul, cu atât mai repede omul Încear-
ca sa schimbe ceva in relatiile sale cu lumea. Daca omul va
practica exercitii fizice, se va scalda În apa rece, va folosi
vitamine, va trece prin cursuri de tratament profilactic ~i de
Însanato~ire, corpul poate sa se mentina, dar Întrucat nu exista
energle Începe sa se destrame sufletul, poate sa slabeasca
," 33
 memoria, se pot stinge capacitatile etc. Cea mai mare amploare muribunde I-a constituit neabtjnerea sexualâ, adicâ sex cu
energetica 0 detine sufletul nostru, emotiile noastre. Daca omul rudele, copiii minori, homosexualitate, Împerecherea cu
Î~i va antrena În permanenta mintea, Î~i va dezvolta capacita- animalele. Contactul cu Divinul s-a pierdut. Nu exista iubire.
tile, Î~i va dUi trupul fara sa aiba 0 atitudine corecta fata de Nu exista energie noua. Începe autodistrugerea.
lume, poate sa Înceapa destramarea sufletului lui, adica Începe Eu Îmi aduc aminte din nou de 0 fraza din Biblie: ,,~i Înca
sa piarda rezervele strategice ~i nu cele tactice. Daca Însa Jin cauza Încalcarii multor legi, În oameni se race~te iubirea".
corpul este legat numai de un singur om, atunci sufletul ca Aceasta corespunde pe deplin timpurilor noastre. Îmi aduc
notiune strategica este legat de Întreaga civilizatie. aminte de filmul "Apocalipsa" care a starnit val va. Esenta
În cazul destramarii sufletului se poate trai destul de mult, acestuia se rezuma la 0 singura fraza: "Acest om din punct de
având 0 sanatate exceptionala ~i chiar 0 soarta buna. Deosebit ycdere psi hic este complet sanatos, lui i-a luat-o razna
de multa energie se poate obtine prin destramarea barierelor sufletul". Daea Înceream sa Întelegem despre ce este vorba În
sexuale. Închipuiti-va 0 asemenea situatie: un om s-a Îmbolna- capitolul de Încheiere a Bibliei se deschide urmatorul tablou.
vit, iar al doilea are 0 sanatate de fier dar acesta a Început sa Curn va arâta civilizatia pierzand unitatea cu Dumnezeu,
Înjure, sa tradeze, sa aiba un comportament imoral. AI treilea privandu-se de iubire, energie ~i În acela~i timp acumuland
are 0 sanatate minunata, el nu Înjura pe nimeni, nu tradeaza pe posibilitâti imense? Cum va arâta civilizatia al carei suflet a
nimeni, dar este amestecat În activitati sexuale, pe deasupra cu [uat-o razna? Ce se va Întampla cu ea? Se deschide un tablou
elemente patologice. Dar iata ca atunci ciind oamenii din cat se poate de clar: va avea loc autodistrugerea. Cand
aceasta a treia categorie se Înmultesc acest lucru arata faptul ca procesele de acest fel decurg În mod anarhic. atunei putem
i-a ramas putina energie civilizatiei ~i atunci Începe stoarcerea vorbi de Începutul erizei civilizatiei eontemporane. Daca aceste
rezervelor strategice. Când sentimentul iubirii viziteaza sufletul procese sunt sustinute de arta, morala, Învatatura, internet, se
nostru, are lac transformarea acestuia În energie. Iubirea ~i poate vorbi de un proces mult mai profund ~i serios. În
energia se afla atât de aproape una de cealalta Încât perceperea consecinta, Într-un timp apropiat se poate a~tepta 0 criza ~i
fericirii apare ~i atunci când În suflet exista 0 scânteie de destramarea acelor fenomene care pot recuceri Divinul din noi.
energie. Aceasta scânteie poate sa aiba loc nu numai atunci Aeeasta perioada de trecere la 0 noua civilizatie prin
când noi ne atingem de iubire, ci ~i atunci când noi distrugem imposibilitatea de a exista În vechile tipare se observa chiar
structura noastra, când se degradeaza sufletul, spiritul ~i corpul. acum.
În Sodoma ~i Gomora unul din semnele unei civilizatii

34 A 35
 Cum va arata aceasta trecere, care va fi nivelul de decadere
al corpului, al sufletului ~i al spiritului, cu cat vor dep~i
procesele crearii procesele de decadere va depinde de fiecare
dintre noi.
OCC1DENTUL $1 OR1ENTUL

Am citit numai prima ~i a cincia carte a

dumneavoastrii. Acum 0 studiez pe a doua. Mii atrage
filozofia chinezeascii ~i in special Dao De Jing (Tao Te
Ching) ~i Feng Shui. Nu este un tribut al modei ~i
Îlltr-adeviir este interesantii filozofia ~i atrage. ln
legiiturii cu aceasta vii pun 0 intrebare: cum trebuie
Îlltelese urmiitoarele: "Inteleptul desiivar~it niizuie~te
ciitre inactiune?" Cum sa Întelegem in mod practic
"inactiunea"?

Eu am povestit deja 0 istorie despre faptul ca la un monah a

venir ucenicul sau ~i a spus ca este gata sa Îndeplineasca once
activitate. La Început monahul i-a propus acestuia sa sadeasca
morcovi cu frunzele În jos. Se spune ca Serafim Sarovski a
mutat dintr-un loc În altul zilnic 0 stiva de lemne. În !ndia acest

36
>!\' 37
 lucru se nume~te deta~area de rezultatele muncii. În tinerete eu
am Întocmit lista problemelor urgente pe care trebuia sa le
Îndeplinesc a doua zi. Lista mea cre~tea treptat ~i se umplea.
Când am ajuns la punctul 40 am observat ca am Început sa
obosesc ~i sa cad În depresie temându-ma ca nu voi reu~i
nimic. Atunci eu am aruncat toate listele hotarând sa vad ce se
va Întampla. Nu s-a schimbat nimic. Ceea ce nu trebuia sa fac
nici nu mi-am amintit, iar restul rn-a obligat sa rezolv situatia.
În conceptia mea acti vitatea este legata de dorinte, de scop
adica de con~tiinta care se Întoaree În permanenta la scop. Cu
cât exista mai multa dependenta de rezultatul final, cu atât mai
puternic ne temem, ne framântam, ne suparam pe cei care ne
Împiedica sa actionam, cadem În depresie daca nu reu~im. De
aceea, peptru educarea ueenicilor Ii s-a propus la Început sa
Îndeplineasca actiuni fara scop. Aceasta Înlatura dependenta de
dorin!e. Daca ac!iunea se savâr~qte fâra ata~ament ea nu
dauneaza sufletului ~i se poate numi activitate adica ac!iune
care se Înfâptuiqte din exterior ~i nu are loc În interior.
Aeeasta permite sa te ocupi de oriee activitate ~i sa pastrezi
sentimentul Divinu!ui În suflet.
Îmi aduc aminte de un fapt curios. În ~coala iezui!ilor, se
pare ca a existat urmatorul test pentru alegerea celor mai buni
ucenici. Unui monah tânar i-au stabilit 0 convorbire, sa zicem
la ora noua. El a venit din timp ~i a a~teptat. Au trecut cinci,
zeee minute dar el nu a fost chemat. A trecut 0 ora, apoi doua,
trei. $i În tot aeest timp, pe neobservate, cineva I-a urmarit pe
acest monah. Daca a manifestat cel mai mie semn de
38
nemul!umire, suparare, el a fost scos din rândul candida!ilor
pentru un loc de raspundere.
Cel care se enerveaza, se grabqte, se framanta, nu poate sa
indeplineasca 0 sarcina serioasa. La vikingi, Înainte de lupta,
osta~ilor Ii se dadea sa bea 0 fiertura de burete pestri!. Con~ti-
in\<!lor ramânea curata iar frica ~i framantarile treeeau Întrucât
disparea dependen!a de dorin(e. În India, in con!inutul Muturii
sfinte "soma", În afara de lapte se gasea fiertura de burete
pestri!. Înainte de lupta Ii se spunea !uptatorilor: "Tu ai murit
deja de aeeea lie nu mai poate sa-Ii fie frica, nu mai poli sim!i
ura ~i nu te poti framanta. Du-te ~iindeplinqte-!i datoria". S-au
franat straturile con~tiin!ei ~i dorin!elor exterioare legate de
corp, dar s-au deschis cele interioare, mult mai ample.
Pentru a te ocupa de filozofie este necesar sa vezi unitatea
ascunsa a tot eeea ce se petrece În lumea Înconjuratoare. Pentru
a percepe unitatea cu aceasta este neeesar sa ie~i În plan subtil
dezicilndu-te de cele exterioare. De aceea, filozofia adevarata
s-a unit Întotdeauna strans cu mistica ~ireligia. Pentru omul din
Occident important este organu! care na~te func(ia. Pentru
omul din Orient func(ia importanta este aceea care creeaza
organu!. De aeeea, pentru filozoful din Occident este interesant
felul cum este alcatuit organul, iar pentru cel din Orient cum
lucreaza aeesta ~i cum este legat de celelalte organe. De aceea,
medicina din Occident trateaza numai organul iar cea din
Orient se strâduie~te sa echilibreze func(iile Întregului orga-
nism, ale tuturor organelor sale. De~i meritele medicinii
occidentale ~i orientale precum ~i ale filozofiei sunt de
'~ 39
necontestat, cu cat ne dezvoltam mai mult, cu atat mai mult
Întelegem ca pentru a vedea unitatea a tot ceea ce se petrece,
pentru a trata organismul ca un tot este de mai mare perspec-
tiva decat sa ramanem la studiul unor organe separate.
Apropo, problema referitoare la ce este primordial functia DIVERSE
sau organul, Într-o oarecare masura deja a fost stabilita de
psihologul sovietic, Leontiev. În lucrarile sale el a descris
urmatorul fapt: daca organismul nimere~te În conditii noi,
atunci cateva organe pot sa creeze Împreuna 0 functie noua. ~i
ca urmare a acesteia Începe sa se formeze noul organ. Astfel, se
poate spune ca sunt corecte ambele expresii. Functia creeaza
organul, apoi organul Îndepline~te func!ia. Pentru mine, filozo-
fia orientala, strategia ei de În!elegere a lumii, se prezinta ca
Cum se poate Înviita metoda dumneavoastrii?
func!ie, ia,r filozofia ~i medicina occidental a se prezinta ca
organ care functioneaza ca ceva ajutator. Principiul inactivita!ii
Esenta metodei mele consta În dezvoltarea gândirii. Înainte
permite deconectarea func!iei secundare ~i Întoarcerea la cea
am crezut În mod naiv ca se poate gasi cartea sacra sau se poate
primara adica la aceea care a existat pana la organ, pâna la
iIltra În contact cu 0 oarecare fiin!a extraterestra care Îmi
lumea materiala, acolo unde lumea a fost un punct unit,
deschide toate tainele universului. Apoi am În!eles cu uimire ca
stralucitor.
a cunoa~te tainele este jumatatea problemei, trebuie Însa Înteles
ce allume ai descoperit. Toate tainele universului sunt dezvalu-
ite În jurul nostru. Pur ~i simplu noi nu le observam ~i nu
illtelegem esen!a lor. Eu m-am sculat de diminea!a ~i mi-am
tumat ceaiul. Am mâncat un sandvi~ ~i am coborât În strada,
am eumparat ziarul, am pleeat la lucru. În aceasta situa!ie, ea ~i
În orice situa!ie. cel mai neÎnsemnat eveniment de!ine Întreaga
taina a universului. Taina se dezvaluie pe masura dezvoltarii
noastre.

40 ,{>.. 41
 Întelegerea evenimentului Înseamna cuprinderea În accla~i corecta despre lume nu exista 0 gandire justa. Fara 0 gandire
timp a trecutului, prezentului ~i viitorului. A prevedea viitorul corectâ nu se var na~te emotii corecte. Emotjile incorecte duc
nu Înseamna Însa ~i Întelegerea esentei celor Întamplate. Pentru la un comporta ment incorect iar apoi la distrugerea destinului,
cuprinderea concomitenta a trecutului, prezentului ~i viitorului psihicului ~i saniitatii. 0 adevarata descoperire pentru mine a
este nevoie de energie. Cu cat posedam mai multa energie devenit Întelegerea faptului ca emotiile noastre ~i structurile de
psihica, cu atat mai amplu putem sa gandim. Energia psihica se camp sunt unul ~i acela~i lucru. Însa sentimentele noastre se
stinge daca nu este alimentata de iubire. Înseamna ca este Împart În doua straturi; de suprafata, care depind de corp ~i de
imposibila cunoa~terea lumii fiira amplificarea iubirii În sullet. profunzime de care depinde nu numai corpul,ci ~i psihicul ~i
Ne Întoarcem la diagnosticarea mea. Eu viid deformarea destinul.
structurilor de camp. Cruciulitele, romburile, cateva zeci de Eu trebuia sà analizez câteva zeci de mii de situatii diferite
situatii. Facand observatii cu privire la deformarile de camp se pentru a crea 0 asemenea viziune. Urmàtoarea descoperire
pot trage concluzii; În cutare ~i cutare situatii are lac deforma- pentru mine a fost urmàtoarea; se poate trata dandu-i omului
rea campului care poate duce la Îmbolnavire. Daca se anali- În(elegerea corectà a lumii. Se pare ca ampla schimbare a
zeaza cateva mii de situatii, se poate compune schita comporta- viziunii asupra lumii poate trata ~i asemenea boli precum
mentului ~i atitudinii corecte fata de lume. Esenta descoperirii cancerul. Ca atare, conceptia incorecta despre lume poate duce
mele consta În faptul ca dupa multi ani de cautari concentrate la cele mai grave boli. Cultura occidentalà s-a obi~nuit sà se
Într-o anumita directie eu am vazut structuri de camp primordi- orienteze spre dezvoltarea materialà. În primul rand 0 locuin!à
ale fata de relatia cu obiectul, de~i ~tiinta a afirmat Întotdeauna
~i hranà apoi gandirea ~i ideile. Cultura ràsàriteanà, invers, a
categoric ca structura de camp este secundara. Descoperind vorbit despre prioritatea con~tiintei. Gandurile corecte sunt mai
structurile de camp primordiale, eu am observat cu uimire ca importante decat lacuinta ~i bucata de paine. Lumea oriental à a
deformarea acestora duce nu numai la Îmbolnaviri, ci ~i la nàscut idei ~i unele din imensa loI' cantitate, treptat, au devenit
distrugerea destinului, a caracterului ~ia psihicului. putere materiala.
Eu am Înteles ca nu organul trebuie tratat ~i nici chiaI' Nu demult un om mi-a spus; "Noi, pe plan international,
Întregul organism a~a cum este la moda acum În medicina. În\elegem cà ne Îndreptàm spre catastrofii. Noi avem totul;
Trebuie tratat destinul omului, psihicul, caracterul ~i corpul bani, tehnologie, putere. dar nu avem idei. Nu ne Închipuim
acestuia. Veriga principala În toate acestea s-a dovedit a fi deloc ce se poate face pentru a schimba situatia". Dar lipsa de
caracterul ~i conceptia despre lume a omului. Fara 0 conceptie idei nu constituie principalul pericol pentru omenire.

42 4;
43
Principalul pericol se ascunde În conceptia incorecta despre
lume ~i ne~tiinta de a gândi. Acum 0 suta de ani resursa princi-
pala a bogatiei a fost materia prima. Apoi, dupa câtva timp, 0
asemenea bogatie au devenit tehnologiile. Cu douàzeci-treizeci
de ani În urma Întreaga lume a observat cu stupoare ca bogatia
principala devine informatia. Japonia a aratat clar lumii ca
ideile se pot vinde ~i cumpara. Noile idei au devenit 0 resursa
de Îmbogatire rapida ~i reala.
În acela~i timp lumea a Înteles cu uimire ca ideile pot omorÎ
~i pot distruge mai putemic decât orice anna. ldeile au devenit
0 for(à materiala. ,,Eu doresc ca baioneta sa fie consideratà
egala cu pana", - a scris Maiakovski. În Rusia ideile au navalit
cu for(à Înca Înainte de revolutie ~i experienta bol~evismului
este marturia ~cestui lucru. Cele spuse marturisesc ~i urmatoa-
rele: cea mai teribila ~i vicioasa idee este nimica toata În
compara(ie cu 0 idee frumoasa ~i neperfectionata ale carei
defecte nu se vad. Bol~evicii au demonstrat tuturor ca pentru
fericirea generala trebuie distrus statul ca organ al reprimarii.
Dar când statul a fost distrus ei au fost nevoi(i sa creeze un
aparat represiv mult mai crunl. ldeile neperfec(ionate, neÎntele-
gerea legilor mondiale au distrus destinul ~i sanatatea statu lui
iar aparatul represiv a devenit din ce În ce mai mult panaceul
putemic salvând organismul de la pieire.
La unna urmei, socialismul s-a prabu~il. Au Învatat oamenii
sa gândeasca? Urmatoarea experien(à vorbe~te despre contra-
riu!. Statul a fost distrus din nou. Însa distrugerea repetata a
avut loc nu numai la nivelul fizic ci ~i la cel spiritua!. Au crezut
44
cu totii cu sfintenie ca democratia Înseamna lipsa asupririi rara
sa Înteleaga ca democratia poate sa existe numai În conditiile
celei mai severe discipline ~i a dictaturii legii. În Occident
democratia s-a nascut pentru apararea proprietatii private iar În
Rusia, dupa 1917, pur ~i simplu nu exista proprietate privata,
ceea ce Înseamna ca nu exista nici apararea drepturilor omului.
De aceea, În Rusia postsovietidi nu putea exista democratie. ~i
ceea ce s-a numit democratie de fapt a devenit 0 lipsa a legilor.
În asemenea cazuri, se Întorc cu totii la mecanismul primitiv, În
care cei mai puternici Îi omoara pe cei slabi sau Î~i Însu~esc
averea lor. ~i aparitia unui grup de oameni bogati care au
acaparat aproape Întreaga bogatie a tarii constituie un rezultat
logic al neÎntelegerii a ceea ce Înseamna 0 democratie adeva-
rata, de ce a aparut socialismul, ce se petrece azi În lume ~i ce
trebuie Tacut pentru ca 0 parte a liderilor care s-a Îmbulzit În
fata sa nu-i distruga pe cei rama~i În urma ~i Împreuna cu
ace~tia pe ei În~i~i.
Conceptia corecta despre lume ~i Întelegerea devin acum
mult mai importante decât locuinta ~i bucata de pâine. lar În
cautarea unei asemenea Întelegeri noi ne Întoarcem din nou la
adevaruri sfinte. Într-un sens nou suna fraza biblica obi~nuita:
"Nu numai cu pâine traie~te omul". Din ce În ce mai mult
ideile se umplu de for(à iar prin lipsa Întelegerii corecte,
creatorii lor sunt Împin~i din ce În ce mai aproape de prapastie.
La Începutul secolului trecut, un lucrator necunoscut al biroului
de brevetare a scos fonnula: E = mc'. Au trecut aproape
treizeci de ani. În principiu, 0 perioada neÎnsemnata ~i a urmat
:~.
45
explozia bombei atomice. Explozie care a proclamat ca pana la
Într-un fel. un profesor a zis: "Eu nu urmaresc sa dau
sinuciderea colectiva a ramas destul de pu!in timp. Dupa circa
cuno~tin!e studenlilor. Peste ca!iva ani toate acestea se VOl'
treizeci de ani, au aparut submarinele atomice, fiecare dintre schimba. Eu Îi Înva! sa lucreze cu aceste cuno~tin!e, Îi ÎnVa! sa
ele poate distruge Întreaga omenire. S-a schimbat oare prin judece corect". Noi nu am fost mult timp studen!i ~i profesori
aceasta con~tiin!a ~i concep!ia noastra despre lume? Nu, ea buni. Acum ma uit la televizor ~i vad cum Înva!am sa gandim.
ramane În urma din ce În ce mai mult fa!a de posibilita!ile
~i de la repro~uri superficiale, ura ~i Învinuire care au drept
noastre. Daca noi nu ne yom schimba, yom muri. Acum, acest
scop Înlaturarea problemelor care ne deranjeaza, noi trecem la
lucru Începe sa-I În!eleaga fiecare. Din timpuri stravechi, În
În(elegerea legaturii dintre evenimentele care se petree. Nu
Orient s-a subliniat faptul: schimba-te ~i vei putea schimba
trebuie sa cautam vinova!i pentru a revarsa asupra loI'
Întreaga lume.
supararea, ci trebuie sa ne dezvoltam ~i sa ne schimbam noi
Pentru a te schimba trebuie sa ai idei juste, un
În~ine. Aceasta va fi cea mai buna aparare de repetarea
comportament just; trebuie sa În!elegi legile dupa care traie~te grqelilor trecutu!ui.
universul, trebuie sa educi sentimentele tale pornind din iubire Diagnosticand structurile de camp, eu am Înva!at sa
~i bunatate, Omul cu un suflet nedesavar~it nu poate sa se gandesc. Se pare ca organismu! minuscul ~i uria~ul stat traiesc
atinga de tainele existen!ei. El piere pur ~i simplu. Medicul cu dupa legi comune. Astfel, daca va cuprinde dorin!a sa va
un suflet nedesavar~it nu aduce foloase pacientului, savantul cu
Însu~i!i metoda mea, În primul rand Începe!i sa gandi!i.
un suflet nedesavar~it va face descoperiri care vor duce la
pieirea oamenilor. În ultimii 0 suta de ani omenirea a nazuit sa
consume ~i nu sa acumuleze. Faimoasa bucata de paine devine
din ce În ce mai importanta. Pentru În!elegerea lumii se
consuma din ce În ce mai multa for!a decat pentru ob!inerea
painii. Lumea s-a dezva!at sa gandeasca. Filozofii ~i În!elep!ii
au disparut. Nimeni nu vrea sa dea, to!i VOl'sa consume.
A devenit simptomatica nu numai medicina ci ~i economia,
politica ~i filozofia. Daca a aparut 0 problema, ea trebuie
Îndepartata. Nu ne-am obi~nuit sa ne Întrebam de ce a aparut
problema ~ide ce apari!ia ei este legica.

46 ,'-'!>' 47
 acest lucru a luat 0 Întorsatura de nesuportat. Parerea ei
este de necontestat, hotdriirile ei sunt definitive ~i
indiswtabile. Cine este de vina, În cine rezida cauza, În
mine sau În ea? În linii generale este ortodoxa care
SANATATEA pretin de sa aibd lin statut de religie unica ~i corecta. Va
rog sa ne ajutati, numai ciiteva riinduri ne pot ardta
calea co recta.

Dumneavoastrà probabil cà a\i observat cà simptomele

paranoide apar la personalità\ile ie~ite din comun. De unde apar
ele? Problema constà În faptul cà dorin\ele noastre sunt emo\ii
care cuprind trecutul, prezentul ~i viitorul. Cu cât sunt mai
ample sentimentele noastre, cu atât mai mult trec În viitor ~i
Eu sunt programator care de la sine Înseamna
aceasta Înseamnà cà intui\iile, viziunile spontane, influen\a
diagnosticare. Problemele mele le cunosc mai mult sau
asupra lumii Înconjuràtoare se pot dezvolta cu atât mai puter-
mai putin, mtr-un fel sau altul ma desCllrc cu ele, chiar
nic. Cu cât sunt mai ample dorin\ele, sentimentele omului, cu
daca nu suta la sutd. Dar nu este vorba despre mine ci
atat mai Înalt este nivelul energiei ~i cu atât mai mult poate
despre sotia mea iubitd. Cu mai mult de un an În urma
obtine mai mult de la viaiâ. Închipui\i-và un om de~tept,
cuscrului i s-a ÎnUimplat 0 nenorocire: s-a Îmbolnavit
capabil, talentat dar În acela~i timp pasiv, timid ~j fricos iar
grav de rinichi ~i splina. Cuscrul este militar ~i nu este
langà el un om mediocru care este neÎnfricat, energic, plin de
Înclinat spre giindire religioasa, dar sotia mea, cu atiit
voin\à, cu mândrie excesivà, cu dorin\e amplificate. Dumnea-
mai mult, a hotariit sa-I "salveze" În felul ei. A trecut un
voastrà yeti Întelege care din ei va ocupa un post de conducere.
an de ciind cuscrul tine toate posturile ~i se roaga În
Cel de~tept, În cel mai bun caz, va fi adjunctul sau ad interim.
fiecare dimineata. El s-a restabilit, slava lui Dumnezeu,
Cu cat este mai puternic contactul omului cu viitorul, cu atât
defapt e deja sanatos. Dar s-a schimbat caracterul sotiei
mai puternic influenteazà prezentul ~i ÎI dirijeazâ. Multi
mele. Vai de mine, nu spre bine. A aparut Încrederea
vindecàtori tocmai a~a (rateazâ. Ei sunt În contact cu planurile
nestramutatd În justetea proprie. Aproape un an nu am
subtile pe care le folosesc. Dumneavoastrà Întelegeti cà un
acordat acestui fapt 0 importanta deosebita dar acum
<-,
48 ,'; 49
 asemenea tratament ajuta corpul dar dauneaza sufletului.
~i pe~teri. Cand s-a primit portia de Divin, cand aceasta s-a
Întrucat scopul acestui tratament cons ta nu În cunoa~terea lumii
rcvarsat În uman ~i cand s-a elaborat mecanismul depa~irii
~i schimbarea deplina a omului, ci numai În Îmbunatatirea
dcpendentei de fericirea dobandita, atunci aceasta informatie
parametrilor fizici.
poate fi primita de altii rara pericolul de a pieri.
Cand omul 1 se adreseaza lui Dumnezeu prin intermediul
Paranoia a aparut la omul care vede chipurile 0 imagine
iubirii, el mare~te sensibil amploarea sentimentelor sale umane.
clara. El Întelege mai bine ce este de racut, el are 0 intuitie mai
Atunci poate sa apara posibilitatea de a trata, de a vedea
buna, el calculeaza orice situatie ~i se obi~nuie~te treptat cu
viitorul, pot sa se deschida supracapacitatile. Daca nu exista 0
faptul ca el are Întotdeauna dreptate, uitand ca adevarata ~i
prioritate dura a iubirii Divine asupra a tot ceea ce este uman,
absoluta cunoa~tere se ascunde În sufletul fiecarui omo Întele-
atunci omul atrage pe neobservate supunerea fata de dorinte!e
gerea corecta ~i clarvazatoare a lumii va ceda Întotdeauna În
sale, falii de viitor ~i de spiritualitate etc. Un asemenea
fata adevarului Divin, se va contrazice totdeauna cu logica
mecanism este destul de raspandit.
Divina Într-o oarecare masura ~i niciodata nu va fi desavar~ita.
lata de unde provine pilda despre Îngerul-diavol care a fost
Prin adresarea catre Dumnezeu, ata~amentul ulterior spre
mult mai ,apropiat de Dumnezeu ~i care, tocmai de aceea, a
uman poate fi amplificat sau diminuaI. Daca ne adresam lui
primit 0 explozie mult mai mare a capacitatilor ~i senti mente-
Dumnezeu pierzand propria dorinta ~i telul, daca am lepadat
lor. El a pierdut legatura cu Dumnezeu, a Încetat sa simta În
con~tiinta ~i am simtit lipsa de aparare, atunci Divinul se
sine prioritatea Divina ~i s-a renascut În necuratul. Îmi aduc
transforma În uman În mod natural ~i lini~tit. Un uman de acest
aminte de momentul cand 0 femeie mi-a spus urmatoarele:
"Cu gen continua sa contina În launtrul sau iubirea simtind În
cat ma rog mai mult, cu atat mai mult vreau sa Înjur ca un
permanenta propriul sau caracter secundar. Însa daca noi ne
birjar". Ea era ~ocata ~i se considera pierduta. Eu i-am explicat
adresam lui Dumnezeu cu dorinte ~i teluri ascunse, aceasta
cà acesta este un proces natural. Cu cat nazuim mai puternic
Înseamna, ca În subcon~tientul nostru umanul este totu~i
spre Dumnezeu, cu atat mai mari eforturi ne sunt necesare
primordial ~i, ca atare, acesta va Încerca Întotdeauna sa Înabu~e
pentru a depa~i umanul. Nu oricine are putere sa reziste la
Divinul ~i sa devina diabolic.
aceasta. De aceea, pentru a supravietui ~i a nu decadea sufle-
La sotia dumneavoastra, adresarea catre Dumnezeu a fost
te~te, oamenii care nazuiesc rara cale de Întoarcere catre
un mijloc de Înraptuire a dorintelor sale. Scopul a fost viata,
Dumnezeu ~i-au u~urat sarcina prin renuntarea la bani, la sex,
sanatatea, dorinta de a-I ajuta pe omul apropiat. Atunci cand ea
la mancare Îmbel~ugata, la comunicare, s-au retras În manastiri
1 s-a adresat lui Dumnezeu, amploarea posibilitatilor sale a

50 ','< 51
 devenit mult mai mare dar lacomia subcon~tienta a Învins
Îlltiimpla, boala ei s-a transferat la mine? Mama nu a
iubirea. Salvand sanatatea tatalui sau, ea, Într-o oarecare
citit cartile dumneavoastra. Ea numai tipa: "parase~te-l"
masura, a daunat propriului suflet. De aceea trebuie sa
pc flacaul tau ~i nu 0 sa mai ai probleme cu vezica
Întelegeti ca nu pot exista pretentii la Ortodoxie. Eu consider ca
Jlrinara!" Eu nu pot sa-mi dau seama despre ce este
pentru Început sotiei trebuie sa i se explice faptul ca sentimen-
vorba. Am Încercat de toate, dar boala nu trece. În rest eu
tul de dreptate proprie absoluta constituie tocmai diavolismul.
SUNT UN DM FERICIT! Îmi canta sufletull Eu iubesc ~i
Dreptatea absoluta presupune cunoa~terea absoluta ceea ce nu SJllltiubitiJ.,am 0 activitate Îndragita. Eu am absolvit ce
Îi este accesibil omului. Numai Creatorul poseda acest lucru.
am VTllt. Am 0 multime de prietelli. Eu Îl iubesc pe
lritarea, condamnarea, incontestabilitatea parerii, duritatea falii
Dll1llllezeu, iubesc Creatia Lui. Dar aceasta fericire
de oameni, toate acestea constituie pierderea Divinului ~i
deseori este ÎlltreTllpta de dureri illsuportabile care
triumful umanului. Întorcandu-ne la ortodoxie, va spun: Întru-
dureaza ore Îlltregi. Puteti sa-mi dati vrelln sfat?
cat umilinta este una din principalele binefaceri, dumneavoas-
tra va yeti putea ajuta sotia nu numai cu vorbe ci ~i prin
De~i marna dumneavoastra nu a citit cartile mele, ea a
comportament. Daca În aceste momente dumneavoastra puteti
reu~it sa capteze legatura dintre boala ~i situa(ie. Vezica
pastra sentimentul iubirii, eu cred ca, cu timpul, sotia se va face
urinara, ginecologia este 0 tema a iubirii umane ~i a relatiilor
bine.
persona le. Cu cat mai puternic ne Înclinam noi În fata
umanului, cu atat mai activ se cupleaza mecanismul fricii,
Diagnosticul meu este cistitiJ. cronica. În ultimul timp supararii, geloziei. Daca marna dumneavoastra nu a primit
are loc 0 Înrautatire frecventiJ., pur ~i simplu ma urc pe
purificarea În tinerete, atunci ~i dumneavoastra e putin probabil
pereti de durere. Timp de doua-trei ore urlu de durere,
ca 0 yeti primi prin omul iubit ~i atunci se Îmbolnave~te sau
apoi Încet-Încet Înceteaza. Prima criza a avut loc la 14
moare copiluI dumneavoastra. În subcon~tientul dumneavoastra
ani. Acum eu am 19 ani. fii mama mea a suferit de aceas-
e putin probabil ca yeti putea primi durerea de la omul iubit, de
ta boala. Dar dupa divortul de tatal meu, acum patru ani
aceea, dumneavoastra vi se da durere pentru a trata boala.
~i jumatate, ea nu a mai avut crize. Cand am fost
Puteti sa va despartiti de omul iubit ~i atunci cistita va treee,
externata din spitallinde am fost tratata cu un medica-
dar daca acest om v-a fost harazit, atunci despartindu-va, puteti
ment puternic, mama iar a facut 0 criza. Efectul medica-
muri. De aceea este mai bine sa rezolvati problema prin
mentului a trecut iar eu sunt din nou bolnava. Ce se
schimbarea propriei persoane.

52 '.,
"'''":~. 53
 Nu demult a venit la mine 0 pacienta a carei fiica a avut 0
Fiira distrugere nu exista dezvoltare. Orice supàrare este
problema serioasa - insuficien!a cardiaca. Au Tacut opera!ia. zalogul dezvoltarii daca dumneavoastra pastra!i iubirea În
Totul s-a desTa~uratminunat. Fiica nu a avut nici 0 complica!ie,
suflet. Daca nu acceptati supararea ~i Începe!i sà va supara!i din
iar marna a fost fericita. Dupa doua luni, ea a sim!it 0 umflatura
ce În ce mai tare, aceasta Înseamna ca nu dori!i sà và schimba!i,
În pieptul ei. Ea s-a adresat medicilor ~i a aflat diagnosticul
- nu vre\i sa và apropia!i de Dumnezeu. A~adar Înva!a!i-và sà
cancer. I-au Tacut 0 opera!ie, dar aceasta nu a ajutat-o. Astfel,
ier!a!i jignirea, iar pentru aceasta Înva\a!i sa accepta!i Înjosirea
tumora a trecut În metastaza. Au trecut la chimioterapie.
dorin!elor, pàstrând iubirea de Dumnezeu. Noi avem douà
Metastaza s-a extins. Cu aceasta problema marna a venit la tipur; principale de dorin!e: una este legatâ de continuarea
mine. Eu i-am explicat ca totul este foarte simplu. Iata ce i-am
vielii. aceasta este dorinp sexuala, cealalta este legatà de
spus.
apararea vie!ii ~i de dezvoltarea ei ceea ce este impulsul de
Durnneavoastra a!i avut 0 imensa inertie de suparare ~i 0
voin!à ~i de gândire. Repeta!i În permanen!a În sinea dumnea-
inertie mica de iubire. Iner!ia iubirii s-a diminuat, iar inertia
voastra ca va ve!i supune voin!ei Divine, cà voin!a este
supararii s-a marit pentru ca dumneavoastra v-a!; suparat mult
secundara. Repeta!i ca atrac!ia sexuala este pentru dumnea-
~i Îndelungat. No!iunea de a 0 ierta pe fiica dumneavoastra nu voastra secundara iar !elul suprem ÎI constituie iubirea de
va este cunoscuta. Când vi s-a Tacut opera!ia, "dându-va
Dumnezeu. Limita!i-va periodic voinp, scopurile ~i dorin!ele
suparare", boala a fost Înlaturata. În iubire, chiar ~i În cele mai
dumneavoastra sexuale. Învà!a!i sà primi!i orice Înjosire drept
neÎnsemnate situa!ii, noi expunem Întregul spectru de rela!ii 1
salvarea oferita de Dumnezeu. Atunci, orice boalà va constitui
fa(â de lume ~i univers. La fiica dumneavoastra, În cea mai
posibilitatea de a percepe slàbiciunea umanului, caracterul sau
nevinovata situa!ie, a Început sa se dezvolte intens neaccep-
secundar ~i primordialitatea iubirii Divinului. În loc de chinuri,
tarea lumii. Orice mi~care În univers constituie un conflict al
de distrugere va fi 0 durere Îmbucuratoare de crea!ie.
prezentului ~i viitorului. Cea mai lini~tita ~i echilibrata situa!ie
Un pacient rn-a Întrebat: "De ce Dumnezeu Îmi da
are la baza un conflict. Incapacitatea de a depa~i corect conflic-
asemenea neplaceri? Oare eu sunt a~ade rau?"
tuI Însearnnâ renun!area la dezvoltare. Dumneavoastra v-a!i
"Nu de ce ci pentru ce, - I-am corectat eu. - Neplàcerile vi
privat fiica de posibilitatea de a trece printr-o situa!ie traumati-
s-au dat nu pentru faptul ca sunte!i ràu, ci pentru ca il
zanta. Aceasta situa!ie s-a nascut la dumneavoastra. !
dumneavoastrà sà deveni!i mai bun." Pentru a supravie!ui unei
În!elege!i pentru Început ca orice suparare Însearnna
pierderi umane, trebuie sà vedem În orice iubirea Divinà. Când
oprimarea dorin!ei dumneavoastrà, distrugere de suprafa(â.
Începi sa În!eJegi prin ce fire invizibile este legata lumea, cum

54 .:::.~'\' 55
 un lucru provine din eelalalt, atunci Întelegi ca nu exista frica, sa nu cadeti În depresie. Dumnezeu nu va propune drept
vinovati. Dacâ nu existâ vinovati, atunci nu exista nici cei cafe sarcina un lucru care nu are rezolvare. În fata dumneavoastra
au dreptate. Daca nu exista cei care te-au suparat, atunci nu vor sta 0 sarcina ~i esenta aeestei sarcini nu consta În faptul de a
fi nici cei care sa se supere. Îndepartati prin pocainta toate dobândi sanatatea ci În faptul ca prin boala sa simtiti În
supararile pe femei, Învatati Sa pastrati iubirea În momentele dumneavoastra Divinul. Aceasta sarcina poate fi rezolvata. ~i
când pierdeti ceva, mariti În permanenta inertia iubirii. ~i mai devreme sau mai târziu, 0 yeti rezolva. Puteti sa nu va
atunci când yeti Învata sa nu va suparati, Învatati-o ~i pe fiica Îndoiti cà boala va treee.
dumneavoastra sa se roage ~i sa comunice cu Dumnezeu iar
atunci boala nu va mai fi neeesara.
Ne Întoarcem la autorul notitei. Regiunea pieptului
Înseamna suparare, partea de jos a burtii Înseamna dezicere de
iubire, lipsa de dorinta de a trai. În cazul În care au apiirut
aceste probleme la 14 ani, tocmai În timpul pubertatii,
Înseamna ciaproblemele vor exista ~i la viitorii dumneavoastra
copii. Încercati sa va purtati cu omul iubit precum cu un
prieten, sa uitati pentru un timp de sex. Învatati sa acceptati
durerea de la alti oameni drept purificare a sufletului dumnea-
voastra. Prin ce suntem legati de lume? Prin sex, mâncare,
respiratie ~i con~tiin!ii. Exista tehnici diferite de depa~ire a
acestei dependente care pot fi folosite.
Vreau sa amintesc Înca 0 data: În sistemul meu se ascunde
un mare pericol. Acesta este 0 atitudine pragmatica fata de
rugaciune. 1ubirea de Dumnezeu ofera sanatate ~i fericire, dar
adresându-ne lui Dumnezeu, noi trebuie Sa uitam de sanatatea
~i fericirea noastra, altfel noi rezolviim problemele apropiate,
tactice dar cream pentru noi probleme strategiee ~i mult mai
ample. Chiar daca nu va trece deodata durerea, sa nu va fie

,.~.-
56 '.-!\'
57

~TIINTA ~I RELIGIA
Se spun~ ca Dumnezeu nu da incercari peste puterile
tale. Nu ma indoiesc de faptul ca primul biirbat $i prima
femeie au fost 0 creatie desavar$ita a Domnului. De
aceea postulatul referitor la pacatul originar al femeii nu
este adevarat. Cu cM sunt mai perfecte creatiile, cu atat
mai mari incercari trebuie Sa suporte. Ceea ce s-a intam-
plat cu Adam $i Eva constituie tocmai aceste incercari.
Prima incercare a fost cea de a trai viata
. Paman teasca. -
Exista ceva ~om~n $i exista ceva diferit pentru biirbat $i
pentru femete. ln scriptura se spune:
"Nu judecati".
Rezulta ca de la inceput femeia a primit 0 senti~ta
definitiva. Eu inteleg ca dumneavoastra scrieti desp~e
ceea ce arata in momentul dat cercetarile dumnea-
58
voastra, confirmate pe deasupra de destine umane
concrete.
Întrebarea este urmatoarea: ce fel de influenta are
asupra und asemenea judecati a dumneavoastra
(aratata mai sus) parerea (subcon$tienta) a biirbatilor de
pe Pamant? Multumesc pentru carti; le citesc, ma
straduiesc sa ma descurc. Sunt foarte perseverent. Cel
mai interesant lucru este ca mi-am schimbat pu ternie
parerea despre ce inseamna a fi fericit. La drept vorbind,
vechile conceptii s-au dus, cele noi inca nu s-au
inradacinat clar, dar este sigur ca ele vor fi deja altele.
v -ati gândit vreodata de ce tocmai femeile au zburat "pe
miitura" În Evul Mediu? De ce inchizitia a omorât sute de
femei? De ce cazurile de levitatie spontana au existat tocmai la
femei? Femeile deseori au recunoscut În fata lui Dumnezeu ca
au zburat ~i au fost arse pe rug. 0 permanenta nazuin(ii spre
Dumnezeu, mai devreme sau mai târziu, duce la imense capaci-
tati. Nu fiecare poate sa se descurce cu fericirea care ÎI invadea-
zii subit. În problema originii omului, eu În general sunt adeptul
teoriei lui Darwin. Pur ~i simplu trebuie sa ai 0 atitudine
corecta fata de Biblie. Marile adevaruri nu pot veni prin orice
explicatie. Atunci când apare la noi ceva nou, noi Încercam sa.1
recunoa~tem pornind de la evenimente vechi schimbând numai
legaturile obi~nuite dintre ele.
În Biblie se spune ca la Început va apare Antihrist ~i numai
dupa aceea Iisus Hristos. El ÎI va Înfiera pe Antihrist pentru 0
: :". ,
59
1
 mie de ani. Sa Încercam sa ne Închipuim, pornind de la
pe altii sa condamne sa se Închine În fata frumusetii ~i sexuali-
Apocalipsa, ce poate sa Însemne acest lucru? Mai degraba, În
ta(ii. Se pune problema: cum poate oare ea sa atraga dupa sine
viata reala, aceasta va arata În felul urmiitor: În decursul
masele de oameni? Ea poate sa fie sotia sau amanta unui politi-
câtorva secole va exista prioritatea de necontestat a iubirii
cian renumit, de care depinde soarta omenirii. $i cu cât ea ÎI
Divine fata de pasiunile ~i dorintele umane nu numai În
leaga pe el mai puternic de fericirea umana, cu atât mai sinuci-
con~tiintii, ci ~i În senti mente. Cum poate arata un spirit male-
ga~e trebuie sa fie hotarârile lui politice. Vi se pare chipul lui
fic? Acesta a fost cel mai de~tept ~i mai frumos dintre Îngeri.
sufieient de convingator? Sa Încercam sa cautam 0 alta aetivita-
Prin el trebuie cel mai clar exprimata esenta umanului. Motiv
te. Cum se poate influenta un grup mare de oameni, obligându-
pentru care el s-a dezis de Divinul din sine. Toate valorile se
i pe neobservate sa se Închine În fata eapaeitatilor ~i a sexua-
rezuma la con~tiinta ~i dorinta. Astfel, ne Închipuim un om
litatii? Riispunsul este simplu: arta. Ea exercita cea mai
orbitor de frumos, natural, tânar, din cale afara de de~tept ~i
puternica influenta tocmai asupra subcon~tientului.
incredibil de sensibil. ,.Diavolismul reprezinta genialitatea rara
Nu demult am avut un caz curios. Pacientei, a carei stare a
iubire". Dar iata Ca sensibilitatea spiritului malefic ~i creierul
fost destul de buna, i s-au Îmbolnavit copiii ~i nepotH ~i a ie~it
sunt atât de imense, Încât au devenit pentru el mai importante
la suprafata programul de autodistrugere.
decât iubirea Divina.
- Pe dumneavoastra, cu câteva zile În urma, v-a jignit ~i v-
De minte deja am vorbit, sa trecem la sensibilitate. La femei
a Înjosit omul iubit. Dumneavoastra nu ati putut sa suportati
sensibilitatea este incomparabil mai Înalta decât la barbati.
deloc acest lucru, - i-am explicat eu ei.
Pentru a na~te, femeia trebuie sa se concentreze asupra vietii ~i
- Nimic asemaniitor, totul a fost normal.
continuarii ei, ceea ce Înseamna sexualitate ~i sensibilitate. Eu nu am Înteles nicicum de unde a apiirut acest puternic
~
lnseamna Ca spiritul malefic trebuie Sa fie femeie. Apropo,
val negativ. lar apoi, din Întâmplare, În timpul convorbirH, a
culoarea neagra produce asociatii Întunecate, Înseamna ca
devenit clar ca ea s-a uitat la 0 transmisie În care i-a placut
spiritul malefic trebuie sa fie blond. În mod cert, necasatorit.
foarte mult 0 cântareatii. Eu am modelat situatia ~i am ramas
Rezulta - Antihrist cu chip de femeie. 0 blondina, tânara,
uluit. Închinarea launtricii În fata Întelepciunii, frumusetii ~i
frumoasa, cu sensibilitate imensii, dar dacii exista dependentii
sensibilitatii il ata~eaza puternic pe om de baza dorintelor ~i
de con~tiinta ~i dorinte atunci trebuie sa existe neÎnfrânarea
practic, deodata, rabufne~te programul de autonimicire. Mi-am
sexuala, condamnarea deschisa sau ascunsa a altor oameni. Ea
adus aminte deodata de porunca biblica: sii nu-ti faci idoli.
poate sa nu condamne În mod deschis dar poate sa-i provoace

60
.'" ~. 61

Deci, sa ti-I Închipui pe Antierist În chip de blondina
frumoasa, necasatorita ~i sensibi/a, este complicat. Pentru mine
este complicat sa-mi Închipui ca va veni Hristos, se va a~eza pe
tran ~i va j udeca pe fiecare. Pentru mine este compl icat sa-mi
Închipui spiritul malefic cu coada ~i copite. Dar daca renuntâm
la forme ~i Încercam sa Întelegem continutul, atunci tablou! va
arata oarecum altfel. Hristos a ~tiut ca El va fi rastignit ~i va
trece prin moarte. De aceea, atunci cand El a spus
"Eu" este
putin prababil ca s-a identificat cu corpu! sau a~a cum facem
noi de obicei. ,,Eu-I" lui se poate identifica prin sentimentul
iubirii cu CreatOrul, a acelei iubiri care continua sa existe dupa
degradarea corpului, dupa degradarea sufletului. Cand El a
spus: ,,Eu ma Întorc", mie mi se pare ca El a subÎnteles ca se
Întoarce sentimentul iubirii la toti oamenii, iubire care este mult
mai importanta decat sentimentalismul, capacitatea, intelectu!
~i bunastarea materiala.
Pentru a percepe prioritatea iubirii, trebuie sa ne convingem
de imposibilitatea existentei noastre În regimul de Închinare
fata de sexualitate, capacitati ~i bani. Legea negarii negatiei.
Pentru a trece În cel de-al doilea nivel trebuie sa se nasca
imposibilitatea existentei În primul nivel sau con~tientizarea
acesteia ~i nâzuinta catre cel de-al doi/ea. Cu cat este mai
puternica nazuinta con~tienta cu atat mai stihinie ~i mai putin
dureras va fi procesul trecerii.
Dar atat timp cat noi ne adancim În divinizare, arta lucreaza
dupa principiul rnalefic: doriti sa obtineti placerea sentimentu-
lui sexua!? Paftiti. Dumneavoastra doriti sa va Înfranati
62
l',1
sexualitatea? În nici un caz, acesta este daunator pentru
!
sanatatea dumneavoastra. "Uitati-va, cat suntem de frumo~i ~i
sexi, - trambiteaza din toate parti le reprezentantii artei. - Priviti
dit de multi bani avem. Noi va Îndeplinim toate dorintele." ~i
nu numaÎ reprezentantii artei. Un preot american, Înecându-se
de fericire, comunica faptul ca 1 s-a adresat lui Hristos, i-a
ccrut un "mercedes" ~idupa un timp oarecare acest "mercedes"
i-a aparut. Atitudinea de lacomie fata de iubire ~i fata de
Dumnezeu conduce la germenii diavolismului. Cu cat ne
concentram mai mult asupra sexualitatii, capacitatilor ~i
banilor, cu atat mai lacomi devenim În iubire. De aceea eu cred
ca Antihrist este tocmai sexualitatea neÎnfrânata, tipatoare, a
reprezentantilor artei, Îndeosebi a femeilor. Arta trebuie sa
Iccuiascii, dar deocamdata, În majoritatea cazurilor, ea ajuta sa
Il
murim. Daca Înainte medicul trata cauzand durere ~i convin- '1
gandu-te sa 0 accepti, acum el se apleaca politieos În fata ii
pacientului: - Va este rau? Nu vreti sa traiti? Poftim va rog ,!
,,~treangul". Numai sa platiti bâni~orul. "Gestul Înseamna
mi~carea sufletului", - a spus ~aliapin.
Arta constituie demonstrarea frumusetii suflete~ti prin corp.
Sufletul se purifica prin iubire Divinâ ~iprin durere.
De ce În Grecia antica adorau tragedia, În care a existat
neaparat atât iubire, cât ~i pierderi? 0 asemenea arta a purificat
sufletul ~i a condus la catarsis. Arta actuala demonstreaza nu
sufletul, ci corpul. În loc de catarsis, spectatorii obtin satisfactia
sexuala. Noi nu putem trai tara bani ~i tara valori materiale.
Dar nai nu 0 sa avem niciodatâ materialul dacâ nu vom avea
, ,~
.{o;. 63
 capacitati, intelect, legi dezvoltate, adica valori spiritual
Valorile spirituale vor degenera rara un potential senti men
adica dezvollarea sentimentului ~i a dorintelor duc la Înflorirea
con~tiintei ~i bunastarii materiale. Dar sentimentalismul
~i
dorinta noastra se usuca ~i degenereaza daca nu exista unirea
cu Divinul. Daca volumul iubirii din suflet se diminueaza, dacA'
noi trânam iubirea prin temeri, depresie, suparari, incapacitate
de abtinere, dorintele noastre vor deveni stapânii no~tri, iar noi
robii lor. Robul tericirii sentimentale va ti robul tericirii
spirituale ~i materiale. Daca privim esenta dezvoltarii umane,
noi ajungem din nou la un conflict ~i 0 contradictie rara de care
dezvoltarea este imposibila.
Impulsul cel mai mare de dezvoltare trece prin iubirea ta(A .
de temeie În care exista Întotdeauna sexualitate. Dar, În acela~i
timp, cel mai mare pericol apare atunci când sexualitatea
devine mai importanta decât iubirea. Femeia trebuie sa aduca
pe lume copii ~i de aceea ea nu trebuie sa moara. Barbatul,
invers, pentru a-~i salva copiii, deseori trebuie sa-~i ri~te viata,
de aceea În subcon~tient, barbatul se concentreaza mai putin
asupra vietii, asupra dorintelor, ~i de aceea lui Îi este mai u~or
sa perceapa logica Divina. Aceasta nu este 0 superioritate ~i nu
este daunator barbatului ~i temeii, aceasta Înseamna diviziunea
muncii. Femeia se dezvolta prin continuarea vietii, iar biirbatul
prin pierderea ei. De aceea, barbatul are un Început intormatio-
nal puternic iar temeia are sensibilitatea.
De ce temeile nu devin filozofi? Pentru a abstractiza trebuie
sa te deta~ezi de toate. Deta~area de con~tiinta, dorinte ~i via(A
64
,
-nseamna moarte. Daca omul nu e gata sa moara, el niciodata
nu d evine un filozot adevarat. Teza cu privire la pacatul
. A .
originar al temeii constituie Într-adevar vaccmarea Impotnva
Închinarii În tata principiului teminin, adica a sensl.'bTt'!" a Il.
'.'
Pacatuirea presupune sa lucrezi imens asupra propnel tale
persaane. Întrucât temeia este mai putemic legata de viata,
atunci ~i torta pentru a depa~i dependenta de sexuahtate,
darinta ~i viata trebuie sa fie de câteva ori mai mare. Pentru
aducerea pe lume a copiilor, natura i-a dat temeii Înjosirea care
a ajuta sa perceapa Divinul din propria persoan~. ~ic~u~ I~nar
constituie distrugerea periodica a vietii, a donntel, mJoslrea
sentimentului sexual. Înainte de ciclul lunar ~i În timpul
acestuia, multe temei se simt toarte rau ~i fizic ~i moral. Cu cât
este mai mare dependenta.de dorinta ~i de viata, alltel spus
cancentrarea asupra pàcatului originar, cu atât mai riiu se simte
femeia. Iar atât timp cât femeia na~te, alttel spus continua viata
si se concentreaza asupra ei, eu cred, ca ele vor avea În
permanentà probleme pentru a saiva iubirea Divin~ din pr~p.riul
suflet ~i probleme pentru depà~irea dependentel de tenclrea
umanii.
:~.,... 65

RELATII
Dragoste nâmparta§ita!!! Cum sa ma comport?
De ciitiva ani iubesc un barbat Însurat. El nu §tie
acest lucru §i este indiferent fata de mine. Procedez oare
just renuntiind la relatii/e cu el continuand totu§i sa-l
iubesc? Unde se afla granita dintre smerenie §i renunta-
rea la dOrinte? Judecand dupa faptul ca sanatatea me~ s-
a Înrdutatit pu ternie (În zilele acestea am suportat 0 ~i sa ne gândim cine este alaturi.
operatie), eu nu ma Îndrept catre Dumnezeu. Care este
gre§eala mea În situatia
,
data?.
Închipuiti-va un animal care a mancat. apoi a Început sa se
OCupede aClul sexual. Apoi sa ne Închipuim pe noi, omul, care
am facut acela~i lucru. Care este diferenta? În principiu, este
unul ~i acela~i lucru. Dar la om, În afara de tema dorintelor ~i a
satisfacerii imediate, se conecteaza ~i notiunea de frumusete,
66
. ener g ia dorintelor de a action a asupra
coOlUniC al 'e , adica ,
.
-
dezvoIta rl i . Daca omul nu se va abtine, nazuind spre sentImen-
'
-.
te Ina Ite , În care rezida iubire mai mare: el se transforma În
.
.
anima.1 Nu de mult 0 fata mi-a scris 0 notim: "Eu doresc sa
-tnVat arta iubirii ~i ma Întreb: cine ar putea sa ma Învete mai
,
bine, un barbat sau 0 femeie?" Probabil ca a avut În vedere
sexul. Sexul ~i mancarea, din punct de vedere energetic,
constituie unul ~i acela~i lucru. În acest caz regulile sunt destul
de simple: sa nu transformam acest lucru În scop ~i sa nu ne
grabim. Când comparam sexul cu mâncarea putem sa ne
Închipuim urmâtorul tablou. Este foarte important un bucatar
bun, adicâ amploarea ~i adâncimea sentimentelor noastre. Are
importanta amenajarea restaurantului În care noi mânc!m,.ceea
cc Înseamna raporturile noastre de reciprocitate, mgnJlrea
reciproca. Este importanta atmosfera În care mâncati. lar apoi
cum introduceti În gura Iingura este ultimul lucru. Important În
aeest caz este sa nu ne grâbim, sa nu ne sâturâm peste mâsurâ
Deci, abtinerea de la dorintele ~i sentimentele noastre
animalice ne face pe noi oameni dar iubirea Înseamna de
asemenea sentiment pe care nu este de dorit sa-I Înfrânam sau
sa ne abtinem de la el. Nu este permis sa le conducem pe
acestea ~i sa Încercam sa ni le supunem. De aceea, dacâ
dumneavoastra iubiti ~i recunoa~teti acest lucru fata de omul
iubit, Încercati sa va Întâlniti cu el. Daca refuzâ, suferiti. Pur ~i
simplu câteodata un refuz al unei actiuni care ajuta sa
dezvaluiti sentimentele dumneavoastra constituie de fapt
'.,
'.'o!<." 67
 Înabu~irea sentimentelor de iubire. Nu trebuie sa ne fie frica de
sentimentul iubirii ~i sa avem complexe din cauza acestuia.
Daca omul iubit nu va devine amant, Încercati sa fiti pur ~i
simplu prietena cu el. Prietenia Înseamna dragoste tara sex. De LUCRUL ASUPRA PRO PRIEl
aceea vreau sa subliniez din nou - sa nu va fie ru~inede senti- PERSOANE
mentele dumneavoastra ~i sa nu va fie frica de ele. Urmati-le ~i
supuneti-va lor. Daca veti fi Înjosita, credeti-ma ca aceasta va
trece numai prin dorintele durnneavoastra tara sa se reflecte
asupra iubirii.
Este imposibil sa Înjose~ti, sa superi iubirea.

Eu am primit raspuns de la dumneavoastra la notitele

mele: "Sa nu condamnam niciodatd, sa nu ne fie frica de
viitor, sa lucram un an de zile asupra propriei persoane".
Ca rezu/tat, sotul s-a intors la mine, dar totul mi-a
devenit intrucatva indiferent. Am primit 0 munca foarte
bine plittitd, dar nu am nici cea mai mica dorinta sa
ritstorn muntii pentru aceasta. Sunt complet indiferenta
fata de tot. Mi se pare ca acesta este rezu/tatul
activitittii dupa sistemul dumneavoastra.

Cred ca aveti dreptate. La dumneavoastra iubirea a fost

foarte mult legata de dorinte. De aceea, când ati Început sa va
deziceti de ata~ament, În acela~i timp v-ati dezis ~i de dragoste.
Tema renuntiirii totale la omenire a avut lac deja În lndia

68 ,,:* 69
'"'
antica. La Început, renuntam la toate, apoi În aceasta pustietate
Începem sa percepem ce va muIt mai important deciit fericirea
anterioara. Pe urma nai Întelegem cà renuntarea Înseamnà
mijlocul de a percepe unitatea cu Creatorul. Procesul de
renun(are s-a realizat, a Început procesul de nazuinta ~i
percepere a iubirii În suflet. lar apoi noi, treptat, ne Întoarcem
la fericirea umana, continuând sa pastram unitatea cu
Creatorul, sustinând În permanenta sentimentul iubirii. A~adar,
nu va framântati În mod deosebit. Procesul de "tocire" al
sentimentelor constituie un fenomen legic ~i se manifesta la
multi, ~i anume la cei care sunt prea ata~ati de uman. Repetati
În sinea dumneavoastra ca pastrati iubirea de Dumnezeu În
momentul pierderii umanului. lar când v-ati pregatit pentru
acest sentiment, el va veni la dumneavoastra.

70
 sau. lar apoi, când vad acela~i fenomen la pacient, eu descriu
cincisprezece vieti. În consecin(a, trebuiau sa Înceapa probleme
cautarile mele de mai multe luni precum ~i problemele În
cU sanâtatea. lar ele au Început ~i continua ~i În ziua de azi.
câteva fraze. lata de ce, pentru a vorbi cu convingere despre
Daca Înainte Încheieturile genunchilor au scâr(âit, acum ele
rezultatele diagnosticarii, eu trebuie pe de 0 parte sa prelucrez
padie ~itrosnesc.
sute de variante, iar pe de alta parte sa fiu Într-o stare
În acest caz am avut mai multe variante. Prima explica(ie:
determinata.
ccrcetarile mele nu sunt juste ~i sunt periculoase. În al doilea
Apropo, azi am probleme pe care nu le pot Înca rezolva. Eu
rand: ceva nu e corect În cercetarile mele, iar oamenii Îmi
am seris despre faptul ca rn-au durut rinichii. Nu ~tiu din ce
citesc cartile, acest lucru are influen(a asupra lor ~i eu trebuie
motive aceasta a fost legata de tema dorin(elor, de~i problemele
sa raspund pentru tot. În al treilea rând: la copiii mei Începe
cu rinichii la mine au fost Întotdeauna legate de nemul(umirea
perioada Îndragostirii, relatii de dragoste, ~i toate momentele
de destin. Mai multe luni eu am Încercat sa În(eJeg ca ceea ce
fricii ~i depresiei mele din tinerete acum apar În subcon~tientul
eu am considerat mândrie s-a dovedit a fi gelozie. ~i totul nu a
lor, iar eu trebuie sa Închid toate negativele pe care le transmit
dat nici un rezultat atunci când. eu am Încercat sa captez
copiilor, nepo(ilor ~i stranepo(ilor. În al patrulea rând: modul
problemele programate cu rinkhii. Întotdeauna am ajuns la
incorect de viala. Eu rn-am obi~nuit sa manânc peste masura.
ultimele trei vie(i. ~i deodata s-a nascut un mode!. DestinuJ este
Apropo, atunci când am plecat la odihna În mod special, la
dorinta de ampJoarea mai multor vieIL Treptat, a Început sa
sanatoriul militar din Kislovodsk, acolo unde se face tratament
patrunda În(elegerea situa(iei. Eu am putut sa pastrez sentimen-
cu namol, mie mi s-au Tacut tot felul de analize. Rezultatele -
tul iubirii În condi(iile oricarei zdruncinari, dar se pare ca
ca la un prune. Hemoglobina 160, tensiunea 120/80, numai
aceasta s-a referit la emo(ia de Ja dimensiunea unei singure
colesterolul este deosebit de crescut, dar aceasta este legata de
vie(i. Când a Început zdruncinarea la dimensiunea câtorva vie(i,
tema dorintelor. Baile de namol ~i terebentina nu rn-au ajutat
a Început renuntarea la iubire, agresiune ~i depresie. Însa cu
deloc, chiar mi-au Tacut rau. În legatura cu aceasta a aparut
mintea am În(eles acest lucru, dar cu sentimenteJe nu am putut
urmatorul mode!: mi-au ridicat ~tacheta pentru ca informa(iile
sa ma descurc, adica atunci când mi-au dat 0 zdruncinare
mele sa dea mai multe posibilita(i pentru purificare. Eu am
puternica a bazelor mele din profunzime, eu rn-am prabu~it
Încercat sa modelez, pentru a afla În ce dimensiune se va ivi
imediat. Când am În(eles acest lucru, durerea de rinichi a
zdruncinarea emotiilor În viitorii douazeci-treizeci de ani, adica
trecut. Un anumit timp rn-am sim(it normal, iar apoi am
În perioada de tranzitie la 0 noua situatie. Am reu~it sa ob!in 0
observat ca se pun În mi~care straturi cu dimensiunea a zece-
scuturare posibila În dimensiunea a cincisprezece vie!i. Pe

72
.::~~..fJ.~ 73
 oricine am examinat În mod seleetiv, În medie, la om, În legatura cu aceasta a aparut Înca un mode!. Eu nu conduc
posibiIitatea maxima de a accepta destabilizarea emotiilor are 0 coreet eonsultatia, Înseamna ca apararea mea se perforeaza, iar
dimensiune de zece vieti. Ca atare, se poate presupune ca acest eu iau asupra mea problemele pacientilor. Întrucât ]ucrez la un
proces la scara Întregii omeniri va avea loc destuI de dureros. nivel deosebit de profund, problemele pacientilor se transfera
A~a cum ma diagnostichez eu, pastrarea sentimentelor de la mine cu esenta lor cu tot, aceasta fiind concentrarea asupra
iubire poate sa dureze În cazul clatinarii dorintelor cu amplifi- dorintelor. Înseamna ca În mine se amplifica tema geloziei În
care pâna la douazeci de vieti. Poate ca aceasta este mai mult 0 mod subcon~tient, ceca ce afecteaza problema Încheieturilor.
autosugestie ~i eu exagerez putin din dorinta de a vedea ceva Poate ca vorbesc prea mult În timpul consultatiilor? Poate se
mai bun? Dar starea mea psihologica s-a Îmbunatâtit sigur. A recomanda sa pun diagnosticul de doua ori, la Începutul ~i la
Început sa apara senzatia de zbor de durata care Înainte nu a sfâr~itul consultatiei? Poate ca eu În general nu mai am voie sa
existat. primesc pacienti?
Înca 0 explicatie posibila: la seminarul din 2000 ml s-a Înca un mode!. Redactarea unei carti este mai importanta
Tacut rau. Eu a~ fi putut sa nu stabilesc diagnosticul acelora decât 0 consultatie Întrucât În acest caz eu pot ajuta un numar
care au participat la seminar dar mi-a fost incomod, Întrucât mult mai mare de oameni. Trebuie sa Încetez sa mai primesc
oamenii aveau sperante. În comparatie cu alti clarvazatori, oamenii la consultatie, sa Încep sa scriu carti, ceea ce ~i fac În
diagnosticarea Îmi absoarbe multa forta ~i câteodata apar principiu. Mai este 0 varianta. Peste câtva timp pot deveni
suprasolicitari aproape de limita. celebru ~i 0 data cu aceasta bunastarea materiala pentru care eu
Pe de alta parte explozia cardinala În dezvoltare are Ioc nu sunt pregatit. ~i aceasta Într-un mod adecvat va avea
tocmai prin supraÎncarcari mortale, cu conditia ca acumularea influenta asupra sanatatii mele. Mai este 0 Idee curioasa. Pe
energiei iubirii sa fie suficient de mare Încât sa-ti permita sa masura ce eu Încerc sa ating Divinul, gradul de renuntare la
supra vietuie~ti acestora. Dupa prima zi de seminar, eu rn-am uman În etapa respectiva trebuie sa fie mult mai mare, pe când
trezit noaptea cu sentimentul ca mor. Câteva ore rn-am rugat ~i eu ma gândesc la reparatia vi lei, schimbarea locuintei etc. Iata
mi s-a parut ca rn-a lasat. A doua zi i-am examinat totu~i pe 0 varianta buna: eu Îi sfatuiesc pe toti cum sa se comporte
toti. Eu am supravietuit dar sentimentul de extenuare a ramas. corcct ~i cum sa lucreze asupra propriilor persoane, iar eu
Pericolul Încarcarii psihice consta În faptul ca acesta are Însumi acord acestui lucru 0 atentie ~i un timp minime. d

1
influenta chiar ~i peste mai multi ani. Am scurtat consultatia Se pot enumera Înca zeci de ipoteze, dar nu doresc sa
Întrucât spre sfâr~itu] ei a aparut 0 durere fizica. obosesc cititoru!. Principalul lucru este ca sufletul este mai

74 ,: ~::~~- 75
 u~or, sentimentul iubirii a devenit 0 realitate mai mare decât
Înainte. Eu sper ca va treee timpul ~i problemele noastre de zi
cu zi var gasi 0 rezolvare frumoasa ~i eleganta. Pâna atunci ma
straduiesc sa-mi revizuiesc relatiile cu lumea Înconjuratoare, cu
oamenii ~icu mine Însumi. Ma pregatesc pentru un nou mod de
viata.
Apropo, iata Înca ceva. Se poate sa fie 0 explicatie curioasa.
Când am Început sa scriu cartea, mi-au conectat reportofonul.
S-au a~ezat lânga mine câtiva oameni ~i eu am Început sa le
povestesc despre informatiile pe care le primesc. Deodata, am
observat cu uimire cum câmpul loI' a Început sa se deformeze
În mod periculos. Atunci eu am ~ters din memoria loI' tot ce am
spus, Întelegând ca ei nu pot fi conectati În mod direct la
sursele deinformatie. La Început eu trebuie sa prelucrez tot
ceea ee am aflat singur ~i numai dupa aceea sa transmit altora
informatiile adecvate.
În ultima vreme mi-a aparut sentimentul ca a transmite suta
la suta informatia pe care 0 obtin este deosebit de periculos.
Oamenii nu pot suporta purificarea care este necesara prin
obtinerea aeesteia. Astfel informatia trebuie data voalat pentru
ca omul nepregatit sa poata primi 0 mica parte ~i sa 0 prelucre-
ze cu sucees. Cu cât este mai mare pregatirea noastra de a
rezolva 0 sarcina, cu atât mai mica este Îndoiala, nesiguranta
care Împiedica descoperirea iubirii, ~i cu atât mai mare este
Încrederea În faptul ca vor fi exacte ~icorecte concluziile.
Generalizam: eu trebuie sa am andoieli atunci când realizez
diagnosticarea. La exterior acest lucru na~te mai multe variante
76
i'
care permit sa emitem zeci ~i sute de modele. Launtric, eu nu
am dreptul la Îndoieli. Aeestea nasc frica, nesiguranta În 1
propria persoana ~i pierderea energiei. Atunci când eu lucrez În l'
acela~i timp pe doua nivele, adica În interior asupra Divinului,
iar În exterior asupra umanului, atunci se na~te Întelegerea.
Ce este indiferenta umanii? Dacii aceasta este un
program periculos, atunci ce loc ocupii in sistemul
dumneavoastrii?
Iubirea ofera sentimentul unitatii. În cadrul Divinului, noi
suntem uniti În mod absolu!. În plan subtil, noi suntem la
Îneeput uniti cu natura vie ~i moarta, ne ridicam pe un plan
mult mai grosier ~i simtim 0 unitate absoluta a tot ce este viu.
Noi am ie~it dintr-un punct ~i ne Întoarcem la el. $i cu cât
deschidem mai mult individualitatea fiecarui om, cu atât mai
puternic el trebuie sa nazuiasca spre con~tiinta colectiva, spre
unitate. De Îndata ce caracterul individual precumpane~te În
mod deosebit nivelul unitatii. Începe decaderea personalitatii.
Iata de ce educarea con~tiintei colective la copii ~i la societate i
l'
constituie problema sanatatii fiziee ~i supravietuirea individului
Il
În societate În perspectiva.
l,
Daca macar 0 data omul a trait sentimentul iubirii, simte În
aceasta stare unitatea cu Întreaga lume. În acest moment el 1
simte ca dorintele personale, nazuintele, scopurile ~i valorile,
pot deveni periculoase când se lupta cu dragostea ~i se dezic de
unitate. Principiul unitatii permite atragerea celor slabi catre cei
,:.:;.{t.'
77
 putemici. Fara aceasta, dezvoltarea civilizatiei este imposibila.
Con~tiinta individuala se na~te din cea colectiva. Indiferenta
Înseamna dezicerea de iubire ~i de sentimentul uniunii cu altii.
Acest lucru se poate numi boala.
Exista doua puncte de vedere În legatura cu modul În care
trebuie sa ne comportam fata de omul suferind. În conformitate
cu punctul de vedere oriental, aceasta este karma lui, omul a
meritat acest lucru ~i el nu trebuie ajutat. Se pare ca din acest
motiv În India saracilor nu Ii se da nimic. În conformitate cu
punctul de vedere occidental care, Într-o mai mare masura
izvora~te din bazele cre~tinismului, cel care sufera trebuie
ajutat. ~i Într-o opinie ~i În cealalta exista probleme, dar În
acela~i timp În ambele punte de vedere exista un adevar.
Compatimindu-se ~i ajutându-se unii pe altii, oamenii se
dezvolta rapid ~i se realizeaza un schimb de informatii. Dar
compatimirea interioara duce la faptul ca omul ia problemele
bolnavului asupra sa. Daca suferintele ~i neplacerile omului
sunt determinate de gre~elile pri vind conceptia despre lume ~i
de un caracter urât, atunci cu cât prime~te mai amplu ajutorul,
cu atât mai rau devine caracterul lui ~i mai gre~ite conceptiile
despre lume. Punctul de vedere oriental care este izbavit de
sentimentele launtrice contribuie la aparitia separarii ~i
frâneaza dezvoltarea. Nu Întâmplator În India, au existat un
timp atât de Îndelungat castele. Tu e~ti sarac, aceasta este
soarta ta. Trebuie s-o Întelegi ~i sa nu invidiezi pe cei bogati,
nu Încerca sa schimbi statutul tau. A~a cum se obi~nuie~te sa se
spuna, adevarul este la mijloc. Daca ne exprimam mai exact,
78
atunci adevarul nu se afla Între doua contradic(ii ci deasupra
lor. Daca Încercam sa unim gândirea orientala ~i cea
occidentala, un nou punct de vedere, probabil, va arata În felul
unnàtor: boala, problemele, nenorocirile omului constituie
rezuItatul starii sale interioare ~i a sufletului imperfect. Dar
trebuie ajutat. Însa ajutorul trebuie sa fie corect. În primul rând
trebuie sa acordam ajutor sufletului omului, ajutor pentru
formarea caracterului sau, a conceptiei sale iar apoi a corpului
sau.
Pentru a deveni indiferent trebuie sa omorâm iubirea din
suflet. Dar deseori indiferenta constituie rezultatul compasiunii
~i a grijii exagerate fata de altii. Atunci când noi nu ajutam
sufletul, adica nazuinta lui spre Divin, când pentru noi ajutorul
reprezinta numai desTatarea dorintelor ~i bunastarii umane,
a(unci Încep sa se razbune pe noi pentru ajutor iar compasiunea
nu 0 data se transforma În indiferenta.
Concluzia e simpla: pentru a nu deveni indiferenti trebuie sa
avem capacitatea sa vedem Divinul În fiecare om ~i sa ajutam
În primul rând acest Divin. Atunci noi yom fi În stare sa vedem
când este nevoie sa ajutam Înveli~ul omului, când e permis
ajutorul ~icând e interzis. Pentru a vedea Divinul În celalalt om
trebuie sa Învatam sa vedem Divinul din noi, pentru aceasta În
orice conditie a situatiei de viata nu este permis sa ne dezicem
de iubire, sa 0 subapreciem ~i sa Încercam sa 0 dirijam.
.::;,;fJ.'
79
 În manitstiri se obi~nuie~te sit dormi nu mai mult de
cinci ore. Eu incerc dar nu prea reu~esc. Meritit oare sa
continuu incercarea? E util sa dormi pupin?
Somnul este 0 pHicere ca ~i mâncarea. Ghiftuirea Întare~te
impetuos dependenta noastra de dorinte. Însa daca omul
manânca sau practica sexul rara 0 anumita dorinta el provoaca
0 pierdere putemica propriei energetici ~i Î~i distruge sanatatea.
a data am hotarât sa diagnostichez cum se schimba câmpul
meu daca stau În pat câteva ore În plus. $i am vazut un tablou
uluitor. Dependenta de dorinte a sarit la un nivel care a dep~it
de patru ori nivelul periculos. Câmpul din jurul primei chakre
s-a deformat. S-a cuplat programul de autodistrugere.
Concluzia e simpla: cu cât este mai moale ~i mai cornod patul
cu atât mai mult dormiti, dependen(a de dorinte este cu atât mai
puternica ~i cu atât mai mare este prejudiciul pe care ÎI aduce(i
sufletului. rata de ce acum sunt populare saltelele tari. rata de
,
ce este de preferat sa folosim 0 pema-sul sub cap În loc de
pema, un covora~ pe podea În loc de 0 saltea de puf, cear~af În
loc de 0 patura groasa ~i calda. Un asemenea pat nu numai ca
armonizeaza starea sufletului, dar permite ~i vindecarea multor
boli. Pur ~i simplu trebuie Însa sa te obi~nuie~ti cu a~a ceva.
Dependenta de dorinte este un lucru deosebit de inert iar
printr-un salt catre aceasta poti numai sa daunezi. Primavara,
când În suflet exista multa iubire ~i ca atare multe posibilita(i
de depa~ire a dorintelor, un somn scurt se poate suporta u~or.
BineÎnteles, ca Înainte de somn trebuie sa pui În ordine sufletul.
80
Trebuie sa eliberezi toate problemele, sa-i ier(i pe to(i, sa
accepti vointa Divina În toate ~i sa te predispui la iubire, -
atunci somnul va fi mult mai u~or. Când omul nu doarme
suficient atunci la el are loc un proces de oprimare a dorintelor,
ceea ce accelereaza procesul Îmbatrânirii. De aceea, nu este
nevoie sa te for(ezi În acest plan. Alta data privarea de somn
pentru a te ruga mai mult poate fi mult mai folositoare decât
somnul Însu~i. Dar daca dumneavoastra În permanenta nu
dormiti suficient ~i nu acumulati emo(ii pozitive, aceasta poate
sa aduca prejudicii mari. De ce dorm putin batrânii? La ei este
cuplat mecanismul oprimarii dorintelor. Întrucât la femeie
concentrarea biologica asupra dorintei este mai inalta, limitarea
dura a mâncarii ~i a somnului nu este necesara. rar pentru
barbati eu consider ca asemenea limitari sunt periodic necesare.
Omul care folose~te narcotice se afla in permanentif
stare de iubire atotcuprinzatoare faPa de Dumnezeu, de
1
lume ~i de oameni. Dorinpele ~i supitrarile trec... De ce
trebuie sa plate~ti pentru asta?
Nu demult am citit un roman politist În care un detectiv Î~i
Împarta~~te experien(a sa: "Când interoghez un occidental, - a
spus el, - informatia poate fi obtinutii prin durere. Amenin(area
cu pedeapsa, boala fizica, ac(ioneaza eficient. La oriental este 1
1
invers. Este insensibilla durere dar este mult mai mult legat de
rude. Daca amenintiim rudele putem obtine multe de la el".
~:\{4' 81
 În acest caz sunt evidentiate
particularitâtile con~tiintei dcpa~irea stresului este necesara 0 energie iar la el cantitatea de
individuale ~i colective. Savantii au observat câ asupra
orientalului alcooJul are 0 intJuentâ negativâ. Dar narcoticele energie este În continua scâdere.
nu sunt pentru el atat de periculoase. Pentru occidental este În Orient exista 0 cantitate imensa de energie cuprinsa În
invers, suportâ lini~tit alcoolul ~i se distruge folosind narcotice. valori spirituale, con~tiin(e colective, În Occident
- În
Conform ~tiintei, alcoolul intJuenteazâ negativ neuronii, iar realizarile materiale. Este necesar sa renun(am la spiritual ~i
drogurile legâtura Între neuroni, adicâ alcoolul sugrumâ con~ti- mate rial pentru a sim(i DivinuI. Dar tot ce este mare( În aceasta
inta individualâ, iar narcoticele pe cea colectivâ. Întrucat În viatâ se obtine printr-o munca asiduâ. Noi ne apropiem de
Occident concentrarea are loc asupra Dumnezeu prin iubirea care nu depinde de nimic ~i prin durere,
con~tiintei individuale, prin ruperea de uman. Omul care nu dore~te sa accepte durerea
alcoolul, diminuand aceastâ concentrare
~i frânand-o echili- nu poate traversa situa(ia de stres; el Încearca sa perceapa
breazâ situatia. În Orient, narcoticele
diminueazâ În mod Divinul prin alcool ~i narcotice. Se pare ca durerea chipurile a
corespunzator dependenta de con~tiinta colectivâ.
Ce se Întampla În cazul consumului de droguri? trecut pe plan secundar. Dar apoi aceasta se Întoarce cu 0 fortâ
zarea legaturilor dintre neuroni. În acela~i timp se DestabiJi-
destrama dubla. În Caucaz exista 0 zicala:
"Trebuie sa bei vin, dar vinul
firele energ!'tice care ne leaga de lume, adica Într-un anumit nu trebuie sa te bea pe tine". Dependenta putemica de alcool ~i
moment dispare ata~amentuJ fata de lume ~i dependenta de de narcotice se na~te atunci cand omul Încearca prin aceasta sa-
aceasta. Atunci cand nu exista dependenta de lume este mai ~i ridice buna dispozitie. Atunci se na~te dependenta brusca ~i
u~or sâ percepi sentimentul iubirii. Dar pentru ca acest Începe degradarea subita a omului.
sentiment de eliberare ~i de iubire se atinge nu prin nâzuinta Doresc sa subliniez Înca 0 data; realitatea Divinâ nu apare
câtre Dumnezeu ci prin autodistrugere, prin euforie alcoolica ~i narcotica. Ea vine În momentul durerii
atunci efectul nu poate ~i pierderii, cand noi, indiferent de orice, pastram iubirea ~i
fi stabi!. Nazuind În pertnanenta câtre iubire ~i Dumnezeu,
trecand prin situa(ii traumatizante, noi marim niveJul nostru nâzuinta câtre Dumnezeu.
energetic ducand la dezvoltarea structurilor subtile spirituale.
La narcoman aceasta are lac În detrimentul distrugerii acelora~i
structuri, de aceea, de fiecare data, amplitudinea
distrugerii
trebuie sa fie din ce În ce mai mare iar narcomanul poate trece
prin situa(ii de Îmbolnâvire din ce În ce mai greu. Jar pentru

82
.:.~~~:
83

MO MENTE DE LUCRU
În ultimul timp, În activitatea mea au aparut poticniri
ciudate. De obicei lucrurile se petrec În felul unnator: se
apropie un anumit eveniment ~i acesta provoaca in mine 0
reactie emotionala incorectâ. În plan subtil eu vad 0 defonnare,
Înseamna ca nu am destula iubire. Încerc sa Înteleg de ce am
actionat incorect in viitor. Esenta, desigur, este tot aceea~i -
insuficienta iubire. Înseamna ca eu trebuie sa ma rog mai mult,
sa maresc cantitatea de iubire ~i sa Întâresc comuniunea cu
Dumnezeu. Acest nivel nou trebuie sa se deschida prin
Întelegerea noua ~i comportamentul corect. Sa presupunem ca
În mine a izbucnit agresiunea fatâ de femei. Asta Înseamna ca
În curând, fie la mine, fie la copiii mei vor fi probleme În
planul sentimental persona!. Nivelul de depa~ire a situatiei nu
este suficient, nu exista suficientâ iubire, agresiunea izbucne~te
ca cea mai primitiva aparare. Apararea cea mai Înalta 0
84
constituie dirijarea situatiei, care nu necesita agresiune. Omul
care poate sa dirijeze situatia, sa 0 stapâneasca, nu este agresiv.
În general se irita ~i se supara cel caruia Îi este frica sa
actioneze În mod activ. Exista un nivel mult mai Înalt de
control asupra situatiei. Acesta este controlarea evenimentului
În starea sa incipienta, adica posibilitatea controlârii prezentu-
lui prin viitor. Mai exista un nivel ~i mai Înalt de conducere ~i
anume influentarea ~i conducerea viitorului prin iubire. Cu cât
ne concentram mai puternic ~i permanent asupra pastrarii ~i
amplificarii iubirii, cu atât se formeaza mai clar la noi toate
nivelurile ulterioare de conducere, iar agresiunea devine
atavism, adica un fenomen total inuti!.
Astfel, ne Întoarcem la problema. Eu am observat ca uneori
0 simpla Întelegere a ceea ce se petrece pune situatia În ordine.
Fiecare notiune ascunde iubire Întrucât aceasta confera energia
necesara pentru crearea unor legaturi care unesc diferite situatii
În timp ~i spatiu pentru crearea unui tablou inteligibii.
"Talentul este energie", - a spus un renumit sculptor sovietic.
Când recuno~ti, ~i Întelegi ca nu te-ai comportat bine ~i nu te
vei mai comporta astfel niciodata apare orientarea spre iubire,
sufletul se Încalze~te cu ea ~i are loc dezvoltarea ulterioara.
lubirea da na~tere la Întelegere. Întelegerea contribuie la
descoperirea iubirii din suflet. Totul este simplu ~i clar pâna la
0 anumita limita.
Acum Îmi lipse~te Însa perceperea corecta a lucrurilor dar
exista sentimentul ca rn-a strivit cineva cu 0 placa. Situatia nu
este controlabila. Are loc explozia urii fatâ de femei provocând
..,.'4<.
85
 În mine condamnarea lor. Eu Îmi aduc aminte de cele mai vindecatorul care se ocupâ de bolile de cancer, dacâ el nu e
neÎnsemnate Întâmplari similare, iert $i ma rog. Dupa câteva ~arlatan, moare destul de repede. Dar ceea ce e mai râu este câ
ore apare 0 durere puternicâ În gât care Încet -Încet trece În el poate sa ia asupra sa boala nu numai pentru el dar sa 0 $i
josul stomacului. lese la suprafa(â programul de fricâ $i panicâ transmita atât copiilor cât $i nepo(ilor. Dacâ eu a$ fi observat
În fala viitorului. În plus amplitudinea e foarte mare. Sunt acest praces la mine atunci a$ fi terminat imediat cu activitatea
atinse mai multe genera(ii de urma$i. Eu Îmi reexaminez din de vindecâtor. Dar problema constâ În faptul câ eu vâd nivelele
nou Întreaga mea via(â $i continuu sa mâ rog. Trec câteva ore de suprafa(â iar apararea mea poate pâtrunde la niveluri mult
iar În gât apare un asemenea sentiment ca $i CUmcine va mi se
mai subtile. De ce tocmai bâtrânele se ocupâ de vindecâri?
aga(â cu ghearele de gât. La pierderea bruscâ a energiei primul
Pentru femei, Îmbatrânirea este un traumatism mult mai mare
care reac(ioneazâ este gâtu!. Apoi partea de jos a stomacului decât pentru bârba(i. De aceea, la bâtrâne(e, ele sunt mai pu(in
Întrucât via(a $i energia pornesc de acolo. Asemenea momente legate de via(â $i de dorin(e. Cu toate acestea ele mor destul de
constituie un semn foarte râu. Situa(ia nu este stralucitâ. Eu nu des atunci când dau de 0 pacientâ cu probleme serioase. lar un
În(eleg deloc ce se Întâmplâ cu mine, dar ceva se Întâmplâ $i, vindecâtor tânâr este un pic sinuciga$ daca la el nu este Închisâ
printre altele,"ceva foarte periculos. Eu Încerc din nou sa mâ te ma dependen(ei de via(ii.
pun În ordine. Pentru 0 oarecare perioadâ totul se rezolva iar
Pentru mine neplâcerile de diferite amplori servesc drept
apoi se prâbu$e$te din nou. Niciodatâ În via(â nu am luat
apârare ~i nu pot sâ vorbesc despre tot În câr(ile mele.
tablete $i nu am sâ fac acest lucru nici acum, cu atât mai mult
Principala aparare a fost În(elegerea $i nâzuin(a câtre
cu cât tabletele nu mâ ajutâ. Ma cuprinde un sentiment ciudat:
Dumnezeu. Dar supraÎncârcârile $i frâmântarile pe care mi le-
tot corpul se destramâ parcâ, gâtul vibreazâ, se Învârte capu!. În
am permis nu puteau sâ treacâ farâ urmâri. Când se ive$te 0
asemenea momente râmâne un singur lucru: sâ pâstrez problemâ eu, de obicei, mâ rog $i Încerc sa pâtrund În esenla ei.
sentimentul iubirii. Chiar dacâ nu te descurci În asemenea Atunci când gâsesc esen(a problemei intervine U$urarea. Acest
situatie, creezi totu$i 0 anumitâ dinamicâ fie pozitivâ, fie lucru acum nu exista. Eu continuu sâ mâ rog $i sâ În$ir toate
negativâ. Deocamdatâ, la fiecare sentiment de fricâ, con$tiinla variantele posibile. ~tiu un singur lucru: dacâ depâ$e$ti frica,
scoate la suprafa(â evenimentul care a generat frica. lipsa de Încredere În tine $i pâstrezi nâzuin(a câtre Dumnezeu,
Sâ Încercâm sâ detaliem problema. Eu am luerat timp de se poate rezolva orice problemâ. Trebuie sâ te lup(i pânâ la
zece ani ca vindecâtor. Toti pacien(ii au fost fie gray bolnavi
ultima suflare. Înainte eu consideram câ moartea opre$te
sau În mod deosebit cei bolnavi de cancer. De obicei,
aspira(ia. Dar când În 1991 am fost condamnat la moarte din

:;:-!f.'
86
87
 cauza cancerului, eu am continuat sa lupt deja nu pentru corpul
meu ci pentru sufletul meu. Deci, Tara iubire ~i aspiralie catre
Dumnezeu nu se poate salva sufletul. $i atunci eu, pentru prima
data, am vâzut din proprie experienla cât de impetuos se
Însanato~e~te corpul prin purificarea sufletului. Ce se Întâmpla
acum cu sufletul meu daca se descompune corpul vazând cu
ochii? Deocamdata, este adeviirat, acesta este nivelul energetic
subtil, la corp ajunge mai târziu. În principiu sursa e cunoscuta.
Riidacinile fericirii umane provoaca 0 explozie a agresiunii,
impulsiva ~i foarte putemica. Viata, sexualitatea, dorinlele,
dragostea umana, viitorul - când explodeaza toate acestea, apar
problemele. Jar eu, din pacate, nu pot face nimic. Acum eu
Înteleg ce simt pacienlii. Viziunea mea nu-mi ofera acum
nimic. Stresul da energie. Aceasta energie se poate Îndrepta
spre frica ~i depresie adica spre autodistrugere, dar se poate
continua pastrarea iubirii ~i calcula variantele. Fraza
lupta
pâna la ultima suflare" cred ca nu este corecta. Ultima"asuflare
nu exista. De luptat trebuie luptat În permanenla. Chiar daca au
mai ramas de trait numai câteva secunde. Trebuie sa continuam
sa ne gândim la suflet ~i sa continuam nazuinla catre
Dumnezeu.
Înca 0 data În memorie Îmi apare 0 situatie. Noi calatorim
spre vila. Drumul este Îngust ~i asfaltat. În fata noastra este un
camion. Eu doresc sa-I depa~esc accelerând pâna la 120-130
kilometri pe ora. Prietenul care sta lânga mine În dreapta striga:
,,El face stânga". Semnalizatorul de direqie al camionului, nu
~tiu din ce cauzii, nu se afla jos ci sus, ~i eu n-am observat ca
88
semnalizase stânga. Era imposibil sa ma urc pe bordura Întrucât
În stânga era 0 panta ~i copaci. Pâna la camion a ramas 0
distanla mica. Am apasat putemic pe frâna. Ma~ina a Încetinit.
Rolile au Înlepenit iar noi, ca pe 0 sanie, am zburat spre
camion. În asemenea situalii, de obicei, omul Întepene~te ~i
Înceteaza sa mai reaclioneze În vreun fel. Mi-au ramas câteva
secunde. Am luat piciorul de pe frâna, am apasat pe acceleralie,
am Întors volanul spre dreapta. Rotile au Început sa se Învârta
~i simlind contactul cu drumul, ma~ina se putea conduce din
nou. Ca Într-un film cu Încetinitorul, am vazut În partea de jos
0 furgoneta care venea catre noi. Într-o fracliune de secunda la
zece centimetri În stânga ma~inii a zburat 0 masa Întunecatâ.
Din fericire, ma~ina nu s-a rasturnat iar noi am plecat mai
departe. Acum eu ma comport fala de camioanele ruse~ti cu 0
deosebita atentie. În Rusia trebuie sa te gânde~ti nu numai la
tine dar ~i la cei care circula În jurul tau, ghicind din timp ~i
calculând aCliunile lor, Întrucât acestea pot fi imprevizibile.
În cercetarile mele nu se poate avansa !ara a line cont de 0
multitudine de variante ~i Tara a prelucra În permanentâ
versiunile. Cu cât depinzi mai pulin de situalie, cu atât mai
multe ipoteze pOli sa creezi. Ca sa controlezi procesul trebuie
sa ie~i dincolo de granilele acestuia. Am observat ca pentru 0
noua rezolvare am nevoie, printre altele, de 0 situalie de
moarte. Eu puteam sa mor Într-un accident de ma~ina sau
puteau sa ma omoare atunci când eu patinam ~i nu puteam sa
ies la un nivel nou. Ce se petrece acum cu mine? Platesc pentru
vechile pacate sau pentru ie~irea spre un nivel nou? În general,
.::;~'
89
 1

dacajudecam drept, vechile pacate ne ajuta sa ie~im la un nivel

fie ca eu ma prabu~esc, fie ca e mai bine sa uit de informatiile
nou. Pentru a pa~i În ziua de mâine este imposibil sa traie~ti cu
sub forma de tex!. Pe mine ma surprinde faptul ca apar diferite
ziua de azi. E posibil ca acesta sa fie pur ~i simplu un semn ca e
programe. Înseamna ca acesta nu este legat de evenimente
timpul sa Închei cu cercetarile? Eu sunt gata sa fac acest lucru
concrete. Ce sa fac, cum sa ma rog? Continuu sa ma ocup de
În orice secunda, - responsabilitatea este deosebit de mare.
treburile curente, dar con~tiinta ca Întotdeauna calculeaza
Mi se spune periodic: ,,De ce scrieti ca este sistemul
variantele. În realitate ~i chiar În vis, acest proces are loc În
dumneavoastra? Gre~elile le opriti pentru dumneavoastra, iar
permanenta. Dar noaptea trebuie cautate stari similare. Daca eu
sistemul ÎI cedati lui Dumnezeu" daca a~ ~ti suta la sutii unde
adun câteva asemenea momente, ele pot fi comparate ~i reiese
este adevarul ~i unde este gre~eala, a~a a~ proceda. Eu cercetez,
ceva. Astfel, Îmi aduc aminte: cu 0 luna În urma, Înainte de 0
Împarta~esc experienta, patrund În ceva, de aceea iau asupra
prelegere În Piter (Sankt Peterburg), rn-a sunat un prieten. El a
mea responsabilitatea. În general, nu-i corect sa te ascunzi,
avut 0 stare complicata.
tocmai de aceea nu mi-am luat un pseudonim când am seris
prima carte. - ~tii ceva? Sunt gata sa ma prabu~esc, - a spus el. - Ma
rog dar nu ajuta la nimic. Pur ~i simplu ma sting. Se pare ca de
lar simt dl!rerea În partea de jos a stomacului. lese dispretul,
data aceasta e real. Doamne, cât de u~or este sa dai sfaturi
critica oamenilor din cauza fricii de viitor. Din nou mi se
altuia când lui Îi este rau ~i tie (i-e bine!
Învârte capu!. Ar trebui sa 0 consider ca pe 0 aluzie fina ca
trebuie Sa termin ~i sa ma ocup de alte lucruri! Înainte, În - Starea ta nu este legata de 0 anumita situatie, - Îi explic
eu lui. - Tu ai peste cincizeci de ani ~i ai un copil mie. ~tii de
situatii critice, am avut posibilitatea de a primi informatia sub
ce la parintii batrâni pot exista copii bolnavi? Savantii explica
forma de tex!. În general, 0 asemenea informatie venea când
acest lucru prin acumularea gre~elilor În gene. De fapt, se
comportamentul ~i conceptia rn-au privat de posibilitatea de a
acumuleaza nu gre~elile, ci supararile. La omul credincios ~i
supravietui. Se pare ca ultimul text a fost cam a~a. Timp de
bun la suflet se va acumula iubire ~i nazuinta spre Dumnezeu.
câteva luni rn-am luptat cu 0 problema ~i nu am putut nicicum
Sa 0 rezolv. Am Încercat sa iau 0 informatie sub forma de text Urma~ii lui vor fi talentati. La omul suparacios, ranchiunos ~i
descurajat la aceea~i vârsta copiii ~i nepotii pot fi gray bolnavi.
~i am primit un raspuns: "gândqte singur". De obicei,
Copiii sunt lupa parintilor. Astfel, iata, - anticipez eu riposta
informatia sub forma de text este oferita de destinul unui aIt om
lui, - tu nu e~ti suparacios, ranchiunos dar tu ai fost mereu
sau al meu. Dar În ultimul timp aceasta a fost din ce În ce mai
mult 0 dezinformare ~i printre altele, Îara explicatii. Înseamna ata~at de relatiile de dragoste umana, de dorinte superioare.
Copilul tau e talenta!. Amploarea dorintelor sale este mare, dar

90 :.\".
91
 tu i-ai transmis lui 0 mare dependen!a de aspectele umane
superioare. Cu cat este mai ampla fericirea noastra sentimen- ,
tala, cu atat mai ample trebuie sa fie ~i zdruncinarile. În medie '
tu pOli sa supor!i zdruncinari emotive cu 0 amploare a treizec;
de vie!i, iar pentru copilul tau zdruncinarile vor ajunge la
~aptezeci de vie!i. Cui i s-a dat mult, de la acela se ~i cere mult.
Acum tu prelucrezi problemele lui viitoare, posibilele situapi
traumatizante de netrecut.
- Ce am de tacut? - ma Întreaba prietenu!.
- ~tii ceva, va sosi timpul cand eu voi vedea, voi În(elege,
dar purin voi putea schimba. Înainte a fost mai simplu: ai
pacatuit, te-ai spovedit ~i boala a trecut. Acum viid cum te trage
viitorul În jos. Vad zdrunciniiri ample ~i nu pot sa dau nici 0
re(eta. Pot sa 'pun numai sa continui sa te rogi pentru tine ~i
pentru copii. Sa te concentrezi mai mult asupra iubirii ~i
co~uniunii cu Dumnezeu. Pentru un anumit timp renun(ii la
tot. Inchide total frica, neÎncrederea În tine ~i depresia. Îndepar-
teaza dependen!a de viitor ~i Înlatura orice framantari.
I-am reJatat parabola biblica despre fetele neÎn!elepte care
nereu~ind sa umple cu ulei cande]ele lor au Întarziat la Întalni-
rea cu Mirele Ceresc. Hristos a indicat ca va sosi perioada
pentru care trebuie sa ne pregatim din timp. ~i iata ca cel ce s-a
pregatit În permanenla va suporta Încercarea. Vleiul din
candela Înseamna iubirea din sufletul nostru. Pentru a strabate
ziua de maine, noi trebuie sa posedam 0 cantitate minima de
iubire ~i niizuin(ii con~tienta ciitre Dumnezeu. Pentru aceasta
este nevoie nunumai de 0 luna sau de un an.
92
Este 0 idee interesantii Întrucat la mine, În perioada Pa~telui,
aU loc stari similare. În principiu, ele au loc la fiecare, dar pur
~i simplu eu le simt mai accentuat. Iata un tablou curios:
emoliile lui Iisus Hristos ni se transmit noua ~i noi, cu to!ii,
il
ortodoqii, catolicii, musulmanii, iudeii ~i budi~tii, În 1
subcon~tientul nostru, traversam pregatirea pentru decaderea ~i
naruirea tuturor valorilor vielii. Însa, la 0 scara deosebit de
profunda. Daca din acest moment noi suntem orientali spre
iubire, gata sa renunlam la tot, atunci În fiecare an elaboram
mecanismul de salvare al sufietUlui ~i al corpului.
Încerc sa diagnostichez amploarea zdruncinarii ~i ma
minunez. 0 oscilalie de amploarea a zece-douazeci de viep.
Pentru mine, no!iunea de emolii de amploarea a trei sau zece
vieli constituie 0 scala care Îmi permite sa ma orientez În
cercetari. Eu spun la lec!ii:"Pentru a supravielui În urmatorii
ani, omul trebuie sa pastreze unitatea cu Dumnezeu prin
destabilizarea emo!iilor cu 0 amploare a 50 de vie(i". Se
Întampla ca informalia transmisa prin Noul Testament permite
pastrarea iubirii Într-o masura mult mai mare În caz de
destabilizare cu 0 rezerva a iubirii la puterea a zecea, Întrucât
noua amploare a viitorului se apropie din ce În ce mai mult,
zdruncinarea are loc tot mai intensiv. Deocamdata, aceasta are
loc la nivelul subcon~tientului. Mulli oameili nici macar nu
Înleleg ~i nu simt ca În sufletul lor, se acumuleaza În
permanen!a emolii ale fricii, urii ~i supararii. E posibil oare ca
tocmai aceasta sa fie judecata suprema despre care alegoric a
vorbit Hristos? Pentru cel care niizuie~te ciitre iubire ~i catre
'''l,
'.-1<'
93
 Dumnezeu Încercarea viitoare va trece pe neobservate, iar cel Il
Acum noi intram În perioada când subcon~tientul nostru se 1
caruia Îi este frica, Înraindu-se ~i regretând, Închide pentru el
deschide, când gandurile noastre, sentimentele ~i aC(iunile
aceasta posibilitate. Il
devin mai importante de zeci de ori. Dar chiar aceasta perioada
Nu demult, discutând cu 0 pacienta, i-am spus glumind:
Încordata are cul mile sale asupra carora se concentreaza
- Va aminti(i parabola despre judecata suprema? lata, noi
trecutul, prezentul ~i viitorul. ~Î 0 asemenea sfera stralucitoare
ne aflam cu to(ii În coridor.
a constituie saptamâna Patimilor Înainte de Pa~ti. Stralucitoare
- ~ti(i ceva, - a raspuns ea. - Mi se pare Ca eu deja sunt ID
nu nu mai pentru ca are loc cel mai intensiv salt În planurile
sala de judecata.
subtile, dar ~i pentru ca se confera mecanismul de supravie(uire
Îmi aduc aminte cum i-am sfatuit pe pacien(i;" În vialâ
În aceasta perioada. Mecanismul de salvare, adica nazuin(a
apare 0 situa(ie când ni se deschide subcon~tientul ~i fiecare
câtre Dumnezeu care În permanen(a nu depinde de nimic,
fraza a noastra, fiecare aC(iune a noastra devin de 0 mie de ori
expusa detaliat cu 2000 de ani În urma.
mai importante". Batrânele vrajitoare din Karelia mi-au spus Ca
În cele douazeci ~i patru de ore exista doua minute când orice
Azi este 23 aprilie 2003. Au mai ramas câteva zile pâna la
cuvânt exprimat se Îndepline~te, de aceea este mai bine sa-Ii (ii
Pa~ti. În ultimele câteva zile a fast a vreme minunata. Ma uit
gura atunci când vrei sa dore~ti raul cui va. Astfel, daca la copiii
pe fereastra la ramurile copacilor ce se leagana. Este
no~tri are loc explozia sentimentelor, acestea sunt tocmai acele
primavara. Este mai u~or sa percep iubirea În aceasta perioada.
doua minute, dar Întinse În timp. Atunci când copilul are 13-15
Diminea(a am auzit prin fereastra deschisa trilui pasarilor.
ani sau când se Îndragoste~te pentru prima data la 16-18 ani,
Trebuie sa pas tram acest sentiment de iubire cât se poate de
când copiii se casatoresc apoi trec prin perioada de sarcina ~i
mult ~i sa Îndepartam tot ceea ce ÎI Împiedica.
apare pe lume un copil, În acel moment sunt solicita(i imens.
În univers nu exista, nu a fost ~i nici nu va fi niciodata
Pentru accentuarea concentrarii asupra iubirii se zdruncina
motiv pentru renun(area la iubire daca nu-I Yom inventa
esenta umana pâna la cele mai profunde niveluri. Copiii se
singuri.
conecteaza În mod intuitiv la parin(i. Daca piirintele În acest
moment nu se ab(ine, este În stare de frica ~i agresiune, el, rara
voia lui, dauneaza copiilor ~i nepo(ilor sai. lar distrugerea
a vecina mi-a povestit 0 istorioara interesanta. De
planurilor lor subtile se Întoarce apoi la piirinte prin boala ~i
nenumarate ori, la ea in spalatorie au incercat sa creasca
flori, dar din cauza ca atmosfera nu este cea mai buna,
moarte.
pretutindeni particule de detergenti depuse etc., florile nu

94 ,!_~:4t'
95

au supravietuit. Odata ea a adunat floriie aproape
ofilite, aruncate in groapa de gunoi de clitre iocuitorii
casei. Le-a ingrijit cu dragoste in spaiatorie
~i Spre
marea uimire a iucriitoriior, pianteie au inflorit in
aceasta atmosjera. De ce floriie scoase din "gunoi" au
trait mai muit deciit in conditii domestice?
Voi descrie la Început câteva situatii. Eu rn-am uitat pe
postul ,,Animal Planet". Acolo a fost prezentatâ 0 cireadâ de
bivoli dintre care unul era debil ~i pe care l-au atacat leii.
Câteva leoaice au Înconjurat animalul, s-au aruncat asupra lui
~i l-au doborât. în mod mecanic eu am diagnosticat parametrii
lui: programul de autodistrugere
depâ~~te de cel putin ~apte
ori pe cel al m°rtii. Capacitatea de a accepta situatia traumati.
zantâ era pe:minus. Nivelul mândriei de ~apte-opt ori mai mare
decât cel critic. Se pare câ atunei când ie~i În planurile subtile
nu are importantâ pe eine diagnostichezi, un om, un animal sau
0 plantâ. Ce Înseamnâ dorinta? Aceasta este un impuls energe-
tic care conecteazâ cauza cu efectul. Aceasta este 0 eliminare
de energie ~i 0 Îngustare a timpului. Ba este programul În care
este codificat mersul evenimentelor. Fiecare fiintâ vie se
dezvoltâ dupâ un anumit program, adicâ are dorinte ~i forme
ineipiente de con~tiintâ. întrucât ~i natura moartâ are un eiclu
de dezvoltare În timp cu un coefieient determinat, noi putem sâ
judecâm ~i natura moartâ. Programul de dezvo]tare al universu-
lui este codificat În sentimentul iubirii. Dacâ Propriul program,
care se aflâ Întotdeauna În conflict cu programul prineipal al
96
!:
universului trece peste linia ro~ie, are loc distrugerea
' structurilor de suprafatâ de dragul salvarii celor profunde. De
indatâ ce agresiunea subcon~tienta fatâ de sentimentul de iubire
la bivol a depa~it linia ro~ie, el a Început treptat sa caute
'< situatia În care putea sâ moarâ. Daca el nu ar fi fost sfâ~iat de
'
lei, atunei ar fi putut sâ-~i rupa piciorul, sâ se Îmbolnâveascâ
etc. Animalul de prada simte Întotdeauna jertfa care este
hârâzitâ sâ moara.
Un ait exemplu. Savantii au Tacut un experiment dând
ciorilor 0 sârmulita Îndoita. Adicâ un mijloc de muncâ pe care
acestea I-au folosit pentru obtinerea hranei. Uneia dintre eiori i-
au dat 0 sârmulitâ dreapta. Pasarea s-a Îndepârtat de ea, s-a
gândit apoi a Îndoit sârma ~i a Început sa dobândeasca
mâncarea cu ea. Aceasta n-a Însemnat doar folosirea ei ~i
crearea instrumentului muncii ceea ce constituie unul din
principalele particularitati ale intelectului. Ce trebuie avut ca sa
apara instrumentul muncii? Trebuie avutâ 0 gândire abstracta.
A face abstractie de prezent ~i sa prive~ti În viitor adicâ sa-ti
Închipui cum va lucra În viitor obiectul creat. Daca noi yom
cerceta lucrurile atunei Yom vedea câ toate fiintele vii pot
modela viitorul.
în acela~i program televizat eu am vâzut cum În America de
Sud pe~tii din apele fluviale sar din apa ~i depun icrele pe
frunze de plante pentru a nu fi Înghitite de alti pe~ti. Acest
fenomen demonstreaza de asemenea gândirea abstractâ. Când
'! pe aripile fluturilor apar desene colorate care amintesc 0 privire
fixâ care sperie pâsarile, aceasta de asemenea constituie
.:,:\ff 97
 modelarea situatiei viitoare. Numai ca la insecte un asemenea
proces dureaza sute de mii de ani, iar la pe~ti ~i animale are loc :
mult mai repede. Cu cât este mai mare orizontul trecutului,
prezentului ~i viitorului, cu atât mai mu!! observam dezvoltarea
gândirii.
De curând 0 femeie mi-a povestit urmatoarele: când a murit
soacra ei, s-a Îmbolnavit gray pisoiul, i-au cedat rinichii.
Stapânii au reu~it sa-I puna pe picioare.
- ~titi dumneavoastra, când noi ne rugam, pisoiul se
apropie de noi ~i ne linge mâna, mai cu seama so(ului. Da, de
fapt, când noi punem caseta cu expunerea dumneavoastra,
pisoiul vine la noi, se culca lânga noi ~i se uita la caseta
Împreuna cu noi.
-Faptul ca va linge pe mâna Înseamna pur ~i simplu
multumire. Când a murit soacra, sotului dumneavoastra au
Început sa-i apara probleme serioase Întrucât s-a terminat
asigurarea, - am explicat eu. - Pisoiul a luat asupra sa proble-
mele, de aceea i-au cedat rinichii. Când vii ruga(i, Îi face bine
iar el vii mul(ume~te pentru asta. Cu cât este mai serioasa
informatia, cu cât este mai densii, cu atât ea piitrunde la un
nivel mai profund. Acolo nu exista cuvinte, nu exista
diferentierea verbalii. Iatii de ce oricât de ciudat ar parea,
pisoiul prime~te acea informa(ie care are loc În timpul
expuneflI ~iaceasta Îi ajuta precum unui omo
Ne Întoarcem la plante. În planurile subtile noi suntem uniti
- omul, animalul ~i plantele. Mai mult decât atât, tot ceea c~
intrii În contact cu omul accelereazii dezvoltarea sa ~i se umple
98
de emotii umane. Chiar ~i obiectele naturii moarte Încep brusc
sa manifeste 0 sensibilitate activa. Oridit ni s-ar parea de
straniu, are loc un proces de educatie. Planta care este aruncata
la gunoi recunoa~te ca ea va pieri. Viata ei se destrama. În
momentul destramarii planului fizic are loc activarea planurilor
subtile, se poate spune ca se purifica sufletul florii. Ea a fost
aruncata la gunoi pentru ca mai degraba ea s-a dezvoltat rau.
Planta a avut un stapân ale carui probleme ea le-a luat asupra
sa. În spalatorie, de~i acolo nu exista un destin favorabil, planta
nu avea un stapan anume. Deci, energetica buna este deseori
mai importanta decât un mediu bun. În plus, floarea simte
intuitiv: se ofile~te ~i este aruncata. ~i oridit ar parea de ciudat,
floarea reac(ioneaza. Mul(i au observat ca la un stapan plantele
se simt minunat iar la altul se ofilesc. Cine este prea gelos spre
exemplu ~i este ata~at de viata, la acesta În locuin(a se simt
bine liane]e. amui care are 0 mândrie crescuta este mai bine sa
!ina cactu~i. Ei, cu energetica loI', diminueaza concentrarea
asupra destinului favorabi!. Orice fiin!ii vie traie~te Într-un
mediu fizic ~i spiritual adica Într-un mediu informa(ional-
energetic. Pentru adaptare ~i dezvoltare sunt importante
ambele: la un interval scurt, mai important este mediul fizic, la
un interval mai mare mai important este timpul ~i spiritu!.
Când are loc Înrauta!irea mediului fizic, pentru a supravie-
tui
.' fiinta
. vie activeaza mediul spiritual, adica structura sa de
camp. Cu cat este mai rau mediul fizic, cu atât mai purin
trebuie sa depinzi de el pentru a supravie!ui. Are loc trecerea
punctului de sprijin de la structurile fizice la cele spirituale ~i
...,.
'"':.
99
 conectarea la programul
universal al UniversUlui,
sentimentul iubirii pentru a primi energia necesara. Energia se Pllteti sa descrieti ce incalcare Cilce boalit este legatit?
poate ob!ine În detrimentul reacliilor chimice ~i se poate obline
din vid nemijlocit. Daca se slabe~te un canal, are loc activarea Eu am vrut Întotdeauna sa fac acest lucru dar ceva rn-a
celuilaJt canal. Plan urile subtife Înseamna viitorul nostru. .
opnt me reu , Acum Înteleg despre ce este vorba. Daca
~e:unem
Activarea acestora mare~te rezerva viitorului, adica vitalitatea pe ra' ftu1ele, ce pacat con d uce 1a ce boala , atunci rehgla mcepe
.,
urma~ilor. Daca omul va fi permanent sa dlspara
' '-m t p reuna cu IUb.rea, Omul este Întotdeauna
supraalimentat, i se vor ..
Îndeplini toate dorin(ele, la el va avea loc degradarea planurilor predispus som a bl a un avantaJ atuncl c ând 1 se adreseaza lui
'

subtile ~i el nu va na~te copii sanato~i. Daca noi exarninam .

Dumneze u dar În acest caz, tre b me sa'existe 0 anumitâ limita.
societatea occidentala care a Învatat sa nu se limiteze, atunci . - d noi facem un scop m,
Atuncl ca,n d' Divin atunci acesta se
, ,
vedem sterilitate ~isemne de degradare. transforma cu IImpu 1În uman. Însa cand noi facem un scop dm
Nu demult rn-am uitat la 0 emisiune despre China. Un ~ofer uman, acesta cu, timpul se tranSlorma'În
, malefic ~i se
,
lucreaza 12 ore transportand pasagerii, iar partenerul de munca, ' 0 mul poate sa judece astfel: "De ce sa ma rog daca
destrama"
În acest timp doarme În portbag.y, Asta se Întampla luni Întregi, eu sunt sanatos.? C-and ma Îmbolnavesc 0 sa aflu cu ce pacat
Imensa capllcitate de munca a chinezilor este determinata de este legata boala, atunc.'0 sa ma rog cat trebuie ~i 0 sa ma
condi!iile extrem de grele de vialâ ~i de suprapopulare. Cu cat Însanato~esc", $tllnta
" nu trebuie sa supuna re 1Igla.
" Pur ~i
lucreaza mai mult omul, cu atat mai pulin depinde de mediul . - . X
simplu trebme m pe rmanenlâ nhUlt Cat re Dumnezeu ~i dUre
fizic. În ceea ce prive~te munca, eu am În vedere nu atat .
iubire ~i trebuie depa~lta -m perrna nenlâ dependenta de fericiri
consumul fizic, cat cel al energiei nervoase. De aceea, cea mai .
lume~tl. Aceasta este principala parte componen ta a ceea ce
buna condi!ie de dezvoltare are loc atunci cand confortul fizic ,- - ,
numim fericire adevarata. ln. ~rspec t'va
1: acest lucru confera
se schimbâ cu Înfranarea supravieluire, sanatate ~i fenctre de once gen - spirituala,
~i condi!ii exterioare dure. Atunci se
dezvolta nu numai structurile fizice, dar ~i cele spirituale. sufleteasca~imateriala,
Daca vorbim despre omenire În totalitatea sa, atunci tocmai .
R ugaclU
" nea este un mlJ " 1oc de unire cu Dumnezeu ~J de
,
oamenii, renunlând de buna voie la mediul fizic confortabil, au percepere a iubirii . Daca 0 transformam -m mlJ
"Joc de solutiona-
devenit siha~tri, filozofi, sfin!i, completand În mi~care, dar
ale omenirii, tarâ de care nu poate exista rezervele strategice
supravietuire ::Ii:~::Z: c~r:~l::~~~:::~i:a:en:~ ~::~en~
ulterioara. de suprafa!a se -md ep arteaza iar de cele subtile ~I pd:o~:::::

100
.:.~,"~.
101
 Întare~te. De aceea, nu merita sa legam prea strans sufletul de
.
corp. Mul(i judeca astfel: sJOucida . Fiecare din ei va avea propria boala. Daca emo(iile
"M-am rugat iar boala nu a trecul. . .
Atunci pentru ce mai am nevoie de credin(â În Dumnezeu?" agresive se transmit la urma~l, mal dep arte de cea de-a trem
. ..
generalie, atuncl poate fi1 vorba de Îmbolnavm de nelecUlI.
.
Daca te adresezi iubirii ~i lui Dumnezeu, aceasta Întotdeauna
. .
Toate aceste boli se lecuiesc Într-un smgur ~od. sa accep (i
vindeca dar, În primul rand, sanatatea noastra strategica,
. .. -
viitorul nostru. Cateodata aceasta adresare ajunge impetuos În pler derea umanului ~i sa vezi În aceasta vomta Dlvma, sa
. .. ...
prezent ~i atunci are loc un miracol: cele mai grave boli se pâstrezI D Ivmu1 -10 momentul dlstrugern, sa- Întele. g i ca nu
. . - w
exista vmovatl, ca- faara boala nu exista dezvoltare, sa percepl
.
vindeca repede. Dar acest lucru are loc nu cu fiecare ~i nu
Întotdeauna. De aceea este mai bine de folosit medicamente, aceasta cu Întreaga fiin(a, adica sa vindeci sufletul.
. -'
Mai devreme sau mal tarzlU,corp ul va aJunge sufletu 1.
În(elegand ca ele nu duc la Însânato~ire adevarata, dar u~ureaza
situalia. Este adevarat, ca În ultimul timp, În legatura cu
N uemu
d It m -a m uitat la 0 emisiune de televiziune: un
accelerarea impetuoasa a tuturor proceselor,
un efect din ce În ce mai mic, iar schimbarea medicamentele au
spirituala este din
-
om ln v,,a- rsta a l'ost total
..
impotent. Au trecut catwa. am,
. .
.
ce În ce mai, mare. Doresc sa subliniez Înca 0 data: bolile sunt el a Jacut cuno§tinta cu 0 Jemeie tanara
"" §t a d emt un
ev.?
cu miiJe iar cauza este una singura: insuficienta iubire de biirbat normal. Gare atat de mult depinde de Jemete.
Dumnezeu. De Îndata ce Încetam sa nazuim catre Divin, noi ne
. d Sa- vedem de ce femeia are
Haide(i sa examinam pe ran.
cufundam În uman ~i Începem sa depindem de acesta, adica de
. . . ..
viala, desfatare sexuala, energellca mal putermca- decât bârbatul? Probabll eXIsta
- un
respiralie, mancare, dorinle ~i singur raspuns: COplll.F emeia trebuie sa nasca.- Conceperea,
...
con~tiin(â. Cu cat depindem mai mult de acestea, cu cat este
.- um
mai mare agresiunea pe care 0 simlim fala de Dumnezeu ~i de formarea fatului ~i na~terea, toate acestea neceslta u~ cons
iubire, cu atat mai grea este Îmbolnavirea. Un om a iertat-o pe i antic de energie. De aceeaeste pe dep lin eVldent ca natura a
femeia iubita care I-a parasit, dar a regretat acest lucru. AI ~n:estratfemeia cu 0 structuraexterioara firava, cu d~penden:-
doilea om nu a put ut sa ierte, a linut mult timp supararea. AI - etc.. d~r ei i-a dat rezerve Imense e
social a ~ifizica de barbat
treilea nu numai ca a ramas cu supararile, dar a continuat În energie În planurile subtile. Pana- -m secolul al XVIII-lea,
. . . - d
permanen(â sa fie gelos. AI patrulea a fost cuprins de ura. AI biserica le-a mterzls femeilor sa primeasca educa(le. Can
cincilea a fost cuprins de ura ~i a Înjurat În permanenla. AI
. .
femeia Începe sa Îndeplineasca funclii ale barbatului, atun~1 I~I
.
~aselea nu a vrut sa mai traiasca. AI ~apteJea a Încercat sa se Poate pierde rezervele sale principale. Destul de d~s ;nv~s c
.
tabloul când se Îmbolnavesc seno s copiii daca ,emel le
102 ,:,~~;~,
103
 consuma multa forta pentru Învatamântul superiar pentru
disertatie, pentru conducere etc. Astfel, de Ia"natura, femeia are
0 energetica suficient de puternica. Gândul, cufundarea În
subcon~tient devin ac(iune. Cu cât femeia este mai corect
educata, cu atât mai sanato~i ~i mai fericiti sunt solul ~i copiii
ei. Dumneavoastra probabil ca ali auzit de metodele destul de
raspândite de Întinerire. Un om În vârsta a dormit cu fete tinere
~i a Întinerit vizibil prin aceasta. Aiei avem de-a face cu 0 mica
nuanlii, data de orientarea interioara a energeticii femeii.
lmaginali-va urmatoarea situalie: 0 fata tânara se Îndragos-
te~te de un barbat În vârsta. El Îi spune: ,.Eu nU-Ii las nimic
dupa moarte. Noua ne este bine acum ~i Yom trai cu acest
moment". În subcon§tientul ei iese programul:
Cu cât va !rai
mai mult el, eu atât mai bine se va simli ~i cu atât
" mai bine Îmi
va fi mie". lar barbatul devine sanatos, Începe sa Întinereasca
viizând cu ochii. AI doilea Spune: ,.Eu te iubesc cu disperare ~i
tat ceea ce am Îli las lie dupa moarte prin testament". În
subcon~tientul fetei se transmite un program:
mai mult cu atât mai multe ~anse exista ca "Cuel sacâtschimbe
va trai
testamentul ~i eu sa pierd totul". Este greu ca acest barbat sa
conteze pe 0 vialii lunga. Nu demult un englez a Tacut
urmiitorul anunl: ,.Doresc sa mor În pat cu 0 femeie frumoasa
care sa mi se diiruiasca plina de pasiune. Ea va primi 0 sumii
frumu~ica". El trebuia sa publice În ziare fotografia sa. Ar fi
primit atâta energie de la femei Încât el ar fi dus-o Înca vreo
douiizeci-treizeci de ani. Este adeviirat ca pentru aceasta trebuia
sa se limiteze numai la un singur anunl.
104
La multe popoare din lume, iar În lndia pâna În zilele
naastre a existat un obicei crunt: daca moare solul, sOlia este
trimisa la moarte dupa el. În consecinlii, femeia era extrem de
cointeresata ca sotul sa-~i continue viata. lar atunci când
tradilia se menline timp de mii de ani, atunci aceasta deja intra
În gene. Energetica femeii lucreaza nu pentru distrugere ci
pentru Întarirea barbatului indiferent cum ar fi el. Apropo,
patru femei la un singur musulman dau un efect complicat.
Când omul are câteva neveste, fiecare dintre ele se straduie~te
sa fie mai atractiva decât cealalta ~i Îi transmite intuitiv
energie, concentrându-se asupra dragostei. Transmiterea
permanenta de energie dezvolta femeia ~i 0 face mai apta
pentru a na~te copii, iar biirbatul rezolva acele sarcini pe care
nu le-ar fi putut rezolva singur. Evident ca pentru aceasta a
existat obiceiul de a avea haremuri mari. Visând la Întâlnirea
cu stapânul, femeile au Întarit energetica lor, Întarindu-se În
consecinlii energetica §i bunastarea statului În Întregime.
Daca barbatul cheltuie aceasta energie mai mult pe el,
devenind vampir, pot apare probleme a~a cum s-a Întâmplat cu
un conducator din Orient pe care I-au sfâ~iat sotiile. Oricât de
con~tient ar fi omul, În el rezida Întotdeauna principiul
animalic. Daca Înainte femeia depindea de barbat, atunci În
launtrul ei ea a fost cainteresatii de sanatatea, supravietuirea
lui, motiv pentru care se Înfrânau În permanenlii pretentiile,
pastrând iubirea prin Înjosirea umanului. Daruind dragostea
sotului
. , femeia a daruit-o ~i copiilor. Ura fala de sot conecteau
programul de distrugere a propriilor copii. Daca femeia nu are
:::~.
105
 un motiv pentru Înfrânarea agresiunii ~i a preten(iilor, ea se
cre~te impetuos, iar slujbele barba(ilor sunt ocupate de femei.
dezva(a sa daruiasca dragostea so(ului. Ea Înceteaza sa le-o
De ce este legat acest lucru?
transmita ~i copiilor iar mai departe urmeaza degradarea.
În (arile europene viala ~i continuarea acesteia au devenit 0 - Se pot presupune urmatoarele, - am raspuns eu. - Biolo-
aic
Ci femeia este concentrata mai puternic asupra vie(ii ~i
valoare absoluta. Legea apara cu stra~nicie În primul rând '
dorin(elor. Acest lucru este necesar pentru a na~te copii. Când
femeia ~i copilul ei. În Rusia toata lumea În(elege no(iunea de
conducatorul este barbat atunci viala ~i dorin(ele devin
"casatorie fictiva". În Elve(ia este mai mult raspândita expresia
secundare ~i societatea se dezvolta normal. Când femeia
"divor( fictiv". Femeia divor(ata 0 duce mai bine din punct de
conduce totul atunci la Întreaga societate cre~te subcon~tient
vedere financiar decât cea casatorita. Barbatul nu numai Ca
concentrarea asupra vie(ii ~i dorin(elor. Toate femeile dintr-o
devine pur ~i simplu inutil, dar chiar deranjeaza. Oare unui
asemenea societate, Tara sa vrea, Întaresc concentrarea lor
asemenea barbat femeia Îi va darui dragostea ~i se va ab(ine de
asupra sexualita(ii, dorin(elor ~i sentimentelor. Aceasta duce nu
la preten(ii? Pentru aceasta este nevoie de un nivel Înalt de
numai la sterilitate ~i apari(ia pe lume a copiilor bolnavi, dar
autoeduca(ie, care pur ~i simplu nu exista În lume. De aceea,
devierea brusca spre sentimente formeaza Înclinarea spre
Europa se' degradeaza ~i popula(ia se completeaza din
homosexualitate la barba(i ~i la copii.
musulmani cu mul(i copii. Eu nu chem la distrugerea femeii.
Eu Încerc pur ~i simplu sa ma descurc cu ceea ce se petrece. - ~ti(i ceva, - rn-a Întrerupt el pe mine, - În Japonia, cu
treizeci de ani În urma s-a introdus un experiment. Au fost
Femeile ~i barba(ii devin egali În drepturi. Dar cand femeia
selec(ionate cele mai de~tepte femei, pline de voin(a ~i energie.
Începe sa se ocupe de bodybuilding, afaceri, ob(ine 0
Nivelul de disciplina a fost mai Înalt decat la barba(ii care se
~colarizare superioara, nu mai depune efort sa se autoeduce
ocupau de afaceri. Aceste femei au condus 0 firma puternica
ceea ce Îi trebuie mult mai mult decât barbatului ~i atunci
dar dupa cateva luni totul s-a prabu~it.
pierde energia dedicata apari(iei copiilor.
- E totul În regula, - am explicat eu. - Pentru a conduce,
Nu demult la consulta(ie, un om rn-a provocat la 0
trebuie sa te deta~ezi de dorin(e. Din femei pot ie~i buni
asemenea tema curioasa:
conducatori daca ele launtric renun!ii la funqia de a da na~tere
- Cu douazeci de ani În urma, cand pentru prima data am copiilor. Asta Înseamna, fie sa fie sterila, fie sa fie În varsta.
ajuns la Berlin, n-am Întâlnit acolo nici un homosexual. Acest
Apropo, În Întreaga lume au aparut acum multe femei-condu-
cuvânt constituia 0 jignire. Acum numarul homosexualilor
cator. Judecând dupa toate, acesta este semnul de Îmbatrânire a
civiliza(iei noastre. ~ti!i ceva, eu am Încercat cumva sa

106 _:.:::~.
107
 1
ii

",1
Il'
. i
diagnostichez modul În care se miqoreaza interactiunea 1
profunzimea subcon~tlentu lui ~i atinge lumea Înconjuratoare
principiului masculin ~i feminin la0111. La om acesta are lac În . l,
amplificând tendmta de dezieere de Dumnezeu <i , de iubire. 0
felul urmator: pâna la cincizeci
de ani exista prioritatea - . -
asemenea ce 1u ra ca nceroasa, bmemte 1e s, universul 0 distruge.
1

principiului masculin, de la cincizeci ., .. . Il

1- de oblcel -m natura.
- Întruchiparea vietn ~I
de ani pâna la ~aptezeci A~a se -mtamp
- a
este perioada amestecata, dupa
~aptezecide ani este perioada
. .
contmuarea el, -mtruchiparea dezvolt am - .. ,<i a frumusetii a 1
. . .-
prioritalii principiului feminin, deci 0 Îmbâtrânire activa ~i .
devenit femela, dar -nchinarea
1 În fata pnnclpl'ului feminm ne ,II
1
degradarea organismului. La cei care traiesc mult, prioritatea . - .. .
obliga sa Ultam DlVlnu1. Barbatul este pnnc ip iul informational
Il
1
principiului masculin se extinde În til11p.El poate sa ajunga la 0 . .' 1 energetlc . Bar - batul este mai putemic
iar femeia pnnclplU '.
suta sau mai mulli ani. Cu cât dureaza mai mult, cu atât mai . . .
strateglc ~I mai slab tactic. Femela cre,eaza iar barbatul
., .. . .
mult se extind În timp perioadele
de principii amestecate ~i -
co nduce. Aceste doua Pnnclpn ~I 1nterac tiunea lor .
penmt'- sa
feminine. Informatia na~te energie. . . .. 1
Energia na~te materia. 1 Pentru lUb1' re .
slmtlm pentru c e sunt creati oamenn, a d'ca
Materia se destrama, transformându-se
În principiu informa-
tional. Dupa aceasta schema se dezvoltâ orice praces În
univers. Astfel se dezvolta ~i orice
civilizatie. Sa luam Grecia
antiea. La Început a avut lac 0 expansiune spirituala putemiea,
contacte cu India, cu filozofia
acesteia ~i cu imensa cultura
antiea. Apare religia ~i filozofia adica principiul masculin care
confera Înflorirea culturii perioadei mixte. Cultura se
transforma În civilizatie. Apare
perioada feminina. Cultul
principiului feminin duce la decaderea
moralei, la homosexua-
litate, la degradarea civilizaliei
Greciei antice. În Pompei,
stratul putemic de cultura a Început sa decada prin divinizarea
dorintei ~i vietii. Aiei chiar ~i obiectele de uz casnie au fost
transformate În erotica.
Uneori civilizatia piere ca stat.
Uneori atât statul cât ~i
poporulluate Împreuna. Aceasta depinde probabil de masura În
care Închinarea În fata vielii ~i a dorintelor se duce În

108 109
_:.~~~.
 care nu mai putea fi opritâ. Întreaga America este cuprinsa de
frid ~i aceastii tendinta este foarte periculoasa. Rusia face pa~i
serio~i În Întelegerea a ceea ce se petrece În lume, multi
CUGETARE conduciitori de stat analizeaza bine situatia. Întregul popor
analizeaza, pentru toti e interesant ce se va Întâmpla de fapt În
Jume. Unii lideri ai culturii, artei ~i politicieni justifica actiunile
Americii. Motivul e simplu: banii ~i avantajele. Reprezentantii
intelectualitiitii ruse, În special cei ai culturii ~i artei au fost
Întotdeauna ocupati cu cautarea sensului vietii. Acum ei sunt
ocupati cu goana dupa bani. Pentru ei nu iese a~a de rau.
Înainte, În filme ~i pe scene suferea, cauta ~i se purifica
Acest capital eu a< . d .t sufletuJ, iar acum se Încovoiazii corpul luând cele mai diferite
A. 'J:fi art sa-
" 1 numesc
"consultatie" ,
dar gandurtle mele au deviat §i l-am numit altfel. '
pozitii.
Astfel, America a Învins. Totul a piirut a fi logic, Saddam
Dupa Pa~ti, imensa zdruncinare . Husein Într-adevar este vampir ~itiran. El a Înciilcat Într-adevar
, S-a opnt d eodata.
Interesant,
cand 0 sa se repete d' toate legile ~i normele internationale. De ce se revoltâ unele
. - m nou.? C on~tllnla
.. continua
mecarnc sa enumere variantele p os,.b!le. e ce oare totu~i În tari? Curios cii tocmai cei care au trecut prin faza de socialism
. D '

acest an punficarea a luat 0 asemenea am ~i fascism. Tocmai ei cunosc bine În primul rând doctrina
- P1oare.? l poteza este
urmatoarea: acest lucru poate fi le g
. -
at d e raz bO'u . .
1 dm Irak pe
principala a socialismului ~i fascismului: de dragul fericirii se
care Amenca I-a '.mchetat victorioa" ', . poate comite orice crima. Pentru unii aceasta Înseamna crearea
. sa. v 1ctona extenoarâ
Judecand" dupa toate, s-a transfonnat Într- ..' de bunuri pentru toti orapsitii. Pentru altii Înseamna crearea de
. , o 'mŒangere
<
' mtenoa-
ra.-' ln pnmul rand, ceea ce cer eu la toat bunuri pentru un singur pOpOT.Deci constituie interesele unui
. e e xpunen . 1e este: nu
condamnaI! SUA. Aceasta lara a Tacut cee . singur grup de oameni care se pune mai presus de iubire,
. a ce tre bUla tacut.
'"
Urncul mod de a ie~i din criz" [
a a ost mtanrea pozitiilor
morala, viala altor oameni.
. '-'
'
extenore. Inca putin ~i dolarul , -', . Sunt Întrebat deseori de ce Întreaga lume este literalmente
carma am mcetat sâ-i mai
~" mcredere, ' trecând la euro ticsitii de clanuri mafiote? De ce mafia nu poate fi stârpitii? De
acordam ,
-
, P ut ea sa mceapa 0 cadere
ce ea a paralizat mai multe state printre care ~i Rusia? În Orient

110
:,.~~~. 111
 se spune: "nu exista oameni, exista idei". Comportament
iubire Într-o dimensiune mai mare. Ciocnirea a douA dorinte
Americii ne aminte~te puternic Uniunea Sovietica din ani.
Înseamna lupta contrariilor.
1920. Schema este una ~i aceea~i: ideologia noastra este cea
Existenta materiei, a timpului ~i a spatiului presupune ~i
mai buna de pe planeta. Noi trebuie sa 0 raspândim În Întreaga"
conflict. Dacâ eu am un corp, atunci dorintele legate de acesta
lume. Noi trebuie sa Înabu~im ~i sa distrugem opozantii. Noi
niciodata nu coincid pe deplin cu dorintele ~i corpul altei
salvam lumea de rau.
persoane. Conflictul Înseamna 0 lupta permanentA ~iÎnjosirea a
Înainte un astfel de rau a l'ost Uniunea Sovietica. DupA.
doua dorinte contradictorii. La urma urmei, orice contlict
aceea lumea islamului. Sentimentul de superioritate a unei
: trebuie sa creasca pâna la cele douA jumatati ale universului
anumite idei sau a unui anumit popor asupra altora, mai
care lupta una cu cealalta. În aceasta luptA Învinge iubirea,
devreme sau mai târziu duce la tragedie. Este lipsit de sens sA
adica Întoarcerea la Dumnezeu. Dezvoltarea are loc prin
lupti cu legile dupa care este condus universu!. Legea supremil
amplificarea conflictelor. Dimensiunea dorintelor care
a dezvoltArii 0 constituie legea unitatii ~i a luptei contrariilor.
concureaza este din ce În ce mai mare. Dezvoltarea impulsului
Sa Încercam sa privim mai departe ca sa vedem ce sta la baza
iubirii este din ce În ce mai mare. Contradictia suprema a
acestei legi. Noi provenim din iubire. Nazuim catre ea ~i ne
universului rezida În structura timpului. Dorintele care merg
Întoarcem la iubire. Legea dezvoltarii universului este
spre viitor concureaza cu dorintele care exista În prezent.
acumularea Divinului În toate ~i Întoarcerea la Dumnezeu.
Conflictul Întregului univers se poate vedea În relatiile dintre
Iubirea este acel program suprem pe baza caruia se dezvoltâ
bârbat ~i femeie. Principiul masculin ~i feminin sunt legate de
universu!. Din iubire se nasc dorintele. Ele se identifica ~i
structura timpului. Sentimentalismul feminin luptA cu
c~ncureaza cu iubirea. Dezvoltarea universului consta În faptul
rationamentul masculin, astfel atingând Divinu!. Când una din
ca donntele, dezvoltându-se, se umplu tot mai mult cu iubire
contradictii 0 Învinge pe cealaltâ sau Încearcâ s-o distruga, sA
a~emuindu-se cu aceasta, se contopesc cu ea ~i atunci timpul
frâneazâ sau se Încheie dezvoltarea. Toate civilizatiile care au
dlspare. Cauza ~i efectul devin identice. Cielul de dezvoltare al
existat pe Pamânt s-au dezvoltat ~i au pierit tarâ sa cunoasca
uni~ers~IUise desavâr~e~te. Pentru ca dorinta sa nazuiasca spre
legea principala a dezvoltarii. Energetica Pamântului este
lublre ~I sa mareasca dimensiunea sa, ea trebuie sAÎnceteze sa
se dezvolte cielic ~i de aceea ea trebuie sa treaca periodic Împartita În doi curenti ai timpului: oriental, principiul
J masculin, adresarea catre viitor ~i occidental, principiul
print~-o perioada de destabilizare, distrugere ~i Înjosire. Dorinta
! feminin legat de prezent.
se d.struge, nazuie~te catre iubire, se autorestabile~te prin

112
;..:~~.
113
~
.~
 Pentru a intra În contact cu alte civilizatii, omenirea trebuie
sa devina un tot unitar, În caz contrar ea piere, Pentru a deveni - .
-
gan d lnd u- ma câ 0 sâ stau În Închisoare. Depresia a dispârut ca
. ~

un tot unitar populatia planetei trebuie Sa se Împarta În doua luatâ cu mâna, A trebUit sa con tinuu"
lagare, adica În reprezentanti ai gândirii orientale ~i occiden- Atât statul dit ~I mdlvldul se s up ~n uneia ~i aceleia~i legi a
. ... .
tale, Conllictele dintre state, Împletindu-se, trebuie sa se universulUl,Amenca JefUle~te alte târi pentru a se IZb-aVI' de
largeasca ~i sa cuprindâ Întreaga planetâ, ceea ce observâm depresle,' C'an d socialismul s-a pra- b U~!,
't r olul celui de-al doilea
.
deja În momentul de fatâ. Dacâ Înainte, la Întrebarea cum sâ ne pol I-a luat asupra sa islamul, unde este eVIdentâ prioritatea
. , ,. ..
raportâm la cutare ~i cutare eveniment, eu am avut douâ princlplU1Ui
" mascuhn
"
asup,ra pnnclplUlUI' femmm. Acesta
râspunsuri: - bine sau râu, acum Însâ, am 0 altâ atitudine, pentru un an~ml 't timp a egahzat energe l'Ica Pâmântului,
Evenimentul are loc, eu Îi accept ~i Încerc sâ Înteleg de ce a Conform IOglcII, dup â victoria asupra lumii islamice, principiul
,

avut loc, Nu demult, pe planeta existau doua blocuri antago- feml'nin american, pentru dezvoltarea sa pe ma! departe trebuie
niste: sistemul socialist, condus de Uniunea Sovieticâ ~i - -
sa ga seascâ un nou oponent. D'n
'
1 pâcate , aproape ca nu a ramas - -
. .
sistemul capitalist, condus de SUA. Socialismul S-a prabu~it. pe Pâmânt pnnclplUl
" mascu rm, Toate (iirile orientale, Chma,
Pentru un anumit timp a aparut 0 energeticâ unipolarâ a 'e p neobservate,
Indla" ~I Japont~, au trecut 1a modelul
Pâmântului, Ce se Întâmplâ cu dorin(a daca aceasta nu se occidental de gan d Ire cu Prioritatea principiului feminin,
Înfrâneazâ? Ea se dezvoltâ impetuos, orientându-se din ce În ce material.
mai putin spre iubire ~i dezvoltare. Cu cât este mai mare '" cu 0 m trebare'.. ':De ce.. principalele
0 cuno~tintâ rn-a Ulmlt
concentrarea asupra dorintei ~i a vietii, cu atât mai repede apar rezerve de petrolul ale lumii se alla m malnlÏ e '''rilor ,...
frica ~i depresia. Pentru a egaliza aceasta stare, omul tinde spre musu 1mane.?" Eu am Încercat sâ pun dlagnostlcu 1 ~i am dat
"

- ,
conllict ~iatunci programul de autodistrugere cade, urmâtorul raspuns. ,,Este 0 mare concentrare asupra
,"
, .
În Italia a fost arestat un jefuitor de bânci care avea la activ spirituahtâtll, asupra de pendentei de pnnclplU 1 spm 't ual De
"
'
.
28 de jafuri reu~ite, Când el a fost Întrebat de ce a jefuit târa aici brutalitatea Izbucntrn"f un damenta lIsmu
' ' 1u l' , Pentru a nivela
oprire, Întrucât avea bani destui, el a ridicat din umeri: ata~amentul de spiritualitate se dau bunun" 1 " Acum
mate:::n;rea
"Întelegeti, aceasta este tratamentul meu. Cândva am avut 0 Ipoteza sa.
' - schimbat Întrucâtva. Pentru ca sâ
.
depresie putemica, ' ' - trebule sa-' eXiste mode lul de gândire blpolara.-
supravJetulasca,
Vroiam sa-mi pun capât zilelor prin
sinucidere, dar am observat câ atunci când apar neplâcerile Îmi
. -
Pentru ca omul sâ poatâ medlta, sa se ocupe
de filozofie, sâ se
,. , , ,
este mai U~or sâ trâiesc. Am hotârât sâ jefuiesc 0 bancâ, -1" el are ne voie de stabilltate ~i
con centreze asupra spmtua l Ita,lI,
,
Îndestulare. De aceea, Dumn ezeu Îi ajutâ pe cel care acum se
114
.:,.:\,: 115
 pot afJa În opozi(ie În America, pe cei al caror principiu spiri-
tuai este mai important decât cel material. Când În Rusia a
Început ceea ce noi În mod naiv consideram a fi democralie,
adica prioritatea deplina a banilor, nu Întâmplator s-a nascut
probJema Ceceniei, care a opus unitatea, principiile ~i reJigia
sa.
Destinul Rusiei este curios prin faptul ca aici, În compara(ie
cu America, se formeaza modelul bipolar de gândire. Principiul
masculin traie~te În buna În(eJegere cu cel feminin. Rusia nu
poote supravie(ui tara idei care sa-i uneasca pe tO(i. lar În
acela~i timp, - tara 0 economie dezvoltata ~i principii
economice. Destramarea Uniunii Sovietice a absolvit Rusia de
responsabilitatea pentru opozi(ia fa(a de America. În Rusia a
Început sa se formeze 0 gândire bipolara tara de care nu poate
sa supravie(uiasca nu numai ea, ci ~i Întreaga omenire. Cele
doua contradic(ii care ar fi putut sa distruga civilizalia În Rusia,
Într-o perioada apropiata trebuie sa se uneasca Într-o noua
calitate. Dar pâna atunci lumea trebuie sa se convinga de faptul
ca un mode! curat occidentaJ Înseamna sinucidere. America, În
momentul de fa(ii a ramas rara oponen(i. Lumea islamica tace.
Europa a urmat America ascuJtator. Tarile orientale Împarta-
~esc modelul de gândire occidental. În sfâr~it, America a Învins
Întreaga lume. Pentru a exista În mod normal, orice (ara trebuie
sa se asemuiasca ei ~i sa nu intre În confJict cu ea. Dar, deseori,
tocmai momentele de Înal(are ~i sentimentul victoriei, adica
unipolaritatea, poarta În sine sâmburele Înfrângerii.
116
A Învins principiul ferninin. În plan subtil are loc explozia
concentrarii asupra vielii ~i dorin(elor. Peste un timp trebuie sa
81b a loc izbucnirea programului de autodistrugere ~i amploarea
'
.
acestuia este mult mai mare decât Înainte de cutremurul dm
Armenia. Eu nu ~tiu cum va reacliona Pamântulla un aseme-
nea program de autodistrugere. Se va aru~ca. În aer sau va
Încerca sa scape de infec(ia care ÎI distruge? lnamte, eu vedeam
Întregul Pamânt În plan subtil: s-a luminat clar una din zone~e
de nenorocire, adica acele (iiri unde traie~te popula(la
musulmana. Eu mi-am explicat acest lucru În felul urmator: În
cadrul islamului exista prioritatea imensa a principiului
masculin. Exista un program de Înjosire a femeii. Pamântul are
a energetica feminina. Energetica islamului este agresiva fa(ii
de Pamânt. lata de ce, În aceasta zona pot sa apara probleme.
Dupa razboiul din Irak situa(ia s-a schimbat. lmensele
deforma(ii au parasit teritoriile (iirilor islamice. Totul s-a
concentrat Însa Într-o varianta mult mai rea pe teritoriul SUA.
Acum America, pentru a echilibra situa(ia, trebuie sa devina
bipolara.
Haideti sa examinam cum s-a petree ut acest lucru -m
Uniunea Sovietica. La Început a ac(ionat prioritatea principiului
feminin, Poporului i s-a promis pamânt, bunastare materialli,
Întaptuirea tuturor dorin(elor. Nu a ie~it nirnic. Apoi a ven~~
perioada comunismului militar. lara~i n-a ie~it nimic. Oame~n
mureau cu milioanele. ldeea a Început sa omoare oamenn. Dm
nou un zigzag spre stânga, Începe noua politica econornica. 0
ÎnfJorire impetuoasa a materialului ~i 0 nu mai pu(in
~-,~~~.
117
 impetuoasa degradare a spiritualului. Principiul masculin trece
pe primul plan. El este din ce Î11ce mai agresiv ~i din nou, ca Î11
perioada comunismului militar, Începe distrugerea unui
gigantic numar de oameni.
Dupa moartea lui Stalin, iese din nou În fala principiul
feminin, Încep reformele. Se dezvolta impetuos economia ~i
cultura. Aceasta perioada este unica În sensul ca s-a pastrat
ideologia ~i În acela~i timp a avut loc liberalizarea economiei.
Echilibrul principiilor feminin ~i masculin a dat un avânt
iubirii. Ceva asemanator putea fi observat la Începutul anilor
1920. Atât atunci, cât ~i la Începutul anilor 1960, acest lucru s-a
realizat printr-un avânt putemic al ~tiinlei ~i culturii. Apoi,
principiul feminin pragmatic a Început ascensiunea. Hru~ciov a
pierdut func(ia, reforma se Încheie ~i Începe stagnarea
brejneviana. Principiul masculin ia vânt ~i atinge culmea pana
la perioada apariliei lui Andropov. Ideea iar este gata sa
Înabu~e corpuI. Oamenii sunt prin~i În cinematografe pentru a
explica de ce nu se afia la munca În timpul orelor de lucru.
Andropov nu moare Întâmplator. Prioritatea absoluta a
principiului masculin devine periculoasa pentru Întreaga
planeta. Pemeia este ata~ata de dorin\ii, de via\ii, ea trebuie sa
supravieluiasca ~i sa adcâ pe lume copii. De aceea, principiul
masculin tânje~te dupa democralie. Biirbatul, pentru a percepe
spiritualitatea, trebuie sa-~i ia ramas bun de la via\ii ~i de la
dorinle. Daca femeia nu trebuie sa ri~te, pentru barbat riscul ~i
situalia mortala sunt necesare pentru dezvoltare. Mai departe
are loc activarea legica ~i prioritara a principiului feminin. Vine
118
la putere Gorbaciov. Încep reformele ~i posibilitatea de
supravieluire economica a tarii. Sub presiunea perestroiciii
Începe sa se distrugâ ideologia, morala ~i cultura. Are loc un
recullegic spre dreapta - puciul din 1991. Daca puci~tii ar fi
propus cumva 0 oarecare idee noua, daca ar fi venit cu reforme
ale concepliei socialiste, Rusia s-ar fi Îndreptat spre dreapta.
Dar spiritul a degenerat. Ideologia socialista s-a epuizat, idei
noi nu au mai existaI. A avut loc un total ~i legic recul spre
stânga. Pentru ca democralia sa existe este insuficienta numai
prioritatea principiului feminin. Trebuie sa existe un nivel
cultural aproximativ egal al populaliei macar ~i pentru faptul ca
sa nu fie În~elali de delinatorii puterii.
Democralia presupune egalitatea tuturor În fata legii, un
acces larg la informatiile cu privire la ceea ce se Întâmpla În
aparatul functionaresc, 0 opozitie fata de functionarul public ~i
posibilitatea schimbarii acestuia daca el Înceteaza sa slujeasca
poporul ~i Începe ca 0 celui a canceroasa sa lucreze numai
pentru sine etc. Ceea ce cu totii au considerat a fi democratie s-
a dovedit a fi doar distrugerea structurilor de represiune ~i
economice ale statului. Cu atat mai mult, schimbarea orientarii
politice spre modul de gândire occidental ~i imitarea statelor
occidentale au contribuit În permanenta la formarea unei
structuri similare. Oricât de ciudat ar parea, a fost necesara 0
perioada de haos În Rusia, Întrucat principiul de gândire
masculin oriental a devenit inimaginabil de periculos. Acum
Rusia se Îndreaptii Încet spre dreapta Încercand sa formeze 0
oarecare ideologie, care Îi va putea uni pe toti În baza
,:;:'~
119
 moralitâlii. Oamenii s-au saturat de lipsa de principii, de
iubire ~i 0 Înflorire puternicâ a culturii ~i §tiinlei. Experienta de
minciuna §i hOlie. Din ce În ce mai mult se aud voci care spun
ca este imposibila Înfiiptuirea democraliei În Rusia. Nu demult, trei secole anterioare a condus Rusia la Întelegerea subcon§ti-
enta a adevarului simplu: 0 gândire curat occidentala este 0
În Duma de stat a fost trecuta pe §est 0 lege care interzice
sinucidere pentru Rusia la fel ca §i 0 gândire curat orientala.
nalionalizarea petrolului, a gazelor adica a tuturor bogaliiJor .
Aniversarea a trei sute de ani de la crearea Sankt Peterburgului
naturale din toate tiirile unde acestea aparlin poporului §i
a devenit 0 data care simbolizeaza Împacarea celor doua
statului. 15% din populalia Rusiei dispune de 90% din toate
principii - masculin §i feminin care În mod armonios s-au unit
bogaliile. Un grup mic de oameni, În mod intensiv jefuie§te
in persoana marelui reformator. Deocamdata acest model este
lara. Aceasta informalie nu trebuie ascunsa. În tara, În fiecare
neconturat Dar În anii urmâtori, el trebuie Sa devina con§tient
zi cre§te ura falii de bogali §i falii de nazuinla spre mâna forte.
Fara aceasta Rusia pur ~i simplu nu va supravielui. Gândirea
Pe aceasta undâ ies la suprafalii liderii de orientare fascistii,
bipolara duce la 0 dezvoltare impetuoasâ ~i Rusia, În câtiva ani,
care conving câ democralia este dâunâtoare §i periculoasâ. Se
va parc urge calea pe cale tarile europene au parcurs-o În sute
cupleazâ aceea§i schema: trebuie unili tOli În jurul unei idei,
de ani.
de§i simple ~i primitive. Trebuie Înâbu§it principiuJ feminin §i
America se afla deocamdata În stare unipolara. Daca nu vor
suslinut cel masculin. Cu atât mai mult cu cât Rusia, panâ În
apare oponenti din interior, trebuie sa se activeze tot mai
secolul al XX-Jea, s-a Înclinat Întotdeauna spre modelul
puternic principiul masculin. Situatia din America, În anii
masculin, oriental. Nu ÎntâmpJâtor au fost omorâli tarii
imediat urmatori, va semana din ce În ce mai mult cu perioada
reformatori, care au Încercat Sa introduca modelul occidental
comunismului militar sau cu anul 1937 din Uniunea Sovietica.
de gândire. A supravie(uit numai primul deschizâtor de
Triumful ideii se Întare~te prin lupta cu cei care gândesc altfel.
drumuri, Petru J, care a pus bazele ÎnceputuriJor existentei
Deci, aceasta autounificare a Americii nu se poate opri printr-o
modelului de gândire bipolara. Nu Întâmplâtor, dupâ Petru În
gândire sanatoasa. Este imposibil sa te IUPli cu legile naturii,
Rusia au dominat femeile. Un timp destul de Îndelungat, Rusia
iar deocamdata se accentueazâ programul de autodistrugere.
s-a cufundat În modelul feminin de gândire. De aceea s-a frânat
Eu am scris ca fiecare eveniment care porne§te din viitor, la
a§a de dur activitatea reformatorilor care au urmat
Început are loc de nenumarate ori În plan subtil §i se manifesta
Acum Rusia a ajuns În mod clar la situalia care a existat În
prin detalii neesenliale. Acum câtiva ani, pre§edintele Americii,
~nii 1920 precum §i la Începutul anilor 1960 ai secolului trecut
la micul dejun a Înfulecat cips-uri §i aproape ca s-a sufocat
Inseamnâ câ se poate a§tepta un nou impuls al nazuintei caire
Ciizând jos, s-a lovit de ceva la tâmpla. Aceasta energeticà este

120 '.~:'~
~ 121
 legata de energetica (ârii. Mâncarea ~i sexul sunt simbolurile
.'
wblrea. atât ordinea cât ~i haosul sunt pur ~i simplu identic~.
dorin(elor. Pre~edintele anterior a avut probleme cu sexul: ., . .
p~ntru ca civihzatta sa- supravle (Utasca ~i sa existe, ea trebme
Pre~edintele actual - cu mâncarea. Concentrarea asupra
arte În sine ~rdinea ~i haosul În acela~i timp.. De ace~a:
dorin(elor conduce la programul de autodistrugere. La fel ca ~i sa.~~
pre~edintele Americii, dupa 0 perioada oarecare America poate
. al statului nu trebuie sa fie ordmea, adlc~
pli p iul esential
modelul mascu rm de gândire oriental ~i nici haosul, adlca
cadea ~i se poate lovi la tâmpla. Plutesc gândurile despre criza .. .
modelul femmm de gândire occidental. Scopu 1 .filozofiei
civiliza(iei. Ea traie~te ~i se dezvolta dupa principiul masculin. . -
or icârui stat tre b me sa"fie tot ceea ce permite eXlsten(a . -m
Se na~te Mrbatul, se dezvolta; apoi, treptat, 0 ia În sus princi- ..
acela~1 I1mp a hl'aosu m ~i a ordinii prin trecerea reclproca a
piul feminin ~i el moare. Femeia, pâna la menopauza, se .
unuta -10 c el ala lt , dezvoltarea ~i realizarea a ceea ce noi numim
"
dezvolta În direc(ie opusa. Dupa anii 40-50 la ea are loc 0
iubire ~i atingerea Divinului.
perioada scurta de principii amestecate. Apoi, 0 perioada destul
de Îndelungata, are loc prioritatea principiului masculin.
~i totu~i, CUm moare civiliza(ia? Pâna În prezent, noi nu
avem un mecanism de În(elegere a cauzei din care au pierit
civiJiza(iiie. Nu demult, În fa(a ochilor no~tri a pierit 0 Întreaga
civiIiza(ie - socialismul, care s-a nascut din principiul
masculin. Anii de stagnare au constituit 0 perioada amestecata,
apoi a urmat perestroica ~i principiul feminin Învingator care a
Însemnat pieirea civilizaliei. Acum socialismul nu mai exista.
Rusia este În stare amorra. Trebuie sa se nasca principiul
masculin ~i sa se egalizeze cu cel feminin. Principiul masculin
este principiul de organizare; informa(ia, conducerea, voin(a ~i
ordinea. Fara acestea nu este posibila dezvoltarea societalii.
Principiul feminin Înseamna haos. Haosul este manifestarea
superioara a ordinii. Toate civiJiza(iile anterioare s-au nascut
din haos ~i 0 perioada de timp au existat În ordine iar apoi s-au
scufundat din nou În haos ~i au disparut. În acest sens, ca ~i

122 .::::~. 123

 considera cà el a di,tigat, În realitate a pierdut. Numai ca el nu
vede acest lucru. Chiar daca a nimicit adversarul, el va pieri
apoi singur. Astfel, pentru a Învinge adversarul, el trebuie iubit.
CONSULTATIE Ce Înseamna victoria? Aceasta Înseamna realizarea
propriilor dorinte. Daca exista mai multa iubire decât cea
necesara pentru viclDrie,atunci adversarii În\eleg ca dorin\a lor
este opusa numai la exterior pe 0 zona minuscula; la nivelul
amplu ~i mai profund, dorin\ele ~i scopurile acestora sunt
identice. DorinÇa de a-l distruge pe adversar se schimbii, se
dorqte dominarea lui, impunerea vointei ~i convingerilor
proprii. Tendinta de a-I Învinge se transforma În tendinta de
colaborare. Întelep\ii, atingând bazele existen\ei, au vazut cum
leri am incheiat capitolul . Sa
"Cugetare" . M'al tre b UIe Împiedica dezvoltarea ura ~i supararea ~i au comunicat acest
.
modelez sche ma C°nt~adlctIlIOr.
" Interacliunea ~i trecerea uneia lucru tuturor. Acum a sosit acea perioada când trebuie eliminat
În alta are 1oc pe d oua plan' P'
un. nmul plan - suprasubtil unde tot ceea ce Împiedica sentimentul iubirii. Avern prea pu\ina
ele nu se deose be sc una de cealalta d
aceea trecerea reciproca energie pentru unire, iar acest lucru se vede În situatia actuala.
are loc tara conflict. AI d01'Jea p an '~
l - m zone de grani",... A ceSIa Orientul a fost Întoldeauna orientat spre viitor, iar Occidentul
este planul exterior A'lCl'. cl.ocmrea
. poate duce la pieirea uneia
P ;
din zonele de ro g am . mrea a doua z
u '.
one contradlctoni este
spre prezent. În orice punct al Pamântului, aceste doua
contradictii se Împletesc creând cultura. Cu cât a fost mai
posibila Prin expl oZla '. Imensa - a e '. .
~erglel. A mteraqiona cu amplu principiul masculin, cu cât au fost mai profunde
du~manul ~i a nu mod e 1a starea lUI. mseam - d' , ,
Învataturile religioase, cu atât mai mult a existat civilizatia.
Pentru mode lare trebuie sa lucrezi atât pentr:atin~:;;frangere.
~, pentru Aproximativ cu 12.000 de ani În urma, În plan subtil s-a
el. Lupta permanenta a doua- mlcrocontradictii
.
obliga la format principiul masculin cu un anumit bagaj pentru viitor.
ridicarea nivelului ener g et ,c . D ar 0 mare cantitat d . nu
'
e e energle Principiul masculin l-a nascut pe cel feminin. Informatia din
""a - atragerea lUbl n" J. D aca- eXIsta
se poate ob line ,.ra .
ad versar atunci este imp
' r
. ura t a a de India s-a transformat ~i a trecut spre Marea Mediterana.
osibi l de 'mvms. ,.
Pent Principiul feminin a Început sa se dezvolte vertiginos,
adversarul trebuie sa-I iube ti 0 " . ru a mvmge
~. mul care mvmge prin ura ~i interactiunea principiilor masculin ~i feminin a accelerat de 0

124 :.;'~ 125

 rr"Iie de ori dezvoltarea omenirii. Principiul feminin s-a
lent Întrucât Întotdeauna avem tendinta de a lovi decat de a
dezvoltat impetuos formând Europa ~i America. Zona de
ierta.
granita a constituit-o Orientul apropiat, teritoriul actualului
Ma apropii de marele magazin universal ~i parchez ma~ina.
Israel. În acest raion a avut loc na~terea gândirii noi care a unit
Zâmbesc, aducându-mi aminte de problemele mele din trecut.
pcincipiile masculin ~i feminin, viitorul ~i prezentuJ, adica
Înainte, cand admiram natura, putin mai mult decât În mod
iudaismul. Astazi, cele mai acute conflicte au loc În juruI
obi~nuit, incepeau sa ma doara rinichii. Cand am intrat În
acestei zone. Cele Întâmplate vorbesc deocamdata despre un
magazinele bogate ~i frumoase, dupa douazeci de minute, au
sir1gur lucru: noi am Învatat sa iubim dar nu am Învatat sa
inceput din nou sa ma doara rinichii. Deja ~tiam: dupa douâzeci
retolvam conflictele! Dorinta de a sugruma sau omorÎ pe
de minute trebuie sa plec repede. Admiratia fata de frumusete,
celalalt deocamdata triumfâ. Fiecare parte aflata În conflict Î~i
abundenta ~i bogatie ma presau la pamant ~i Îmi distrugeau
puo Întrebarea: cine este de vina ~i cum sa-I Învingem? Pentru
sanatatea. Înainte, În asemenea magazine, a~ fi dorit sa cumpar
supravietuire ~i dezvoltare trebuie pusa 0 alta Întrebare: cum sa
~i sa mananc tot ce era acolo. Educat de puterea sovietica, eu
Îm/atam sa iubim ~i sa-I Întelegem pe celalalt? Ce ne Împiedica
alergam dupa marfuri care lipseau ~i Îmi curgea saliva dupa 0
sa iubim? Noi repetam de multi ani proverbiala fraza ajunsa la
bucatica gustoasa. Apoi am Învatat sa ma uit deta~at la rafturile
noi dintr-un film: ,,Fericirea exista atunci când e~ti Înteles!"
ticsite cu mancare. ~i acum nu mai am asemenea dureri.
întelegerea este unire. Unirea este iubire.
Cumpar tot ce am ne voie ~i ies din magazinul universal. La
iqire se apropie de mine 0 femeie cu fata trasa ~i cu 0 vânataie
1ntr-o zi conduceam pe 0 ~osea aglomerata ~i ma gandeam
sub ochi. "Nu aveti nevoie sa va duc caruciorul?" - ma Întreaba
la faptul cum unii oameni se urasc Între ei, neÎntelegând ca ei
ea politicos. Eu dau din cap: "Bine". Pana la ma~ina sunt doi
rept'Czinta un tot unitar. Ura fata de 0 aJta persoana Înseamna
pa~i. Eu descarc ~i a~ez În portbagaj pachetele, scot din
Întotde~una sinucidere, deoarece noi suntem unici În plan
buzunar marunti~ul ~i Îl pun În palma ei Întinsa. În mana mea a
subtil. ln prezent, Orientul ~i Occidentul se pregatesc sa se
ramas 0 moneda mai mare. ,,0 sa fie cam multi~or",- ma
une,sca. Cei care au trait În Orient Într-o viata anterioara acum
gandii eu ~i pun moneda Înapoi În buzunar. Femeia,
traiesc În Occident ~i invers. În plan subtil, un asemenea
dezamagita, se uita la cele câteva monede mici ~i ma Întreaba
schimb a avut loc mereu, iar la suprafata aceasta trecere s-a
mirata: "A~a de putin?" ~i tot dezamagita pleaca. În acel
Înfaptuit pe calea conflictului ~i a fost Însotita de drama. Se
moment 0 pala de vânt, Îmi smulge ~apca din cap ~i 0
pare Ca totul este simplu, dar cunoa~terea sa desfa~oara foarte
rostogole~te pe asfalt. De obicei, În asemenea momente

126
.:..\::1: 127
reu~sc sa prind ~apca În aer. Cu 0 privire bleaga privesc ~apca
din noroi. ,,0 data ce a ciizut ~apca, Înseamna ca mândria a
crescut" - ma fulgera 0 idee clara. Ma urc În ma~ina ~i pornesc
Încet. Începe sa ma doara inima ~i partea inferioara
stomacului. "Probabil ca ea ma ura~te", - am gândit imediat.
Am examinat cum arata tabloul În plan subtil. Se pare ca ea nu
este deloc suparata pe mine. În schimb la mine dispare tendinta
de a dori moartea oamenilor din cauza destinului favorabil.
"Mi-a parut rau de ban ut, - am gândit eu, - iata cum oamenii Î~i
destrama singuri propriul destin". Cu cât relii banii cu mai
mare zgârcenie, cu atât mai puline ~anse sunt de a-i pastra.
Durerea continua. Merg cu ma~ina ~i Încerc sa ma rog, dar nu
ajuta cu nimic. Deschid geamul din mers, scot din buzunar
banul ~iil arunc pe fereastra. Durerea trece imediat.
Uneori 0 fapta corecta Înseamna mult mai mult decât
numeroase tehnici de dezvoltare. Continuu sa conduc ma~ina,
Încercând sa nu-mi las atentia sustrasa. Deocamdata ambitia,
supararea ~i frica În situatii nea~teptate se manifesta totu~i.
Cum pot trata oamenii având asemenea emotii ~i suparari? Este
timpul sa schimb ceva În mod real.
În februarie, de fapt, rn-am gândit ca trebuie Sa termin cu
consultatiile. Ceva eu nu pot Întelege ~i nu pot rezolva. Mi-am
adus aminte de discutia din Israel purtata cu câtiva ani În urma.
- Aici, la noi, locuie~te unul dintre cei mai buni vindeca-
tori, - a povestit 0 femeie. - Iata ca el a spus ca va mai lecui
pâna În 2004 ~i apoi va termina cu aceasta pentru totdeauna.
- De ce? - rn-am interesat cu curiozitate eu.
128
- El a spus ca de sus i se va interzice sa mai trateze
oamenll.
Curios. ceva asemanatoram auzit cam cu zece ani În urma.
a Cineva dintre Întelepli spunea ca vindecatorii, dupa 2004 vor fi
~,
distru~i de sus.
Februarie 2003, eu stau În cabinet ~i dictez textul pentru a
opta carte. ~i deodata ma opresc. "Nu reu~esc sa termin dintr-
odata, - spun eu necajit. - Trebuie sa fac 0 pauza". Il
Colaboratoarea da din umeri: "Dumneavoastra ~i atunci când 1
am scris a ~aptea carte ali fi dorit sa terminali dintr-odata, iar
apoi a trebuit sa facem 0 pauza". Eu ma Încrunt: de ce oare am
Întrerupt munca atunci? "Da, dumneavoastra aproape ca era sa
intrali În camion 1" Bine, facem pauza. Trebuie sa plec undeva,
când ma Întorc, voi continua.
Eu am zburat spre sud. Se pare ca trebuie sa caut forme noi
de activitate, evident ca munca s-a realizat, cârtile sunt scrise.
Daca 0 lege este descoperita, nu are importanla daca autorul
legii se Îndoie~te sau crede. Îmi aduc aminte de 0 situatie
complicata. Câli ani au trecut de atunci? Aproape paisprezece
ani. În acea perioada am observat ca eu iau energie de la
pacienti ~i mi-am spus ca trebuie sa termin cu tratamentele. Am
lasat balta totul ~i am plecat la odihna În comuna Voznesenie.
M-am gândit ca daca nu va fi un semn de sus, eu trebuie sa
termin cu vindecarile. ~i am primit un semn! Ce curcubeu
minunat am viizutl Am abandonat frica ~i Îndoiala ~i am mcut
Înca 0 Încercare de a trata, dar Încetând deja sa pompez energia
cu mâna. Dupa un timp, am viizut structura karmica a
, ,~. 129
.*
 pacien(ilor. Eu am renun(at sa mai tratez cu mana. Am Început
sa lecuiesc cu În(elegerea, dar probabil ~i aici am atins limita.
:,ad ca astfel nu se mai poate trata. Ce avem pentru azi?
lnrauta(irea sanata(ii la sfâr~itul consulta(iei ~i sentimentul de
alunecare În cercetari.
A mai existat 0 situa(ie: suna telefonu!.
de pacienta care venea deseori la dumneavoastra "Va aduceti aminte
la con'sultatie?
La ea a Început sa se astupe artera de langa inima, se Învi~e-
(e~te ~i Îi amor(e~te mana dreapta. Medicii sunt neputincio~i.
Ea se pregate~te Sa moara". Încerc sa ÎnIeleg ce s-a Întamplat
Întrucat ea a avut un camp bun. Probleme mai miei cu urma~ii.
La consultalie i-am spus ca totul este bine, iar arterele ei sunt
Îndesate cu saruri, iar În plan subtil ea era pe moarte. Ce
Înseamna atunci Întreaga mea diagnosticare ~i ocupa(ia de
vindecare? Eu Încerc sa diagnostichez acea femeie Înca 0 data:
situa(ia neprielnica a urma~ilor s-a marit În mod evident. Cauza
este frica de viitor, depresia, neÎncrederea În sine. Tot ceea ce
pot sa fac acum este sa-i transmit informa(ia.
"Comunicati-mi
numarul ei de mobil, Încerc sa intru În legatura cu ea", - ~pun
eu.
Cat de bine au Început lucrurile atunci când am scris prima
carte. Am avut sentimentul Ca pot rastuma muntii. Îmi aduc
aminte când a venit la mine redactorul:
"Cartea dumneavoastra
probabil Ca nu va apare. Pe Copertii, culorile fac bule de aer.
Tipografia refuza sa lucreze la carte. În cele din urma trebuie
cumparata 0 alta hârtie pentru coperta, iar banii pe care i-am
avut s-au terminal. Exista numai 0 singura ~ansa: trebuie sa
130
faceli În a~a fel, Încât sa se termine cu acest misticism". "În
carte, informalia este destul de importanta, - am raspuns eu.
Oricât de ciudat ar parea, eu vad reacçiile În alte lumi. Poate ca
acolo exista sufletele celor morti ~i a oamenilor Înca nenas-
cuti?! La ei are loc ata~amentul fata de aceasta informa!ie. Eu
a~ sa Încerc sa ma rog pentru a armoniza celelalte lumi cu
cartea".
Ascultând dintr-o parte ai spune ca este delirul evident al
unui nebun. Cartea a mers. S-a tiparit cu aceea~i ma~ina, cu
aceea~i culoare, pe aceea~i hârtie a ie~it 0 suprafa!a curata ~i
Ileteda. lar pâna atunci avusesera loc aproape treizeci de
Încercâri ~i nici una reu~ita. De diminea(a, aproape 0 ora
Întreagâ a trebuit sa Înduplec muncitorii ca sa porneasca
ma~tna.
Da, la Începutul cercetarilor, deseori s-au Întâmplat minuni,
iar acum viala oferâ alte surprize. Eu ÎIl(eleg ca se nâpuste~te
asupra mea depresia, ma acopera precum un pIed, paralizându-
mi toate ac(iullile. Depresia Înseamna dependen(a de viitor.
Ceva nu e clar la noi În viitor. La orice zdruncinaturâ a viitoru-
lui eu ma a~ez În genullchi ~i apoi cad pe spate. Aceasta tema a
devenit mai complicata decât mi-am Închipuit ~i totu~i ce s-a
Întamplat cu pacientul? Cum a putut sa-mi scape aceasta
problema? E timpul sa ma odihnesc ~i sa fac 0 baie. A~a cum
este scris Într-un best seller cunoscut: "Nu mâ voi gandi la
aceasta azi, mâ voi gandi maine'" $i a~a cum s-a spus În
timpuri stravechi: "Nu te frâmanta lvanu~ka, nu te gandi la
asta, culca-te. Diminea(a este mai În(eleaptâ decat seara".
.::;:~'",:i:
131
 La probleme este mai bine sa te gande$ti dimineala, cand te
orizont. Îmi pare rau ca nu am 0 videocamerâ. Pentru prima i :

afli În stare de delimitare de uman, iar Jn suflet exista multa

oara În via(â vad contopirea a doua curcubee. 0 priveIi$te
iubire $i energie. Îmi aduc aminte de ziua plecârii. La ora noua
uluitoare: ele ies din ocean $i intra În ocean. Timp de
dim~neata, $alupa ne duce pana la aeroport. Eu ies la $apte
aproximativ zece minute ele continua sa straluceasca, dupa
d,mmeata pe malul oceanului azuriu. Ma cufund Jn apa $i Jnot
aceea dispal'. Ma apropii Înotand de coasta pustie. E lini$te.
0 jumatate de ora de-a lungul recifului de corali. Rasare soarele
Toata lumea doarme Înca, pe plaja - nici un suflet. Aceasta
$i În aCela$i timp Începe sa cada 0 ploaie marunta. Eu Înot
imagine mi-a fast chipurile harazita numai mie. Peste cateva
Încet, reÎnnodand mersul obi$nuit al gandurilor.
"Poatecacae ore aud vuietul egal al turbinelor avionului. ~i oceanul tara
accidentul cu ocazia tiparirii car(ii a fost un semn? Poate
margini care Înca nu demult m-a primit În bra(ele sale, a
timpul sa declar 0 oarecare incompetentâ a mea? Îmi aduc
disparut Jn trecut. Eu ma Întorc acasa ca sa termin cea de-a opta
aminte de Voznesenie, $i atunci am avut probleme. Dar atunci
carte.
puteam sa trec de la tratamentul cu mana la viziune $i
A trecut timpul. Cartea a ie$it. A trecut prezentarea În Piter
În(elegere. Atunci eu calatoream pentru a gasi macar 0 mica
$i Moscava.
sperantâ $i am gasit-o. Unde sa ma duc acum? Am venit aici nu
Dupa ce am sosit, mi s-a comunicat telefonul pacientei. lata
ca sa primesc un semn. Pur $i simplu sunt foarte obasit.
ca eu vorbesc cu ea la telefan.
Probabil ca aceasta goana de J4 ani $i-a tacut efectul. La urma
urmei, eu am Început - $i se VOl'gasi al(ii care sa continue". - Vi s-a camunicat ca s-a Înte(it tema viitorului? - Întreb
eu.
Ma cufund adanc, alungand toate Îndoielile. Este bine sa te
gande$ti În apa, te gande$ti cu Întreaga fiin(a, cu Întregul - Da-da, - raspunde ea. - Eu am Îndepartat frica $i
Îndaiala, mi s-a facut mai bine.
subcon$tient. Jntui(ia aclioneaza de zece ori mai putemic.
Fricile $i frâmantarile se duc undeva. Eu continuu sa Înot mai - Frica permanenta În fa(a viitorului poate sa cauzeze
prableme cu inima, - spun eu. - La dumneavoastra nu demult
departe dar e timpul sa ma Întorc. Ma Întorc spre ocean $i arunc
s-a descoperit Îngustarea artelor?
a .privire de adio, vad un imens curcubeu Întins pe Întregul
oTlzont, un curcubeu plin, clar, de la un capat la altul. Trec - Da, nu a fast vorba de Jngustare acolo, nu vi s-a
comunicat corect, nu a fast nici a depunere de saruri. Dupa
cateva minute, curcubeul nu se Împra$tie. Treptat, alaturi de
ultima $edin(a eu rn-am simlit minunat, dar Înainte de Anul
acesta apare Înca unul. El se extinde Încet, ocupand Întregul
Nou rn-am Jndragostit de un tanal'. El rn-a prevenit ca mai are
pe cineva, dar eu Într-un fel nu am acardat acestui lucru aten(ie.

132
.:;;'.;t: 133
 Dupa Anul Nou, el a adus-o ~i pe ea ~i toate sperantele mele s-
au prabu~it deodata. Eu am Încercat sa accept totul, dar nu am
putut, apoi a Început sa ma doara inima, iar acum Îmi amoqe~te
mana.
- Am Înteles, - spun eu. - Când dumneavoastra va ruga(i
În permanenta, va puteti Însanato~i grabnic, dar daca nu va
comportati corect, va puteti Îmbolnavi tot a~a de grabnic. Daca
În sufletul dumneavoastra exista frica ~i depresie, mai bine va
ocupati de antrenamentul autogen. Puteti sa va adresati lui
Dumnezeu atunci când aveti În suflet iubire, iar pentru ac~asta
trebuie sa va delimitati ~i sa eliminati totul.
Daca noi nazuim catre Dumnezeu, atunci ne verifica puterea
iubirii fata de toate celelalte. Daca noi trecem verificarea,
atunci are loc 0 schimbare reala atât În noi, cât ~i În destinul
nostru. Concurentul esential al iubirii este viitorul. Radacinile
dorintelor provin de acolo. Dumneavoastra ati avut posibilita-
tea sa pastrati iubirea atunci când viitorul s-a prabu~it Împreuna
cu toate planurile, toate scopurile ~i toate nazuintele dumnea-
voastra dar nu ati reu~it sa 0 faceti. Nici 0 nenorocire.
Principalul lucru este ca ati Încercat sa retineti iubirea.
Capacitatea de a pastra iubirea Înseamna deja salvarea ei.
Victoria În plan subtil. a asemenea purificare vi s-a dat dintr-
un simplu motiv - copiii. Ei sunt deja În viitorul dumneavoas-
tra. Copiii sanato~i se nase atunci când iubirea e mai importan-
ta decât viitorul.
Iubirea este ploaia de aur. Pentru ca sa poata sa apara pe
lume copiii no~tri ~i sa primeasca iubire, noi trebuie sa simtim
134
superioritatea iubirii asupra a tot ceea ce vedem, simtim,
intelegem ca ~i asupra a tot ceea ce nu vedem, nu Întelegem ~i
nll simtim.
La sfâr~itul lui aprilie am decis sa fac 0 noua consultatie.
Poate, În decursul consultatiei, ajutând pe altii, eu voi Întelege
ceva. Înca Înainte de sosire rn-au sunat $Î mi-au comunicat 0
veste nu prea placuta.
- Î1 tineti minte pe pacientul care trebuia sa vina la
dumneavoastra la consultatie?
Mi-au comunicat numele ~i prenumele lui.
- Sigur, tin minte, - raspund eu. - În principiu, situatia lui
nu a fost rea.
- El a fost Învinuit de tentativa de omor, acum este Închis
~icercetal.
- Sotia lui a citit caqile mele?
- Da, desigur, ea s-a uitat ~i la videocasete.
- Transmiteti sotiei ca tot ce s-a Întâmplat este legat de
starea ei spirituala. Tema dorintelor a depa~it la ea nivelul
periculos. Nu ~tiu din ce motiv la ea nu au trecut pretentiile
profunde fata de sot. Ea nu a putut sa depa~easca dependenta
de dorin!e. Aceasta este legata de viitor, de idealuri, de
sperante. a incapacitate totala de a suporta prabu~irea
viitorului. Aceasta a Început sa treaca la copii ceea ce Îi
provoaca prabu~irea viitorului prin Întemni!area so!ului.
Un proces curios are loc cu ocazia cufundarii În somn ~i
trezire. Când sunt pe cale sa adorm, un timp oarecare, Îmi
135
.:<~~\'t:
 urmiiresc gândurile. Tabloul lumii Începe sii se diirâme Încet. . . .
umpu. lui Astfe!.. gândul este situatta. M 1 se na~te 0 dorintii..
Dupii aceea se adevere~te cii el nu s-a diirâmat, ci pur ~i simplu - 1
. .' -
0 situatie ÎnchlpUlta se
"Incep sa ma gandesc eum sa 0 rea Jzez. , ~
s-au schimbat legiiturile Între evenimente ~i obiecte. Tabloul . b- u cealalta- Un gan - d -1
1 com pleteaza pe celalalt.
general lipsit de logicii, stupid, triiie~te. Principiul masculin
~~;:t: . :ea este un ~otentialÎntre cauza ~iefect. Dorint~ :s~:
trece În cel feminin. Con~tiin(a se dizolvii În haos. Dar, se
de asemen, ea 0 S'lt uatie. Numeroasele gândun se unesc. m l'
constatii cii ea nu s-a diirâmat, ci s-a schimbat. Pentru mentine- .
situal,e, corespun zillor intentiilor mele. Pentru a atmge un
rea funcliei con~tiintei este necesarii energia. În somn, raza '.
oarecare scop, trebuie sii constrUlesc m ersul evenimentelor În
cuprinderii evenimentelor se miire~te impetuos. Straturile - 1" de evenimente
univers. Întrucât scopul final al mtregu. u~ ~~r
exterioare ale con~tiintei se frâneazii deodatii. 0 informatie de acea ierarhie a
din univers este Întoarcerea la cauza pnmara,
neÎnleles poate deveni periculoasii. Dar dacii ne gândim În . .
scopulUl trebUle sa- file formatii În mod corespunz
ator . Daca
permanentii la ceva, dacii impulsul se piistreazii prin destindere . . . Într-o orientare
~I d Oft nte 1e noas tl'e se a eaza
y<

totalii, atunci el continuii sii existe ~i se realizeazii În somn.

toate scopunle
.- azul contradictiilor
finala spre unirea cu Dumnezeu,atuncl m c
Con~tiinta este legatii de Încordarea mu~chilor. De fapt, noi . - .
exteftoare oi pastriim unitatea interioarii cu mtregul umver~.
gândim prin situalii. Priviti gândurile dumneavoastra din ~ .
NOl ne mscne m În le gea unitatii, ~i luptei contrariilor ~I ne
exterior. La baza oriciirei gândiri stii situatia-actiune. În mod - -m mod armonios. Ziua energia este consumata- de
dezvoltam
corespunziitor are loc Încordarea mu~chilor. Dacii gândul .. ~
- l' bila care intra În
câtre con~tlln\a, 0 midi zona contro a
Începe sii lupte cu mersul actual al evenimentului În plan . .
contradlc(le cu lumea Înconjuratoare. Pentru ca aceastii
profund, atunci are loc 0 supraÎnciircare a fizicului. 0 neaccep-
contradic\ie sa nu fie fatalii, ~oaptea tre b'Ule - tindem spre
tare interioarii totalii a situatiei Înseamnii lupta cu universu!. . pind de
unitate cu -mtregu 1 umve rs . ln acest caz, m :~te. de !
1

Dupii aceea Începe hemoragia cerebralii, infarctul, degradarea .

- - nte sa- adormlm. Emo \ iile
lucrurile la care ne concentram maIl'
organelor ~i a muncii. De aceea, una din principalele reguli ale
ultimelor doua ore intrii În subcon~lent . Daca noi toata ziua
.
siiniitiitiieste perceperea vointei proprii, a dorintelor ~i gânduri- atrunde de
suntem -msa- -Incordahp, atunci Întregul negatlv p .
lor ca pe un sentiment secundar. Rugiiciunea "Tatiil Nostru" n ConfJictul exterior care ne -Impmg e spre
asemenea -m som...
Începe genia!. Acceptarea deplinii a vointei Divine ~i supunerea iirârea e simplii: Înainte de somn,
dezvoltare
acesteia Însemnii eliminarea friimântiirilor referitoare la viitor. d~v~:et~:::n;~~~:~a\i
, toate planurile ~i speran(ele,
debarasa(l-va
Eliminarea pretentiilor falii de trecut. În consecintii, se .
eliminati problemele, renun(a\1la pr'acen. Adica .
0 destindere
contureazii armonia sufJetului În relatiile falii de toate aspectele - a
totalii a' mu~chilor ~i a gândirii. Întâi rugaclUnea, dupa acee

136 137
.:,;:;t
 somnul. Cati ani din viala au trebuit sa treaca pentru ca noi sa
con~tiin!a. Eu am observat ca trebuie sa jumulesc ceva cu mana
În!elegem acest lucru! Mulfi ani eu am adormit gandindu-ma
"tunci cand gandesc. Iata de ce calugarii numarau mataniile.
numai la cunoa~terea lumii. Ma trezeam finalizand 0 alta idee.
Era mai u~or sa se c°!lcentreze asupra nazuintelor interioare.
În!elegerea am atins-o, dar se pare ca acum un sistem superior
Prin mana se sc urge cel mai mare flux de energie Întrucat
care exista chiar În somn nu-mi permite sa ma dizolv Într-un
toc mai mana participa În primul rand la procesul de crea!ie.
nou ocean de informa!ii.
Aceasta energie intra În interae!iune cu lumea Îneonjuratoare.
lnteresant, energetica se deosebqte oare la fiecare deget?
Astazi am consulta!ii. Ma trezesc Încet. Fixez perfectarea
Începem cu degetul mie. Cel mai slab ~i cel mai mic deget.
unor idei pe care le-am gandit În somn. Este 0 hotarare
Ce a spus Lao Tze? - "Tot ce este siab ~i fâra aparare Învinge
interesanta ~i nea~teptata. Con~tiin!a se angajeaza Încet În
pe cel tare ~i puternic". Noi ne na~tem slabi ~i fâra aparare. Cel
rota!ii. Îmi adue aminte de ni~te Întrebari interesante care mi-au
slab ~i cel fara aparare Înving pentru ca de partea lor se afla
fost puse prin Internet ~i prin noti!e. Nu ~tiu de ce mi-am adus
viitorul. Iar cel putemic are pu!in viitor. Caracteristicile unei
aminte de reformele patriarhului Nicon. $i deodata rn-am
rezerve mari de viitor sunt lipsa de aparare ~i elasticitatea. Într-
gandit de ce În timpul rugaciunii degetul mare, aratator ~i A
?
adevar, de ce sa te aperi În prezent daca e~ti aparat m vlltar. "

mijlociu se unesc ? Pe icoane Însa, Iisus line altfel degetele.

Lipsirea de aparare În prezent obliga eonectarea ~i orientarea
Degetul mare este unit eu degetul inelar, iar degetul mijlociu ~i
mai intensiva asupra viitorului. A eonduce prezentul prin viitor
aratator sunt Îndreptate În sus. De ce la catolici acest canon s-a
degetul mic este mai degraba legat de viitor. Oponentul
pastrat, iar ortodoqii s-au Îndepartat de el? La suprafa!a poate
acestuia este degetul mare, legat de trecut ~i de prezent. Ce
exista orice explica!ie, dar daca privim În plan subtil? De ce
exprima celelalte trei degete? Sa Încercam sa le modelam În
ortodoqii poarta inel de logodna pe degetul inelar de la mana
eonformitate cu cercetarile mele. Cu cat mai amplu este
dreapta, iar catolicii pe mana stanga? De ce totu~i Hristos line
contactul cu viitorul, cu atat mai mare este poten!ialul dorin!e-
degetele tocmai a~a? În general, este asemanator cu unirea
lor, cu atat mai multa energie se emana pentru realizarea lor.
degetelor yoghinilor În timpul medita!iei. Numai degetul mic
Astfe!, contactul cu viitorul na~te energia, În primul rand
nu este strans, ci desfâcut.
energia sexualâ ~i sentimentala. Pentru aceasta raspunde deja
Probabil ca totu~i exista ooarecare legatura Între degete ~i
degetul inelar. Energia sexuala se transforma În toate genurile
starea interioara. Caci mainile sunt legate de gandire. Noi
de dorinte care contribuie la adaptare. A sehimba !umea, a se
ac!ionam totdeauna eu mainile. Mi~carile lor activeaza
apara et~. sunt func!iile degetului mijloeiu. Treptat dorin!a se

138 139
:,::;t:
 transforma În con~tiin!a ~i de asta raspunde degelul aratator.
Con~tiin!a se transforma În bunuri materiale legate de destin,
de bunastare etc. 0 instabilitatea superioara 0 are degetul mic.
Degetul mare este mai inert ~i mai stabil decât toate degetele.
Rezulta ca În mana se reflecta de asemenea interac!iunea a
doua curente de timp. De ce În Orient, În timpul medita(iei, se
strang degetele inelar cu cel mare. Probabil ca pentru a se
delimita de lumea materiala ~i sentimentala ~i a patrunde În
planuri subtile. Are loc amplificarea contactului cu viitorul ~i
activizarea con~tiin!ei. Aceasta da un impuls putemic pentru
dezvoltarea spiritualita!ii. În cre~tinism, degetul mie este strans.
Înseamna ca În acel moment, probabiJ, contaclul Înalt cu
viitorul putea deja sa intre În contradictie cu iubirea. Tot ceea
ce este necesar la Începutul dezvoltarii, Înlr-o perioada
oarecare, poate fi inutil iar apoi perieulos.
La Început, cre~tinismul a unit concep!iile religioase ~i
~tiin!ifice. Pe de 0 parte, Hristos a judecat ra!ional ~i ~tiinlific,
posedand 0 larga cunoa~lere ~tiin!ifica ~i s-a autointitulat ,,Fiul
Omului". Pe de alta parte, a perceput Divinul În propria
persoana. A demonstrat acest lucru tuturor pastrand Divinul
prin distrugerea consecventa a umanului. Orientul a trait
spiritual iar Occidentul material. Hristos a rostit fraze ciudate la
prima vedere. Pe de 0 parte, despre imposibilitatea bogatuJui de
a sim!i Divinul, deta~area de bunurile materiale a permis
perceperea fericirii. Dar În acela~i timp exista fraza: "ferici!i
cei saraci cu duhul". De cand e lumea, Divinul s-a opus
materialismului ~i s-a unit cu spiritualitatea. Pentru oamenii
140
acelor epoci a fost deosebit de greu sa perceapa opozi!ia
Divinului ~i spiritualului. De asemenea, a fost deosebit de greu
sa vada Divinul În uman. Dumnezeu a fost Întotdeauna dincolo
de toale sau În ceruri sau a Îmbracat diferite chipuri. El a
pedepsit, a rasplatit, a distrus, dar Întotdeauna a fost În afara
omului, iar omul Închinându-se Lui a dorit ~i a Încercat sa-i
semene. Cre~tinismul a dat 0 noua În!elegere Divinului. Se pare
ca Dumnezeu poate sa sala~luiasca În om ~i prin aceasta
umanul poate sa traiasca ~i sa se dezvolte. Dumnezeu iube~te ~i
Îngrije~te. ~i prejudicierea corpului de dragul salvarii sufletului
care ni s-a parut osanda ~i pedeapsa, a Început sa arate ca 0
manifestare a grijii supreme. Pe de 0 parte, este cu totul uman
~i pe undeva un comportament ~ocant care contrazice
principiile spirituale adica dezvoltarea ~i men!inerea spirituali-
ta!ii, iar pe de alta parte 0 asemenea iluminare ~i un asemenea
nivel de În!elegere la care nici n-au visat cei care ~i-au
consacrat Întreaga lor viala dezvoltarii spiritualita!ii. Acestea
au fost ni~te semin!e care acum doua mii de anii nu au putut
rasari. Adica, mai corect spus, semin!ele au rasarit, iar roadele
pot apare numai acum. ProbabiJ ca cea de-a doua apari!ie a lui
Hristos va Însemna de fapt În!elegerea spuselor lui, a ceea ce s-
a Întâmplat cu El ~i cu cei apropia!i Lui. Dar atunci, judecand
dupa toate, În primele secole ale erei noastre a fost imposibil sa
se men!ina În con~tiin!a doua metode opuse de gândire.
Acestea au dus la 0 imensa cantitate de interpretari ~i au
Început sa distruga unitatea comunita(ilor. Probabil ca de aceea
În Niceea În cadrul Primului sobor universal s-a hotarât
;,:~;t.: 141
 distrugerea Întregii literaturi, a tuturor izvoarelor care au vorbit ortodoxia este atrasa spre 0 spiritualitate mai mare, una din
despre natura umana a lui Hristos. Încercând mentinerea În principalele probleme care pot apare este critica ~i condamna-
acela~i timp a logicii umane ~i Divine, omul a alunecat treptat rea altor religii ~i, În mod corespunzator, mândria. Prin aceasta
spre uman. Divinul s-a degradat, iar umanul I-a umbrit În mod probabil ca se poate explica acea criza care a avut loc În
activ. Este posibil ca acest proces sa fi devenit destul de amplu. Biserica pâna la revolutii, urmata de nenorocirea care s-a
Pentru salvarea cre~tinismului de la degradare, au hotarât Întâmplat apoi cu Biserica.
mentinerea Divinului ~i Înlaturarea umanului. Logica umana a Catolicismul, dimpotriva, s-a cufundat În feminin, material
Încercat Înca un timp Îndelungat sa urce.
~i principiul occidental. Acest lucru a condus la Înt10rirea
gândirii logice, a dezvoltat cultura materiala, dar prin aceasta a
Gândurile mele pentru 0 oarecare perioada se Împra~tie ~i accentuat tema dorintei sexuale, a geloziei ~i dependentei de
eu a~tept sa vad când se vor aduna la un loc. Încerc sa ma bani. Însa daca preotilor ortodoqi Ii s-a permis sa aiM familie,
Întorc la gândurile Întrerupte. Ah, da, mi-am adus aminte. De celor catolici le este interzis acest lucru, Conceptia religioasa
ce ortodoqii fac cruce cu degetul mare, aratator ~i mijlociu pur ~i simplu nu ar fi supravietuit. Când credinciosul ~i-L
puse la un loc. Asta de fapt constituie Închiderea nu numai a Închipuie pe Creator ca pe un parinte, prin intermediul
aspectului material, dar Înseamna ca În ortodoxie concentrarea principiului masculin, concentrarea asupra vietii, dorintelor,
asupra con~tiintei ~i spiritualitatii este crescuta. Este pe deplin
sexualitatii se Înfrâneaza la el. Aceasta duce la 0 Înclinare În
logic. Atunci când cre~tinismul, dupa soborul din Niceea, a fost
directia spiritualitatii, dupa care spiritul nazuie~te spre material.
privat de dialectica, viitorul ~i trecutul unite În Divin Într-un tot
Daca Însa Creatorul este perceput prin intermediul principiului
unitar au fost nevoite sa se Întoarca la starea anterioara ~i sa se
feminin, atunci are loc amplificarea dezvoltarii materialului cu
desparta În doua curente. Primul orientat spre viitor, adica
distrugerea spiritualului, adica nu va fi armonie Întrucât
principiul spiritual, al doilea spre trecut, adica principiul
lipse~te interactiunea a doua principii primordiale - masculin ~i
material. Aripa orientala a cre~tinatatii pleaca la Constantino- feminin.
pol, iar cea occidentala ramâne la Roma. Partea dreapta a
Când am examinat În plan subtil perioada aparitiei
corpului este legata de viitor, de aceea ortodoc~ii poarta
islamului, s-a format un tablou curios. Catolicismul, cu
verigheta pe mâna dreapta, reprimând dorintele sexuale În
orientarea sa subcon~tienta asupra sentimentului ~i bunurilor
cadrul casatoriei. Partea stânga este legata de prezent ~i trecut,
materiale, a Început involuntar sa darâme energetica Întregii
de aceea catolicii poarta verigheta pe mâna stânga. Întrucât
Europe. Acesta a fost periculos pentru zonele de sud cu energie

142 143
.~;;t
Înalta, cu sexualitate ~i dorinte. ~i atunci s-a nascut religia c
are ca prioritate principiul masculin, adica islamu!. Islamul s...
nascut cu 0 limitare accentuata a sexualitiitii,:
sentimentalismului, ceea ce a permis În plan subtil restabilirea'
armoniei, Întrucât ortodoxia s-a dus În Orient iar interactiunea a
doua contradictii s-a mic~orat.
La catolici, sarbatoarea principala este Craciunu!. Are loc 0
mai mare concentrare asupra aspectului uman, asupra na~terii
Însa~i. Aceasta mare~te concentrarea asupra bazelor vietii ~i a
dorintelor. La ortodoqi principala sarbatoare este Pa~tele
Domnului, Învierea lui Hristos, adica descoperirea Divinului În
uman, prioritatea Divinului asupra umanului. Probabil ca de
aceea pâna În zilele noastre, În lerusalim, În timpul Pa~telui, În
1
Biserica Motmântului Domnului, se produce pogorârea focului
sacru ~i Binecuvântat. lar În cea catolica, În timpul Craciunului
nu se petrec miracole deosebite. Judecând mai departe, În
catolicism ~i În ortodoxie trebuie sa se coaca 0 criza care sa le
Împinga spre depa~irea principiilor material ~i spiritua!. Despre
aceasta marturisesc În principiu scandalurile legate de preoti-
pedofili ~i homosexuali În Biserica Catolica, ca ~i problemele
din bisericile ortodoxe pe care aceasta Încearca sa le traca sub
tacere. Aceasta criza trebuie sa Împinga conceptia cre~tinilor
spre acele adevaruri pe care le-a prezentat Iisus Hristos, ~i spre
acea Întelegere care va ajuta sa se uneasca toate ramurile
cre~tinismului.
144
..Cit de interesant s-a cristalizat, - ma gandesc eu - asupra
acestui model mai trebuie lucrat. El va permite sa se lege ~i sa
se explice multe fapte". Gata, s-a terminat cu istovirea. Mi-am
pus ordine În gânduri. E timpul sa merg la consultatie.
Pentru a Începe consultatia, trebuie sa te aduci Într-o stare
nnrmala. Starea mea nu prea este stralucita. Ceva ma preseaza
chipurile spre pamant. Despre ce "zbor "sa mai vorbim!
Examinez câmpul meu. Deformarea este de trei ori mai mare 1
1
deciit cea mortala. Cauza este În mine dar vine din exterior. Un 1
Il
grup de oameni face din mine un ido!. Acest fenomen a existat 1:
Înainte În Rusia. În ultimul timp s-a conectat ~i America. ,
1
1
Apararea ei a fost strapunsa dupa Il septembrie 2001. În plan
subtil a crescut brusc interesul fata de informatiile mele. Este
curios, ca În ultimul timp, la New York, cartile mele În limba Il
1
rusa s-au epuizat. Poporul nostru a Învatat primul sa reactione-
ze la perico!. Diagnosticarea continua. Asta 0 face nu Rusia, nu
America, ci un grup de oameni din viitor. Acesta este viitorul
omenirii. Merita sa aduni 0 informatie serioasa ca imediat sa se
conecteze cele mai diferite grupuri din prezent ~i viitor care,
interaclioneaza În mod activ cu aceasta informatie.
Azi, dis de dimineata am simlit 0 apasare; cauza a fost În
mine: frica În fata viitorului, neÎncredere În sine. ~i lânga mine ,
1
un grup de oameni, pentru care aceasta emolie reprezinta un 1
perico!. În plan subtil are loc conectarea la câmpul meu ~i are
loc fie Înfrânarea, fie distrugerea mea. Pe masura aprofundarii
cercetarilor mele, eu ies În structuri mai subtile ~i mai ample. Il
Nedesavâr~irea mea devine din ce În ce mai periculoasa, i!
Il
1
145
~::~
 atingand interesele unor fiin!e vii destul de Îndepàrtate. ~i mai
penculoasa devine perfec!iunea atunci cand primesc 0 informa-
I,e pre!ioasa, iar grupul de oameni Începe sa se conecteze În
plan subtil. Atunci campul meu Începe sa se destrame vazand
cu ochii. Pentru binele Tacut noi platim cu urmari mult mai
grave decat pentru un rau. Îmi aduc aminte din nou de mitul
despre Prometeu. Binele pentru suflet este mult mai periculos
decat raul.
Nu demult am auzit urmatoarea fraza: cum ar trebui sa fie
energetica Las Vegas-ului daca ea este a~a de teribila la New
York - inima economica a Americii! De fapt, acolo energetica
este minunata. Acolo este 0 atmosfera de sarbàtoare, bucurie ~i
vesehe lar În acela~i timp te dezbraca pana la ultima ati~oara.
Totul este Tacutpentru ca omul sa se framante mai pu!in atunci
cand Î~i ia ramas bun de la bani. Minunata psihoterapie! ~i ce
d~ca v-ati Îmbolnavit - zbura!i la Las Vegas. Va Însanato~i!i
d:ntr-od,ata. Nu am pierdut nimic Întrucat nu rn-am pregatit sa
ca~t'g. lm. aduc aminte de 0 discutie cu proprietarul unuia
dintre cazinouri. "Cel mai periculos client pentru noi este un
pensionar bog at - a '-rI"
Impa a~lt e 1. - El nici nu este ata~at de
. '
donn!a de a ca~tiga, nici nu se framanta cand a pierdut".
Gandurile se Întorc iara~i la situa!ia actuala. A~adar, din nou
despre societatea viitorului. Ce am facut din nou? ~i În!ele .
Am gasit 0 idee reu~ita. De ce e~ti pedepsit a~a de crunt pent~
b~nel~.facut? Poate ca este bine sa abandonez aceste cercetàri ~i
sa tralesc 0 viala normala? Îmi opresc mersul gandirii. Sa
facem 0 analiza. Ce reprezinta ultima idee? Frica fata de viitor,
146
depresie, nemultumire de sine. Cauza este aceea~i - dependenta
de viitor. Nicidecum nu pot rezolva aceasta tema. Deci, de ce
Dumnczeu te pedepse~te pentru binele facut oamenilor?
Sa judecam logic. A saiva un muribund reprezinta un bine.
A hrani un flamand este un bine. A saiva ~i a hrani un sanatos
~i un satul oare e tot bine? E putin probabil. Acele bunuri pe
care omul nu le-a ca~tigat dar le-a primit, pot sa-I omoare. Mai
pc scurt, dezvoltarea cu anticipatie este un pericol mai mare
decat pierderile ~i problemele. În principiu, cine este necuratul?
Este un Înger care i-a depa~it pe toti În dezvoltare, În a~a fel
Încat s-a Îndepartat de Întreaga esen(à a Divinului ~i a uitat de
ca. Adica, 0 dezvoltare În grabà este diavolismul, destramarea
slructurilor subtile. Daca exista Însa iubire suficientà, 0
asemenea dezvoltare nu ucide. Conc1uzia este simpla:
dezvoltarea religioasa morala trebuie sa 0 depa~easca pe cea
tehnica. În c1asele mici, copiilor trebuie sa Ii se educe În primul
rand sufletul iar dupa aceea Încarcat creierul. Eu am vazut ~i
am diagnosticat pericolul care-I pa~te pe un copi! cu dezvoltare
mintala prematura. Din punct de vedere emolional el nu s-a
maturizat ca om ~i deja I-au sugrumat cu obiceiuri tehnice ~i
accelerarea dezvoltarii capacitalii. La mine probabil ca este
aceea~i problema. În fiecare dimineala eu la Început gandesc,
diagnostichez, analizez, iar apoi ma rog. Asta Înseamna ca În
orice gandire a mea, chiar ~i cea mai corecta exista 0 orientare
periculoasa. Conc1uzia e simpla: Dumnezeu nu pedepse~te
pentru bine. Pur ~i simplu noi percepem totul superficial,
consideram drept un bine ceea ce apoi poate ucide iubirea.
, ~. 147
,..~
 Înseamna ca adevaratul bine constituie nu ceea ce lucreazl.
. .
pentru dezvoltarea ~i Întarirea vietii noastre, ci ceea ce lucreazi pleld u"[ " definitiv În Rusia. Este natural ca aceasta ..nu se
pentru deSCoperirea . - l'a la nivel de stat. Nazuinta neclara ~i 0b scura ca tre
Întamp
~i Întarirea iubirii În suflet. Dezvoltarea . . . a existat
constituie Unbine atât timp cât urmeaza iubirii. Dumnezcu, naZlIIn
' t,a catre
. iubire ~I umta te
dintotdeauna la poporul nostru, Din aceasta se poate na~te ceva
Notiunile de "con~tiinta" ~i "morala" au degenerat În important. E ste c 1al' ca În ultima vreme nivelul Întelegern
A .,
prezent ~i lucreaza nu pentru iubire ca 0 norma superioara de problemelor a crescut brusc În societate, ln emlSlUme '1 d e
A

unire ci pentru interesele unor grupuri. În socialism, moral a te lCVIZIUne pot fi vazu ti anali~ti straluciti care nu bat apa m
"

. 1 A

fost tot ceea ce a lucrat pentru sprijinirea acestui sistem. PJU<l, C 1 vorbesc clar ~i concret. Se dezvoltii mte egerea
"
.
Morala s<xialista a actionat asupra distrugerii iubirii. În strategicâ ~i gfmdirea distrusa În socialism. Atunci nu era
,

fascism, mOralitateaa actionat În interesul unui grup de oameni neVOle de ea . Atu nci tot viitorul a fost descris pentru totdeauna
uniti dupa trasaturi nationale. 0 asemenea moralitate a permis de clasicii marxism-Ieninismului.
A'
distrugerea vietii, a iubirii În orice dimensiuni. În America În general, socialismul Încetatenit cu succes m RUSIa, a
zileJor noastre moralitatea actioneaza asupra statului ~i Însemnat 0 Încercare de creare a gândirii strateglce, De ce n~
reprezinta ceva Între morala socialista ~i fascista. Interesele de au fost În Rusia filozofi putemici pâna la r~volutieA?Probabll
. .
corporatie Care unifica pe principiul banilor ~i bunastarii pentru ca once filozof aJ'un ge inevitabtl la mtelegerea
, . . ,.
elimina iubirea care ajuta la unirea ~i supravie(uirea tuturor. no tlumlor
" de" D Ivm " ~i uman". $i aceasta constltUie Impactu 1
" A A
,
.
Probabil ca este timpul sa inlaturam sloganul: superior al gândirii strategice. Intrucat B' Isenca s-a raZbun at
"Noi credem În , A .
Dumnezeu" de pe dolarul american. sever pe cel ce .au gand 1, ' t altfe! temându-se de concurenta,
,

În Rusia contemporana, unificarea la nivel teritorial a limbii
~i culturii ca Ii, printre altele, a banilor s-a dovedit a fi complet
instabila. Acum În Rusia Înflore~te morala de clan. GrupuriJe
mafiote, financiare ~i politice poseda 0 morala aproximati v
iudecând dupa toate a fost destul de periculos sa ~t filoz~f:
Intre timp elita intelectualitiitiipoate supravletUim cond.ltu
foarte pn' elo 'lce Probabil ca socialismul a aparut ca 0 Opozltle
' ..
rata
. de conceptiile biserice~ti, de aceea la ideologu, soclahsmu-
"

asemanatoare cu cea fascista. Ea poate fi numita morala de trib.

.
lui a existat 0 asemenea ura fa'" ... de Biserica. Bisenca nu a
. .
Adica se unesc pentru a supravietui. Iata ca de fapt este una din reu~it sa uneasca tara. Întrucât Rusia a fost , 0 tara multma~ona-
,
pârghiile ce duc la aparitiei unei astfel de notiuni cum al' fi Hi~i multilingva, ideile nationale nu au act Ion:at Nu au aparut 0
. .
moralitatea. Este adevarat ca notiunea de "con~tiinta" nu este gândire strategica ~i idei ample care sa .uneasca (ara. laI' Idelle
socialismului au existat pe un teren propice,
148
::>;;~- 149
 '
Daca pnmul' razboi mondial ar fi1 'mce p ut m m informa!ionala, politica ~i economica dar prin aceasta poporul
" omentuf'
-
,
ras pan
' d 1111socialismului
' "

'
socletatea ar fi P uttu sa se uneascl "
' - 0
supravie!uie~te, atunci este posibila 0 noua conectare la viitor,
mtr-atât Încât ideile Socla . formarca unei semin!e noi ~i apari!ia unei noi civilizatii,
' lIsmulUi
" n-ar fi pnns radacini,
. Dar .
Rusia a fost târâta În r-az bO1U l mondIal' când d eJa .
' era scmdata Care pot fi condi!iile de apari!ie a noii civilizatii? Trebuie sa
, În
clanun ~i gru p uri , B 0l~eVlCII
'" a u reu~it - -
sa uneasca Rusia, Daca fie În contact cu unitatea superioara care asigura un mare bagaj
s-a Întâmplat acest lu'cru, mseamna ca treb'ma sa- se ,mtâmple de viitor, adica iubire de Dumnezeu, credinta În Dumnezeu,
.
De ce era nevoie de 0 asemenea cantitate d"e sange ~I morti de nazuinta catre Dumnezeu, cunoa~terea lui Dumnezeu, introdu-
dragul sentimentului de' umtate? 'ln aceasta cerea Divinului În toate, Întelegerea voin!ei Divine, sentimentul
se ascunde un
oarecare paradox , P nntre . ,
unita!ii depline cu Întregul univers, contact intensiv cu viitorul,
altele, "
ammtImdaca partlcularitatile.
dezvoltarii ~i pieirii c'IVITIza!lel, atunci acest para d ox dlspare.
" 0 noua Întelegere a lumii, formarea gândirii strategice,
-
'

..
Sa ne aducem aminte de hleroghfa perceperea religioasa ~i fIlozofica a lumii, Înflorirea culturii ~i
, oriental" a, U mversalul na~te
'

partlcularul. .
Din Î ntregu1 umtar se despri d d dezvoltarea civiliza!iei. Ceea ce are loc În lume În ultimii 0 suta
, n etallIle. Orientul "

.,
gande~te prin notiuni de umtate' ~, pnn ima g ini . 0 cCldentul pnn ,
de ani este 0 În!elegere intuitiva a faptului ca civiliza!ia actuala
, '
'

notlUm" dlscrete , L a 'mceput, savan!ii n u au putut În!elege va pieri, De~i de sus se frâneaza orice descoperire tehnica prin
urmatorul fenomen . În cazu l traumatism e 1or cerebrale, care au care sa se faca un salt de neÎnchipuit Înainte, civilizatia pierde
,

dlstrus gândirea log Ica,

' - un european a pler ' ..
'd ut poslb,htatea de a totu~i treptat iubirea, Apar Încercari febrile de a restabili
scrie cuvinte iar ch mezul ' continu r" - nivelul unitatii, De aici explozia ideilor ~i conceptiilor
. ' ,a Im~tlt sa deseneze
hleroglife.Orientul este' mal mult onentat s socialiste, fasciste, religioase, de clan ~i mafiote, Lumea se
pre VlItOr.
" Cu cât
este mai mare se n l'Imentul unirii, cu atât Îndreapta spre unitate ~i iubire. Procesul este destul de
mal' ampla- este
'.
dlmenslUnea interactiuni
, ,
chinuitor dar legic ~inceesar,
, l '1n vlItor ,CIVI
' Once'
"
' l Iza!le
' se dezvolt-
din blocul m' f'ormatlOnal, din samânta ~I. pachetul vlItorului,
"a Gândurile mele sunt sustrase de 0 durere În stomac. Ah, da,
,
Apol religia ~i filozofia se transforma ' În
, ~t"IIn(â,- care ,mcepe sa am uitat de tot viitorul umanitatii, În informa!iile pe care eu le
"gandeasca" cu nof" ,lUm matenale separate . S e d ezvolta- loglca
. pot tipari exista un oarecare pericol, dar totodata ~i un fol os
adlca
'-" ~tllnta
, d'espre mterdependent a ,
d'Ifentelor procese' determinat. Care este totu~i acel pericol? Diagnostichez, Apare
petrecute În tim p ~I spatlU. , , .
, . " Are loc m onrea clVIhza!iei,
'fi' din nou frica fata de viitor ~i fata de sine, "Când se va termina
Rehgla ~i filozofia d'evm cultura-' lar c u Itura se transforma În 0 datii cu asta?" - ma gândesc cu necaz, 0 pacientii mi-a scris 0
T . plere.
civilizatie ~i c'IVI,zatla , '
Dacii ea plere . ca structura notita: "Am citit toate car(ile dumneavoastra. Lucrez asupra

[51
150 .:,>;t-
 propriei persoane. Nu reu~esc nimic. Oare sa ma Împu~c?"
Cand explic unor asemenea pacien!i ca nu trebuie Sa cada În
depresie, ca a~teptarea ~i frica sunt cauza acestei stari, atunci ~i
eu ma simt mai bine. Apropo, de data aceasta, În plan subtil
omenirea viitorului arata straniu. Din ea se desprinde Înca un
grup mie. lnteresant, ce fel de oameni sunt ace~tia? Cum sa
ghieim, de ce sunt ei diferi(i de viitorul omenirii? Trebuie sa
vedem de ce sunt ei legati. Dupa caracterul legaturilor determi-
nam func(iile lor ~i dupa diferen(a ~ifunc(ii determinam prin ce
se distinge acest grup de omenirea viitorului.
Diagnostichez ~i vâd un tablou curios În plan subtil. Acest
grup de oameni este legat de Venus În viitor. Se pare ca peste
aproximativ 600 de ani Începe colonizarea
"vecinei noastre".
lar peste 1000 de ani Începe asimilarea stabila. Deci civiliza(ia
noastra va da 0 noua civilizatie venusiana. Nu este exclus ca În
acela~i fel civilizalia mar(iana, care a pierit, sa se fi transferat
pe Pamant. Astazi, 0 asemenea civiliza(ie care piere ~i rena~te
este Rusia. Dar noi ne apropiem de acel moment, cand pentru
salvarea omenirii nu ne trebuie 0 filozofie nalionala, care la
urma urmei este ucigâtoare. Este nevoie de un nivel mult mai
Înalt. Apropo, ideea socialistâ de unitate a tuturor oamenilor de
pe Pamant ~i-a jucat rolul sau pozitiv ~i poporul rus, care În
general este privat de obiceiul de a gandi În mod Îngust,
nalional, este gata sa creeze ~i sa accepte 0 asemenea gandire.
Rusia se aflâ Într-o situalie interesanta. Pe de 0 parte, exista un
nivel intelectual ~i cultural deosebit de Înalt, pe de alta parte 0
economie În stare critica. A~a cum a spus Lenin:
"Cu ca! este
152
mai rau, cu atilt este mai bine". Astazi, pentru a supravie(ui,
Rusia trebuie sa dezvolte activ tehnologii noi. ~i cu cat
recunosc mai clar savantii ~i politicienii ca resursele naturalese
epuizeaza. cu atât mai mari sunt ~ansele de refacere radicala În
toate domeniile.
Pentru prima data În istoria omenirii noi am devenit un tot
unitar pe Întreaga planeta. Noi putem pieri maine sau rena~te.
În situa!ii criticc omului i se deschid posibilita(i superioare.
Probabil ca ele se vor deschide acum pentru Întreaga omenire.
De fapt, principala posibilitate superioara, care se deschide
pentru fiecare este dobandirea acelei stari care se poate num.
iubirea Divina din inima fiecaruia dintre noi.
Într-o mica Încapere s-au adunat pacien!ii. lntru ~i Încep sa
prezint 0 lectie scurta.
Înainte de a primi, la Început omul pierde. Cu cat
trebuie sa primeasca mai mult, cu atiit mai severe sunt
Încercarile anterioare. Daca la om capacitatea de a accepta
orice boalâ este mare prin pastrarea iubirii, atunci aceste
Încercari au loc numai În plan subtil, rara sa se dubleze În plan
exterior. Însa daca posibilitatea de a pastra iubire nu este mare,
atunci Încep neplacerile, boala, etc. Acum se apropie spre noi
viitorul luminos. Nivelul capacitalilor ~i a posibilita!ilor
omenirii În viitorii zece ani va cre~te inimaginabil. Orice
dezvoltare are Ioc fOr(at Într-o masura mai mica sau mai mare.
Cand cre~te mai mult avantul fericirii, omului Îi raman doua
ie~iri: fie nazuin!a con~tienta catre Dumnezeu ~i iubire, fie
.~>~ 153
 pierderea par(iala sau totala a ceea ce el nu merita. Daca
martor rn-a indicat pe mine. Investigatorii mi-au explicat ca
funda(ia casei este calculata pentru cinci etaje iar conducatorul
este vorba de 0 problema politica. "Trebuie neaparat gasit un
~antierului a construit zece etaje ~i ÎI Începe pe al unsprezece-
vinovat. Astfel, tu trebilie sa fii Închis." Am avut Însa noroc.
lea, fericirea lui de multe etaje nu va (ine mult. Pentru a pa~i În
Eu ma ocup de afaceri, am rela(ii, am prieteni ~i s-a iscat zarva.
ziua de mâine noi nu trebuie sa avem agresiune fa(ii de ea.
De aceea, mili(ia a Început sa aiba Îndoieli.
Daca noi trebuie sa primim bani ~i acest lucru este Înso(it de
- $i ce s-a Întâmplat cu martorul care v-a indicat pe
frica, ura, regrete, Îndoieli - ob(inerea banilor duce la Îmbolna-
dumneavoastra? - am Întrebat eu cu uimire. - A fost pus oare?
vire. Framântarile pentru viitor, frica permanenta pentru ziua
- Nu ~tiu, - a raspuns el. - Dar dupa aceea, dupa ce rn-a
de mâine, gândurile macabre despre sine ~i despre viitor sunt
indicat pe mine, eu rn-am apropiat de el, i-am strâns mâna ~i i-
acele semne care priveaza ~ansele de a primi viitorul. De aceea,
am spus: "Nu va port pica". La aceasta, cei prezen(i au Iacut
prin pocain(a elimina(i În primul rând agresiunea fa(a de
ochii mari. Situa\ia a fost atât de ridicola, dar eu am În\eles ca
iubirea legata de viitor. Dumneavoastra trebuie sa percepe(i
port În mine un ghinion evident. De aceea, nu am avut preten\ii
caracterulsecundara ceea ce are lac mâine sau În viitor În
fata de nimeni. Sunt condus În carcera, iar În buzunarul meu se
compara(ie cUiubirea. Începe(i.
afla cartea dumneavoastra. Au Început sa ne scotoceasca.
Trec În camera de alaturi ~i dupa un timp intra primii
Paznicul gase~te cartea ~i cite~te: ,,Lazarev. Diagnosticarea
pacien(i. 0 pereche casatorita. Eu ÎI recunosc pe barbat, el a
karmei". Îi face semn celuilalt paznic, aratându-i cartea. "Uite-
fost la mine la consulta(ie. "Tentativa de omor", - Îmi aduc
te, - spune el, - acesta e deja al cincilea".
aminte eu.
- Ce s-a Întâmplat mai departe?
- Spune(i-mi ce s-a Întâmplat cu dumneavoastra, ma
- Pai, mi-au dat drumul. De~i, la drept vorbind, eu nu am
adresez eu lui.
mai prea sperat. Probabil ca În mine ceva s-a schimbat.
- Dupa cum vede(i, am fost eliberat din arest, - zâmbe~te
- Bine, - spun eu. - Despre logica umana existenta În
el - cu toate ca eu eram pregatit sa ramân În arest. A~a mi-au ~i
statul nostru nu yom vorbi deocamdata. Când rn-au sunat, eu
spus.
am diagnosticat-o pe so\ia dumneavoastra. În câmpul ei a
- $i totu~i ce s-a Întâmplat?
existat moartea so\ului sau exprimându-ma mai frumos, starea
- Tine(i minte, a avut loc un atentat la viala conducatorului psihica interioara a ei a fost atât de dizarmonioa~a, Înc~t ~c~~~
regiunii. Trebuia gasit un posibil uciga~. Daca nu-I gasesc,
lucru s-a reflectat În mod negativ asupra vle(ll ~l sanata\lI
mili(ia va avea probleme. I-au adunat pe cei suspec(i ~i un
so\ului ei. Care a fost cauza unei asemenea stari? Frica

154 ''',.~
155
 permanenta, framântarile .. profunde fa!a d
de'preSla, preten!lIle
' 0 asemenea situati ? Î e j)acii vorbim concret, atunci este vorba de iubire fa!a de
barba.t D e ce se putea na~te
. e. ntrucat so!uI
A
j)lImnezeli. Dar pentru aceasta trebuie sa existe lupta ~i
a aSlguratstabilitatea suprema' A
m familie . CA .
an d donn!ele femeii lInitatea a doua contrarii. adica a principiilor masculin ~i
se Înfâptuiesc , când Sot ,.
. , sa apara
.u l se stradule<te
y s'a nu permlta Feminin. Femeia Întruchipeaza haosul, iar barbatul ordinea. În
. . ,
nici 0 em 0 le negatlva, când el se Înab'
! .
u~a pe sme de dragul plan sllperiar baosul ~i ordinea constituie unul ~i acela~i Jucru.
stabilita!ii y<i a r',Ipsel conlllctuaie 1 .
a sO!le apare 0 gândire lar pentru a se uni Într-un aspect superior, au lac procese
unipolara y<i atun c 1' cea mal'. mIca.' d
esta bT
1 Izare sau posibiJa oscilante. Haoslll se schimba cu ordinea, iar ordinea se schimbâ
nep/acere duce la explozla. preten!iilor fa!a de barbat la
. .. cu haosul marind altemativ concentrarea asupra unuia dintre
framant'
~n pentru vlltor ~i depresie. '
aspecte. Noi marim amploarea conf/ictului ~i, ca atare, trebuie
D upa expresla ochilor viid c' A A,
, a e / nu ma' mteJe . g e pana 1a sa nazuim mai putemic spre unitatea care transforma aceasta
capat. Continuu sa expJic:
Illpta nu În nimicire ci În dezvoltare. Gradul Înalt de unitate ÎI
- Exista doua feluri de depen d enta' de um' .
an. P nmul este constitu;e iubirea de Dumnezeu. Când unul din so!i se supune
agresiunea . AJ d 01.1ea este servi/ismuL În . ..
A. pf/mul caz eu Il cale lallntric pe deplin eeluilalt, dezvoltarea se Încheie ~i Începe
m plcioare pe ceilal!i de d . ..
ragul proprulor dorin!e, Îi urasc pe Îmbolnavirea omului ~i a familiei. În Închipuirea multora,
cel care m -a A'.mJoslt, ma supar e
pace/a care mi-a În~elat conf/ictul Înseamna palmuire. Conf/ictul Înseamna acea situa!ie
a~teptarile . În al d 01ea.1 caz eu ma J .
ca c pe mme de dragul În care exista pu!ina iubire. Pentru mul!i, no!iunea de "conf/ict"
omului iubit s'au stlmat punându-ma A
. mtr-o dependen!a ~i no!iunea de "iubire" sunt incompatibile. De aici apar
mterioara fa !a de e l. T0Jerez donn!ele. . ..
capncllle, ma straduiesc probleme. Barbatul este mai spiritual din na~tere, adica poseda
sa stârnesc la el numal. emo!1I .. '
pozitiv e. :;;..
tl~ ceva, care a fost 0 gândire strategica. Ceea ce este neeesar În perspectiva
parerea cuno~tin!elor des pre d
~~neavoastra? "Prea cumseca- supravie!uirii. În acela~i timp, barbatul este mai ordonat decât
de". Timiditatea ca ~I. grosolanra trebuie Sa aib'
'. -
a 0 1ImIta. femeia, iar oriee Jucru metodic Înseamna deja limitare În
D umneavoastra Îi acord' . '.
a~ O~~lul mal multa grija ~i stabilitate informa!ii. A~a cum a spus un specialist: "Pentru ca sistemul sa
decât este Perm'IS. 0 lamllre norm
a /-a presupune apari!ia fie stabil el trebuie sa fie clatinat". Femeia este de la natura mai
copiilor pe Jume. Pentru aceasta treb' - .
ule sa eXIstearmonie Între sensibila, dar e mai haotica. Din aeeasta cauza deschiderea ei
parin!i. Pentru dumneavoastra
- armonja . .
0 constltule stabilitatea pentru ob!inerea de informa!ii este mai mare decât la barba!.
.
~i lipsa starii c on fi Ictuale. Deci iata' ca armonra. reprezinta nu
De aici apare intui!ia crescuta. De aceea, atunci cand apare un
oprirea ~i a~teptarea a ceva CI.' dezvoltarea ~i nazuin!a spre ceva.
fenomen, prima data teritoriul lui ÎI examineaza femeia iar

156 .~;;t.
157
 apoi, dând mândru din umeri, vine dupa ea barbatul, organi-
zând un teritoriu nou ~i conducându-I. Eu am constatat acest
lucru În leqiile mele ~i la consultatii. La Început veneau numai
femei simtind intuitiv importanta informatiilor. Acum, la
lectiile mele vin uneori mai multi barbati decât femei . În ultima
"
vreme au aparut În sala mai multi tineri. Dar iata ca principiul
de sistem masculin ~i principiul intuitiv feminin ca manifestare
superioara Înseamna unul ~i acela~i lucru. La fel ca ~i haosul
care reprezinta 0 manifestare superioara a ordinii. lar la primele
nivele acestea lupta Între ele, dezvoltând conflictul ~i
acumulând din ce În ce mai multa iubire.
- lertati-ma, am deviat de la subiect - spun eu pacientului.
Frica interioara ~i depresia sotiei dumneavoastra constituie
rezultatul faptului ca dumneavoastra i-ati asigurat 0 stabilitate
superioara. Ramâne sa raspundem la Întrebarea de ce ati Tacut
acest lucru ~i de ce ar fi trebuit s-o faceti? Ce credeti
dumneavoastra - ma adresez eu tânarului. El a cazut pe
gânduri. Eu Înteleg ca el nu raspunde la aceasta Întrebare, dar
odata ce el e obligat sa se gândeasca asupra ei, Îi va aparea
intentia de a rezal va problema macar obligat ~i Înseamna ca
elimina energie pentru rezolvarea ei. Atunci raspunsul pe care
am sa-l dau eu se asimileaza mai repede ~i pentru 0 perioada
Îndelungata.
Deci, care poate fi cauza comportamentului
dumneavoastra? - repet eu Întrebarea ~i tot eu raspund la ea; -
ViitoruI. Dumneavoastra va framântati pentru viitor. Va este
teama de el ~i frica va obliga sa Întariti prezentul
158
dumneavoastra. Cu cât ne este mai frica de viitor, cu atât mai
puternic suntem ata~ati de prezent. Acolo se destrama, bine,
aici noi totul Întarim. Cucât Întarim mai mult prezentul, cu atât
mai puternica este frica secundara În fata viitorului. Mergem
mai departe. De ce apare frica fata de viitor? Asta se Întâmpla
atunci cand transformam viitorul În scop. Cand pentru noi
fericirea suprema 0 constituie spiritualitatea, nobletea, idealul,
viitorul atunci noua ne este frica sa le pierdem. Cu cat ne
concentram mai intens asupra viitorului, cu atat se na~te În
suflet 0 frica mai mare. Atunci noi ne aga(âm de valorile
prezentului ~i devenim agresivi. Dumneavoastra ali transformat
În tel principiul masculin, spiritualitatea, principiile ~i idealuri-
le. La Început aceasta va duce la explozia despotismului
masculin ~i a agresivitatii fata de femeie, a sentimentului
superioritatii asupra ei iar apoi la Înclinarea ~i ploconirea fata
de principiile feminine.
Va aduceti aminte, În lndia, daca primul copil nascut era
fata, ea era omorata. Priviti, ce interesant s-a dezvoltat
iudaismuI. Citim Vechiul Testament. Avraam a nascut pe lsac.
A nascut! Ce conteaza femeia cand prioritatea imensa 0
constituie principiului masculin, spiritualitatea, principiile ~i
regulile. Acum omul se considera evreu. Daca el are 0 marna
evreica, atunci tatal deja nu mai conteaza. Femeia na~te ~i
pentru aceasta ea nu are nevoie de barbat. Înclinarea În fata
principiului masculin duce treptat la Înclinarea În fata
principiului feminin. Înclinarea În fata principiului feminin
duce la decadere. Dumneavoastra ati desconsiderat stabilitatea
.~,>;y; 159
 superioara a so!iei ~i la ea a pornit programul de autodistrugere.
De Îndata ce ea a dorit copii. a fost necesara oprirea ~i 0 portie
de instabilitate. Dar, odata ce dumneavoastra constitui!i cauza
problemei, tocmai dumneavoastra trebuia sa ajunge!i la
Închisoare. Când rn-au sunat, eu am transmis ca sOfia dumnea-
voastra sa se puna imediat În ordine. Schimbarea ei. capacitatea
dumneavoastra de a accepta distrugerea totala a destinului, a
vie!ii, a sanata!ii ~i familiei. toate acestea au permis În ultimul
moment Îndreptarea situa!iei. Nu va Înclina!i În fa!a ideii adie!
În fa!a ferieirii spirituale, nu va Înclina!i În fa!a copiilor ~i În
fa!a fericirii materiale.
Privi!i cum s-a prabu~it socialismulla noi. La Început a avut
loc Divinizarea viitorului luminos. Daca s-ar fi pastrat iubirea
~i credin!a În Dumnezeu, atunci teoria s-ar fi unit cu practiea.
Atunci principiul planificarii din socialism, strategia concen-
trata În directia educarii copiilor, dezvoltarea educa!iei ~i
culturii s-ar fi unit armonios cu principiul feminin, cu banii,
afacerile, economia ~i comer!ul. Teoria ~i-ar fi dictat regulile
sale, iar economia ~i practica pe ale sale. Lupta lor, confIictul
dintre ele, ar fi dus la 0 nazuin!ii mai puternica spre Dumnezeu
~i spre iubire ~i În acela~i timp, 0 datii cu aceasta, s-ar fi
dezvoltat cunoa~terea ~i dezvoltarea teoretica a omului ~i
societâ!ii. Economia ar fi devenit mai fIexibila ~i mai pu!in
dura. Dar Întrucât cu ocazia apari!iei socialismului iubirea fa!a
de Dumnezeu a fost schimbatâ cu viitorul luminos, s-a nascut
modelul de gândire unipolara. Teoreticienii socialismului au
160
permis de la Început uciderea ~i distrugerea altora de dragul
ideii luminoase.
. Îmi aduc aminte cum am cumparat cartile noi ~i foarte
frumoase, operele lui Marx ~i Engels În doua volume. În aceste
opere a fost expusa esen!a ideilor la Înfiiptuirea carora
indemnau. Pe mine rn-a uimit fraza lui Engels: "Când este
vorba despre interesele proletariatului, nu poate fi vorba de nici
0 morala ~i etica". Adica unitatea care oferea iubirea a fost
aruncata de dragul unita!ii unui grup de oameni, În cazul actual
fiind vorba de clasa proletariatului. Prejudicierea unei
asemenea morale a adus roadele sale evidente. Deci, iata ca
dezicerea de iubire, de Dumnezeu, prin elaborarea oricârei idei,
oricarui principiu masculin duce destul de repede la transfor-
marea În principiul feminin, iar apoi la pieire. Întreaga noastrâ
tara s-a rugat un timp Îndelungat pentru viitor, uitând de iubire.
La Început s-au omorât reciproc de dragul viitorului fericit.
Apoi s-au ata~at de prezent, invidiind, urând ~idezicându-se de
tot ce era sfânt. Apoi s-au destrâmat, ajungând la limita pieirii.
Noul conducâtor sovietic s-a ata~at din nou de ideea despre
viitorul luminos. Din nou au aparut tensiuni ~i dominâri
reciproce. Dupa aceea a urmat 0 perioadâ mai lejerâ, În care a
avut loc câderea moravurilor ~i cultul materialului. Aceastâ
ma~inâ de tocat carne de pe teritoriul !ârii noastre a clâdit
treptat subcon~tientul nostru Într-o concordan!ii mai mare cu
armonia. A devenit sinuciga~â ~i Înclinarea În fa!a ideii ~i În
fata banilor. Dacâ iubirea râmâne În urma lor, atunci prâbu~irea
nu se poate opri.
:;;.;t.- 161
 Din tara ateismului de masa Rusia a devenit treptat 0 tara cu
formele sale - atât atunci când v-au vindecat prin distrugerea
adevarat credincioasa. La Început religia ajuta omul sa se ridice
viitorului, cât ~i atunci când ati pierdut prezentul. Daca
~i sa faca primii pa~i iar apoi poate sa frâneze omul care merge
dumneavoastra yeti percepe prioritatea Divinului asupra
În directia lui Dumnezeu. Organizatia religioasa activeaza dupa
oricarei fericiri umane, când yeti Întelege ca iubirea nu numai
legi umane. Dogme, stereotipuri, revendicari, cu cât ajuta cu
da dar ~i ia, atunci dumneavoastra Încetati sa fiti robul
atât frâneaza. De aceea Serafim Sarovski a plecat de la
umanului. Încereati ca În orice situatie sa simtiti ca primul
manastire ~i s-a rugat În singuratate. Poporul rus, privat de
impuls trebuie sa fie spre iubire. Daca tot ceea ee se petrece va
organizatii religioase puternice, s-a adresat izvorului
eonduce spre Dumnezeu, Înseamna ca prima reac!le asupra
primordial, Bibliei, extragând de acolo informatii, curate ,
oricarui eveniment trebuie sa fie 0 izbucnire a iubirii. lubirea
netulburate. lar acum toemai În Rusia are loc nàzuinta caire
nu doar creeaza, dar ~i distruge Întrucât este imposibila
Dumnezeu ~i aceasta nu este formala ca În multe din tari le
dezvoltarea fara distrugere.
Occidentale ~i Orientale, ci curata ~i sincera. Înseamna ca
exista posibilitatea crearii unei noi gândiri. Înainte, militienii ~i
Eu stau ~i a~tept urmatorul pacient rara sa Înteleg de ce se
func(ionarii au omorât oameni, Înclinându-se În fata ideii, acum
consuma 0 cantitate atât de imensa de energie. Mai degraba, in
fac aceJa~i lucru, Înclinându-se În fata banilor. Este interesant
timpul convorbirii, are loc atât influentarea lui dar ~i asigurarea
faptul ca sunt mult mai muI(i la numar militienii ~i func(ionarii
mea. 0 atitudine corecta fata de lume, conceptia corecta despre
cumsecade ~i totu~i, ticalo~ii ies Întotdeauna la suprafa(à. Cei
lume na~te idei corecte care ajuta la formarea unor sentimente
cinstiti sunt alunga(i ~i concediati. De ce? Explicatia este foarte
corecte. Toate acestea formeaza un comportament corect, care
simpla. Atât timp cât noi ne Închinam În fata ideii sau a banilor,
imprima În gene matrite ale comportamentului viitor.
trebuie sa fim boinavi ~i nu va exista 0 legatura inversa care sa
Pentru a comprima În câteva ore tot ceea ee se petrece cu
permita oprirea functionarului care omoara de dragui
omul În timp de zece ani, este necesara 0 explozie a energiei.
intereselor sale Întreaga tara sau unii oameni ~i nu se va putea . t b de ce nu exista
" M a"' lUre
Apropo, Înainte a existat sufiIClenta.
Îndeparta coruptia iar brutalitatea În cele mai urâte forme ale
ea acum? Sa Înceream sa examinam problema altfel, sa vedem
sale permanent va aparea În noi sau la copiii no~tri.
numai pozitivul În ceea ce se petrece azi. Încetam sa ne uitam
Ma opresc. Gata cu filozofia.
la trecut. Ne yom uita la viitor. Eu am avut Întotdeauna un
- Mergeti, luati loc ~i Începeti Sa lucrati, eliminând prin nivel scazut de energie. Aceasta lipsa trebuia sa 0 compensez
pocain!a agresiunea fa(à de iubire ~i Dumnezeu În toate
prin dezvoltarea sistemului. În general, vindecatorii vindeca

162 163
.~;~
 prin ei În~i~i.Cu cât a fost mai periculoasa pentru mine fiecare
gre~eala, cu atât mai intensiv trebuia sa ma dezvolt. Acum,
energie nu exista deloc. Apropo, eu nu am numai un nivel
sciizut de energetica dar mai tratez cu dispre\ ~i tehnicile
elementare de a ma pune În ordine.
Îndrumarea clasica data de Hristos catre to\i vindecatorii:
aceste boli se vindeca numai cu post ~i rugaciune. Întrucât
râdacina fericirii urnane 0 constituie dorin\a, vindecatorii
pentru a-i trata pe al\ii, trebuie sa rezolve aceasta problema.
Postul reprezinta delimitarea treptata ~i ampla Înso\it de
renun(area la viala sexuala, izolarea ~i deconectarea de la
relaliile sociale, creând acel fond care a permis rugaciunii sa fie
eficientâ. Atunci portia de iubire ca 0 apa Învioratoare care uda
râdacinile plantelor, a Înviorat sufletul bolnavului ~i el s-a
Însanato~it. Gradul de Însanato~ire a depins de cât de puternic
s-a nazuit spre iubire ~i credin\a. Credin(a Înseamna niizuinla
spre dorin\a. Ea da 0 concentrare maxima asupra iubirii ~i s-au
Întâmplat minuni. De ce Hristos nu a vindecat pe nimeni În
satul lui? Întrucât la cei care-L cuno~teau s-au ivit senti mente
de neÎncredere, Îndoiala, disprel, arogan(â. S-a creat un pol
colectiv de neacceptare, care a Îngrâdit posibilitatea oricaruia
de a se debarasa de uman ~i de a tinde spre iubire.
Trecem la mine. Niizuin(a mea de a trai 0 via(â obi~nuita a
ajuns la capat. Ceea ce am Îndurat În tinere\e a fost greu de
suportat, eu rn-am simlit un om neobi~nuit ~i pentru aceastâ
neobi~nuin(â am avut de platit. La urma urmei am hotarât ferm
sa fiu ca toti ceilal\i. Am Înva(at sa ma supar, sa uriisc, sa
164
supravie\uiesc, sa manânc pe saturate ~i sa Înabu~ Înaltele
avanturi suflete~ti. 0 ra\iune a existat În asta. În primul rând, eu
rn-am Îndreptat nu spre' iubire, ci spre spiritualitate. $i nazuin(a
mea catre un singur (el rn-a terminat destul de repede.
De fapt, pe mine rn-au saivat cei cinci ani de munca pe
~antier. iar apoi activitatea, nici pe depat1e Întâmplatoare, de
rcpara\ii capitale a caselor vechi: Înainte de a construi trebuia
totul diirâmat ~i scoasa 0 cantitate imensa de gunoi. Îmi aduc
aminte de primul meu obiectiv de pe strada Tavriceskaia 27.
Mormane de caramizi ~i gunoi s-au ridicat pâna la etajul patru.
Cineva a aruncat capacul de la canalizare. Gaura de canalizare
s-a ticsit cu caramida ~i murdarie. Eu trebuia sa ma ocup de
Întreaga muncii auxiliara murdara ~i natural ca rn-au trimis sa
curaI aceasta gaura. În câteva ore eu am cura(at 3-4 metri ~i am
ajuns la fund. $i când am Îndepartat ultimul bulgare de
murdarie care a acoperit conducta, de acolo a ie~it ceea ce
exista de obicei În gaurile de canalizare. Am zburat afara ca 0
pasarica, altfel aceasta nu ar fi fost cea mai buna moarte pentru
un filozof. Datorita repetatelor riscuri de a muri, ~antierul rn-a
legat de realitatea zilelor noastre (cu atât mai mult cu cât eu am
falsificat documentele ~irn-am bagat ca electrician).
Ata~amentul fa\a de spiritualitate, idealuri, \eluri Înalte au
Încetat sa mai traiasca azi. Omul traie~te nurnai cu viitorul.
Când acesta sose~te, el traie~te cu urmatorul viitor ~i la urma
urmei nu traie~te deloc. Întrucât el nu trâie~te cu prezentul, nu
are energie sa interac\ioneze cu acesta ~i un asemenea om
.~;:~- 165
 devine deosebit de vulnerabil În orice situa(ie ie~ita din comun.
Exista Irei tipuri de atitudini fa(a de via(ii:
1) atunci când omuI Spune ca el este fericit ~i lui nu-i
trebuie nimic;
2) când el e fericit, are Scopuri catre care tinde;
3) când omul traie~te cu un singur scop ~i uita despre toate
celeIaIte.
De obicei omul Iucreaza periodic În unuI din aceste
regimuri. Când omul are multa energie atunci poate uni toate
cele trei regimuri, adica poate fi fericit În fiecare secunda a
vie(ii. În acela~i timp, el Î~i poate propune un scop ~i Îl poate
urma, bucurându-se de procesul Însu~i ~i prin aceasta sa
consume periodic toata energia sa asupra nazuin(ei catre un
scop oarecare. Printre altele, Iasând 0 parte pentru interac(iunea
cu realitatea Yom Încerca sa judecam abstract ce este scopul?
Scopul este aceI ceva care na~te energia dorin(elor. De Îndatii
ce Îl atingem, noi fie ne propunem scopuri noi, fie se
conecteaza programul de autodistrugere.
AstfeI, ce este totu~i fericirea? Este un scop sau calea catre
el?
De fapt nu este nici unul, nici celaIaIt. Fericirea consta În
transmiterea energiei atunci când exista un scop ~i deplasarea
catre el. Emanarea energiei tara iubire nu poate avea Joc, deci
cu cât eIiberam mai muIta energie, cu atât mai multa iubire va
exista În sulletul nostru. Eu am trait numai cu Scopuri - prin
aceasta s-a dezvoltat gândirea strategica, dar nu putea continua
166
a~a de mult ~i munca pe ~antier mi-a saivat astfel viala. AI
doi/ea aspect pozitiv: eu am devenit ca ~i ceilal(i, cel pu(in În
exterior. Am În(eles ca acest Jucru e necesar. 0 condi(ie a
dezvoltarii civiliza(iei il constituie schimbul de informa(ii ~i
dezvoltarea echilibratii a reprezentan(iIor ei. Ciorile albe sunt
periculoase, se poate destrama sistemuI de ÎnteIegere. Compor-
tamentul, gândirea ~i Iimba pentru mijlocire constituie a
necesitate fara de care nu se poate supravietui. Închipuiti-va ca
v-ati urcat Într-un vagon de tren. Ayeti a Înaltime de trei metri.
AJa'turi de dumneavoastra merge un am cu a Înal(ime de
patruzeci de centimetri. În fata se alla unul de doi metri, cu
care comunicati prin intermediul infrasunetelor, În comparti-
ment s-a a~ezat un am de un metru ~ijumatate care nu vorbe~te
deloc ci numai clipe~te etc., etc. Fara un numitor comun,
dezvoItarea poate sa se opreasca.
lata de ce orice comportament ie~it din standard, ca ~i
gândirea, reprezinta un anumit pericol ~i Întotdeauna sunt
interzise de morala. Dar dezvoltarea ~i avântul nu sunt posibile
fara a gândire ~i un comportament În afara standardului.
Morala care Îi obIiga pe oameni sa fie asemanatori a pomit nu
din iubire, ci din frid. De aceea, un am bine educat se
Îndoie~te deseori ~i este Înfrico~at. A spune ca este rea calea de
mijIoc tot nu este corect, ca ~i a spune ca este buna. Aceasta
este deseori pur ~i simpIu necesara dar uneori deranjeaza foarte
mult. Noi ne-am obi~nuit sa pomim de la notiunile: fie este
bine, fie este rau. Când te ocupi În mod serias de cunoa~terea
lumii, mai devreme sau mai târziu, ajungi la 0 concluzie
:,;."*,
167
simpla. Pentru caracterizarea exacta a obiectului, interpretarea
unica este imposibila. Orice obiect sau proces este caracterizat
suficient numai atunci când În caracteristica lui sunt prezente
doua puncte de vedere, contradictorii. FilozofiaorientalA
considera ca nu trebuie sa ajuti omul când este bolnav, el
trebuie sa-~i plateasca karma. Filozofia occidentala considera
ca trebuie tratat fiecare om. În concluzie: trebuie tratat fiecare
dar acest lucru trebuie Tacut inteligent, adica Începând cu
sutletul.
Urmatoarea pozitie: sa faci milostenie sau nu? Va
reamintesc ca În India nu se ofera milostenie. Aceasta este
soarta ta, trebuie sa fii mul\Umit cu ea. La noi se face miloste-
nie. Nu demult 0 femeie mi-a povestit urmatorul caz. Când ea
s-a urcat În ma~ina, a venit la ea 0 fata cu lacrimi În ochi ,
cerând pâine. ,.Eu i-am dat un mar. Am urcat-o În ma~ina ~i am
dus-o pâna la mine acasa dar nu i-am dat voie sa intre În
locuintii de~i a vrut acest lucru, - poveste~te femeia. - I-am
adus din casa copilei pâine, chiftelute, i-am dat ro~ii ~i ea a
plecat. Deodata am devenit curioasa, eu rn-am Întors sa vad ce
face. Marul se rostogolea pe pamânt, alaturi ~i pachetul cu
mâncarea, iar fetita s-a ascuns dupa colt, urmarindu-ma.
Probabil a mizat pe faptul ca va primi bani sau ca 0 sa intre În
locuintii".
În situatii similare, unii nu fac milostenie ~i nici nu ajuta;
altul spune ca Hristos a Învatat sa ajuti când e~ti rugat. Astfel,
omul dore~te sa-~i pastreze iubirea de oameni. Ce sa alegem,
Înrairea, indiferenta sau toleranta ~i pervertirea altora.
168
Concluzia este aceea~i: daca omul se adreseaza pentru ajutor, el
trebuie Întotdeauna ajutat, dar acest ajutor trebuie sa fie
profesional. În cazul de fata, femeia a procedat corect, dând
mancare ~i nu bani. Pur ~i simplu, pentru un ajutor profesional
este necesara mai multa forta ~i deseori ne este mai simplu ca
sa rezolvam problema oferind bani sau trecând pe lânga.
Îmi aduc aminte ca 0 alta pacienta mi-a povestit 0 Întâmpla-
re a so(ului ei:
- El este un om deosebit de bun. Înainte, noi am avut multi
bani iar cuno~tintele au Împrumutat de la el sume mari.
Închipuiti-va urmatorul tablou. Vine la el un om ~i Îl implora
sa-i dea 50.000 de dolari. Sotul Îi spune:" Te Împrumut, dar
dupa aceea ai sa mA ura~ti". El se miloge~te, se jurA pe
Dumnezeu ca a~a ceva nu se va Întâmpla. A trecut un timp iar
cuno~tinta totu~i nu a Înapoiat banii ~i Într-adevar, a devenit
du~man. $titi ceva, nici unul din ei nu a Înapoiat datoriile. Cum
trebuie procedat În asemenea cazuri? Daca refuzi, sutletUl se
abrutizeaza. Daca dai Îti vor lua ~i ultimul Mnut.
-
- Ei, prima regula, spun eu, - este sa uitati de acei bani pe
care sotul i-a Împrumutat.
Femeia da din mâna:
- Aici totul e În regula.
- Ei, atunci cei care au Împrumutat, pot fi compatimiti.
Tatal unei cuno~tinte a dat 0 data sub forma de Împrumut unui
prieten 0 mie de dolari. Fiul I-a avertizat: ace~ti bani mai
degraba nu-i mai prime~ti Înapoi, dar tatal, cu toate acestea, a
dat banii. A trecut un an ~i prietenul se poarta ca un mitocan ~i
169
,~..~
'''.
 se eschiveaza ~i datoria tot nu 0 Înapoiaza. Fiul I-a sfatuit pe
fiicut datoria. ~i zvonurile neplacute, provocatoare, curg. ~i cu
tatal sau sa uite de ace~ti bani, ca ~i cum nu ar fi existaI. Tatal a
cat este mai mare suma Împrumutatâ,cu atât mai murdaresunt
renuntat. Dupa un oarecare timp, datornicului i-a murit copi]ul,
zvonurile care se Împra~tie. Totu~i omu] se convinge Întotdea-
0 nenorocire a urmat dupa alta. Dar nu trebuie sa Împrumu(i cu
una pe sine despre ceea ce este convenabil pentru el, adica de
prea multa u~urin(a. Tine(i minte expresia: nu ne duce În ispita.
obicei Împrumuta 0 suma mult mai mare decât cea pe care e
- ~i ce e de facut atunci - Întreabii femeia. capabil sa 0 Înapoieze. Însa atunci când realitatea devine mu]t
Eu ridic din umeri.
mai rea decât modelul ei se na~te frica ~i agresiunea. ~i acum
Trebuie sa aju(i, dar În mod profesional. Chiar daca aceasta
Închipui(i-va ca vine un cunoscut ~i cere 50.000 de dolari
este cel mai bun prieten ~i daca Împrumuta 50.000 de dolari, nu
Împrumut. So(ul dumneavoastra raspunde: "Eu nu pot sa-(i dau
are decât sa ipotecheze pe numele so(ului dumneavoastra
0 asemenea suma, dar pot sa-(i daruiesc cinci mii de do]ari". ~i
locuin(a pentru a nu se Întâmpla situa(ii nepreviizute. Daca
daca În acest caz pomesc zvonurile ~i bârfele, e]e vor fi numai
acest ]ucru nu este legat de afaceri, ci de 0 situa(ie complicata
În folosu] so(ului dumneavoastra ~i este pu(in probabil ca ace]
de via(a, se poate da Împrumut fara garan(ii, dar numai acea
om va veni dupa bani a doua oara.
suma pe care sunte(i gata s-o pierde(i, adica sa 0 faci cadou
Impulsul iubirii, compasiunii ~i al ajutoru]ui noi trebuie sa-I
prietenului. Cel mai bine este sa-i daruie~ti a zecea parte din
emanam Întotdeauna, dar acest ajutor nu trebuie sa dauneze
suma ceruta. Închipui(i-va starea psihologica a celui care a
sufletului omului. Acest lucru se Întâmpla atunci când el este
Împrumutat. Suma este mare, a primit-o u~or ~i este greu sa 0
doar superficial ~i Îndreptat numai spre corp. Omenirea se va
Înapoieze. Va aminti(i expresia: te Împrumu(i de ]a a](ii pentru
maturiza pâna la 0 asemenea gândire când vor deveni inutile
pu(in timp, iar banii tai Îi Împrumu(i pentru totdeauna. Ca sa
asemenea notiunica "numaibine" sau"numairau". binele ~i
faci un rau cuiva, sa-] jefuie~ti, sa nu-i dai Înapoi datoria, sa-l
faul. "sa ajuti" sau "sa nu ajuW', "sa iube~ti" sau "sa nu
omori, ]a urma urmei trebuie sa Întrerupi legaturile interioare
iube~ti". Este timpu] sa faurim mode]ul bipolar de gândire.
cu el, altfel, omorându-I, Începi sa te omori singur. Deci, ca sa
Cum se Întâmpla uneori? Omul spune despre so(ia sa: ,,Eu
nu Înapoiezi datoria trebuie sa creezi pentru tine 0 justificare
am iubit-o ~i am facut totul pentru ea, iar ea rn-a trMat, rn-a
mora]a, sa te aga(i de orice fleac ~i sa-] Înflore~ti pâna când
vândut. Cela]alt nu 0 iube~te, 0 jigne~te, Îi da cu piciorul ~i
persoana care te-a Împrumutat va deveni pentru tine cu totul
so(ia nu ~tie ce sa-i mai faca, e blânda ~i ascu]tatoare. A~a ca
straina, rea ~i nedemna. Daca informa(ia despre datorie s-a
nici eu nu am s-o mai iubesc". Apoi acest om se Îmbo]nave~te
raspândit larg, trebuie sa afle cu to(ii cât de rau este ce] care a
de rinichi sau Începe canceru] de plamâni sau de rect. Omul nu

170 :,;~-
171
 Întelege nicicum cii nu se poate renunta niciodata la dragoste,
ca În univers nu exista motiv de renuntare la iubire. Dar pentru
el dragostea ~i Închinarea este unul ~i acela~i lucru. ~i cu cât
iube~te mai mult, cu atât mai mult se Închina În fata vietii ~i a
sentimentelor. Prin aceasta el 0 perverte~te, iar ea se riizbuna
pentru aceasta fiira sa vrea, mai precis se comporta astfel Încât
sa opreasca decaderea propriului suflet.
Iubirea da na~tere la viala, dorinle, frumusele, fericire, altfel
vorbind la tot ceea ce noi numim bine. Pentru ca iubirea sa
existe pentru un timp Îndelungat, trebuie sa apara raul. Adica
tot ceea ce noi numim rau, distrugerea vietii, a senzualitalii ~i
dorinlelor. Iubirea exista atunci când exista doua contrarii: daca
se unesc ~i se dezvolta Împreuna, atunci dupa un timp, binele
se transforma În rau, iar crearea se transforma În distrugere.
Daca barbatul 0 iube~te pe femeie În permanenla, iar În relatiile
umane Î~i Înfrâneaza periodic dorintele sentimentale, atunci el
0 ajutii pe femeie sa iubeasca. Arta iubirii este imposibila fiirii
gândirea bipolara, logica Divina trebuie sa fie permanenta, iar
cea umana intermitenta, adica sinusoidala.
Criza serioasa În care intrii omenirea este legata În primul
rând de incapacitatea noastra de a gândi. Atât timp cât noi
Încercam sa Întelegem situatia dintr-un singur punct de vedere,
noi suntem sortiti sa iubim insuficient. Îmi aduc aminte de un
toast: bem pentru ca noi sa nu Îngenunchem niciodata În primul
rând În fata saraciei, În al doilea rând În fala fericirii, În al
treilea rând În fala culpabilitiitii ~i În al patrulea rând În fata
femeii. În general, eu cred ca daca Îngenunchezi În fata femeii,
172
atunci pe urma Îngenunchezi ~i În fata tuturor celorlalte. Ce
inseamna sa te Închini În fala femeii? Aceasta Înseamna 0
dependentii totala de ea: Dependenta ~i speranla sunt strâns
legate. Când noi depindem de sperantii, În suflet apare frica ~i
condamnarea. Frica de a fi În~elat roade sufletul Întocmai ca un
vierme. Se na~te gelozia, supararea, depresia, ura, adica
dependenla emo(ionala de femeie, ceea ce Înseamna robie. Un
asemenea om poate deveni alcoolic.
Apropo, de ce se bea În Rusia În ne~tire? Aici joaca un roi
colosai contactul crescut cu viitorul ~i dependenta de dorinte.
Obiceiul rusesc de a bea la necaz, duce tocmai la alcoolism. Un
prieten a remarcat: daca e~ti Într-o companie placuta simti
bucurie ~i unitate, ~i, oricât ai bea, dimineata capul e limpede ~i
totul merge; daca anturajul nu e prea placut, atunci dimineata te
scoli cu capul greu. Dar daca ai Început sa bei cu un sentiment
neplacut, capiezi ~i devii ca 0 fiara deja În timp ce bei, iar
despre starea de dimineata nici sa nu mai pornenim. Multi mor
chiar În momentul mahmurelii. Spre deosebire de iubire,
alcoolul la Început te rupe de uman, conferind 0 stare de
bucurie, de sentiment de zbor ~i cu aceea~i putere apasa de
dimineala asupra a tot ceea ce este uman. Pentru a rabda
aceasta durere trebuie sa simti iubire, trebuie sa cedezi energie,
sa fii dispus spre emotii pozitive pentru a ajuta pe cineva,
pentru a compatimi pe cineva ~i pentru a uita de propria
persoana. Însa daca omul Încearca sa Înlature emotia neplacuta
prin alcool, nu are loc depa~irea umanului, se trânte~te u~a, nu
exista ie~ire. Apare dependenta de alcool. Mai departe intervine
;~~ 173
 0 agresiune din ce În ce mai accentuata fata de oameni ~i fa!a
de sine, iar mai departe autodistrugerea. Rusia, În conformitate
cu energetiea sa, este 0 (ara bipolara, de aceea, pentru ea,
gândirea unilaterala este mai periculoasa decât pentru Occident
~i Orient.
Gândurile mele Încep sa se lini~teasca treptat. A avut lac
descarcarea, capul s-a odihnit, acum pot vorbi cu urmatorul
pacient.
Aceste rânduri le-am dictat fiind cufundat În trecut. Azi
suntem În 10 mai, ieri ne-am distrat de minune, eu rn-am sculat
de diminea(â ~i am vazut soarele stralucitor ~i 0 prima vara
timpurie. Trebuie neaparat Tacuta 0 plimbare. Ne-am urcat În
ma~ina ~i ne-am dus pe malul raului. Într-adevar ora~ul a
devenit mult mai frumos, eu observ cu uimire cum s-a
transformat, cum s-a Înfrumuse!at Peterburgul de ieri. Noi
calatorim de-a lungul minunatei Neve, admirând clàdirile ~i
mari le piete ale ora~ului inundate de soare. Încet-Încet ne
apropiem de Academia de arta. Ne oprim ~i ie~im În locul meu
preferat, unde doi sfinqi privesc oamenii care trec prin fata lor
precum ~i Neva ce curge lin. Cupola catedralei lui Isaac
straluce~te. În memoria vizuala sunt amestecate cupolele
catedralelor pe lânga care noi am trecut. Te poti opri pentru
cinci-zece minute ~i uitând tot ce este pe lume, pur ~i simplu
contempli ora~uI. În timpul mi~carii, frumusetea nu patrunde În
subcon~tient. Trebuie sa te deta~ezi de toate scopurile ~i sa nu-
!i propui nici 0 sarcina. Sa te opre~ti, sa prive~ti, uitând de tine
174
~i de toate. Sim!i În permanen(â unitatea cu ceea ce vezl ~l
atunci frumusetea patrunde În suflet. Orientalul traie~te prin
subcon~tient, de aceea no!iunea de contemplare este pentru el
naturala ~iobi~nuita.
Îmi aduc aminte de un subiect distractiv. În Japonia, turi~tii
straini alearga cu totii gramada dupa ghidul japonez, iar el
poveste~te amanuntit despre obiectivele turistice locale. Dintr-
odata el tace, turi~tii se Învârtesc În jurullui, dupa care cel mai
Îndraznet Îl Întreaba: De ce tace!i, nu ave(i nimic sa ne mai
"
spuneti1" Japonezul mirat da din umeri ~i face un gest larg cu
mana: "Aici eu nu trebuie sa spun nimic, aiei trebuie sa
contempla!i 0 jumatate de ora Fujijama".
Eu stau lânga apa ~i captez senza!iile oferite de ora~ul
minunat acoperit de soarele de mai. A~tept sa apara senza!iile
care umplu sufletuI. Apoi ne Îndreptam Încet spre ma~ina, ne
urcam În ea ~i continuam calatoria. Ajungem la catedrala mea
iubita Nicolaevski. Cerul este orbitor de stralucitor ~i cupolele
aurite fonneaza un ansamblu cu canalul care se scurge, ceea ce
confera un sentiment de sarbatoare. "E 0 zi minunata, - ma
gândesc eu. - Va trebui sa dictez astâzi cartea". Acum eu
dictez, contemplând cerul care se race~te ~i razele lini~tite ale
soarelui care asfinte~te. Dimineata au fost În jur de ~apte grade
iar acum sunt deja În jur de douàzeci. De obicei eu pot sa dictez
numai dimineata doua-trei ore. Apoi capul devine de plumb,
intervine un sentiment de pustietate totala ~i Înteleg ca sunt
epuizat ~i este timpul sa Închei. Azi nu am un asemenea
sentiment, probabil ca am reu~it sa uit de mine, de problemele
175
.~>;;t:
 mele, dar u~urin!a ~i sarbatoarea ce a ramas În suflet permit sa
fac acest lucru atunci cand soarele apune. Eu Încep Încet sa ma
cufund În trecut, În acea zi În care eu am desfii~urat consulta!ii.
Astfel, stau Într-o Încapere miea, cu con~tiinta pusa la punct ~i
acum trebuie sa intre un pacient.
- Foarte ciudat, - trage ea Încet de cuvinte. - Mie de mult
nu mai Îmi este deloc frica pentru viitorul meu.
- Haide!i sa cautam mai departe, - propun eu. Deodata,
calasul ci se Învioreazâ.

Brusc, a sunat telefonul. Aceasta pacienta este din America. - Spune!i-mi, acest lucru este legat de faptul ca eu am
Ea mi-a pus cateva Întrebari de importan!a vitala. În glasul ei dorit sa-mi iau un al doilea serviciu? Atunci ar fi trebuit sa
era ceva imperceptibil care nu mi-a placut. lucrez ~apte zile. So!ul meu m-a Tacut sa ma razgandesc ~i eu

- Totul este În regula la dumneavoastra? - Întreb eu.

nu rn-am mai dus la lucru. Eu Încerc sa creez un model ~i nu
- Da, totul e excep!ional, - raspunde ea. pot sa ascund uimirea mea involuntara.
Ciudat. În glasul ei, ca ~i În Înfii!i~area exterioara se ascunde - $ti!i ceva, se pare ca noi am gasit cauza, - spun eu. -
Întreaga informa!ie despre trecutul ~i viitorul omului. În mod Doua servieii deodata depa~esc de ~apte ori distrugerea mortala
logic trebuia sa-mi explic ceea ce rn-a nelini~tit, dar eu nu pot. a vie!ii ~i a dorin!elor. Atata timp cat femeia s-a ocupat cu
Psihologia ~i psihoterapia aici nu funqioneaza. Diagnostichez educa!ia copiilor, ea a pierdut treptat ~i pe neobservate mulla
campul ei. Tabloul este pur ~i simplu catastrofal. Totu~i, eu am forta la asigurarea ~i sprijinirea copilului. În ullimul timp, eu
urmarit-o prin diagnostieare. Dar pana acum a fost normal. diagnostiehez deseori Îmbolnaviri grave la copiii ale caror
marne se cufunda cu Întreaga fiin!a În munca. Aici este vorba
- Ce s-a Întamplat cu dumneavoastra, - Întreb eu. %1
~.
;j pur ~i simplu nu de 0 activitate grea, ci de 0 supraÎnciircare
- Nimic deosebit, - raspunde ea lini~tit. ''1.

- Bine, haide!i sa comparam. Nu demull s-a petrecut un evidenta. Acum va voi povesti 0 Întamplare care s-a petrecut cu
'/
eveniment care a avut 0 influenlii catastrofala asupra starii mine nu demult. Eu am plecat cu ma~ina la magazin pentru
1 aprovizionare. Ma apropii de casa, trebuie deschisa u~a de la
dumneavoastra interioare. Aceasta poate duce pe mai departe la il
boli ~i destramarea destinului. intrarea principala, trebuie urcat În lift ~i deschisa u~a locuin!ei.
- De ce poate fi legat acest lucru? - a Întrebat cu precau!ie
Am multe pachete. În mod normal, trebuiau carate În doua
ea. tran~e. Dar eu ma grabesc. Le iau pe toate ~i ma Îndrept catre
- În primul rand, ceea ce viid eu este frica pentru viitorul u~a principala a cladirii. Cu greu, dar totu~i 0 deschid ~i ma
dumnea voastra. strecor În lift. Apas cu capul butonulliftului ~i ma urc la etajul
meu. Pun gen!ile langa u~a ~i 0 deschid. Acum, În doua reprize,
lini~tit, duc pachetele ~i Închid u~a. În holul de la intrare este

176 .~;;t;
1 177
 gunoi, murdarie $i mi$una În permanenla narcomanii. Cladirea
lacomie fala de timp. Chiar de s-ar ruga omul 0 mie de ani ca
noastra se alla lânga metrou $i e natural ca se folose$te pentru
sa-i dispara frica de viitor, e pulin probabil sa aiba lac
vânzarea drogurilor. Familiile nevoia$e se ocupa cu placere de schimbari.
plasarea acestora. În hol e 0 mizerie crunta. Acasa scot
Trebuie Înlaturate framântarile pentru viitor. Sa Încetam sa
conlinutul din pachete. Dupa aproximativ zece minute se aude
ne grabim. Sa bem cu Înghilituri mici, oprindu-ne periodic. Sa
soneria de la u$a. Eu deschid U$a Îi vad pe vecinul care
mâncam lini$tit $i cu demnitate. Sa-i ajutam pe allii. Sa nu ne.
zâtnbe$te cu bunatate. "Dumneavoastra ali uitat legatura de para rau de banii cheltuili pe cadouri. Atunci rugaciunea Începe
chei În u$a, - spune el. - 0 puteau fura narcomanii $i aveali sa aiba efect. Eu mi-am dat seama nu demult cât de importante
multa bataie de cap". Eu mullumesc, scot cheile din butuc $i
sunt lucrurile marunte. Nu demult rn-am dus la benziniirie
ma apuc sa examinez situalia. pentru a umple rezervorul. Fata mi-a dat restul cam zece ruble.
Cheia este simbolul bunastarii. De aceea nu este voie sa pui
Primul gând a fost sa-i las pentru un ceai. Totu$i am luat banii.
cheia pe masa pe care se manânca Întrucât atunci când Am ajuns la ma$ina $i am simlit ca În sullet ceva nu e În
manânci, tot ce te Înconjoara intra profund În subcon$tient $i
regula. Altcineva ar fi putut sa ia restul, dar eu, cu caracterul
tot ceea ce este pe masa respectiva, sub forma de simboluri, meu, era mai bine sa-I las. Ma gândeam sa ma Întorc ~i sa las
patrunde În noi. De aceea, este mai bine sa Iii pe masa sare,
ceva bani - cam cincizeci de ruble. M-am Întors deci la casa,
mU$tar, Ilori dar nu $i zahiir sau bomboane, nemaivorbind de
am bagat mâna În buzunar $i am scos 0 suta de ruble. "Cam
chei. Deci, pierderea cheilor Înseamna posibiJe neplaceri În
l multi$or", - am gândit. Cautând mai departe, am gasit 0
destin. Situalia data se poate considera 0 aluzie transparenta
bancnota de cincizeci. Am pus-o jos ~i am spus: "Ace$tia sunt
referitoare la 0 posibila neplacere mai mare. De ce? 0 supraÎn-
pentru bomboane" $i am plecat. M-am apropiat din nou de
carcare nejustificata. Cauza acesteia este lacomia. Cauza
ma$ina $i am Înleles ca lacomia rn-a pacalit totu$i, Întrucât am
lacomiei este frica În fala viitorului, adica dependenla de viitor.
Început din nou sa fiu zgârcit. Daca prive$ti cu atenlie lucrurile
Când omului Îi este frica subcon$tient de viitor, el se ata$eaza
marunte, pOli observa cu uimire cât de pulin daruim. Noi
cu lacomie de prezent ca de un colac de salvare. ~i atunci el
suntem predispu~i În general sa luam, iar aceasta duce la
face totul din lacomie. Lacomul manânca repede $i bea repede.
vampirism. Apoi ne Întrebam de ce nu ne iubim unii pe altii.
Se grabe$te În permanenla, ceea ce Înseamna lacomie fala de
- Mi se pare ca v-am Înleles, - spune pacienta. - De$i eu
timp. Începe sa se zgârceasca la bani. Merge la 0 solicitare
am renuntat la al doilea loc de munca, dorinta mea launtrica de
evidenta pentru a economisi timpul, ceea ce Înseamna din nou
a asigura familia a ramas cea veche ~i atitudinea incorecta fala

178 >''i
,<~
179
 de sine a Început sa distruga planurile mele subtile... A~teptati,
se poate examina acum câmpul meu?
Eu ma uit ~i iara~i nu pot sa-mi ascund uimirea. Câmpul
este exceptional. Arata ca ~i cum a lucrat 0 armata Întreaga de
vindecatori. Starea noastra spirituala e asemanatoare unei
ma~ini. Exista 0 limita de viteza ~i 0 limita a Încarcaturii. Daca
noi dorim sa marim viteza, atunci stoarcem totul din motor,
reu~im doar sa bagam ma~ina În groapa ~i nu obtinem nimic.
Trebuie sa ne schimbam starea proprie, sa devenim putin altfel
~i asta va fi egal cu faptul ca ne-am urcat Într-o alta ma~ina, cu
posibilitati mai mari ~i cu un motor mai bun. Atunci, depunând
mai putin efoT!,noi putem calatori cu 0 viteza mai mare. Oricât
I-ar invidia ,2aporojet" pc "Mercedes", 0 viteza mai mare nu
va atinge.
Odata, 0 cuno~tintâ mi-a povestit un fapt curios:
Calatoresc cu "Fordul" cu 0 viteza de 130 de kilometri, ajung"
din urma un ,.Moskvici". Încerc sa-J depa~esc, nu-mi da voie.
Eu maresc viteza, el de asemenea ~i iata ca amândoi zburam cu
0 viteza de 150 kilometri la ora. Deodata observ ca la el, din
fata ma~inii, iese un fum alb ~i ni~te piese de schimb zboara În
aer. Printr-un miracoll-am ocolit pentru a nu ma lipi de el. Ma
opresc, sar din ma~ina ~i ma reped la ,.Moskvici". Ma uit, În
capota sunt ni~te gaurele, iar ~oferul sta ~i prive~te buimacit În
jur. Se pare ca au zburat pistoanele, au gaurit capota ~i au
zburat În toate partile".
Indiferent daca te fortezi pc tine, fortezi pe altii sau tehnica
acest lucru nu duce la nimic bun. Pur ~i simplu omul e alcatuit
180
În ap fel Încât el trebuie sa se dezvolte, iar munca nu trebuie sa
ne omoare. ci sa ne dezvolte. Înseamna ca supraÎncarcarile nu
trebuie sa fie permanente ~iÎn fiecare ocupatie trebuie sa gasim
placerca. Daca nu exista placere. orice activitate se poate
transforma Într-o suprasolicitare ~i dauneaza sanatatii. Noi mai
discutam câteva probleme ~i femeia Î~i ia ramas bun. Eu chem
urmatorul pacient.
Intra 0 femeie În vârsta ~iÎmi poveste~te problemele sale.
- ~titi ceva. de câtiva ani mie Îmi amortesc degetele de la
maini. lar acum amorteala a ajuns pâna la umeri. Doctorii mi-
au pus cinci diagnostice diferite. Vnul, cel mai posibil este
tumoare În zona gatului care Începe sa se dezvolte. Vn
diagnostic exact ~i definitiv doctorii nu au putut pune, de~i am
parcurs toate formele diagnosticarii existente astâzi. Pâna la
aceasta situatie eu am ocupat multi ani posturi de conducere În
domeniul tehnie. dar din cauza bolii a trebuit sa ma transfer la
Linait serviciu.
- Dar nu v-ati gândit Ca boala j:ste legata de activitatea
dumneavoastra?
Ba da din umeri.
- Nu ~tiu. Nu rn-am prea gândit la asta. În general, nu prea
am avut greutati. Am avut 0 intuitie buna ~i am prevazut multe
lucruri.
- Orice conducere, - Îi explic eu, - este legata de 0 intuitie
superioara, de un contact superior cu viitorul. Pentru a conduce
trebuie sa faci prognoze, iar În acest caz nu te descurci Tara
intuitii. Deci, iata ca daca omul, având 0 functie de conducere,
.~;~
181
se framântâ În permanen(ii pentru activitatea sa, adica pentru durere. Dar 0 sensibilitate crescuta ~i un contact larg cu viitorul
viitor, se enerveaza, atunci când Întâmpina 0 situa(ie ie~ita din Înseamna 0 fericire deosebit de ampla. Tot ceea ce nu putem
comun, se supara pe cei care nu i se supun, el poate sa capete incheia cu 0 durere ;;ufIeteasca, Încheiem cu cea fizica.

boli foarte serioase. Cu viitorul e periculos sa glume~ti. lar Merge!i, a~eza!i-va ~i Începe\i sa lucra!i asupra propriei
persoane, aduce!i-va aminte toate situa(iile petrecute Într-o
activitatea de conducere este un putemic catalizator. De aceea,
perioada de aproximativ doisprezece ani.
cel mai bun conduciitor este omul care nu este ata~at de viitor,
adicâ, pe de 0 parte are 0 intui\ie foarte Înalta, iar pe de altâ
parte poseda pragmatism, individualism, ~i 0 bunatate de Femeia iese ~i eu cad pe gânduri. Pacienta care nu demult a

neÎnvins. Un conducator idealist, Într-o perioada scurta, poate sunat din America mi-a pus 0 Întrebare interesanta.

distruge Întreprinderea sa precum ~i tara daca el e pre~edinte. - Acum În America se observa un oarecare praces straniu,
Un asemenea conducator, pe de 0 parte se rezuma la jumata!i - a povestit ea. - Sub orice pretext, aici se Închid Întreprinderile
de masura, fiindu-i fricâ de reforme radicale, iar pe de aIta mici. Poporul este tot mai mult Îndemnat ca sa treaca la

parte se lanseaza În proiecte negândite ~i nereale, care În societa!i de stal. Toate acestea, oricât de ciudat ar parea,

practica se dovedesc a fi paguboase. amintesc de sacialism. Cum se poate explica acest lucru?

Sa trecem la dumneavoastra, - spun eu. - Degetele de la - Particularului Îi este complicat sa conduca, el va avea
Întotdeauna 0 parere proprie. Fiecare particular trage spuza pe
mâini sunt antene care leaga viitorul cu prezentul. La
dumneavoastra amplitudinea dorin!elor este crescutâ ~i ca turta lui. !ndividualismul a Început sa omoare America. De

atare, ave(i un contact crescut cu viitorul. Dar dumneavoastra aceea, pentru a se uni ~i a forma 0 gândire colectiva, America

nu a\i trecut prin purificarea prabu~irii viitorului. Momentele trebuie sa mareasca procentul Întreprinderilor de stal. Trebuie

de incertitudine, frica, depresia v-au vizitat mult mai des decât sa gase~ti du~manul Împotriva caruia trebuie sa se uneasca to!i.

este permis. Tot ceea ce a\i reu~it sa transmite\i copiilor ~i Trebuie creatâ ideea În jurul careia se strâng to!i. ~i faptul ca

atitudinea lor incorectâ fa(ii de lume se dezvolta mai departe. acum ,În ~coli se introduce uniforma pentru to!i elevii,

Daca aceasta ar fi fost numai problema dumneavoastra, atunci constituie de asemenea 0 Încercare de a reface con~tiin!a

dumneavoastra v-a\i fi Însaniito~it, lasând munca. Cui i se da colectiva distrusa. Cu cât mai ampla ~i profunda este ideea În

mult, de la acela se cere mult. A~a se pare ca e seris În Biblie. jurul careia se unesc oamenii, cu atât mai u~or are lac

Noi, primind ceva, Î1consideram normal. Dar atunci când dam unificarea. Întrucât În America nu exista 0 asemenea concep\ie,

de neplaceri, protestam. Orice fericire trebuie sa se Încheie cu 0 0 asemenea unificare va avea loc cu 0 violen(ii crescutâ atât

<.0;
"'~ 183
182
fata de cetatenii sai ~i atitudinea acestora cât ~i fata de alte tari
~i atitudinea acestora. Oamenii sunt uniti de un scop. Cu cât
este mai primitiv scopul, cu atât mai mare este violenta ~i
cruzimea unirii. Judecând dupa toate, America În urmatorii ani
va trebui sa puna acest lucru În practica.
Acum triumfa principiul feminin amorf ~i haotic. Din acest
principiu trebuie sa apara principiul masculin. Daca acest
principiu nu va avea lac civilizatia va muri. Dar ca sa apara
puternicul principiu masculin, adica 0 noua Întelegere a lumii,
0 noua filozofie, idei noi, este important sa exista multa iubire.
lar acolo unde existâ iubire, acolo este 0 mare emanatie de
energie a binelui ~i a preacuparii. America este pusa pe
consum. Înseamna ca e complicat sa a~tepti aparitia principiu-
lui masculin puternic. Înseamna ca În lac de un copil sanatos
poate fi provocat avortu!. America este un organism compact
care actioneaza stralucitor dar, În energetica tarii ~i În sufletul
oamenilor Începe haosu!. 0 situatie interesanta este În Rusia.
Aici haosul este mai mare decât În America, dar acesta are un
caracter economic ~i politic. lar În sufletul oamenilor, dimpotri-
va, exista 0 tendinta spre iubire ~i unitate. Exista 0 destul de
Înaltâ posibilitate de manifestare a principiului masculin
puternic, a unei gândiri noi, a unei filozofii noi. Acesta este din
nou un mode!. Timpul a~eaza totul În matca sa.
Îndepartez toate gândurile ~i invit urmatorul pacient. lntra 0
femeie pe care 0 recunosc imediat. Ea are probleme serioase cu
nepotu!. Copilul este practic imposibil de dirijat. Eu am un
184
sentimentul de neputin!a totala. Dar femeia se bazeaza numai
pe mine. Înseamna ca eu trebuie sa fac 0 bre~a.
- Astfel, haide!i s-o'luam pe rând, - spun eu. - Copilul are
0 starc buna, dar urma~ii sai pana la a opta genera!ie sunt
imprcgna!i cu agresiune fa!a de iubire. Exista diferite forme de
agresiune. Cea mai puternica dintre acestea, cea mai
periculoasa În exterior, este legata de trecut, ceea ce Înseamna
ura, condamnare ~i regret. Cea mai slaba launtric, dar
periculoasa pentru urma~i, este agresiunea legata de prezent,
adica supararea. nemul!umirea de cei apropia!i, de sine ~i de
destin. gelozia. Cea mai profunda este agresiunea care este
foarte periculoasa ~i ac!ioneaza imperceptibil, adica frica
permanenta de viitor, Îndoiala ~i gandurile Întunecate despre
viitor, depresia ~i lipsa de dorinta de a trai. La neamul
dumneavoastra are loc cea mai periculoasa tendin!â: renuntarea
la iubire fa!â de omul iubit, lipsa de dorinta de a trai atunci
când el v-a Înjosit ~i v-a suparat. Oricat de mult v-ar fi suparat
omul iubit, trebuie sa continua!i sa-I iubiti. Renuntarea la iubire
Înseamna Încercarea de a-I conduce. Atunci cand omul Încearca
sa-L dirijeze pe Dumnezeu, el va plati pentru aceasta timp
Îndelungat. lar noi trebuie sa fim absolut lipsi!i de aparare În
fata unui asemenea sentiment.
Daca vorbim de categoriile de bine sau rau, atunci raul nu
Înseamna distrugere, dupa cum bine le nu Înseamna unire. Raul
Înseamna dezicerea de iubire, iar binele este pastrarea acesteia
atat În cazul distrugerii cat ~i al crearii. Pentru a nu conduce
iubirea, a nu ne dezice de ea, a nu 0 discredita trebuie ca
, ~,
,-.-~
185
 energia iubirii sa fie mult mai mare decât cea obi~nuitii, adica
sentimentul iubirii trebuie sa fie un curent stralucitor care nu
trebuie frânat ~i pe care nu trebuie sa-I dirijezi. Acest curent ne
conduce pe noi. Pentru a Închide programul agresiunii fa(ii de
iubire pâna la ce-a de-a opta generatie, intensitatea emanatiei
iubirii ~i a energiei trebuie sa fie cu mult superioara. Va martu-
risesc ca la mine nu exista a~a ceva. Eu cred ca baiatul poate fi
lecuit de acel vindecator la care iubirea a Încetat sa fie Înfrânata
de ceva. Cele mai mari posibilitati pe calea unei asemenea
perfectiuni, din punctul meu de vedere, le da cre~tinismul. Dar
În prezent nu am auzit de un asemenea vindecator. Raideti sa
pomim de la ceea ce avem. Copilul se comporta complet
incontrolabil. Ne punem singuri Întrebarea de ce? În boala ~i În
starea lui rezida cheia problemelor dumneavoastra. Femeile din
neamul dumneavoastra nu au putut sa accepte omul iubit a~a
cum este el. Nu au putut pastra iubirea fata de el atunci când el
s-a comportat nedemn. Înseamna ca trebuie sa Învatati din
experienta fiului ~i a nepotului. Înseamna sa va rugati pentru
urma~i, pentru ca sa ei sa dirijeze iubirea ~i sa nu se dezica de
ea.
~i daca nu au iubit cumva pe cineva, trebuie eliminat tot
ceea ce Împiedica iubirea: con~tiinta care duce la critica ~i
analiza, pretentiile ~i dorintele care provoaca frica ~i supararea.
Încetati sa iubiti cu framântiiri ~i cu frica precum ~i cu supiirare
~i depresie. Sa nu Încetati sa iubiti, dar Încetati sa mai simtiti
frica, Îndoiala ~i depresie când v-a cuprins sentimentul iubirii.
Cantitatea trece În calitate. Cu cât va yeti schimba mai profund,
186
cu atât mai mult aceasta purificare va ajunge mai corect la
generatiile urma~ilor dumneavoastra.
Fata mea iubitii a fost violatit La fnceput am vrut sa-
I omor pe violator. Apoi am citit cartile dumneavoastra
~i am hotarat sa nu fac acest lucru. Dar, cu toate acestea,
ma doare foarte tare. Cum sa procedez?
Dacii s-a ivit 0 astfel de situatie, Înseamna ca toate
variantele cru(iitoare au fost epuizate. Daca violul a avut loc,
Înseamna ca mai departe s-a avut În vedere moartea fetei sau a
copiilor ei. Cu cât prime~te 0 mai mare durere corpul, cu atât
mai mare e pericolul care s-a apropiat de suflet. Vointa Divina
primordiala este primordiala ~i trebuie sa 0 vedem În situatii
traumatizante. Durerea sufleteasca pc care 0 Încercati constituie
0 pârghie puternica. Aceasta poate fi folosita pentru a va ajuta
pe dumneavoastra ~i pe fata iubitii, de dragul ei ~i a salvarii ei,
daca aceasta durere te Împinge câtre Dumnezeu. ~i invers, daca
durerea din fiecare secunda provoaca ura, frica ~i regret poti
pagubi sufletul ~i multe generatii urmatoare. De multe ori noi
ne omorâm copiii, Tara sa ne gândim la aceasta. Daca noi ne
schimbam atitudinea fata de trecut, noi schimbam trecutul
Însu~i.
Acum un an eu am consultat 0 fata. În plan subtil avea 0
stare Îngrozitoare. Marna ei a lucrat asupra propriei persoane ~i
fetita a Început sa se schimbe rapid. lar eu, oarecum, vazând
succesele evidente, am hotarât sa ma Întorc la trecut pentru a
<-,
..,~ 187
restabili ~i a aminti tabloul primordial. Eu nu am reu~it ~i nu
am putut sa ob!in informa!ia. Chiar În campul trecut ea a fost
deja alta, adica schimbarile profunde din prezent atrag dupa
sine schimbari reale În trecut ~i viitor, Întrucat ceea ce noi
numim trecut, prezent ~i viitor, În plan subtil este un tot unitar.
Ce sim!i!i dumneavoastra În momentul durerii provocate
omul apropiat, fie el barbat, copil sau nepot? Daca iubirea nu s-
a clintit, Înseamna ca au Început schimbarile reale. Face!i 0
schimbare minuscula dar reala, iar apoi mari!i-o. Pentru a
atinge scopul, trebuie sa te confunzi cu el. Daca noi nazuim
spre un scop, atunci 0 parte din acesta Îl purtam În noi. ~i cu
cat ne confundam mai amplu cu scopul nostru, cu atat mai u~or
~i Taradurere ajungem la el.
Am mai vorbit un timp, apoi femeia a trecut În camera
cealalta. La consulta!ii exista mari posibilita!i de schimbare.
Con~tiin!a mea se stratifica din nou. De ce totu~i am pu!ina
energie ~i Îmi este greu sa desTa~or consulta!ia? Poate pentru
faptul ca eu trebuie sa-mi Îndrept energia mea catre car!i. Într-
adevar, daca eu a~ fi consultat În ritmul În care am Tacut-o
Înainte, atunci cea de-a opta ~i de-a noua carte le-a~ fi seris
dupa un an-doi. Astfel, cand scriu, Îneep sa am probleme
serioase. Apropo, de Îndata ce ajung la informa!ii serioase,
alaturi, Începe imediat sa lumineze ca farul moartea. Este
posibil ca acesta sa fi fost semnul ca nu mai trebuie sa ma ocup
de a~a ceva? De~i atunci cand am Început sa adorm aseara, deja
În momentul deconectarii con~tiintei, mi-a venit 0 idee
188
curioasa. Atunci cand subcon~tientul ~tie ca tu vei muri În
curând, atunci când te parasesc deodata ata~amentele, atunei
este posibil sa prime~ti informalii curate. Nu degeaba se spune
În Biblie ca nu e voie sa-L vezi pe Dumnezeu Întrucât vei muri.
Cum sa-L vezi? Chiar atunci când te apropii de logica Divina,
uneori se Întâmpla sa treci prin ceva În compara!ie cu care
moartea poate parea ca 0 etapa de cercetare. În acela~i timp,
atunci când tu ai trecut primul, celorIal!i le este mult mai u~or
~i mai lipsit de pericol sa perceapa aceasta stare. Pentru a
merge spre Dumnezeu, trebuie sa te confunzi cu El, Înseamna
ca trebuie sa dispara tot ceea ce Înfrâneaza iubirea. Dar
Dumnezeu nu ne da numai iubire, ci prin aceasta creeaza
Întreaga lume. Înseamna ca, cu cât noi oferim mai multa
energie de iubire, de crea!ie, caldura ~i bunatate, cu atât mai
mult ne confundam cu Dumnezeu. Dumnezeu distruge formele
vechi de dragul apari!iei celor noi. Deci, cu cât noi suntem mai
pregati!i pentru transformarea proprie, pentru schimbarea
destinului, cu atât mai u~or este sa ne apropiem de Dumnezeu.
'0;
.'.,.~'t;
189
 ~ ~, ".
IUNIE 2003
Înainte, starea de criza a provocat În mine emo(ii iremedi-
abile. Deci, cu cât con~tiin!a analizeaza mai activ 0 situa(ie, cu
atât mai putemica e depresia. Nu degeaba se vorbe~te În cartea
Ecleziastului: "Prea multa cunoa~tere spore~te mâhnirea".
Acum, când no!iunile de bine ~i rau s-au unit În concep!ia mea
Într-o unitate dialectica, rezolvarea oricarei probleme Începe la
mine cu cuvântul "da" ~i "nu". Situa!ia este Tara ie~ire? - Da.
Situa!ia este absolut Tara ie~ire? - Nu.În prima faza ea nu are
rezolvare. Dar daca urcàm la faza urmatoare, atunci va exista
rezolvare. Vorbind Într-un limbaj simplificat, 0 situa(ie Tara
l'
~ ,l, ie~ire nu are rezolvare daca omul nu se schimbâ. Însa dacà
1 i' atitudinea fa(a de lume se restructureaza În profunzime, exista
capacitatea de a-~i schimba ritmul sau de viala, obiceiurile,
destinul, atunci ie~irea din situa(ie devine posibila. Deseori, În
situa!ii critice, omul face sute de Încercari pentru a supravie(ui,
t90
dar el piere Întrucât nu a Tacut principal a Încercare, capacitatea
de a pa~i pe treapta urmatoare de a renun(a la tot ceea ce a fost
acumulat Înainte. Legea negarii nega(iei nu ne permite sa
supra vie(uim În prima faza, atunci când e gata cea de-a doua.
La mijlocul lunii iunie, treburile rn-au purtat În Germania.
Îmi aduc aminte cum eu, plin de plan uri ambi(ioase, rn-am
ocupat cu traducerea primei mele car(i În limba engleza.
Traducatorul a avut 0 ambi(ie enorma. Calitatea traducerii a
fost pu(in zis slaba, mie mi se pare ca el a tradus cu ajutorul
computerului. Onorariul l-a luat Însa cu vârf ~i Îndesat ~i cu
mare placere. Apoi mi s-a spus cà traducerea este Îngrozitoare.
Eu, prin cuno~tin(e, am gasit un american - profesor de
filologie. Trebuia sa platesc a doua oara 0 suma mare dar el a
garantat calitate ~i finisarea manuscrisului existent. Cu toate
acestea, oamenii care au citit cartea au spus ca impresia care le-
a creat -0 este evident mai slaba decât cea produsâ de original.
Am camandat aproximativ 5000 de exemplare În limba
engleza ~i le-am trimis la New York. Când bagajul cu car(i a
ajuns la aeroportul Kennedy s-au defectat computerele, motiv
pentru care nu s-a putut ob(ine bagajul timp de 0 saptamâna. Eu
am În(eles ca 0 sa am probleme cu cartea În America. Apropo,
În ultimii ani, am Început sa observ ca tehnica, mai ales
computerele, reac(ioneaza din ce În ce mai puternic la emo!iile
profunde ale oamenilor. Acest lucru dovede~te apari!ia unei
situa(ii simple dar foarte periculoase. În ultimul timp, con~tiin(a
noastra se deschide din ce În ce mai putemic. Dacà Înainte
gândirile, filtrându-se de nenumarate ori, au trecut prin straturi
191
 ~:

dintre cauzii ~i efeet din jurul nostru, dar influentarea are loc nu
care au avut influenta asupra evenimentelor lumii Înconjura-
numai asupra evenimentului, ci ~i asupra construc\iei,
toare, atunci acum multe dintre emotii cad Într-o zona intangi-
structurii oricarei substante. Lumea este stabila datorita faptului
bila, aproape În mod direct. Gândirea ~i emotiile nedesavâr~ite
ca În zona posibilitatilor superioare nu au fost niciodata admi~i
devin din ce În ce mai periculoase. Ca atare, toate procesele se
oamenii cu 0 conceptie nedezvoltata asupra lumii. Acum, jude-
accelereaza. Oamenii cu 0 gândire incorecta, deci cu gânduri ~i
când dupa toate, trebuie sa ne pregatim pentru mari surprize.
" emotii agresive, Într-un timp apropiat vor Începe sa-~i schimbe
il, Cu toate acestea, sa ne Întoarcem la carte. În America nu a
foarte repede domiciliul. Daca Înainte emotia devenea situatie
l' avut sucees. :>itoti banii pe care i-am investit s-au prapadit În
l

,1
1
dupa mai multi ani, acum aceasta poate avea loc Într-o secunda.
zadar. La urma urmei, eu am Încetat sa mai Închiriez un birou
[, Nu demult trebuia sa filmez 0 scena interesanta. Eu am apucat
În raionul italian al New York-ului, iar toate cartile le-am
, '1
, repede 0 videocaseta sigilata ~i am Început sa rup cu febrilitate , daruit unui mexican care a promis sa le distribuie În Los
'III
celofanul. Când am a~ezat videocaseta În camera video m-a
Angeles, promitând autorului faima ~i sume mari de bani.
strafulgerat 0 teama: dar daca deodata camera se strica? Caseta
Totu~i, biroul mi-a mâncat toti banii câ~tigati ~i mi-a pricinuit
s-a În\epenit brusc. Atunci când eu am Încercat Îara graba sa
1
~i0 mare pierdere.
descurc lucrurile, ce s-a Întâmplat? Am observat doua cauze:
Aceasta a Însemnat un minunat antrenament cu privire la
una la camera, alta la videocaseta. Videocamera, este adevarat,
priibu~irea viitorului. Banii, faima, slava, la urma urmei, au
, ~i-a restabilit repede func\iile iar În videocaseta am Îndreptat
11 ,xplodat ca un balon de sapun. Acum eu Înteleg ca orice
' banda ie~ita ~i din curiozitate nu am aruncat-o. Dupa un timp
,,[
. afacere serioasa trebuie la Început sa treaca printr-o prabu~ire a
ea a revenit la normal, iar eu Îara nici 0 problema am
1 1

vütorului. Fiirii aceasta imunitate nu este posibil sa te dezvolti.

Înregistrat un film.
Etapa urmiitoare a purificarii am trecut-o deja În Franta. În
Mecanismul de cauza ~i efect din univers aclioneaza la fel
rnijlocul anilor 1990, rn-a sunt la birou 0 femeie din Paris. Ba
1. În viala ~i În natura nevie. Structura substan\ei care ni se pare
Iii provenea dintr-o familie rusa cunoscuta ~i straveche. ,,Eu sunt
1 neclintita constituie de fapt de asemenea 0 situalie, adica au loc
1 entuziasmatii de cartea dumneavoastra, - a spus ea, - ~i am
cumulul ~i cauza legaturilor rezultate. Vorbind mai simplu, În
hotArât sa 0 traduc În limba franceza. Fac acest lucru gratis.
acest plan, organul ~i func\ia nu difera. De exemplu electronu\
Consider pur ~i simplu ca aceastii carte trebuie s-o cunoasca
constituie 0 particula, adica 0 structura ~i totodata 0 unda, adica
francezii". Traducerea s-a dovedit a fi minunata. Mai mult
0 func\ie. Înseamna ca influentând prin emo\iile supraprofunde
1" decât atât, femeia a depus un efort sus\inut pentru a giisi un
lumea Înconjuratoare, noi schimbam mersul evenimentelor

193
192
~~
~:
editor. ~i iata primavara lui 1999. Noi stam Într-o cafenea mica
din Paris. Avem 0 mica sarbatoare - semnarea contractului
referitor la editarea primei mele car(i În limba franceza. Soarele
stralucitor se revarsa asupra strazilor Parisului. Pe striizi pa~esc
oameni ferici!i. Dispozi!ia este minunata. Editoarea s-a dovedit
a fi foarte dragu!a, 0 femeie pliicuta. În ciuda faptului ca ea
avea 60 de ani, produce impresia ca este 0 profesoara Începa-
toare ~i timida. În timpul discu!iilor se Înro~e~te pliicut. Noi
discutam despre planuri de perspectiva ~i stabilim pentru
toamna 0 conferin\ii de presa, care sa ajute la promovarea
car(ii. Editoarea are un magazin ezoteric propriu nu departe de
centrul Parisului. "Ce bine ca de ezoterism, În cadrul editurii
pariziene, se ocupa a~a 0 femeie spirituala", - ma gândesc eu.
Cartea trebuia sa apara În toamna anului 1999. ~i eu am
contat ca dupa aproximativ doua luni am sa zbor la Paris la
conferin!a de presa. Dar cartea nu a ie~it toamna Întrucât
editoarei i-au aparut ni~te probleme. Editarea a fost amânata
pentru primavara anului 2000. În primavara tot nu a ie~it cartea
Întrucât editoarea a hotarât sa cerceteze ce car(i care sa trateze
terne similare mai exista: daca cumva cartea mea dubleaza
cartea altcuiva. Fiecare a treia luna am a~teptat sa iasa cartea ~i
;
mi-am Iacut planuri grandioase. Dupa aceea am aflat parerea
. editoarea 0 sa-Ii spuna ca tirajul a fost distrus Întrucâtcartea nu
editoarei În legatura cu cartea mea, care a fost entuziasmata. Se
pare ca În lume nu exista ceva asemanator cu cercetarile mele.
Cartea a fost unicat. Dupa doua lurii, trebuia sa apara. A trecut
un an ~i Înca unul. La Începutul anului 2002, cartea a fost
'.: iar ale ei spalacit. ~tii ce se face des În Occident? Întocmesc un
editata. Atunci când prin cuno~tin!e am pus problema timid,
194
bâlbâind despre un posibil onorariu, editoarea nici macar nu a
reac!ionat.
Când depinzi de viitor, depinzi ~i de omul care Î!i promite
acest viitor. Acest om poate sa te manipuleze cum vrea el.
Crezi În toate. Ti-e ru~ine sa pui orice Întrebari dure Întrucât
acest lucru poate sa duca la distrugerea viitorului. Apoi, atunci
când euforia ~i a~teptarea care mi-au Închis ochii asupra
realita!ii s-au evaporat, numai atunci am Început sa fac ceea ce
trebuia sa fac mult mai devreme. ~i iata-ma vorbind la telefon
cu toate cuno~tin!ele care locuiesc la Paris.
- Numai sa nu te framân!i - Îmi spune 0 cuno~tin\ii - dar
banii de la editoare n-ai sa-i prime~ti niciodata. Eu am citit
contractul tau. Data intrarii În vigoare a contractului Începe nu
din momentul semnarii În!elegerii, ci din momentul apari!iei
car(ii. De aceea, pentru cei trei ani În tipul carora ea te-a dus de
nas, editura nu poarta nici 0 raspundere. Eu am discutat cu
editoarea ta. Aceasta este 0 lupoaica, rapitoare pâna În miiduva
oaselor. În!elege, În Occident, orice om Încearca sa te În~ele
atunci când este vorba de bani. În afaceri nu este permisa
timiditatea ~i iluzia. În contractul tau exista un punct nevinovat
conform caruia editura are dreptul de a distruge exemplarele
càr(ilor editate daca ele nu pot fi comercializate. Deci, iata ca
s-a vândut. Tu nu poli control a acest lucru deoarece nu este
prevazut În contract. Drepturile ei sunt stipulate clar, iar ale tale
sunt spalacite. ~i invers. Obliga!iile tale sunt stipulate limpede,
195
 Il
~.~
contract complet normal ~i undeva se strecoara cu caractere
foarte mici 0 completare care schimbâ toate paragrafele
anterioare. Daca tu nu ai un jurist bine pregatit În care sa ai
Încredere, Îli pot aparea multe probleme. Pentru viitor te
sfiituiesc sa ~tergi orice punct pe care nu-I Întelegi din contract
~i sa nu semnezi nici un document fiira consultarea unui jurist.
Nu te sfiituiesc de asemenea sa-Ii pui sperante În jurist ~i sa
1 depinzi de el În totalitate. Textul contractului trebuie sa fie
il
mereu În doua limbi. Dar nu În documente diferite, ci Într-un
singur document, cu 0 ~tampila ~i semnatura comuna. Toate
foile trebuie sa fie ~tampilate. Drepturile ~i Îndatoririle trebuie
sa fie stipulate clar. Drepturile tale trebuie sa fie apiirate la
maximum. În mod deosebit, trebuie prevazute cu atentie
1i i' problemele financiare ~i ceea ce se refera la viitor. 0 fraza
1
dezlânata poate apoi sa obtina tratarea cea mai nea~teptata. În
cazul neplalii banilor, tu trebuie sa ai posibilitatea sa incluzi
1,
1, sancliuni de amenda. Acest lucru trebuie sa fie indicat În
1
, acum patruzeci de ani. A fost 0 data ca niciodata un porc-
1
' contract. Astfel, pe viitor sa ai 0 atitudine mai serioasa fatâ de
.1
\,
editor.
l
Eu am Încercat sa sistematizez cele Întâmplate. În America,
tema a fost legata de dorinle legate de bani, renume ~i
bunastare. 0 asemenea zdruncinare am trecut -0 u~or. M-am
comportat deosebit de lini~tit fatâ de pierderea banilor. În
Franta problema a fost pulin altfel. Aici, dorinlele au fost legate
de morala ~i idealuri. Bine ca nu am diagnosticat-o pe editoare.
Atunci eu a~ fi fost lipsit de posibilitatea de a-mi pune În ordine
196
sufletul. Dependenta de viitor se manifesta În doua feluri: În
primul rând când calei peste allii În folosul scopurilor ~i
dorintelor proprii. În al doilea rând, când calei peste altii,
temându-te sa superi pe altii sau permiti sa te Înjoseasca. În
cazul timiditatii precum ~i În cazul În care conduci, trebuie sa
existe doua limite. Editoarea a fost 0 femeie a~a de draguta ~i
simpatica, Încât mie mi-ar fi fost neplacut sa ma cert cu ea
pentru fiecare amanunt. Gândirea bipolara consta În faptul ca
trebuie sa pastrezi În permanenla iubirea ~i bunatatea În
interior, dar trebuie sa fii destul de sever În exterior. Eu nu am
putut sa pastrez aceste doua contradictii. Fie sever, fie bun. ~i
cu cât mai Înaltatoare senti mente mi-a provocat editoarea, cu
atât mai amorf am devenit eu În relatiile umane.
Este vorba de 0 gândire stereotipa ca "daca omul e bun, poli
sa ai Încredere În el", ceea ce a actionat ~i de data aceasta. Îmi
aduc aminte de un diafilm pentru copii pe care I-am vâzut
spinos care a avut 0 ~uba bogata din tepi ~i toata lumea se
minuna ce lepi frumo~i avea. El s-a emolionat atât de tare, Încât
a Început sa-i daruiasca tuturor drept amintire. Astfel, a ramas
tara tepi. Apoi a venit crocodilul. L-a mâncat ~i s-a culeat
satisfiicut la soare mângâindu-~i burta. "Ce bun a fost acest
'~ porc-spinos", a spus În sinea sa crocodilul.
'~ Când apare viitorul, cea mai mica agresiune poate sa-I
~" distruga. Controlul, logica, analiza pot provoca agresiune. De
/; aceea, omul deseori le Înlatura. Se pot pastra logica ~icontrolul
I
" <. când exista multa iubire În suflet. Atunci logica, controlul ~i
197
 ~:
analiza Înceteaza sa mai fie agresive. 0 astfel de situatie mie
mi-a aratat ca nu am Învatat sa iubesc. ~i dezvoltarea mea
ramane cu mult În urma fa(à de În!elegerea lumii pe care 0
posed eu. De ce am hotarat sa editez cartea În Germania? Asta
l' cu toate ca a fost destul de clar ca În Occident nu am avut
1
sucees. Sunt foarte puternice stereotipurile Într-o societate de
Il
consum. Nu trebuie sa te schimbi, noi te vindecam singuri,
numai sa ne platqti. Cartile mele le poate citi acela care este
Il,
gata sa accepte 0 durere sufleteasca. Informatia lucreaza la
1
nivelul fizic real, obligandu-I pe cititor sa simta 0 durere de
1
purificare atat fizica, cat ~i spirituala.
De data aceasta, Însa, se pare ca eu am gasit 0 atitudine
corecta fa(à de editarea car!ii. Editarea ei 0 consider ca 0
binefacere, se poate spune ca din dragoste fa(à de editura.
Nemtii de origine rusa au spus de nenumarate ori ca prietenii ~i
prietenele lor, familiile lor, ar fi vrut foarte mult sa citeasca În
limba germana cartea mea. Cand dai ceva ~tiind ca prime~ti În
schimb mai mult, iubirea din suflet nu se aprinde. A~a a fost ~i
cu cartea mea În limba engleza. Am fost convins ca primesc
mult mai mult decât investesc. Cu cartea În limba germana
situa!ia a fost inversa. În primul rând, am cautat câtiva ani un
traducator. Mi-au pus În fa!a textul În limba germana, eu I-am
diagnosticat ~i I-am respins. În cele din urma eu am selectat din
câteva texte unul cu 0 stare energetica Înalta ~i de calitate. Apoi
am dat textul spre evaluare speciali~tilor. S-a recunoscut ca
1 l, nivelul traducerii a fost deosebit de Înalt. ~i cu cât am În!eles
eu mai mult ca banii substan!iali dati pentru traducerea textului
198
În germana ~i Înca mai multi bani pentru tiparirea car(ii se duc
pe apa sâmbetei, cu atât mai placut rn-am sim!it. Banii mei
dispar, dar se realizeaza ajutorul pentru cel care are nevoie. Se
pare ca acest lucru duce la 0 placere subtila ~i inexplicabila.
Într-adevar, pentru a simti iubirea trebuie sa dai rara sa te
a~tep!i la restituire.
Atât de mult mi-a placut acest lucru, Încât am decis
traducerea În limba germana a celei de-a cincia carti ~i sa 0 dau
la tipar ~i la 0 editura oarecare. Întrucât daca exista deja cartea
este mult mai u~or sa fii de acord cu distribuirea ei. În afara de
aceasta, eu am hotarât sa dau la tradus aproximativ 0 suta de
pagini din raspunsurile mele la Întrebarile primite prin Internet.
Am considerat Întotdeauna ca cercetarile mele ~i con~tiincio-
zitatea mea au fost Într-o oarecare masura 0 binefacere. Se pare
ca totu~i nu a fost a~a. Notiunea de sacrificiu, de pierdere de
bunavoie a ceva de dragul de a ajuta pe altii se deosebesc
esential de Înaltul profesionalism, Însa platit. Se pare ca trebuie
trait pentru placere, dar pentru 0 anumita placere care conduce
la iubire. Mecanismul de transmitere a energiei prin impulsu-
rile de Îngrijire a iubirii, a bunata!ii este mecanismul deschide-
rii unui nivel din ce În mai Înalt de placere ~i desfatare. Atunci
când consumul Începe sa depa~easca restituirea, calitatea
placerii ~i a desratarii se schimba imperceptibil. 0 asemenea
placere nu duce la iubire ci la agresiune ~i autodistrugere.
199
 Il

1
~:
La Berlin am consultat câ(iva oameni ~i din nou a apiirut
i! tema viitorului. Stateam jos pe covor ~i expuneam lectia unui
1 mic grup de-al meu.
- Tineti minte pilda despre marul din rai? - Încep eu
discutia. - Ce Înseamna fructele binelui ~i ale raului? Aceasta
Înseamna conectarea logicii umane. Daca noi ie~im În afara
:1
limitelor corpului atunci opozitia dintre bine ~i rau dispare.
Dorintele noastre sunt legate de corp, de viata ~i de continuarea
1
Pentru mine personal spiritualitatea, idealurile, viitorul au
fost Înainte sinonime cu binele. Cu ce se asociazà viitorul? Cu
dezvoltarea. Dezvoltarea este un bine, degradarea este un rau.
Eu ma Închinam În fata acelora În care vedeam dezvoltarea.
Frumuselea, intelectul, forta au Însemnat Întotdeauna pentru
mine un motiv de uimire. Eu am visat la curatenie ~i am avut 0
atitudine de dezgust fata de murdarie ~i ma uitam cu emotie la
oamenii frumo~i ~icu durere ~i respingere interioara la invalizi.

ei. Cu cât depindem mai puternic de corp ~idorinte, cu atât mai
puternic nazuim spre bine, ne Închinam În fata lui ~i urâm raul.
Când con~tiinta se desprinde de corp pe 0 anumita perioada ~i
patrunde În planurile subtile, binele ~i raul Încep sa se schimbe
cu locurile ~i Înceteaza sa mai fie absolute. Din acest motiv,
filowfia a fost creata de aceia care În experienlele lor mistice
1
1 au ie~it dincolo de limitele corpului ~i dorintelor lor. Notiunile
de bine ~i rau ac(ioneaza numai Într-un interval foarte Îngust de
1.
Numai de curând am Înteles ca noi ne apropiem de Dumnezeu
nu numai dezvoltându-ne dar ~i degradându-ne. Cine a devenit
un spirit malefic? Un Înger care a pus mai presus de iubire
dezvoltarea, vointa, intelectul ~i sensibilitatea sa. Divinizarea
dezvoltarii Însamânleaza În multe sut1ete seminte ale maleficu-
lui. Ce Înseamna bâtrânetea? Aceasta este degradarea
permanenta a corpului nostru, a capacita(ilor noastre ~i a
simturilor noastre. Aceasta degradare ne ajutâ sa percepem

Il'
1
timp. În acest moment eu doresc sa beau: daca este apa, este iubirea de Dumnezeu. Întrucât În univers orice situatie ne
'i:1
:"
bine. Daca nu este apa, e rau. Daca luam un interval de un conduce spre Dumnezeu, atunci Într-un interval mare de timp
1::
1 milion de ani, existenta apei Într-un loc dat sau inexistenta ei notiunile de dezvoltare ~i degradare Î~i pierd sensul initial.
1
1

nu se poate defini prin no(iunea de bine ~i rau. Logica Divina Dezvoltarea trece În degradare, degradarea schimba dezvolta-
'::1
este mai larga decât un milion de ani. Întregul univers rea ~i toate acestea actioneaza asupra cre~terii ample a iubirii
constituie 0 succesiune de situa(ii care ÎI apropie de Dumnezeu. : Divine. Spartanii i-au exterminat pe cei slabi din punctullor
de
1
1

:1

,1:

Cu cât ne poartà mai departe În viitor visurile, idealurile, vedere, pe copiii nedezvoltati. Cultul dezvoltarii, cultul
;.
:1

spiritualitatea, cu atât noi patrundem În planuri mai subtile.
Acolo deja exista mai multa 10gicaDivina. Daca atragem acolo
notiunea de bine ~irau atunci vor apare mari probleme.
1 1
COrpului ~i al frumuselii au dus la homosexualitate, la
degradare ~i destramare. Orice civilizalie atinge un punct
culminant de dezvoltare, iar degradarea ~i pieirea ei se
C!Onecteazaatunci când orientarea spre dezvoltare Începe sa

200
201
 ~ ,"",
'..
lucreze În detrimentul iubirii. Civilizalia noastra de pe Pamant
se apropie de acest puncl. Schimbali-va atitudinea fa!à de
nOliuni precum dezvoltare, viitor. Acesta este pur ~i simplu
unul din elementele cunoa~terii iubirii. În logica Divina,
dezvoltarea ~i degradarea reprezinta un proces unic de nazuin!à
càtre Dumnezeu. Binele ~i raul constituie un proces unic a unor
numeroase situalii care fonneaza iubirea. Acolo trecutul nu se
contrapune viitorului. Trecutul ~i viitorul constituie 0 structura
unica vremelnica, ale carei parli se revarsa una În cealalta ~i
manifesta tot mai puternic În sine Divinul. Daca noi dorim sa
atingem logica Divina, trebuie sa pornim de la noliunea de
unitate a tot ce exista În univers. Treapta superioara a unitalii 0
constituie iubirea de Dumnezeu. Cu cat mergem mai departe În
.11' dezvoltarea noastra, cu atat mai ample sunt dorintele noastre,
1
III ale intelectului, cu atat cuprindem 0 mai mare parte a lumii, 0
! 1 controlam ~i ne unim cu ea. Dar oricat de superior ar fi nivelul
dezvoltarii, acea unitate pe care ne-o confera dorinlele noastre,
voinla ~i intelectul nostru, niciodata nu se compara cu unitatea
pe care 0 cuprinde tot ce exista ~i care ne confera unirea cu
Dumnezeu. Numai atunci cand amploarea dorinlelor noastre
cuprinde tot ce exista ~i se compara cu iubirea Divina, noi ne
Întoarcem Înapoi de unde am venil.
Ma afiu Într-un ora~el mic pe malul Marii Mediterane.
Il!
Ora~elul nostru de odihna ~i tratament nu este a~a departe de
Il.1
Nissa raportat la distanlele din Rusi". În Piter acum sunt plus
opt grade iar aici - 0 canicula de treizeci ~i cinci de grade. Se
1
pot petrece cateva zile langa mare ca sa te refaci launtric. Dupa
202
~ederea pe malul marii eu intru Într-un restaurant mic pe care Îl
delin ni~Le ru~i. Stapana, dincolo de tejgheaua barului,
aranjeaza vesela. Soarele dogorator de amiaza a Încins toate
acoperi~urile ~i strazile Întregului ora~.
Fara sa ma grabesc, eu beau berea din halba.
- $tii ceva, - mi se adreseaza stapana barului, - nu demult
era sa mor.
Eu Întreb din ochi ce s-a Întamplat, iar ea continua:
- În ultimii trei ani am visat unul ~i acela~i vis. Eu
calatoresc cu ma~ina care dintr-o data pierde direclia ~i se
Învarte În jurul axei sale. Apoi zboara de pe traseu ~i se face
praf. Eu sunt pe moarte În aceasta ma~ina.
- $i cum s-a petrecut În realitate? - ma interesez eu.
- $tii, nu demult am cumparat 0 ma~ina. $i iata ca acum 0
saptamana am plecat la drum ~i am intrat Într-o curba cu 130-
140 kilometri la ora. M-am speriat de viteza mare ~i am franal.
Dupa 0 fracliune de secunda ma~ina a zburat de pe traseu.
pierde
- Cand ape~i pe ambreiaj, - spun eu, - ma~ina W
stabilitatea, de aceea este mai bine sa franezi Înainte de curba,
În cel mai rau caz cand intri În curba. $i sa nu ape~i ambreiajul,
doar sa franezi pulin. Mai u~or este sa schimbi sabolii de
franare decat sa-Ii ri~ti viala.
Ea Î~i aprinde 0 ligara uitandu-se În strada inundatii de
soare. Dupa 0 mica pauza continua:
- Am pus frana În mijlocul curbei ~i iata ca nu a ramas
nimic din ma~ina, numai rolile. Dar eu nu am avut nici cea mai
203
 ~~~.~
midi zgârietura, rn-am lovit doar putin la coate. Interesant, ce a
Însemnat oare asta?
în discutie s-a amestecat 0 cuno~tinta de-a noastra care a
stat la 0 milsuta vecina:
-Aceasta a fost un semn de sus pentru tine, sigur. ~i
precis ca Înseamna ceva.
Femeia da din mâini:
- Nu cred În nici un semn ~i În nici un indiciu. - Ea se uita
la mine: - ~i totu~i ce s-a Întâmplat cu mine, nu degeaba am
avut acel vis. Poti sa-mi spui ceva În legatura cu aceasta?
- Tu ai citit cârtile mele? - 0 Întreb eu.
Ea da din cap negativ ~i trage din tigara.
- Atunci nu te voi obosi cu terminologia mea, dar,
judecând dupa toate, acesta nu este un semn, ci ultimul
avertisment.
Ea se uita cu interes la mine.
- Totu~i n-am murit, de~i În vis am murit.
- Când e~ti pe moarte, atunci Începe 0 noua soarta. Mai
degraba prin acel vis s-a fâcut 0 aluzie referitoare la calea ta
sau conceptia despre lume, precum ~i la posibilele rezultate. Mi
se pare ca dupa acest accident tu trebuie sa te schimbi În mod
serios. Altminteri viitoarea situatie ~i visul vor coincide.
1
- M-am schimbat Într-adevar, - a spus ea.
Îmi vine În minte 0 idee nea~teptata. Totu~i problemele
mele ~i ultimul meu accident constituie de asemenea, judecând
1 dupa toate, 0 chemare la schimbare. Eu simt ca a sosit de mult
1 .
timpul sa "ies" din aceasta situatie - ~i sa ramân Într-o totaHi
204
singuratate launtrica ~i exterioora. Dar la schimbarea totala a
destinului - ca de exemplu moartea - omul nu se Încumeta
deseori. Este 0 regula simpla: daca se Întâmpla ceva cu
cuno~tintele ~i apropiatii tâi Înseamna ca acela~i lucru se poate
Întâmpla ~icu tine.
Simt intuitiv ca accidentul petrecut este un semn nu mai mie
pentru mine decât pentru aceasta femeie. De sus mi se atrage
atentia În mod delicat: timpul a trecut, este vremea sa fii altul.
Încet-Încet savurez berea ~i cu oarecare regret privesc În jur. În
principiu, modul meu de viata Îmi convine. Înteleg ca pe mine
mil atrage inertia, ca pentru continuarea cercetârilor mele eu
trebuie sa ma schimb launtric ~i dupa toate indiciile a mai
ramas putin timp. Exista diferite cauze ale bolilor. Una dintre
cauze este atunci când tu vrei sa-ti Însu~e~ti de la altii tot ce e
mai valoros, neproducând valori În mod independent. Aceasta
opre~te creatia, transmiterea energiei ~i dezvoltarea sufletului.
Asemenea oameni sunt gata sa jefuiasca, sa omoare ~i sa fure.
. La ace~tia tema dorintelor, se poote spune, este exprimatâ
. printr-un aspect maximal.Asemenea oameni ~iurma~iilor sunt
",
sortiti sa se Îmbolnaveasca gray ~i sa Ii se destrame destinul.
Existâ boli de neacceptare a purificarii. Omul nu accepta
faIimentul nivelului material, spiritual ~i sentimental emanând
frica, ura, suparare ~i depresie. Neacceptarea trecutului na~te
uri ~i dorinta de a calca În picioare iubirea. Neacceptarea
,prezentului na~te suparare ~i dorinta de a Înfrâna sau opri
isentimentul iubirii. Neacceptarea viitorului na~te fricâ,
incertitudini~iÎncercareade a dirija iubirea.Acestaeste nivelul
205
 1
:!
~\.:
i
cel mai subtil ~i cel mai periculos. În spatele nazuin\ei de a
.i
'1
1
discreditata iubirea, de a deprecia Însemnatatea ei, de a 0
schimba cu alte pasiuni, În spatele Încercarii de a hotarÎ pe cine
1
sa iubim ~i pe cine nu trebuie sa iubim, omul prime~te cele mai
grave Îmbolnaviri. Totu~i, Dumnezeu ne conduce prin iubire,
iar când noi Încercam sa ne subordonam noua acest sentiment,
l'
atunci aceasta Încercare de a-L dirija pe Creator Înseamna
principiul celulei canceroase. Al treilea tip de boala este
degradarea. În principiu, prin ce se deosebe~te omul de animal?
Arunca 0 bucata de came unui câine, el fuge pâna la carne ~i 0
manânca. Omul face cu 0 asemenea bucatâ la fel. Dar el devine
om atunci când se a~eaza la 0 masa acoperita cu 0 fa\a de mas a
1
.1
,,1 ~i farfurii ~i tacâmuri a~ezate pe ea etc. ~i 0 manânca Tara
, il graM. Energia animala primordiala se transforma În nazuin\e
'1.
Il. spirituale de natura superioara. Ab\inerea, autolimitarea,
transformarea dorin\elor inferioare În cele superioare constituie
0 cale naturala a dezvoltârii omului. Dar daca omul se
confunda cu animalul, Încercând sa faca totul În graba, cu
.'1
1
lacomie ~ijosnicie, atunci la el pot sa apara Îmbolnaviri grave.
III
0 asemenea autodistrugere a sufletului mutileaza energetica
:!:'
I
.. .1
1 urma~ilor ~i acest lucru nu este permis de sus. Este interesant
faptul ca atunci când distrugerea sufletului de abia Începe se
i elibereaza 0 mare cantitate de energie ~i omul cazând În
patologic, este posibil sa simtâ un aflux de forta ~i bucurie. Dar
Întrucât aceasta energie nu porne~te din iubire ci din distrugere,
ea nu dureaza mult.
206
~i mai departe, pentru a supravie(ui, omul distruge ~l
stoarce vlaga din sufletele urma~ilor sai ~i din viitoarea sa
viala. Eu am vazut asemenea oameni. Dar pe mine rn-a uimit
un fapt inexplicabil. Parametri sufletului lor sunt Îngrozitori,
acceptarea situa\iei traumatizante se afla la polul negativ
profund, capacitatea de a oferi este negativa, iar energetica este
minunata. Eu nu am putut sa În\eleg de unde ia energie un
asemenea om. Numai dupa aceea, examinând starea copiilor ~i
a nepo\ilor, am În(eles cu uimire ca el ia energia de la copiii sai
actuali ~i viitori. Acest consum profund poate obstruc(iona ~i
deforma atât de putemic energetica sufletului, Încât mecanis-
mul de transformare a iubirii În energie se opre~te pentru un
timp Îndelungat. Deasupra neamului atârna un blestem. Energia
nu ajunge nici pentru un destin favorabil, nici pentru sanatate ~i
nici pentru 0 familie Împlinita.
Mai exista un gen de boala, lipsa de dorin\â de a te schimba.
Omului Îi sunt harazite schimbari determinate de destin dar el
nu vrea sa se schimbe. La Început apar semne, apoi neplaceri,
iar dupa aceea fiecaruia dupa merit. Când În anii 1990 eu am
Început sa vad structurile karmice, am Început sa În(eleg ca
debuteaza 0 viala noua. Dar am vrut sa pastrez concep\ia
anterioara despre lume. Am Început sa cercetez legile Divine,
visând 0 vila ~i dorind sa câ~tig mai mul\i bani. Condamnarea
la moarte pronun(ata de doctori În ceea ce ma prive~te, rn-a
obligat sa-mi iau ramas bun de la visuri ~i bunastare. Îmi aduc
aminte cum Înainte cu doua luni de a mi se pune diagnosticul,
calatoream la bunica mea care locuia În Lazarevsk nu departe
207
 ~<.:
de Soci. "Cercetiirile mele sunt unicat. Eu am viizut ceea ce
! nimeni ~iniciodata În istorie nu a vâzut. În curând voi fi un om
!
bogat, - am gândit eu, - ~i voi putea cumpara 0 casu(ii la mare".
! l,
Însa când am Înteles ca voi muri, atunci am fiicut trei \ucruri: În
;1
primul rând, am schimbat sistemul scopurilor. Corpul a Încetat
!II
sa mai Însemne ceva, trebuia sa-mi salvez sufletul; am Înteles
!
l
.
I
din Biblie ca sufletul se salveau prin iubire ~i am pomit În
:".
aceastiidirectie. În al doilea rând, am Încetat sa mai visez ~i sa
1
, perioada pubertatii În plan fizic ~i sufletesc, cu cât mai dureros
!III
I
1 a~tept bunuri materiale, dar trebuia sa las ceva bani pentru sotie
~i copii. A~teptarea launtrica ~i consumul s-au schimbat În
capacitatea suprema de a darui ~i de a avea grija de altii. În al
treilea rând, eu Însumi rn-am schimbat ~i În perioada ce mi-a
mai ramas am Început viata din nou, schimbându-mi destinul
precum ~i comportamentul ~i obiceiurile.
Când Încerci sa-ti schimbi destinul, atunci este mai u~r sa
te schimbi pe tine Însuti. Nu Întâmplator, când femeia se
casatore~te, ea Î~i schimba numele. Destinul se schimba mai
putemic ~i are loc mai u~or 0 desprindere de legaturile
anterioare. Nu Întâmplator, la câteva mii de oameni care s-au
vindecat spontan de cancer a avut loc 0 schimbare importantii
În destinullor. Când se schimba obiceiurile, modul de viatii ~i
destinul omului atunci cre~te brusc concentrarea asupra iubirii.
1;
Omul ciiruia Îi este frica, este Înrait ~i nu este multumit de altii
~i de sine, nu poate sa-~i schimbe destinul.
Iata Înca un gen de bolL Bolile trecutului. Ai fiicut boaciine
În vietile trecute, ai Înciircat urma~ii ~i destinul tau, acum, În
viata actuala, vrei sau nu vrei, trebuie sa plate~ti pentru asta.
208
Daca nu exista 0 niizuinta corecta ~i 0 permanenta activitate
asupra propriei persoane, omul care se comporta chipurile
corect, este supus În permanenta nenorocirilor ~i bolilor. În
principiu, 0 asemenea Încarcatura este u~or de determinat. Daca
omul se na~te greu, daca marna În timpul sarcinii a fost Înjosita,
daca Înaintea conceperii avea mari neplaceri, toate acestea
vorbesc deja despre multe lucruri. Cu cât a fost mai dureroasa
a trecut prima iubire, cu atat mai mari VOl'fi În mod corespun-
zator probJemele generatiilor viitoare.
Mai exista Încii un gen curios de boli - bolile viitorului. Un
* grup de oameni traie~te dupa anumite canoane Încetatenite,
t care au fost pe deplin adaptate la mediu. Dar, din viitor vine În
Întâmpinare 0 situatie noua la care nimeni nu este adaptaI.
f Animalele, În conditii noi, pur ~i simplu pier. La grupul de
~.
~ oameni, În primul rand pot apare Îmbolnaviri serioase, apoi
Începe zdruncinarea structurilor sociale, iar apoi - adaptarea,
Înflorirea sau pieirea. Activitatea cu ajutorul primelor straturi
de informatie noua nu poate lasa ~anse pentru supravietuire.
Atunci, Împreuna cu ei interaC\ioneaza cei mai rezistenti ~i
armonio~i oameni, ei iau primii loviturile asupra lor: unii mor,
unii devin invalizi, la altii se destrama destinul ~i sanatatea. Dar
informatia prelucrata ei 0 transmit altora ~i individul supravie-
tuie~te prin comunicare cu ei ~i dobande~te ~anse pentru
salvare.
Exista ~i Îmbolnaviri legate de starea societatii. Se acumu-
leau un anumit potential negativ, care trebuie sa duca la
209
 ~:~:
pieirea civiliza(iei. $i atunci când oamenii se bazeaza nu pe un
cerc restrâns de rude, ci pe un numar foarte mare de oameni,
atunci iau asupra lor aceasta problema: fiind bolnavi,
distrugându-se, ei formeaza 0 conceplie noua, cu un irnpuls
muIt mai mare de iubire. Aceasta concep(ie despre lume,
inmullindu-se, salveaza civiliza(ia. În ultimul timp, de
nenumarate ori, am primit noti(e cu una ~i aceea~i intrebare:
De ce nici unul dintre sfinli nu au trait mult de~i au avut cu to(ii"
0 concep(ie corecta despre lume ~i au avut un mod demn de
viala? Cum se manifesta in acest caz legile karmei?" Daca
tratam aceasta problema cu superficialitate, atunci intr-adevar
nu yom in(elege multe. Sfântul este in primul rând 0 concep(ie
~i nu un caracter. Traiesc mult discipolii sfinlilor, adica aceia in
care concep(ia corecta despre lume s-a transformat intr-un
caracter profund. Eu am viizut oameni deosebit de armonio~i,
cu 0 bunatate launtrica imensa ~i cu posibilitali minunate.
Fericirea lor, norocul lor permanent ~i armonia crescuta a
inceput sa ac(ioneze in detrimentul concep(iei ~i al comporta-
mentului lor. Conceplia denaturata despre lume le schilodea.
sulletul dar ei nu in(elegeau asta intrucât aveau la baza rama~i-
(ele armoniei profunde. Deci, iata ca in ultima instanla,
concep(ia despre lume este mult mai importantii decât
caracterul. La fel ~i medicina care vindeca prin sullet este muIt
mai importanta decât medicina care trateaza numai corpul.
Proprietara barului mi-a intrerupt gândurile.
- Apropo, 0 femeie a vrut sa va intâlni(i.
Eu dau negativ din cap:
210
- Eu nu vreau sa ma intâlnesc cu nimeni.
- Ba nu, ea nu vroia sa puna intrebari, - explica prietena
mea. - Ea a vrut pur ~i sirnplu sa-Ii mul(umeasca. Am vorbit
cândva cu ea ~i mi-a povestit ca acum câ(iva ani a avut cancer
iar doctorii au fost neputincio~i. Ea a citit caf\ile unui om ~i s-a
vindecat. Ea a pronunlat numele tau.
- $tii ceva. - spun eu, - cea mai mare mullumire este faptul
ca s-a vindecat Tara sa comunice cu mine, doar citind ciir(ile
mele.
Asta inseamna ~i lauda ~i mul(umire. Acest lucru este
suficient pentru mine. Îmi iau ramas bun ~i plec. Azi mai
trebuie sa merg in câteva locuri. Seara am câteva consulta(ii
telefonice. Îmi place deosebit de mult acest lucru. Înaintea
consuIta(iei ma mobilizez launtric la maximum ~i intru intr-o
anumita stare. Deja dupa câteva zile incepe activitatea cu
pacien(ii. Consulta(ia are loc de nenumarate ori in plan subtil
inainte de evenimentul fizic. Acela~i lucru se intâmpla ~i cu
conferin(ele. Dar acolo am mai pu(ina putere pentru a ma
proteja. De aceea, purificarea acelora care se alla la conferin(e
~i mai ales a copiilor ~i a rudelor lor, care se alla in exteriorul
salii, este extrem de dura. La copiii care in acest moment se
alla acasa poate apare starea de vorna, diaree, cre~terea brusca
a temperaturii. Într-adevar, in tirnpul ultimei consulta(ii rn-au
frarnântat anumite fapte. Ele au aratat cât de periculoasa este
tema dependen(ei de viitor. Unei paciente, cu doua zile Înainte
de consulta(ie. i-a murit papagalul. 0 alta femeie calatorea cu
baiatul Într-o ma~ina. ,,$ti(i, nu a putut nimeni sa ne explice a~a
211
1
'1
! '1
~>,
'\.
Ii I
Il'
ca dumneavoastra ce anume s-a Întâmplat, - povestea femeia. -
1
Speciali~tii au dat doar din umeri. Deodata, În drum, Tara nici 0
'1
;11
cauza vizibila, ma~ina s-a oprit. Motorul s-a Înfundat, farurile
n-au mai functionat. Daca acest lucru ar fi avut loc pe 0
autostrada unde se gone~te cu vitezà, noi am fi muri!".
Eu spun la toate lectiile ca dependenta de viitor devine din
ce În ce mai periculoasa. ~i daca Înainte de consultatie, chiar
pazindu-va, se Întâmpla ceva cu dumneavoastra, puteti sa
trageti ni~te concluzii despre seriozitatea probleme]or ce le
aveti.
Gândurile se Întorc din nou la consultatiile telefonice. Când
pacientul stabile~te ora este foarte rau. În primul rând, pot sa
fiu nepregatit. În al doilea rând, eu depind de pacient ~i este
periculos pentru mine. Apoi, vrei sau nu vrei, anumite lucruri
te pot distrage ~i apare 0 imensa Încarcare. Bine, 0 sa vedem
seara, ma gândesc eu ~i ma debarasez de aceste gânduri. Acum
trebuie sa uit de toate. Trebuie sa vàd soarele ~i marea de
peruzea. Am nevoie sa ma lini~tesc launtric pentru câtva timp.
Odihna adevàrata este atunci când lipse~te orice scop.
0 data am reu~it, nu ~tiu cum, sa ma pierd În Paris ~i am
poroit pe ghicite. Asta a fost cea mai buna excursie. Simturile
au fost cu mult mai ascutite. Scopul Înseamna dorintâ, iar
dorinta Închide iubirea, atenueaza sentimentele adevarate ~i
profunde. De aceea, prefer sa ma odihnesc rara nici un scop.
Fàra sa planifie timpul. Fara sa aleg itinerariul. Fàra sa ~tiu ce
am sa fac peste un minut. Placerea este mai subtila, mai
profunda ~i mai rafinata. Imprevizibilitatea ~i lipsa unui scop
Înfrâneazà con~tiinta. Aceasta se nume~te un fel de meditatie.
Dar oricât de lipsit de scop a~ fi hoinarit, Întotdeauna exista 0
expectativa interioara. Sufletul Întreaba ce se va Întâmpla dupa
aceasta cotitura. lar eu Îmi spun launtric, În sinea mea: dupa
fiecare cotitura va exista iubire. Atunci calatoria ofera 0
desfâtare mai mare.
0 seara meridionala devine repede noapte. Îmi place sa fac
0 baie noaptea. Atunci când Înoti În apa Întunecata apare
sentimentul unei acute lipse de aparare. Cerul infinit al noptii
subliniaza lipsa de importantâ a corpului ~i Întare~te
Însemnatatea sufletului ~i a sentimentelor. A face baie noaptea
Înseamna un minunat medicament de care Încerc sa ma
folosesc de câte ori se ive~te ocazia.
i! Trebuie sa ma dezic de toate launtric Întrucât peste 0
'.;, jumatate de ora va Începe sa sune telefonul. Ma a~z În fotoliu,
pun alaturi de mine telefonul ~i Îmi analizez problemele. A
~'
ramas În mine graba ~i irascibilitate ~i razbate fulgerator
*
i1
,
''
,
'
,
.-
:
atitudinea categorica fata de oameni. Poti consacraluni de zile
pentru asta ~l sa rezolVl problema pur tehmc. Am observat ca 0
data cu apari(ia unei noi În(elegeri, aceasta ac(ioneazamai bine
.~-
/},. decât orice tehnica. Când am Început sa lucrez asupra temei
'!: dorin(elor, obiceiul de a mânca repede ~i cu liicomie a Început
;" - sa dispara.
Înca din copilarie mi s-a insuflat ca mâncarea constituie
fortâ ~i saniitate. Se pare ca aceasta orientare a stat În
$ubcon~tientul meu zeci de ani. Apoi am În(eles ca cea mai
buna mâncare este aceea la care am renuntat. Mâncarea poate fi
213
 1,1:
! ! ~<';
,1
:

daunatoare. Înainte, senzatia de foame era chinuitoare, În
subcon~tient aceasta era legata de frica pentru via\ii. Când am
II[
Început sa ma autoconving ca senza(ia de foame e folositoare,
l, ca ea purifica organismul de zgura, activizeaza schimbul de
l!I,'
substante, ea a ramas la fel, dar a Încetat sa mai fie chinuitoare
"1
nemijlocit cu pericolul, dar În fata ei ca ~i În fata durerii ~i a
sentimentului de foame nu trebuie sa ne supunem.
Frica este 0 forma primitiva de educare. Ea ne obliga sa ne
Înfrânam dorintele, stimuleaza activitatea con~tiintei. Frica este
un indicator al dependentei de lumea Înconjuratoare. Când noi

I ~i sa-mi provoace disconfort, ba a Început chiar sa-mi faca depindem de ceva, atunci primim 0 informatie. De obicei
III l
placere. Când am Început sa ma ocup serios de tema viitorului, neÎnfricatul devine ~ef, iar fricosul adjunct. NeÎnfricatii au
dorinta de a bea s-a miqorat brusc. Alcoolul distruge contactul realizat acumularea de informatii. Frico~ii ~i subordonatii le-au
l' ' ' cu viitorul, destabilizeaza dorintele supreme. Dar de~i atitudi- primil ~i le-au stocat. NeÎnfricatii au fost atra~i de grosolanie
l,1

'1
nea fata de alcool s-a schimbat, momentele de irascibilitate, Îmbibata cu lipsa de spiritualitate. Ei au Încetat sa-i mai simta
1
frica, panica ~i depresie Înca mai persista. Ceva nu Înteleg În pe ceilalti oameni, au uitat de interesele lor ~i s-au concentrat
!:III! totalitate. tot mai mult asupra propriei persoane. Acest lucru a diminuat
Nu demult am observat un detaliu curios. Când cineva Îmi iubirea din sufletul lor. Cei frico~i ~i mai precauti au Învins nu
'' spune: "Am pentru dumneavoastra 0 informatie noua" sau
"Am
prin atac direct, ci prin intrigi de culise. Dar cu cât mai mult s-
:'1'1
l 0 noutate pentru dumneavoastra", În mine, aproape au destramat con~tiinta ~i experienta lor, cu atât mai duri au
',,1 l' 1

concomitent cu prima emotie, izbucne~te pe nea~teptate frica. devenit ei launtric ~i au pierdut de asemenea iubirea. Daca Însa
'I! 1

Înainte nu am observat deloc acest lucru. Eu am Început sa dau credinla În Dumnezeu a ajutat la pastrarea iubirii, frica s-a
! atentie acestui fapt numai atunci când am Înteles cât de transformat În precaulie, iar precaulia În Înlelepciune. Omul
1'
i, ' "
1
. .
: daunator este sentimentul fricii. Frica ~i boala sunt legate de putea sa lucreze concomitent asupra primirii ~i realizarii.
1
'I"
subcon~tientul nostru. În emotiile fricii sunt Înmagazinate Simlind 0 supunere absoluta fa\ii de voinla Divina omul a
subcon~tient dureri ale distrugerii fizice. Daca ne Îndepartâm fost creat pentru a primi ~i prelucra informaliile. Simlind
1'1
de durere, noi ne salvam viata. Daca ne a~ezam pe ~inele de Divinul În sine, omul a realizat ~i a valorificat informa lia
cale ferata ~i vedem trenul care zboara spre noi, emotia fricii ne acumulata. Cine a simlit Divinul În propria persoana, s-a
1

1 ! obliga sa fugim pentru a ne salva viata. Dar daca vedem un tren
la orizont apare 0 emotie similara ~i aceasta paralizeaza
dezvoltarea noastra. Frica este folositoare În cazul contactului
1
concentrat mai mult asupra crealiei, bucuriei, veseliei ~i
daruirii. Cine a vazut vointa Divina În jurul sau, s-a concentrat
asupra abtinerii, dezicerii, izolarii, Înlelegerii a ceea ce se
petrece. De Îndata ce iubirea ~i viziunea Divinului au trecut, la

214 215
, III
1
I
"~~-';,
"
~'
unii apare desfranarea, mitocania ~i toleranta excesiva fa(â de
dorin(ele exterioare, iar la ceilal(i a aparut frica, depresia ~i
:111
1
invidia. Cedarea ~i realizarea sunt un rezultat al acumularii.
.1
Il' Daca În supunerea primirii informa(iilor exista pu(ina iubire,
atunci ~i realizarea ei va fi plina de grosolanie ~i agresiune.
Pentru a percepe Divinul trebuie sa ui(i de uman. Întrucat
e~ecul este legat de corp, se poate trage 0 concluzie simpla:
'II!I
atâta timp cat exista e~ecul, logica Divina e de neatins. De
l'
aceea, apostolii spuneau ca cel caruia Îi este frica nu este ispitit
de iubire. Pentru ca ma~ina sa porneasca din loc este nevoie sa
0 pui În viteza Întaia. Dar daca ea a acumulat viteza ~i nu 0
cuplam la viteze mai mari, atunci distrugem motorul.
Pe masura dezvoltarii omului, frica se transforma În
ab(inere, precau(ie ~i autodisciplina. Treptat, motivul principal
de comportare devine sentimentul iubirii. Nu trebuie sa faci
ceva ce Împiedica iubirea ~i diminueaza cantitatea ei În suflet.
Daca În comportamentu! animalului. În emo(iile sale
l , subcon~tiente, frica ocupa 80%, atunci la om ocupa 50-60%.
1 1
Pana În prezent noi nu am bânuit ca orice fapta a noastra se
;11
1
coreleaza la Început cu emo(ia fricii, iar apoi cu emo(ia placerii.
Acest lucru este pe deplin natural, Întrucat frica Înfraneazii
dependen(a de emo(ii pozitive de suprafa(â. Fara credin(â În
Dumnezeu, frica e necesara. Ea disciplineaza, Înfraneaza ~i
obliga sa lucrezi asupra primirii informa(iilor, dezvolta
con~tiinta. Întrucat nu exista dezvoltare Tara durere, frica ~i
dezvoltarea sunt strans Învecinate. Dacâ iubirea Divina nu
ajunge, refacerea organismului Împreuna cu dezvoltarea devine
216
distrugere ~i pieire. Frica paralizeaza, ea opre~te distrugerea ~i
dezvoltarea În acela~i timp. Deci cu cat exista mai pu(ina iubire
În suflet, cu atat mai mult trebuie sa existe frica salvatoare, care
limiteaza sistemele cu mai multe variante, dar 0 re(ine de la
autodistrugere. Totodata, Înlaturarea pur ~i simplu a fricii din
suflet duce la pieire. De obicei iubirea vine cu portia, iar În
pauze vine frica. Însa daca nazuin(a spre iubire ~i Dumnezeu
este permanenta, posibilitatea de adaptare la lume cre~te
nemasurat. Atunci Însa frica Înceteaza sa mai fie principalul
mecanism de aparare.
lrascibilitatea, frica ~i depresia, toate acestea constituie
semne ale elasticita(ii scazute a structurii informa(ionale ~i de
aceea omul fricos tinde Întotdeauna spre supunere ~i acceptare.
Înseamna ca de luptat trebuie nu cu frica, ci cu rigidizarea
structurii informa(ionale. Oamenii au observat de mult ca daca
În suflet exista 0 frica permanenta dar omuI, depa~ind-o,
Înfrunta durerea ~i nu Îi este frica de situa(ii nea~teptate, cale~te
corpul prin solicitari fizice ~i diferen(e de temperatura, atunci
frica trece !reptat. Deci cu cat este mai mare flexibilitatea
structurii informa(ionale, cu atat este mai mica frica. Cu cat
suntem mai mult deschi~i pentru lumea Înconjuratoare, suntem
pregati(i sa primim orice informa(ie, cu atat mai mare este
flexibilitatea structurii noastre informa(ionale. Metoda ~i
posibilita(ile superioare pentru un contact cu informa(iile
universale trec prin acceptarea voin(ei Divine În tot ceea ce are
loc În lume. Voin\a Divina, adica Întregul mecanism de cauza
~i efect al universului constituie 0 parte a ceea ce noi numim
217
 -:t.~~~-':,
iubire Divinâ. Nu Întâmplâtor principala rugâciune a cre~tinis-
mului, ca ~i de fapt În alte religii, Începe cu recunoa~terea
voin(ei Divine ~i logicii supreme În tot ceea ce se petrece.
Teama constituie unul din semnele dependen(ei de viitor ~i
totodatâ una din principalele metode de lupta cu vechiul.
Aceasta este 0 permanentâ reamintire pentru sufletul ~i corpul
nostru despre caracterul secundar al voin(ei, dorin(elor, planu-
rilor ~i scopurilor noastre, În compara(ie cu Voin(a Divinâ.
Privesc Într-un punct fix, urmârind gândurile care se sting
treptat. Exerci(iul cu gândurile s-a Încheiat. Se aude primul
sunet de telefon. Ma cautâ un om din Australia. El are limfom.
- Eu nu numai câ am citit toate câr(ile, dar rn-am uitat ~i la
ultimele videocasete, - spune el. - A(i putea sâ-mi spune(i
parame tri mei?
- Capacitatea de a accepta situa(iile traumatizante este
Înaltâ la dumneavoastrâ, - spun eu, - dâruirea iubirii, grija fa(â
de al(ii ~i energiile sunt de asemenea spre plus. Dar În ceea ce
prive~te rezerva viitorului este absolut total insuficientâ.
Aceasta este legatâ de copiii dumneavoastrâ, mai ales de cei
mai În vârstâ. Schimbâri reale, dupâ citirea câr(ilor, sunt
vizibile, dar copiii nu ~i-au pus Încâ ordine În propria lor
l,'
1
persoanâ. Starea lor interioarâ provoacâ apari(ia bolii
,1 dumneavoastrâ.
ii - Dar ce le-am transmis eu lor?
- În primul rând, a(i transmis judecarea, criticarea
oamenilor. A(i fâcut aprecieri bazându-vâ nu pe iubire, ci pe
Il, 2t8
"r;,ti spiritualitate, moralâ ~i idealuri. Oricât de perfecte ni s-ar pârea
concep(iile despre lume, ele niciodatâ nu vor fi exacte Întrucât
mai trebuie Încâ sâ se dezvolte. Atâta timp cât noi ne
dezvoltâm, nu suntem desâvâr~i(i, atâta timp cât nu suntem
k~'
~ desâvâr~i(i, noi ne dezvoltâm. Dorin(a de a face ceva sâ devinâ
~J
f ve~nic ne conduce imediat la În(epenirea formelor. Numai
~ iubirea poate fi ve~nicâ Întrucât ea nu are formâ, ea se gâse~te
~~-
În afara limitelor spa(iului, timpului ~i a materiei. Trebuie sâ
~
amintim de relativitatea concep(iilor noastre despre lume.
:f
Sistemul se dezvoltâ atâta timp cât În el existâ 0 contradic(ie,
Întrucât aceasta Înseamnâ tocmai dezvoltare. Când contradic(ia
depâ~e~te 30-50%, sistemul ca atare dispare. Când contradiC\ia
dispare, sistemul piere de asemenea, devenind din ce În ce mai
agresiv Înainte de decâderea totalâ. Cu cât ne apropiem mai
mult de Dumnezeu ~i de iubire, oricât de ciudat ar pârea, cu
atât mai pu(in stabilâ trebuie sa fie no(iunea de moralitate, de
idealuri, de spiritualitate cu condi(ia unei concentrâri tot mai
mari asupra iubirii. Încercarea de a-L cunoa~te pe Dumnezeu
prin respectarea din ce În ce mai strictâ a regulilor, canoanelor,
depârtându-I pe om de iubire, Îlleaga de spiritualitate, idealuri
~i moralitate. Cu cât noi percepem lumea mai dur ~i mai
conservator, cu atât mai puternic Împâr(im lumea În bine ~i râu.
Urâm ~i dispre(uim tot ce e murdar ~i ne Închinâm În fa(a a
ceea ce este curat. Aprecierea dumneavoastrâ severâ asupra
"\
Y, lumii sâlâ~luie~te În copii ~i nepo(i, schimba(i-i pe ei
schimbându-vâ pe dumneavoastrâ ~i va trece boala.
219
 ~-"',>
,..,..-

- Da, Întotdeauna am acceptat cu greu nedreptâtile, - spune contrazice Întotdeauna conceptiile similare ale celui laIt om.
bârbatul. Notiunea de dreptate a unuia din grupurile de oameni va
- ~titi ceva, dreptatea este numai 0 anumitâ schemâ durâ a contraveni de asemenea intereselor ~i justetii celuilalt grup.
legâturilor dintre cauzâ ~i efect. În primul rând, ea lucreazâ Cu cât este mai mare concentrarea asupra iubirii ~i cu cât
Întotdeauna pentru noi, adicâ este deosebit de subiectivâ. În al este mai slaba concentrarea asupra propriului corp, cu atât mai
doilea rând, ea nu poate fi absolutâ. Nu demult am vorbit cu apropiate vor fi notiunile noastre despre dreptate. Când noi ne
fiica mea pe tema dreptâtii, a adevârului ~i justetii. ,,Eu sunt concentrâm asupra Divinului, el se transforma În permanentii În
tatâl tâu ~i tu trebuie sâ accepti hotârârile mele indiferent cât de uman. Când noi ne concentram asupra umanului, el va rena~te
nedrepte ti s-ar pârea tie. Întelege, - am spus eu, - un \ucru ~i se va transforma În malefic. Pentru ca sistemul uman de
l'
: simplu. Dacâ tu Îi vei dovedi limpede omului dreptatea ~i percepere ~i de ÎnteJegere a lumii Înconjuratoare sa opreasca
l,
1,'1,
justetea ta, el te va urÎ cu atât mai mult cu cât tu vei avea Întepenirea ~i degradarea trebuie ca pentru 0 anumita perioada
,:II! dreptate. Dreptatea ~i justetea vor triumfa de la sine. Tu poti sâ- sa vedem \umea numai prin logica Divina, sprijinindu-ne
ti exprimi pârerea iar dupâ aceea sâ accepti condi(iile lui. Când numai pe iubire ~i Divinitate. Atunci se creeaza 0 atitudine
'111'1
Însâ timpul va demonstra justetea ta, omul, În loc de urâ, va noua fata de oameni ~i fata de sine, izbâvitâ de frica ~i
simti stimâ. Permite-i omului sâ se convingâ singur câ a gre~it. agresiune. Atunci boala care zdruncina stabilitatea noastra
I!I"
Experienta negativâ este mult mai folositoare decât cea informationala devine inutila.
I;!II
11 pozitivâ. Omul nu poate fi drept ~i just 100% niciodatâ". Vâ - Am Înteles totul, - spune biirbatul, - va multumesc foarte
, 'i I 1

aduceti aminte de parabola cunoscutâ despre dreptate? Un om, mult. Am auzit ca acum ~i dumneavoastra aveti probleme?
'
1

~' i' timp de zece ani, a stat pe un munte ~i În toti ace~ti ani s-a - Da, - spun eu. - Probleme existii ~i Înseamna ca eu ma
"
I

,
1

rugat ~i s-a adresat lui Dumnezeu având 0 singurâ rugâminte - , dezvolt.

ca lumea sâ fie clâditâ drept. "Tu dore~ti acest lucru cu Ne urâm reciproc sucees ~i cu aceasta convorbirea se
adevârat?" - a Întrebat Dumnezeu. lar omul care s-a rugat a Încheie.
râspuns afirmativ. "Bine, - a spus Creatorul, - atunci sâ Dupa un oarecare timp, mâ uit la câmpul lui. A apârut 0
Începem cu tine. Timp de zece ani tu ai stat pe munte. Lasâ patii luminoasâ, care partial acoperâ zona pieptului ~i a capului.
1 acum ca ~i muntele sâ stea pe tine". Deci, iata conceptia ,strâlucirea e putemicâ. Dupâ un aIt timp, la el intervin trei
l'
noastra despre dreptate este Întotdeauna tainic legata de situatii de Încercare, douâ dintre ele au loc cu pâstrarea iubirii,
il interesele corpului ~i vietii noastre. De aceea, ele vor a treia e putin probabil sâ 0 depâ~eascâ. Emotiile urma~ilor

220 221
 ~-~"
'''',
Împiedica. Dar traversarea generala a situaliei reprezinta circa
60%. Înseamna ca va depa~i obstacolul. Eu ma opresc imediat.
Examinarea viitorului nu e de dorit, cu atât mai mult cu cât
depinde de voinla noastra. Mulli vin la consultalie, punându-~i
În aceasta 0 mare speranta ~i ei gre~esc. Examenul, ca ~i
competitia, Înseamna tragerea unor concluzii. Uneori omul nu
vede nici un succes ~i nici 0 schimbare În timp ce lucreaza
asupra propriei persoane. Dar el acumuleaza principalul - ener-
gie pentru schimbare, care se realizeaza Într-un moment
corespunzator. Intenlia, daca exista multa vreme, umple totul
cu energie ~i schimba mersul cauzei ~i efectului evenimentelor.
Daca omul biruie~te 0 problema sau nu depinde În mare masura
de Încercarile pe care le-a Tacut pâna la consultatie ~i de starea
În care se afla dupa aceasta. În timpul consultatiei se deschide
subcon~tientul ~i În profunzimea lui patrunde atitudinea
formata despre lume. Daca ea va fi justa, atunci va avea loc
Însanato~irea ~i schimbarea destinului. Daca pretentiile se
pastreaza, posibilitatile lui de a ucide vor fi Închise În cel mai
bun caz.
Apropo, iata Înca 0 varianta care expliea de ce sunt doborât
pâna la consultatie, În timpul ei ~i dupa aceasta. Profunzimea
patrunderii În structurile subcon~tiente este mai ampla decât
pregatirea pacientilor. Înseamna ca perieolul pentru ei cre~te,
eu Îi apar, iar supraÎncarcarea mea cre~te de asemenea.
Pregatirea pacientilor provine nu numai din cunoa~terea
car(ilor ~i capacitatea lor de a lucra asupra propriilor persoane,
ci provine din orientarea subcon~tienta asupra stàrii mele
222
.<
r
interioare. Concluzie: e timpul sa ma schimb ~i sa opresc
"
consultatia. ~i ce-ar fi daca a~ lua telefonul mobil, a~ pleca la
mare ~i de acolo, privind cerul din noapte, a~ da consultatii
pacientilor. Emotiile pozitive Înseamna destindere. Nu demult
eu a~a a~ fi procedat, dar acum ma Înfrânez. Se pare ca În
fk timpul consultatiei bucuria ~i emoliile pozitive nu sunt mai
)j,'
.~ pulin periculoase decât cele negative. Ele Împiediea nazuinta
j
spre iubire ~i trebuie sa existe 0 deplina deta~are. Atunci
t
j:;, pacientii, conectându-se la mine, vor gasi calea corecta. Îmi
v aduc aminte cum nu demult am spus unui barbaI: "Problema
principala pentru dumneavoastra acum este nu Îmbunatàtirea
situa!iei familiale, nu sterilitatea sotiei dumneavoastra, ci
problema propriei supravietuiri În perioada urmatoare. Iar
~ansele dumneavoastra sunt deosebit de miei. Modelul
dumneavoastra obi~nuit despre lume pe care nu vreti sa-l
parasi!i va va omorÎ În curând. În interior preferali mai degraba
sa muriti decât sa va luati ramas bun de la concep!ia despre
. lume. Nu va yeti putea schimba viziunea asupra lumii pâna
când nu va yeti schimba pe dumneavoastra În~iva. Pentru a va
schimba, trebuie ca pentru 0 anumita perioada sa rupeti toate
legaturile care va unesc de viata anterioara. Trebuie sa va luati
riimas bun de la tot ce va este scump, de la to!i cei care va ofera
bucurie ~i durere.
Atunci când am avut 0 situatie similara ~i au ramas foarte
putine ~anse de a supravietui, eu, strat dupa strat, am eliberat
tot ceea ce-mi era drag. Prima etapa În care mi-am luat ramas
bun nu a fost u~oara dar a ocupat numai câteva zile. Con~tiinla
223
 *<: .
a dat drumul destul de repede la toate problemele financiare ~i
imobiliare. Mai grea a fost despartirea de planurile, sperantele
~i a~teptarile mele. Cel mai greu a fost sa ma despart de copii ~i
de cei apropiati. Dar atunci când te gânde~ti la Dumnezeu ~i
simti sprijinul pentru a iubi, Într-o asemenea despârtire exista
un aspect creator. De aceasta lume ne leaga nu numai
problemele, familia dar ~i sperantele, mâncarea, sexul,
respiratia ~i comunicarea. Pentru a te schimba, trebuie
diminuate sau Încetate ~i aceste func(ii, nesprijinindu-te nici pe
emotiile pozitive, nici pe cele negative. Daca durnneavoastra
sperati sa va Însanato~iti, Înseamna ca 0 a~teptati, ca a~teptati
emotii pozitive. Ce se Întâmpla? De la emotiile negative care
va cauzeaza probleme ~i boli, dumneavoastra Încercati sa fugiti
spre emotiile pozitive, adica spre Însanato~ire ~i Înfiiptuirea
dorintelor. Cea mai mica Întrerupere va cauza senti mente opuse
agresive, negative. Raul este rezultatul ata~amentului fata de
bine. Când iubirea este pentru noi mai importanta ~i mai
placuta decât orice bine, atunci ~i În cazul pierderii cât ~i al
câ~tigului noi suntem aparati de iubire. Pentru a simti iubirea,
trebuie În primul rând sa te Îndepartezi de rau ~i apoi sa te
delimitezi de bine. Pentru a nu comite raul, trebuie sa depa~e~ti
În permanenta dependenta de bine, adica de fericirea umana.
La Început, binele pentru om este ceea ce Îi apara ~i
salveaza viata, bucata de pâine, locuinta ~i banii. La iubire el
nu se gânde~te, el respira iubirea, d 0 traie~te, ea este revarsata
În lumea Înconjuratoare. El nu 0 observa ca pe 0 apa varsata În
jur ~i ea nu intra În categoriile lui de fericire. Apoi omul se
224
dezvolta ~i Îi apare 0 casa buna, mâncarea aleasa, interaC\iunea
cu alti oameni, care Îi permit sa aibii multe bunuri. El Întelege
ca intelectul, capacitatea, comportamentul corect determina
cum va fi casa lui, bucata lui de pâine ~i bunastarea lui
ulterioara. Dar capacitatile ~i posibilitatile omului izvorasc din
moralitate, educatie corecta ~i un mod corect de viata. Omul
vede treptat ca bucata lui de pâine din mâna este legata de
sufletullui. Cu cât este mai armonios sufletul, cu atât mai mari
sunt ~ansele de a avea 0 bucata de pâine personala. ~i cu toata
claritatea dobânde~te Întelegerea. Perceperea corecta a lumii
duce la educatie corecta, adica la un suflet armonizat, la
dezvoltarea intelectului ~i a capacitatilor ~i În ultima instanta la
}.i bucata de pâine ~i supravietuire. Cel mai pretios lucru În
modelul lumii descrise este aspectul care il leaga de viitor,
adica modelul de dezvoltare ulterioara. Cum trebuie sa fim noi?
Ce atitudine trebuie sa avem unul fata de cela laIt? Moralitatea ,
t spiritualitatea, idealurile, sperantele, poruncile religioase
1, constituie un cod genetic de supravietuire a omului. Cea mai
esentiala contributie la tabloul ~i Întelegerea lumii este adusa
de gândirea religioasa, Întrucât aceasta gândire contribuie la
Întelegerea legilor, atât a celor vazute, cât ~i a celor nevazute.
La Început se na~te sentimentul unitatii cu Creatorul iar apoi
adâncirea misticii, apar viziuni minunate, apoi conceptii
religioase des pre lume care sunt definitivate de Întelegerea
umana. Omul Începe cunoa~terea de la 0 bucata de pâine,
aflându-se În oceanul iubirii. Pe masura ce se dezvolta ~i se
large~te conceptia lui despre fericire, iubirea se diminueazii din
225
 *--'1
.~'..
1 i,
Il
ce În ce mai mult, dar ea continua sa-i alimenteze dezvoltarea
Il!
.
~i În final apare momentul când no(iunile umane superioare:
Il! spiritualitatea, idealurile, principiile ~i dreptatea Încep sa
ii( concureze cu iubirea ~i s-o alunge. Înainte omul (inea În mâna
.1 0 bucata de pâine ~i considera aceasta fericirea principala. Dar
' sufletul sau ~tia ca esen(iala este iubirea. Cu cât s-a dezvoltat
:1,1'
mai mult omul, cu atât mai mult con~tiin(a lui a avut influen(à
Il. 1
asupra sufletului. Deci, logica umana, prioritatea corpului ~i tot
'1'~,
ceea ce se leaga de acesta, a patruns tot mai profund În
,
1
III subcon~tient. Cu cât s-a orientat mai mult sufletul spre nazuin(e
supreme legate de corp ~i dezvoltare, cu atât mai repede
sufletul a fost parasit de iubire. Moralitatea, dreptatea, princi-
piile ~i idealurile, modelul unei lumi drepte ~i armonizate au
devenit un etalon al fericirii principale. Unitatea cu Dumnezeu
deja s-a realizat nu prin iubire, ci au Încercat sa 0 perceapa prin
spiritualitate, dreptate ~i moralitate. Cu cât mai stabi! ~i logic a
fost tabloullumii Înconjuratoare, cu atât a ramas În el mai pu(in
loc pentru iubire.
Întrucât iubirea nu are forma, ea distruge Întotdeauna
stabilitatea. În ultima instan(a, fericirile umane superioare care
reprezinta un model ~i un tablou al lumii Înconjuratoare, se
lovesc de iubire. Victoria valorilor umane supreme care
pomesc din interesul corpului, conduce la boli ~i moartea
corpului. Victoria iubirii Divine duce la boli ~i supravie(uirea
corpului. Cel mai puternic suntem ata~a(i de propriile concep(ii
asupra lumii. Pentru subcon~tientul nostru, ele constituie
valoarea suprema ~i cele mai Înalte fericiri umane. Tocmai
226
ata~amentul fa(a de acestea duce la condamnare, adica
neacceptarea oamenilor, a comportamentului lor, neacceptarea
lumii Înconjuratoare ~i a ceea ce se Întâmpla În ea, iar În ultima
instan(a neacceptarea voin(ei Divine ~i a Însu~i Creatorului ei.
Pentru a supravie(ui trebuie sa ne cufundam din nou În iubire
luându-ne ramas bun de la tot ceea ce ne este drag. Adicà tot
ceea ce este legat de viala, dorin(e ~icon~tiin(a.
Principalul concurent al iubirii este viitorul. Umanul se
Împotrive~te din rasputeri, nedorind sa mearga catre iubire
fiindu-i frica de propria distrugere. $i cu cât te apropii mai mult
de bazele umanului, cu atât mai Înver~unat se Împotrive~te el.
Interesant, ce probleme 0 sa am cu tema viitorului? Ceva se
a~teapta În mod clar. De la acest gând ma distrage sunetul
telefonului. Suna un barbat din Germania.
- Eu am fost deja la consulta(ia dumneavoastra, - spune el.
- $i am fost mul(umit. Sunt pe deplin reale schimbarile din
destinul meu. Am devenit mai blând. Dar nu demult am avut
un eveniment neplacut. Un accident de ma~ina. Era cât pe-aici
sa mor. Dar am lucrat asupra propriei persoane ~i am Încercat
sa ma schimb. A(i putea sa-mi spune(i ce nu fac corect?
0 singura privire asupra câmpului lui este suficienta pentru
a În(elege ce s-a Întâmplat.
- Spune(i-mi numele copiilor, - Îi spun eu.
El le-a enumerat, iar eu ma conving de presupunerile mele.
- Dumneavoastra face(i totul corect, - continuu eu. -
Numai ca acest lucru nu este suficient. Iata, privi(i, nu demult
227
'I
~""cI",
,~-..
l,

'[1
În ziarele germane a aparut 0 Însemnare curioasa, se nume~te inferiori pe plan sexual. Daca el Î~i va convinge sotia ca
,1
1,1
"Forta iubirii". Situatia se prezinta În felul urmator. 0 blondina esentiala este bunatatea, moralitatea ~i idealurile, atunci copiii
cu ochi de un albastru deschis s-a Îndragostit de un bavarez lui vor fi delincventi Întrucât Ii se va dezvolta sanatatea ~i
Il.' destinul.
oachq. La scurt timp ei s-au casatorit. Deodata, culoarea
Iii'! ochilor blondinei a Început sa se schimbe din albastru În negru. 0 conceptie imperfecta despre lume distruge sufletul,
Nasul câm s-a Jungit, a devenit coroiat, exact, exact ca al destinul ~i soarta. Numai daca bârbatul ajuta femeia sa
1.111
sotului. Pentru medicina clasica acest fapt este un miracol perceapa iubirea, iar acest sentiment este mai aproape de
Ili!,i
:,!.., inexplicabil. De fapt, are loc un proces natural, dar accelerat. prietenie decât de sex, atunci el nu pierde nimic, ci numai
.,
1

1 Femeia e mai puternica decât bârbatul pe plan energetic, iar dobânde~te. Pentru ca un ait om sii perceapii iubirea este nevoie
1 ,.; ,

,.f
1

1,1 bârbatul pe plan informational. Femeia preia informatia de la ca tu singur sii Înveti sii iube~ti. Transmiterea permanentii a
bârbat, apoi 0 realizeaza la nivel energetic, fizic ~i de câmp. Cu energiei iubirii, ciildurii, grija fatii de altii ~i ajutarea celuilalt sii
cât este mai armonioasa starea conceptiei asupra lumii a se schimbe, toate duc la zdruncinarea stabilitiitii. Îmi aduc
barbatului, cu atât apoi energetica femeii il salveaza sau Îl aminte de 0 fraza proverbialii din tinerete: "Adeviirata dragoste
omoara. Cunoa~teti care este una din conditiile esentiale ale nu este pentru ceva, ci Împotriva a ce va". Când noi iubim
sanatatii? Aceasta este educatia corecta a sotiei ~i a copiilor. pentru bani, pentru capacitiiti ~i corectitudine, În aceasta existii
Exista un toast gruzin, care se pronunta când tatal ureaza drum un aspect de interes ~i dorinte. Deci, e bine sau e rau acest
bun fiului care se Însoara: "Daca tu Îti vei bate ~i Înjosi sotia În lucru? Dacii noi Încerciim sii spunem da sau nu, atunci
permanenta, ea te va parasi. Daca tu ai s-o porti În palma, .r niciodatii nu ne apropiem de adevar. Bogiitia, Întelepciunea ~i
atunci te va În~ela. Dacâ tu ai sa faci aceste lucruri altemativ, moralitatea sunt rezultatul iubirii acumulate În suflet. lubirea se
atunci ea te va iubi ~i stima". Lucrul asupra caruia Î~i va orienta transformii pur ~i simplu În aceste notiuni. Însii dacii oamenii
barbatul femeia pe urma il va pierde. Daca principalul lucru il nu niizuiesc mai departe spre iubire, atunci unirea lor mai
constituie banii, atunci În urmatoarele vieti copiii ~i nepotii lui rezista câtva timp iar apoi se destramii.
vor fi saraci. Daca el 0 va asupri prin inteligenta ~i capacitati, La Început iubirea se transformii În moralitate, apoi În
obligând-o sa se Închine În fata lui, copiii ~i nepotii vor fi spiritualitate ~i capacitate ~i dupa aceea În bani. Paradoxul este
oameni incapabili ~i marginiti. Data el 0 va face fericita printr- ca Întotdeauna are loc 0 dezvoltare care conditioneazii. Un
1

0 activitate sexuala permanenta, atunci va deveni impotent. lar lucru este sii te Îndragoste~ti de un om bogat ~i de~tept simtind
, 1

1 urma~ii lui nu vor avea 0 viata personala normala ~i vor fi ca sub acestea se giise~te 0 rezervii de iubire. Un ait lucru este

229
 ~....
'",.-
sa te Îndragoste~ti de un om sarac ~i simplu, vàzand cum aceasta trebuie sâ te apropii foarte mult de Dumnezeu. Astfel,
nàzuie~te el spre iubire ~i cum se tope~te suf]etullui. Bogatii cu pânâ cand nu este prea tarziu, Începeti sa va ocupati de orice
trup ~i suf]et saracesc iubirea, saracii cu trup ~i suf]et nazuiesc varianta posibila de pierdere a viitorului, atât În planul vietii ~i
i!
1
mai putemic spre iubire. Vnul are azi dar pierde maine. Altul, dorintelor cat ~i În planul moralitatii, dreptatii ~i a sperantelor.
l ,i
'II~ neavand acum, prime~te totul ulterior. Perioada actuala diferâ Barbatul Îmi multume~te ~i Închide receptorul, iar mie
pur ~i simplu de trecut. $i dacâ unii În trecut s-au rugat deta~at Începe sa-mi vajaie capul. E un semn rau. Oare am intrat În
~i au acumulat iubire, iar altii, primind-o, au transformat-o În rezonanta ~i am luat asupra mea problema? Cateodata, dupa
.I!II,,{
putere ~i bani, În lux, atunci bagajuI din trecut dispare iar consultatii, la mine au loc explozii de irascibilitate ~i pretentii
,
i'!,I', Însemnâtatea acumulârii noului va cre~te. Hambarul nostru e fata de femei. Acum Înteleg de ce. Se pare ca nu este Închisâ
,I,I! gol. Înseamnâ câ fiecare va acumula ~i va transforma. tema idolatriei, a idealurilor ~i a viitorului. Prin dragostea fata
Eu simt cum sunt atras de filozofie ~i Încerc sâ mâ Întorc la
l" " "' realitate.
de femeie, prin sentimentele umane Înalte are loc 0 scurgere
maximâ de energie În avantul dorintelor. În consecinta, este
:I,, 1111

1 :' ! 1
:
,
- Trecem la problemele dumneavoastrâ, - spun eu În vorba de 0 cuprindere maxima a viitorului. Cu cat mai ampla
Il ' receptor. - La dumneavoastrâ tema dreptâtii, idealurilor ~i este sensibilitatea, cu atât mai multa suparare ~i durere exista
Il, "

"t

'ii'
,
:. !l dorintelor supreme nu este Închisâ. Ati reÎnnoit tabloul
'i
din cauza prabu~irii viitorului.
personal despre lume, dar de fapt el a râmas acela~i. Bâiatul t
'/,ii"I'I' 1;<
dumneavoastrâ mai mare nu are posibilitatea sâ accepte situatia ,~ Îmi aduc aminte de 0 frumoasa zi de februarie. Sunt Într-o

:
..
1,1 " traumatizanta. Acestea sunt semintele pe care le-ati semânat În micâ statiune de odihnâ ~i tratament. M-am sculat de diminea(â
'11,11' tinerete. Dependen(a dumneavoastrâ de viitor este profundâ, de cu 0 dispozitie nu prea bunâ. M-am diagnosticat. Explozia
,:
, I, il! nedepâ~it, iar la bâiat cu atat mai mult. În curand la el vor .,' agresiunii fata de femei. Nu am avut putere sa ma rog. M-am
, ,1...:
,.

Începe Încercarile principale ale vietii, iar În plan subtil el nu le urcat În ma~ina ca sa plec sa-mi rezolv ni~te treburi. Parbrizul
111.1",'
I
Iii
va depâ~i. Apare programul de autodistrugere, 0 parte din care ma~inii era aburit, acoperit de un strat mat de umezeala rece a

l'II
se aruncâ asupra dumneavoastrâ ~i se realizeazâ printr-o 1 diminetii. Am pornit ~tergatoarele de parbriz. Nu am avut nici
distrugere. La Început suferâ functiile destinului, spiritului, puterea nici dorinta sâ ~terg geamurile laterale. Am plecat spre
"
sufletului ~i ale corpului. Acestea sunt primele semnale. Cu cât centrul ora~ului. La 0 intersectie sub forma de T, rn-am uitat ~i
piitrunde mai profund distrugerea, cu atât mai mult situatia este la stanga ~i la dreapta. Am apasat pe acceleratie ~i brusc am
11[,; ireversibilâ. În principiu, totul ar" un mers invers, dar pentru Întors spre stanga. În acest 'l'ornent a trecut pe lângâ mine un

Il 230 231
! '1 1
 ~ ',,<...
,~
biciclist. Daca a~ fi luat 0 curbii mai mare, l-a~ fi izbit. Drumul
era vizibi\ chiar prin geamurile aburite. Dar nu ~tiu de ce, eu nu
l-am observat. Mi~carea ~i si\ueta biciclistului nu ma raceau sa
ma gândesc la vreun perico\. Stiiteam ~i nu intelegeam de ce s-a
intâmplat asta. Mai bine sa nu ma gândesc la ceea ce putea sa
se intâmple intr-o varianta mai rea. Revenindu-mi mai mult sau
mai putin, am mers câteva sute de metri. Am inceput sa cobor
pe 0 ulicioara spre casa la care trebuia sa ajung. Am observat
un loc liber, ffi-am intors spre dreapta, am parcat ma~ina ~i
brusc am ie~it din ea. Deodatii, am auzit in spatele meu un
scrâ~net salbatic de frâne. Un autobuz imens, abia strecurându-
se pe strada ingusta, a reu~it sa frâneze numai pentru faptul ca
~oferul a simtit ca eu incalcând regulile, a~ putea sa deschid u~a
ma~inii rara sa ma uit inapoi. Chiar ~i a~a, era cât pe-aici sa ma
doboare cu u~a cu tot. Eu am zbughit-o Înapoi În ma~ina ~i am
stat pe gânduri.
Este foarte greu sa te diagnostichezi singur, Întrucât exista 0
cointeresare. Am incercat sa procedez altfe\. Ce a~ fi sratuit un
om care s-ar afla În situa(ia mea? În primul rând, sa Închida
izvorul problemei. Asta Înseamna ca Înainte de a te a~eza În
ma~ina trebuie sa te aduci Într-o stare corecta. Când viitorul se
Închide, avaria este inevitabila.
Astfel, omul se treze~te, are 0 agresiune fata de femei În
planul idealurilor ~i, ca atare, agresiune fata de viitor. Aceasta
. Chiar dumneavoastra
Înseamna ca dependenta de dorinte, voin\à ~i scopuri este
crescutii la e\. Deci, cel mai bun mijloc de salvare il constituie
miqorarea dependentei de proprii\e dorinte superioare, de
232
vointa proprie. Exista oare un mecanism de depa~ire a
dependentei de vointa proprie? Natural, exista de când lumea ~i
pamântu\. Aceasta Înseamna acceptarea vointei Divine. Ea este
Întotdeauna mai ampla decât orice nazuin(a a mea catre viitor.
Ne Întoarcem din nou la rugaciunea "Tatal nostru", la
Începuturile ei: ,,Faca-se voia Ta..." etc. Acceptând voin(a
Divina, noi suntem gata sa renun(am la voin(a noastra ~i
Înseamna sa eliminam riidacinile agresiunii care ne poate
distruge viitoru\.
Capul ÎmÎ vâjâie ca mai Înainte, dqi mecanismul de
depa~ire devine absolut clar. Unele aspecte, este adevarat, Înca
nu le În(eleg.
Se aude cel de-al treilea ape\. Suna 0 femeie, se pare din
Londra, ~i Îmi comunica problemele ei. 1 s-a nascut un copil
mtr-o stare rea. Este vorba de nervozitate, alergie, diateza.
Femeia se intereseaza cum poate Îndrepta toate aceste lucruri.
- Pe lânga toate acestea, În situatia copilului dumneavoas-
trAse ascund mult mai multe probleme, - spun eu.
- Ce, este rau?
- Da, foarte.
- Poate muri? - Întreabiifemeia.
- Sunt putine ~anse de supravie(uire, - raspund eu - pâna
in prezent nu pute(i deloc accepta situa(iile traumatizante.
ave(i 0 stare foarte, foarte rea.
- Bine, - spune femeia, - atunci am sa va povestesc istoria
'Illea. Am crescut ca un copil foarte sensibi 1.Am desenat bine,
am fost medaliatii, am câ~tigat concursuri. Din copi\arie am
233
 .
~<-'~.
viziunea viitorului ~i totodata am simtit În suflet 0 oarecare
agresiune de neÎn!eles fa(â de oameni. ~i iata, cândva În anii
1990, am Început sa practic yoga. La Început posturi plus
relaxare ~i meditatie. În primele etape am simtit u~urare ~i un
flux de energie. M-am sim!it minunat. Am avut probleme În
rela!iile cu mama. Ea are un caracter foarte putemic ~i face
presiuni putemice asupra tuturor. Nu e multumita de nimic, ii
critica pe toti. De asemenea, eu am fost suparata pe fratele
meu. Când am Început sa practic yoga, atunci În interiorul meu
am Început sa ma Îndepartez de acestea pentru ca sa nu
interac(ionez. Am Încercat primele trei etape ~i sentimentul de
u~urare ~i de lini~te nu m-au parasit. Meditatiile au fost din ce
În ce mai profunde. Nu am avut niciodata un sentiment de
pericol, nu am primit nici un semnal de prevenire. ~i iata ca 0
datâ eram singura În camera. Pâna atunci, În timpul meditatiilor
am ie~it nu 0 data din corpul meu, ceea ce s-a petree ut rara
probleme, atât ie~irea, cât ~iÎntoarcerea. Aflându-ma singura În
camera, mi-am Închipuit ca stau În apa, pe fundul unui bazin.
1,1 Eu ma dizolv În apa ~i În lumea Înconjuratoare. Gândurile
mele, ca ni~te balona~e de sapun, s-au urcat deasupra mea ~i au
disparut. A aparut sentimentul deplin de dizolvare În lume, de
unitate cu aceasta. Deodata a intrat În camera, pe nea~teptate,
fratele meu. În mine a izbucnit rara sa vreau sentimentul de
frica ~i de suparare, cu atât mai mult cu cât cu 0 zi În urma ma
certasem cu el. A urmat un co~mar autentic. Sentimentele mele
s-au stins, ele nu au mai existat pur ~i simplu. Nu mi-a ramas
nici un sentiment. Nu a ramas perceperea frumusetii lumii, nu a
234
ramas energie, am fost În acela~i timp moarta ~i vie. Am avut
un sentiment de permanenta durere sufleteasca ~i chinuri. Am
Început sa ma adresez doctorilor, dar am Înteles ca nu m-am
adresat cui trebuie. În medicina contemporana totul este strâns
legat de corp. Au Început ni~te Îndelungate ~i chinuitoare vizite
la babe, vindecatori, speciali~ti În extrasenzorial. I-am vizitat
pe to!i. Rezultatul a fost nul. De fapt mai mul!i mi-au spus: ,,Eu
vâd ca pe tine sta cineva, dar nu pot sa-I alung". Ace~tia au fost
zece ani de co~mar neÎntrerupt.
- De ce zece ani? - Întreb eu. - Totu~i de la acel
eveniment au trecut treisprezece ani.
- Acum trei ani, am Început sa va citesc carlile, am Început
treptat sa reÎnvii ~i iata ca am nascut copilul. Dar simt ca
problemele au ramas Înca, de aceea am venit la dumneavoastra
pentru ajutor.
- Haideli sa judecam, - propun eu. - Una din cele mai
autentice traduceri a cuvântului "yoga" Înseamna "legatura,
comuniune". Cu ce ~i cu cine? Se Întelege, cu Creatorul. Dupa
filozofia indiana, toate bolile ~i problemele provin din
ata~amentul crescut fala de lume. Izvorul ata~amentului este
corpul nostru. De aceea, când noi ne Înfrânam funcliile
corpului, ata~amentul se miqoreaza. De aici provine
ascetismul, adica renunlarea la mâncare, la sex ~i la
comunicare. Ascetismul a Început cu timpul sa gaseasca din ce
În ce mai mulli adepli. A mai trecut un timp, ascetii au Înleles
ca mai putemic te cheama spre lume con~tiinta decât sexul,
mâncarea ~i problemele legate de activitate. De aceea, s-a
235
 :«y.,
"'-~.

l,Ii aceea, meditatia pentru un oriental nu este periculoasa. Pentru

il
nascut teza: "principalul du~man al omului este propria sa
i
l I ,
con~tiin\â". La Început se dezvolta tehnica renuntarii interioare un occidental lumea Înconjuratoare este 0 realitate ~i este
I
perceputa de el În mod serios. lar nai depindem de lucrul la
, r "' la ata~ament. Ceea ce noi numim viata, memorie, con~tiinta
,l, care ne raportam cu seriozitate ~i la care ne gandim tot timpuI.
: l constituie 0 informatie condensatà. Noi avem un vector. Acesta
Ii, poate fi Îndreptat spre diferitele straturi ale timpului. În yoga, Pentru a trai În plan material trebuie sa uiti de cel spirituaI.
1
l,. !
1

" prin diferite posturi, se Înfraneaza functiile corpului, respiratia Pentru a trai În plan spirituai trebuie sa te deta~ezi de cel
1

I
l'':11;,
~i con~tiinta. Relaxarea ~i meditatia accelereaza acest proces. materiaI. Opozitiile trec una În alta, intersectandu-se Într-un

,
i, '!
Il
, l' 1

i
Cu cat este mai puternica renuntarea la corp ~i con~tiinta, cu punct, În caz contrar Însa, schimbarea lor duce la aprirea
1
atat mai activ vectorul informational se Îndreapta spre viitor ~i dezvoltarii. De aceea, Occidentul a trait prin material ~i a creat
l,! , spre planurile subtile. Acolo viitorul ~i trecutul se leaga tot mai civilizalia contemporana, iar Orientul a trait prin spirituai
l'!
"I!:l'''! puternic. creand filozofia ~i cultura viitoare. Unirea acestor doua
1'1
,,1 lnfluentand planurile subtile, viitorul, noi putem influenta contradictii s-a produs cu cateva mii de ani În urma, În zona
1
!
.1 '

prezentul ~i sa-I schimbam În orice aspect al sau. Cu cat mai ! Marii Mediterane. ~i cele doua contradictii s-au unit În religia
'1 '
"1,1 mult ie~im În plan subtil, cu atat mai mica este importanta ~i filozofia iudaismului. Dar aceasta este deja 0 alta tema.
'1','1111 corpului ~i trebuintele lui ~i cu atat mai mare este sentimentul Sa ne Întoarcem la starea dumnea voastra. Daca va ocupali
"l i il , de unitate cu Întreaga lume. Acum aproximativ douazeci de ani În mod serias de meditatie, atunci trebuie sa Împartili propria
1'1
,
,

,l

am auzit 0 asemenea fraza: "corpul yoghinului constituie un
'II
II Întreg univers". Cu cat ne apropiem mai mult de Dumnezeu, cu
l atat mai ridicat este nivelul unitàtii interioare. Noi ne dezvol-
,I
'1 tam crescand nivelul unitatii În timpul apropierii de Dumnezeu.
,1111, Dar cu cat "eul" nostru iese mai mult În planul subtil, cu atat
mai periculoasa e agresiunea pe care noi 0 tragem acolo.
Aceasta este deja 0 agresiune fa(à de Întreaga lume. De aceea,
1
! yoga 0 practicau oamenii care au anulat importanta lumii
! dependenla de dari nIe ~i agresiune. În cele mai Înalte planuri
Înconjuratoare ~i tot ceea ce este'legat de ea. Pentru oriental,
lumea Înconjuratoare este 0 iluzie, ea nu existà. Filozofia a
Întarit În el acest sentiment timp de mai multe mii de ani, de
con~tiin(à În doua zone. Problemele materiale, con~tiinla,
corpul sunt pe un teritoriu; unitatea cu Întreaga lume se afla
Într-o alta zona. Perceperea unitalii acestar doua contradiclii
intervine numai prin iubire. Daca ea este insuficienta,
, piitrunderea lumii materiale În cea spirituala duce la catastrofe
" ,i la Întreruperea materialului, Dumneavoastra ali avut din
~opilarie capacitatea de previziune, Înseamna ca ali fost În
.
GOntact cu planurile subtile. În acela~i timp, ali avut 0
tubtile, acesta este pur ~i simplu aceea$i lume materiala, dar
. aItfel proiectata. Deci, daca iubirea lipse$te din suflet, veli

236 237
 :.;
''iI.,-
"
depinde atât de planul material, cât ~i de cel spiritual cu acea
diferenta ca depinzând de aspectul material, dumneavoastra
yeti manifesta 0 agresiune exterioara. Depinzând de planul
subtil, yeti manifesta 0 agresiune subtila, imperceptibila, dar
ampla. Când În timpul meditatiei ati simtit un val profund ~i
exterior al agresiunii, dumneavoastra fie ca trebuia sa muriti
pentru a nu reprezenta un pericol pentru lume, fie sa va pierdeti
mintile, fie trebuia sa va opriti sentimentul ~i dorintele. Atrofie-
rea simturilor a legat agresiunea dumneavoastra. Ati Încetat sa
mai interactionati ~i cu planurile subtile ~i cu planurile
exterioare ale vietii cotidiene. Astfel, v-a ramas 0 singura
ie~ire, adica spre iubire, spre Dumnezeu. Dar nu ati Înteles
acest lucru ~i v-ati dus la vindecatori. De obicei toti
vindecatorii va arunca problemele de azi În viitorul durnnea-
voastra. Medicii muta boala dintr-un organ În altul, vindecatorii
muta boala din corp În suflet, În destin ~i În viitor. lar dumnea-
voastra ~i a~a aveti 0 agresiune crescuta fata de viitor. De aceea
aruncarea În viitor nu a reu~it. Simturile dumneavoastra au
Început sa se deschida doar atunci când ati perceput calea
adevarata.
Fac 0 pauza, aducându-mi aminte de trecut, dupa care
continuu:
- Tot ceea ce-mi spuneti este bine cunoscut de mine. Dar
eu Într-o asemenea stare am rezistat nu zece, ci douazeci
ani. În copilarie am avut posibilitati foarte mari dar ~i 0
conceptie nedesavâr~ita despre lume la fel de mare. De fapt
eram condamnat, dar când aveam doisprezece ani, când a
238
Început pubertatea, activarea sentimentelor, practic am fost
strivit de sus. Mai mult de douazeci de ani am cautat 0 ie~ire
din aceasta captivitate emotionala. Am gasit ie~irea dupa
douazeci ~i ~apte de ani, când am Înteles ca Tara iubire de
Dumnezeu nu este posibila fericirea adevarata. Trecem la
dumneavoastra. Practica yoga prezinta un mare pericol. Exista
mari pericole, dar despre aceasta nimeni nu vorbe~te niciodata.
Toti profesorii ~i instructorii promit sanatate, lini~te, fericire ~i
armonie. În trecut profesorii vorbeau mult mai mult despre
pericolele care apar din cauza unor atitudini incorecte. Lumea
pragmatica de azi a denaturat conceptia noastra despre
spiritualitate. Ei nu ~tiu ~i nu vorbesc despre faptul ca
spiritualul este mult mai periculos decât materialul, În cazul În
care avem 0 atitudine incorecta fata de el.
Cu cât omul are un nivel mai mare de unitate cu Întreaga
lume, cu atât mai departe patrunde În viitor, cu atât mai multe
taine afla ~i cu atât mai mult se mare~te posibilitatea de a
conduce lumea. Dar oricare ar fi nivelul spiritualitatii, el nicio-
data nu da 0 imagine completa despre univers. Atunci "ulti-
mul" om dar care iube~te, se dovede~te a fi mai Întelept decât
cel mai de~tept ~i educat. Nu este Întâmplator deci ca atunci
când neamurile aristocrate au Început sa piara, barbatii s-au
casatorit cu femei de la tara. Va aduc aminte Înca 0 data cuvin-
de tele din Sfânta Scriptura: ,,Multa ~tiinta Înmulte~te mâhnirea".
Stau pe gânduri. În principiu, cu aceasta femeie tânara s-a
Întâmplat ceea ce În curând se va Întâmpla cu toti, În curând
239
 ,1
1
«-"'1
''l',

1
proces legic de Înfranare a dezvoltarii urmat de pieire. Cu cat
fiecare va sim\i ceea ce a trait ea. A sosit timpul unificarii este mai acut procesul degradarii, cu atat mai puternic se
contrariilor. Nu demult consultand un pacient, am luat 0 foaie dezvolta nazuinja spre iubire. Acel proces adeviirat de dragul
de hartie ~i am desenat 0 moneda. Iata, privi\i, este un cerc. caruia totul din univers traie~te. Daca impulsul nazuin\ei spre
t
Iata, În acest cerc sunt cuprinse doua contrarii. Acesta este un iubire este destul de puternic, prima treapta dispare ~i Începe
model al universului. a parte este principiul feminin, cealalta-
f
t.
-'1 urmatoarea treaptii de dezvoltare, cu 0 dimensiune mult mai
,
'il principiul masculin. a jumatate este spirituala, cealaltii - mare a unita\ii ~i luptei contrariilor. Dimensiunea pulsa\iei
1'
1

materiala. a parte este viitorul, cealalta - trecutul. În trecut cre~te. La urma urmei, ea trebuie sa cuprinda Întregul univers.
'1[":' , omul a nazuit spre spiritual ~i s-a dezvoltat minunat. Altul a Atunci cand impulsul spre iubire ~i Dumnezeu va deveni egal
l IIi "
nazuit spre material iar rezultatele au fost la fel de remarcabile. cu cel primordial, care a creat universul, atunci Întreaga
Il:
, ,

r
'II
I
Viitorul a trecut lin În prezent ~i trecut. Trecutul s-a transfor-
mat În prezent ~i viitor. Acum, aceste contrarii au Început sa se
existenJâ se Întoarce la cauza primordiala, adica la Creator.
1
I

,111 contopeasca, iar posibilita\ile lor au crescut ~i s-au accelerat. A

l 1"
Început un proces ciudat. amuI niizuie~te spre material ~i simte
Il'
ca sufletullui piere. El schimba brusc direc\ia ~i niizuie~te spre
:I! spiritual ~i simte ca se Întampla ceva mult mai rau cu sufletul
1
sau.
Exista 0 singura ie~ire, adica spre iubire ~i spre Dumnezeu.
Daca iubirea nu este suficienta, contrariile se amesteca ~i are
loc autodistrugerea. În cel mai bun caz, are loc oprirea dezvol-
tarii, ceea ce s-a Întamplat cu dumneavoastra. Fiecare treaptii a
dezvoltarii este impusa. Pentru a pa~i pe urmatoarea treapta,
trebuie sa devii periculos, apoi sinuciga~, ceea ce a dus la
,II dezvoltarea armonioasa de pe treapta anterioara. Se na~te un
l' anumit proces, apare 0 lupta imperceptibila a contrariilor, ea
1
1
,I devine din ce În ce mai evidentii.' Are loc 0 explozie a dezvol-
1 tarii ~i apoi degradarea. Pe 0 asemenea treapta, contrariile se
omoara treptat una pe alta. Mai departe, se desTa~oara un
1
240
Un aspect interesant. Cand vorbesc la consulta\ie, dupa
aceea simt 0 oboseala imensa. Dar dupa ce se termina
consulta\ia, eu, explicand ceva, pot vorbi ore În ~ir Tarasa simt
nici 0 oboseala. Toata lumea se mira de acest lucru. Am Înteles
ulterior: În timpul consulta\iei, cuvintele mele intra direct În
subcon~tient. Înseamna ca frazele trebuie sa fie exacte iar
informa\ia curata. Înainte nici nu banuiam ca Într-o anumita
stare cuvantul poate sa intre În adancul existenjei. i>icu cat mai
profunda este cufundarea, cu atat mai aproape trebuie sa fie
cuvantul de adevar. Ce este adevarul? Este cunoa~terea care
egalizeaza concep\ia noastra despre lume, Tacand-o mult mai
exacta. Cunoa~terea superioara despre univers este ascunsa În
sentimentul iubirii. i>icu cat mai amplu este acest sentiment, cu
atat trebuie sa treci prin mai multa suferin\a pentru purificare.
i>iomul, cu cat este mai pregatit pentru suferin\e mai mari, cu
241
 1 ',D.~.,
""""-.
l'III:
atât mai mult iese În straturile subtile ~i ample. Pe undeva, În
cea mai mare profunzime a subcon~tientului, noi purtam
iubirea adevarata ~i absoluta. Acolo unde nu exista timp, unde
Il nu exista Început ~i sfâr~it, acolo esen!a este un tot unitar. În
ill interiorul nostru noi ~tim totul; la exterior, dezvoltându-ne ~i
i degradându-ne, bucurându-ne ~ipierzând, Înva!am sa iubim.
Gândurile mi se Întorc la pacienta. La câteva zile dupa
1
1
consulta!ie, ea va trebui sa plece cu avionul. Apoi starea ei se
Il
va Înrauta!i brusc ~i Îi va fi mult mai rau decât pâna la
consulta!ie. Ea va putea sa traverseze aceasta stare fara frica,
depresie ~i preten!ii. Numai dupa aceea Începe 0 Îmbunata!ire
1 fi
III reala ~i stabila. Ce simplu a fost Înainte, - ma gândesc eu. La
om are loc devierea spre material ~i Începe boala. Omul lasa
toate treburile, da banii ~i se Îndreapta spre spiritualitate ~i se
Însanato~qte. Altuia, din copilarie i se Înfâptuie~te orice
1 dorin!a, intui!ia este crescuta, poseda 0 clarviziune spontana.
1
l, Din ce În ce mai mult este atras de spiritualitate iar apoi Încep
!II problemele cu sufletul, cu destinul ~i cu corpul. El devine
!;I
pragmatic, materialist, cauta fericirea În bani ~i se Însanato-
~e~te. Sau vine omul sa se trateze prin acupunctura. Trebuie
echilibrata energia yin ~i yang, spirituala ~i materiala, a
trecutului ~i viitorului. Cu cât este mai mare dezvoltarea
Iii
iner!iei iubirii vindecatorului, cu atât mai bune sunt rezultatele
lill
pacientului. Marea cale de mijloc.
:1
'II
l'
Deci, multe mii de ani, tratând bolile, vindecatorii au mi~cat
În general problemele dintr-un loc În celalalt. Judecând dupa
toate, În prezent, atât medicamentul cât ~i reflexoterapia au
Ii
f 242
1
Încetat sa mai ac!ioneze. Medicina ca ~i orice structura umana,
se straduie~te sa traiasca ~i sa se dezvolte. Cu cât este mai
eficient tratamentul, cu atât mai mica trebuie sa fie armata de
medici. Cel mai eficient tratament Îl constituie aducerea În
ordine a propriului suflet. De asemenea, 0 concep!ie corecta
despre lume, comportamentul corect ~i alimentatia. Vai, omul
nu dore~te sa intre În armonie cu lumea. Pentru el este mai u~or
.f;,
sa Înghita medicamentul În sine, care pentru 0 oarecare
~,
~ perioada Înlatura problema dar, prin aceasta, intensifica
~ dizarmonia sa cu lumea.
~t
11:
!'--
,j.
Afectiunea oricarui organ uman Înseamna un asemenea
Început al dizarmoniei. Sa luam de exemplu articulatiile. Când
omului Îi scade nivelul energetic Începe depunerea sarurilor ~i
se diminueaza functiile articulatiilor, iar energia este absorbita
de dorinte. Daca exista agresiune fa(â de iubire, datorata
. , atunci cantitatea de energie nu cre~te. Astfel Încep
dorintelor
l , problemele cu articulatiile. Azi, acest fenomen se observa nu
1 . numai la vârstnici, ci ~i la tineri. Este legat de neÎnfrânarea
1 1. sexuala, pretentii fata de lume ~i Îndopare cu alimente. Ca
rezultat, energetica este epuizatâ ~i intervine suferinta fizicâ.
t Deseori organul nu este distrus ~i nici functiile nu sufera, dar
cu toate acestea, durerile sunt putemice. Omul se duce la
medic, iar el nu descopera nimic. Însa dupa câtiva ani, terapeu-
If
l ~- tul gase~te 0 perturbare a functiilor, iar Înca peste câ!iva ani,
' chirurgul ciopârte~te organul cu probleme.
Cât de mare este totu~i energia obi~nuin!elor! Eu am Început sa
243
 ~'~:,
-.....
manânc de trei ori mai putin decât Înainte. dar problemele cu
genunchii au persistaI. Am judecat Iogic. Daca la cele peste 0
1 suta de kilograme ale mele mAnânc mai putin decât altii.
Il Înseamna ca motivul nu constii În mâncare. ci În supraÎnci\r-
1
care. În consultatii sau În problemele nerezolvate. Apropo.
acest lucru rn-a ajutat mult sa Înteleg ~i sa ma schimb. Apoi am
i
1. ,1
trecut la alimentatia 0 data pe zi. adica am Încetat sa mai
manânc cina ~i micul dejun. Dupa aceasta nu numai ca am
1
l' simtit 0 u~urare. adica 0 energie crescuta. dar ~i 0 Îmbunatatire
a stiirii articulatiilor. Am Înteles un lucru simplu. Nu trebuie sa
te compari a~ de mult cu altii. Unuia Îi este bine sa mânânce
numai cina. altuia sa mânânce câte putin dar de trei ori pe zi.
Fiecare Î~i are destinul sau ~i un regim al sau de alimentatie.
Acesta trebuie sa corespunda nazuintei interioare. Un lucru ~tiu
cu claritate: În nici un caz nu trebuie sa te ghiftuie~ti. nu trebuie
sa te obligi sa manânci ca sa-ti faci provizii. Cu atât mai mult
când nu ai pofta.
Primâvara. când se formeaza dorinte noi. În organismul
omului au loc transformari puternice. $i daca nu te limitezi la
rnâncare. atunci ~i dorintele vor fi siab dezvoltate ~i paguboase
~i va fi mai putina energie. Cu cât sunt mai ample dorintele. cu
.1111 atât mai multii energie contin ele. Astfe!. posturile religioase nu
!i,' sunt nici pe departe fenomene Întâmplatoare. Conceptia noastra
l' insuficientii despre lumea Înconjuratoare poate duce la
Îmbolnavire. Sufletul este de asemenea un organ ca ~i corpul ~i
destinul. lar tratamentul trebuie Început tocmai cu sufietuI. La
fel ca ~i un instrument muzical. care periodic trebuie acordat. ~i
l'
244
sufletul nostru În vâltoarea vietii de zi cu zi uitii de Divin ~i. pe
neobservate. se Îndreapta spre interesele sale. Cea mai ampla
informalie se obline de catre intestin ~i de structurile de câmp
legate de organele de digestie. În aceasta perioadii intestinul
trebuie sa fie gel. Înainte de leclii sau de consultalii deseori
Începea un docot În stomac ~i aparea senzalia de ghiftuire. de~i
nu mâncasem nimic. De Îndatii ce are loc conectarea la
planurile superioare. corpul ~i creierul nostru trebuie sa fie
pregatite pentru aceasta. Daca stomacul este plin. noua
informalie nu este perceputii. De aceea. nu Întâmplator. asçelii.
calugi\rii au linut post În timpul rugaciunii permanente.
Acum sa ne Închipuim urmatoarea situatie. Pentru sufletul
omului este necesara 0 acordare. 0 conectare la Divin. El Î~i
pierde pofta ~i Începe un docot În stomac. La televizor el vede
0 reclama larg mediatizata de tratament ~i Începe sa Înghitii
tablete. Intestinele "se regleaza". Iar organismul. Între timp.
Încearca sa iasa din situalie În feluI sau. Se diminueaza activita-
tea schimbuIui de substanle ~i Începe acumularea sarurilor În
articulalii. Este necesar sa se treaca la un post mai Îndelungat.
În acela~i timp. publicitatea propune cu amabilitate un urmator
mijloc de "salvare" pentru afeC\iuni ale articulaliilor. Omul le
folose~te ~i se produce 0 minune. durerile dispar. Dar numai
pentru un timp.
Cu cât se trateaza mai mult omul. renuntând sa-~i puna În
ordine sufletul. cu atât mai greu va fi sa se Întoarca la armonia
lumii. iar mecanismul de renuntare la uman printr-un post
obi~nuit ~i Înfometare poate sa nu mai funclioneze. Omul
245
 ,1
""~"''<-..
1
Ii
i
'

capata 0 boalii grava ~i se accelereaza procesul Îmbatrânirii. El

1

va muri mai devreme de termenul stabilit. $i totul pentru ca nu

exista Întelegerea adevarului urmator. Procesele informationale
III
~i energetice, la care participa sufletul care cunoa~te universul,
"NOUL PARAMETRU"
Il sunt tot atât de importante ca ~i procesele fiziologice care au
"
1 loc În corp. Noi ne-am obi~nuit sa avem grija de corp ~i nu ~tim
l' sa ne Îngrijim de sufletul nostru. Dar notiunea de suflet
I
i
I! cuprinde nu numai ziua de azi, ci ~i trecutul nostru Îndepartat ~i
,1

1',
viitorul Îndepiirtat.
1
Il
1 "
Il Gândurile mele devin tot mai u~oare ~i mai haotice. La un
'II',
moment dat logica gândirii dispare. Înteleg ca Încep sa adorm.
,Ii'I "Accept vointa Divina ~ima supun ei", - reu~esc sa ma gândesc
În cele din urma ~i ma cufund În incon~tient. Suntem În mijlocullunii iulie anul 2002. Eu ma odihnesc În
1
Crimeea. Este 0 dimineata minunata de vara. Am fost În trecere
1
.,'. prin Gurzuf. Locurile de odihna Îndragite de mine sunt
Karadag, Alupca, Balaklava ~i Gurzuf. Se pot Închiria
hidrobiciclete iar atunci 0 baie obi~nuita se transforma Într-o
Întreaga calatorie. Dar azi nu am avut noroc. Conducatorii
târilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI) s-au
Întâlnit În Crimeea la un picnic numindu-I summit. $i pentru ca
poporul sa nu-i vada, au interzis ambarcatiunilor sa iasa pe
mare. Am pUTait iritat iar apoi rn-am lini~tit. La Începutul
fiecarei situatii neplacute se poate gasi 0 hotarâre nea~teptata.
$i ca rezultat, totul poate sa iasa mai bine decât am planificat.
Când pictez un tablou sau scriu 0 carte, la Început se acumu-
leaza mult timp ideile ~i se coace structura. Apoi, Într-un
oarecare moment, toata informatia explodeaza parca ~i din ea

246 247
 ,
1

l' *~v
-'J-,-

,1
se na~te un tot unitar. Opera e gata. Apoi când se picteaza un atât de tare În geanta cu pe~ti, Încât a trebuit s-o spal cu grija
tablou, la Început ideea care atinge pânza Începe deodata sa se ore Întregi. În final a trebuit sa-mi iau ramas bun ~i de la
schimbe. Suprafata pânzei Î~i traie~te viata sa ~i În felul sau se geanta.
Împotrive~te proiectului initial. Începe realizarea unui proces Acum s-a ivit posibilitatea sa Înot lini~tit departe de mal.
de creatie de neprevazut. Acela~i lucru se Întâmpla ~i cu ocazia Ma cufund În apa ~i ma Îndepartez repede de mal. Ma Îndrept
l
11:111
'1
dictarii unei carti. La Început,
de exactâ Începe deodata sa se schimbe.
constructia clara ~i cât se poate
Eu dictez ~i observ cu
spre 0 stânca În apropierea careia se atla vila lui Cehov ~i apoi
Înot mai departe. Dupa un anumit timp, sentimentul unitatii cu
uimire cum un oarecare curent interior Îmi poarta gândurile ~i malul dispare, ramâi de unul singur cu marea. Pentru a simti
l,111
cuvintele, schimbând mereu directia. Incon~tientul luptâ cu marea, trebuie sa ai cu ea 0 comuniune superioarA fata de
:.1 'l' I
" con~tientul completându-l ~i dezvoltându-l. Haosul se Înviorea- comuniunea cu uscatul. Deodatâ se schimba ritmul con~tiintei.
Il,
Ii za ~i echilibreaza ordinea. Cu totul altfel se percep tOate problemele. Lânga mal umbli
I! i, Privesc marea cu regret. Vântul s-a intensificat, Începe 0 neastâmparat ca un mormoloc În bancul de pe~ti. Când te
Ii'
,
,
furtuna nu foorte putemica. Ma gândesc di lipsa bârcilor mai
.I
l,II
,
,
~1! Îndepartezi În largul marii, gândurile devin ample, frumoase ~i
!',I prezinta un avantaj. Se poote Înota lini~tit, rara sa-ti fie teama ~~oare. çacofonia din frânturile de idei cedeazâ locul ideilor
l.', ca da peste tine vreo barca. Pentru mine, aceasta constituie 0 ample ~i incon~tiente ale tabloului.
Ill,.
1

I Iii problema esentiala când Înot departe În largo Hotârasc sa Înot Înot Încet În directia stâncilor singuratice. Val uri le de doi
spre Adalaram, unde ies din apa stâncile gola~e. Nu Îmi place met ri mA saltii ~i ma coboarA lin. Con~tiinta se purifica. Eu Înot
Il"l
sa fac baie lânga mal. Sistemul de canalizare a ruginit de mult aducându-mi aminte de problemele mele principale. În sinea
'1'1111
~i toota mizeria se varsa În apa În imediata apropiere a plajei, mea nu ma agit. ~i aici, În acest zbor marin, se poate na~te 0
11111
unde oamenii se scalda rara grija, rara sa banuiasca nimic. Întelegere ~i 0 decizie noua. Este timpul, se prea poate, ca sa
III Il Odata, la aproximativ 0 suta de metri de mal am pescuit dive~i ma gândesc serios la tema Îmbatrânirii. Cu bolile chipurile totul
1"11 pe~ti iar când am a~ezat 0 Întreaga gramajoora pe salteaua este clar. Oare se poate numi boala Îmbiitrânirea? Numero~i
,.
Il'' l,
1
umtlata, am simtit ca de la aceasta miroase destul de putemic a oameni, Îmbatrânind, ara ta ca ni~te fiinte gray bolnave. Nici 0
'1 canalizare. Am decis sa miros fiecare exemplar ~i sa le arunc boala nu mutileaza omul a~a cum 0 face bâtrânetea. Sângele
pe cele stricate. Mirosind 0 jumatate de gramajoora rn-am Începe sa curga mai Încet prin vene. Scade activitatea
: 'Iij"
buimâcit Într-un a~a hal, Încât i-am rastumat Înapoi În mare, schimbului de substante. Deci, probabil ca are loc atrofierea
: Întelegând ca nu meritâ sa risc. Dar mirosul urât s-a Îmbibat micilor vase capilare. Pielea Începe sA se usuce sau apar pete de
,
1;111

li,[
III
248
249
,l,
 *,~"
''<-..
1 pigmen!i. Nu prea Îmi place acest praces de Îmbatrânire. De~i
i:
mul!i arata minunat ~i Î~i pastreaza energia chiar la 0 sutâ ~i 0
,1 suta douazeci de ani. Batrâne!ea Îi desfigureaza În primul rând
Ii
pe cei care nu au energie. Nu Întâmplator cei care traiesc mult
duc un mod de viala activ. Cu cât dai mai mult, cu atât mai
mult prime~ti. Statistica demonstreaza fara tagada ca oamenii
creativi care dispun de un intelect Înalt traiesc mai mult ~i
Îmbatrânesc frumos. La Început, secretuI vietii lungi Încercau
sa-I caute În mediul exterior, dar În sfâr~it au În!eles ca
.
principalacauza se ascundeÎn omul Însu~i.
Orice organism are un program determinat. El este Încifrat
În destinul omului. Informa!ia odata Încheiata, organismu]
trebuie sa moara. De ce Întinere~te omul când se Îndragostqte?
i1 Pentru ca apare emo!ia care este mai ampla decât volumul
1
informa!ional al organismului. Deci, are loc fluxul noii
1
informa!ii, În consecin!a are lac schimbarea ~i reÎnnoirea
sistemului. Distrugerea care provoaca teama constituie un
I,I!I' element necesar al dezvoltarii. Pe undeva, În profunzime, În
Il
subcon~tientul nostru, nu numai cà exista 0 situa!ie noua, dar ~i
0 informatie noua legata de durere, adica de frica. Informa!ia
1
noua este ceea ce este necunoscut ~i strain organismului. De
aceea, reactia de respingere naturala sta totdeauna la pânda.
Este ceva nou, neasimilarea informatiei este periculoasa ~i
organismul trebuie s-o elimine. Noi ne stràduim mai degraba sa
uitam tot ceea ce nu corespunde cadrului conceptiei noastre
despre lume. De aceea, ~tiinta contemporana a negat
250
Întotdeauna direct fenomenele neÎn!elese de ea, mai mult decât
atât, a refuzat cu Încapa!ânare sa creada În existen!a lor.
Îmi aduc aminte de un eveniment care a avut lac nu demult.
Mi-am turnat 0 farfurie de supa ~i rn-am a~ezat la masa. Am
mâncat câteva linguri, am Întins lingura sa mai iau 0 data, iar
farfuria s-a mutat Într-o parte. "Cum se poate, am iluzii
optice!" - rn-am gândit eu, aducându-mi aminte de romanele
mistice. Întind lingura ~i farfuria alunecà din nou la 0 parte.
Sunt situa!ii când pe suprafa!a umeda a mesei, din cauza
tensiunii de suprafata se mi~ca farfuriile ~i canile, dar În
momentul de fa!a, masa e uscata. Mai demult nu a~ fi acordat
aten!ie propriei mele reac(ii. Dar acum am simtit cu toata
claritatea prima emotie. Aceasta a fost 0 spaima grozava. Într-
un moment oarecare se distruge modelul lumii Înconjuratoare.
Sim!i 0 totala Iipsa de apiirare, Întrucât principal a aparare
consta În modelarea ~i prognozarea evenimentelor Înconjura-
toare. Probabil ca medicamentele Î!i dau 0 u~urare pentru ca
urnesc din loc structura informa!ionala, oprind pracesul de
stingere.
Ce Înseamna stresul? Acesta este 0 situatie noua,
nea~teptata ~i neprevazuta. Totodata este 0 noua informatie.
Boala este un stres de neÎnvins. Înseamna ca boala este 0
zdruncinare informa!ionala a organismului, nepermi!ându-i sa
se izoleze de lumea Înconjuratoare. Agresiunea interioara este
cu atât mai mare, cu cât mai puternica este capsularea
organismului, adica izolarea sa de lume. Cu cât mai mult
depindem noi de dorin!e ~i de viala, cu atât mai puternic ne
251
 ";.,.,,
"",.,...
concentrâm asupra lor, cu atât mai puternic dorim sa le facem
ve~nice, de neclintit, fericite ~i cu atât mai muJt percepem
agresiunea cu ocazia distrugerii lor. inseamna ca dacâ se
elaboreazâ sistemuJ de permanentâ zdruncinare a organismului,
atunci acesta rezolvâ problema nu numai a boJii, ci ~i a
Îmbiitrânirii. in principiu sportul, baia ruseasca, du~ul cu apa
rece, tehnica respiratiei, postul ~i Înfometarea, toate acestea
constituie 0 zdruncinare a organismului la nivel fizic. Medica-
mentele naturale, ierburile ~i mineraJele etc. constituie 0
~funcinare infonnational~chimicâ.
"
Orice structurâ Înseamnâ totodatâ 0 situatie. De aceea, prin
intestine are loc 0 interactiune activâ cu lumea Înconjurâtoare
~i În acela~i timp 0 adaptare.
Medicamentul sintetizat se
, deosebe~te de Îngustimea
1
1
1 informationalâ naturalâ. Dacâ Într-un
1 vin bun sec existâ aproximativ
1 ~se sute componente diferite
care influen(eazâ În mod activ structurile
informationale ale
organismului, atunci Într-un "Portvein" ieftin exista nu mai
mult de douâzeci ~i acestea pot da un efect invers. Cu cât mai
multâ iubire este În sufletuJ omului, cu cât este el mai bun, cu
atât este mai mare disponibilitatea pentru orice schimbare. De
aceea, un om bun la suflet trâie~te mai mult. Capacitatea lui de
a accepta 0 boalâ este mult mai mare, sistemul lui informatio-
nal este deschis pentru lumea Înconjurâtoare.
Astfel, ajungem la prima concluzie.
permanente exterioare ~i interioare constituie un Schimbârile
ziilog al
sânatâtii ~i Întineririi. Apropo, obiceiurile noastre pot Înfrâna
foarte puternic schimbârile ~i pot conduce la Îmbolnâviri. Nu
252
Întâmplator la cele câteva mii de persoane care s-au Însânâto~it
de cancer tarâ 0 cauzii vizibilâ, Însânâto~irea a coincis cu
1
schimbârile serioase ale destinului. Capacitatea de a fi pregatit
pentru orice schimbare Înseamnâ un medicament. Schimbarile
superioare se ating nu prin destabilizare fizica, ci energetica.
Cele mai subtile sunt schimbârile
informationale. Ble sunt
legate de conceptiile noastre despre lume. Cu cât vointa Divinâ
este mai importantâ decât vointa noastra, cu atât noi devenim
mai putin agresivi fatâ de orice schimbare ~i fatii de orice
informatie noua. Orice religie Începe ca iubire, ca ni~te câutâri
permanente de schimbare, ca 0 Înaltâ instabilitate, ca 0 atingere
a logicii Divine. Treptat, toate acestea se transpun În Jimbaj
uman. Apare un sistem ordonat: cu cât sunt mai putine contra-
dictii În cadrul acestuia, cu atât mai Înalt este aspectul apJicativ.
~i imediat apare frica ~i distrugerea sistemuJui. Religia Începe
sa se ocupe de economie ~i poJiticii, apârându-se ~i justificân-
du-se. Particularitatea religiilor mondiale constâ În contradic-
liile lor exterioare. Dar aceste contradictii, la nivelul exterior de
suprafatii, obliga pâtrunderea În esenta profundâ. Contradictiile
nu pennit Înghetarea formelor ~i acordarea de explicatii cu un
singur Înteles unui eveniment. Cu cât este mai mult omul
dispus sa iubeasca, cu atât el vede mai putine contradictii În
cartile sfinte. ~i invers. 0 imensâ cantitate de secte, de
Învalaturi eretice, de ramificatii diferite din cre~tinism sunt
subordonate faptului ca au Încercat sa Înteleagâ Biblia pornind
de la con~tiintii. Fiecare a luat un fragment apropiat Înlelegerii
sale ~i mergând În aceastâ directie a Încercat sâ-L cunoasca pe
253
 *~'
"';-.
Dumnezeu, eliminand Îndoiala ~i contradictia. Cu cat mai
ortodox este curentul religios, cu atat apar mai multe secte
religioase ~i ramificatii ale acestora.
M-a chinuit mult timp 0 problema. Care dintre botezuri sunt
mai eficiente, cele din pruncie sau cele din tinerete?
Une1e ramuri ale cre~tinismului sunt convinse cà botezul
este bine sa fie facut numai la 0 varsta con~tienta. Atunci acest
lucru ramane În amintire ~i duce la un efect necesar. Dar ce sa
pretindem de la un prunc, el nu-~i aduce aminte de nimic ~i nu
Întelege. Totul este chipurile clar ~i logic din punct de vedere
uman. Însa botezul este Îndreptat În primul rand nu spre corp ci
spre sufletul omului. Crucea este simbolul Încetarii vietii. , sa
spunem a~a, un medicament Împotriva ata~amentului fata de
viata. În cre~tinism, botezul este un simbol al pastrarii iubirii În
cazul pierderii a tot ce exista, inclusiv a vietii. Aceasta
Înseamna pastrarea Divinului În cazul distrugerii umanului. În
acest caz energetica subcon~tienta subtil a este mult mai
importanta decat cea mentalà. Copi lui nu Întelege nimic, dar
cei care Îl boteaza, Înteleg ~i simt ~i acest lucru este pc deplin
suficient. Cu dt trece mai devreme copilul prin ceremonia
botezului, cu atat mai u~or se dezvolta În viitor. Specificul
oricarei ceremonii consta În faptul ca ea actioneaza În primul
rand asupra subcon~tientului. Daca tinem Însa cont ca
principala parte a vietii noastre are lac În subcon~tient, iar
gandirea noastra constituie numai cateva procente din
254
activitatea subcon~tientului, atunci tabloul lumii devine
Întrucâtva altul.
lnteresant, gândesc eu. În trecut noi am fugit de durere,
adica de conflictele cu mediul. Acum Învatam sa acceptam
durerea ~i mediul conflictual. Dupa un anumit timp existenta
rara conflicte ~i fara dureri va fi imposibila pentru noi. ~i dupa
Înca un anumit timp, noi yom crea singuri durere ~i conflicte În
sufletul nostru, zdruncinand, schimband ~i dezvoltând structura
noastra informationala.
Continuu sa gândesc mai departe. Deodata, un val imens
mi-a acoperit capul ~i rn-a sustras din gândire. Pufnesc ~i Încerc
sa restabilesc mersul ideilor. Valurile reprezinta Într-un fel
simbolul instabilitatii. Dar iata ce este interesant. De Îndata ce
Încep sa gândesc incorect, imediat un val Îmi trage 0 palma. Eu
percep marea ca pe 0 fiinta vie, care În plus este ~i foarte
armonioasa. Cu cat exista un haos mai mare În exterior, cu atat
mai Înalta este armonia ~i unitatea interioara, cu cat mai putina
iubire este În interior, cu atM mai mult omul Încearca sa retina
iubirea În exterior. Atunci lui Îi este frica de distrugerea
exterioara ~i Începe dependenta de alti oameni. Ti-e frica sa
spui un cuvânt aspru, Încerci sa mentii relatii càlduroase,
pentru a pastra sentimentul, e~ti gata sa cedezi În fata altuia. Cu
dt exista mai putina iubire În interior, cu atât mai mult Încerci
s-o retii din exterior ~i cu atât mai puternic Încep din exterior sa
te În~e1e ~i sa te tradeze. Daca nu ar fi existat În~elaciunea ~i
tradarea, atunci Întepenirea În continuare a fornnelor ar fi dus la
Îmbolnavire ~i moarte. Un om dur la extcrior poate fi bun ~i
255
 "-".1",..
,il
iubitor launtric. Daca nu ti-e frica de distrugerea interioara, de
schimbarea destinului, atunci este mai u~or sa te concentrezi
asupra iubirii. .. .., .
.
Oamenii pot fi Împartiti În trei categom. Tlmlzl, care I~I
. .,
p astreaza bunatatea atât În interior cât ~i În exterior. Ei.. nu
realizeaza prea multe În prezent dar au perspectlva ln vlltor.
Impertinenti, carora nu le este frica de conflictul exte~ior, Îl pot
. ,' rezent. Dar duntatea lor
rezo 1va ~I po t o.b lne multe În P
crescânda le diminueaza iubirea din suflet ~i dobândind multe
În prezent, ei Î~i distrug viitoru\. Cea de-a treia categ~~e ~ste
cea a oamenilor echilibrati. Ei pastreaza În permanenta mblrea
În suflet ~i prin aceasta nu le este frica de schimbarile exterioa-
re, sunt gata sa accepte distrugerea, dar ~i sa actioneze dur Într-
un moment necesar.
Întreaga
De obicei, În copilàrie noi suntem timizi pentru ~a
energie se scurge pentru asigurarea viitorului. ln tin~rete
devenim un pic impertinenti pentru ca forma nu s-a contoplt cu
continutu\. Întreaga revoltà tinereascà, nàzuinta catre Înlatura-
rea autoritàtii ~i a dogmelor este un fenomen sànàtos care
permite perceperea armoniei. Dar daca impertinenta Începe sa
dàuneze iubirii, atunci protestul tineresc se transforma În
delincventà cu toate consecintele ce decurg de aici. Daca un
copil cre~te ca un impertinent, cam dur ~i ràu este putin
De aceea,
probabil sa aibà ~anse sa obtinà ceva de la vi~~..
educatia iubirii ~i a bunatatii În fragedà copllane duce la
asigurarea unui viitor sànàtos pentru propriul copi\.
256
Gândurile mi se Întorc la tema Îmbatrânirii. Nu demult la
una din lec!ii mi s-a fàcut cadou 0 carte "Despre secretele
longevita!ii orientale". Esen!a se reduce la faptul ca pentru
depa~irea Îmbatrânirii este necesara men!inerea unui nivel Înalt
de energie În organism. Energia principaHi este cea sexuala.
Înseamna ca pentru Întinerire trebuie sa te ocupi În permanen!a
de exerci!ii energetice ~i sa nu permi!i sa se realizeze dorinta
sexuala. Toate acestea coincid cu cercetarile mele.
Fericirea umana se rezuma la dorin!e ~i viala. Dorintele
sexuale Înseamna continuarea vie!ii. Pentru continuarea vietii
se consuma mai multa energie decât pentru sus!inerea ~i
apararea ei. Existenta apàrarii Înseamna con~tiin\â, intelect,
capacitati. În sentimentele noastre exista mai multa energie
decât În con~tiinta noastra. Iubirea se consuma pe dorintele
noastre. Aceasta Înseamna ca dacà re!inem (transformam)
dorin!a sexuala atunci aceasta energie duce la dezvoltarea
con~tiin!ei, la Întinerire, la Întarirea vie!ii. În principiu, acest
punct de vedere, este demult cunoscut În Orient. În Daoism
acesta provine din filozofia indiana. A existat punctul de
vedere conform caruia ejacularea, respira!ia data omului Într-o
anumita cantitate ~i folosirea lor În graba duce la Îmbolnavire,
la Îmbatrânire rapida ~i moarte. În acest caz, abstinenta a dat
Într-adevar un efect curativ.
Prin ce se deosebe~te omul de animal? Prin faptul ca el Î~i
Înfrâneaza dorin!ele ~i transmite pachetul de energie eliberata
pentru dezvoltarea functiilor superioare. Daca noi Încercam pur
~i simplu sa Înàbu~im dorin!a, atunci aceasta Înseamna
257
 *=..~~
''<-..
autodistrugere ~iboala, Întrucât dorinta este energie, iar energia
este un potential Între efect ~i cauza. Înfrânând propriile
dorinte, noi pierdem energie ~i ne oprim. Însa daca noi
Înfrânam dorinta În numele iubirii, atunci energia originara a
dorintei duce la dezvoltarea functiilor superioare. De aceea,
daca tineretul este educat În spirit moral ~i de abstinentâ, atunci
r potentialul sau spiritual ~i creativ va fi ulterior destul de Înalt.
1
De ce femeia folose~te parfumul, de ce-i place sa se Îmbrace
frumos? Pentru ca energia sexuala sa se transforme nu Într-o
dorintâ trupeasca, ci În senti mente de Înalta prietenie ~i
spiritualitate, pe care este mai u~or apoi sa le transforme În
iubire. Eu stau pe gânduri. Ma nelini~tesc doua probleme: În
primul rând, pâna În prezent nu am vazut ~i nu am auzit despre
longevivi care sa lucreze dupa aceasta metoda. În al doilea
rând, nu prea este placut ca energia originara pe care 0 emanam
s-o cheltuim numai pentru Întinerirea noastra ~i Întiirirea vietii.
Aceasta se poate face numai la vârsta pensionarii. Dar ceva
rational În acest sistem exista. Pentru ca sistemul informational
sa traiasca ~i sa se dezvolte, trebuie sa existe un aflux de
informatii noi ~i Înfrânarea periodica a functiilor principale.
Daca facem opriri, putem ziibovi mult mai mult În drum.
Problemele care stau În prezent În fata omenirii sunt: nivelul
sciizut de viatâ, epuizarea crescutii ~i sindromul oboselii. Toate
acestea demonstreazii lipsa de energie. Daca nu exista un aflux
nou de energie prin iubire, atunci trebuie miicar sa economisim
energia veche. Un medic din Israel a propus pentru tratarea
sindromului 0 metoda chinezeasca antica. Barbatul are orgasm
258
Tarasa permitii spermei sa iasa. Aceasta duce la Întinerire ~i are
un efect de conservare a energiei.
Atractia sexuala este 0 functie de continuare a vietii adica
un mijloc, scopul fiind acumularea Divinului. Pentru a simti
caracterul secundar al umanului, acesta trebuie Înfrânat pentru
un anumit timp, trebuie sa renunti la el ~i atunci energia princi-
pala a vietii nu se va consuma impetuos. Cu cât este mai
puternica dependenta de dorinte, cu atât mai repede scade
nivelul energetic. S-a observat demult ca acei oameni care au
obtinut multe rezultate În ~tiinta, arta, politica au avut 0
sexualitate superioara. Numero~i oameni, având un mare talent,
au spus ca principalul obstacol În calea descoperirilor ~i
creatiei a fost pentru ei atractia sexuala neastâmparata, pe care
a fost foarte greu sa 0 Învinga. Multi au ajuns la concluzia ca
trebuie marita energia sexuala ~iatunci obtii multe În viata. Dar
efectul obtinut a fost contrar. Cu cât este mai mare concentra-
rea asupra sexului, cu atât mai multe probleme se ivesc În
ultima instantâ. Rezolvarea superficiala a problemelor duce
deseori la un efect contrar. De fapt, energia iubirii se consuma
În primul rând prin desTatare sexuala. Când noi ne concentram
asupra acesteia Începem sa consumam mai multa energie decât
primim. Daca analiziim dezliintuirea neÎnfrânata a temei
sexuale În presa, În car(i ~i la televiziune, atunci izvorul cauzei
sindromului de oboseala cronica devine clar destul de repede.
Înseamna ca problema oamenilor talentati nu consta În
sexualitatea crescuta, ci În faptul ca nu pot Într-{) masura
259
 ~...~~
''J-.

- E târziu, - spune tovara~ul meu de drum. - Nu demult m-

suficientâ sa transforme energia sexuala În energie de creatie.
am Întretinut cu oameni care se ocupa cu comercializarea
lar 0 parte determinatâ sa 0 transforme Înapoi În energia iubirii.
puilor. Ei au trecut deja de mult la tehnologia occidentala.
Am observat 0 particularitate curioasa. Daca nu putem sa
lntroduc În gâtul puiului 0 teava ~i injecteaza mâncarea ~i
Înfrânam avântul dorintelor exterioare, setea, mâncarea,
hormonii. Acesta cre~te de cinci ori mai repede. Dupa 45 de
sexualitatea atunci sentimentele se devalorizeaza repede, În ele
zile are deja 0 greutate imensa, maximum posibila. lar În zilele
existâ putina energie. De exemplu: daca parintele urmare~te ca
47-48 moare de batrânele. Deci, trebuie numai sa reu~e~ti sa-I
alimentatia copilului sa fie de trei ori pe zi ~i dupa un regim
sacrifici din timp.
1 l'
strict, atunci se na~te abstinenta dorintelor exterioare În urma
.

! careia la copil se Îmbunatate~te energetica ~i sanatatea. a alta - De ce moare a~a de repede? - ma interesezeu.
Tovara~ul meu de drum ridica din umeri:
situalie. La cea mai mica dorin\à, copilul fuge imediat acasa ~i
manânca tot ce-~i dore~te, inclusiv ceva dulce, iar apoi la el - Cre~te repede, moare repede.
;;1)
Este un fapt curios. Concluzia se poate trage de la sine.
Încep problemele cu dinlii, cu intestinele, el devine mole~it ~i ~"
t;,
Daca noi nu am dorit cu rost ~i deja am primit ceea ce am
bolnavicios. Înseamna ca printr-o atitudine corecta fala de "~
dorit, atunci dorinlele degenereazii ~i organismul Începe sa
senzalia de foame, de sete ~i a sexualitâ\ii nesatisTacute, se pot
Îmbatrâneasca impetuos. Înseamna ca neÎnfrânarea dorinlelor,
vindeca ~i se poate mari nivelul energetic al organismului.
~ Îndeosebi a celor sexuale, constituie 0 cale directa spre
Îmi aduc aminte cum nu demult am decis sa ie~im În natura
Îmbolnaviri ~i Îmbatrânire. Foamea care este 0 dorinla
sa mâncam ~a~lâc. Ne-am dus la pia\à hotarând sa nu cumpa- t,;
nesatisfiicuta obliga organismul sa nazuiasca spre iubire ~i sa
ram came de porc sau de vaca, ci sa luam pui. lata-ne
mareasca rezervele de energie. Sunt necesare hotarâri noi, un
strabatând multimea din pia\à ~i, din mers, eu prezint 0 mica
comporta ment nou, 0 interaC\iune crescuta cu lumea Înconjura-
leclie: "Camea care se importa acum din Occident este
toare ~ioblinerea unei porlii mai mari de haos.
Împanatâ cu antibiotice ~i hormoni. Acestea constituie 0 otrava
Înainte nu mi-a fost clar un lucru. A aparut pe scena, sa
imperceptibila, iar influenta ei se Întinde În timp. În Europa,
zicem, un cântarel sau 0 cântareala. Ea a avut 0 via\à personala
spre exemplu, ca sa creasca mai repede curcanul, i se
dezordonata, avea necazuri ~i probleme grave. Nivelul creativ
administreaza patru feluri de hormoni. Daca un vin bun ~i
este foarte Înalt. Apar faima, banii, familia, Îndeplinirea
armonizat vindeca, iar cel slab calitativ dauneaza, atunci camea
dorinlelor iar talentul dispare. Nu exista impuls creator ~i nici
are un efect nu mai mic. Copanele de gaina trebuie luate numai
energie. :;>icu cât mai neÎnfrânat se comporta omul, capatând
de la producatorii locali".

261
260
 -*..-,
',<...
renume, cu atât mai repede se stinge talentul sau. Daca Înainte
0 personalitate dotata Î~i croia drumul sau spre faima mult timp
iar steaua lui stralucea mult timp, acum show-bussines-ul
pregiite~te cântiireti ~i muzicanti ca pe puii crescuti peste
noapte. Dupa aceea toata lurnea se mira cât de repede se sting,
se degradeaza talentele. Când cei talentati au capatat renume
fara nici un fel de dificultati, repejor, ei au obtinut faima ~i
bani, atunci, dupa toate acestea, de regula, urmeaza alcoolul,
narcoticele ~ipieirea.
" Aproximativ de 0 ora Înot În apa clocotita a marii. Vântul ~i
valurile Îmi creeaza un sentiment de haos. Se na~te 0 desIatare
inexplicabila. Începi sa respiri cu tot corpul. Informatia curge
prin toate celulele. În asernenea momente este imposibil sa
gânde~ti. Te cuprinde sentimentul de imensa pliicere a faptului
ca e~ti pe deplin deschis lumii Înconjuratoare. Corpul deja nu
se mai orienteaza ~i nu depinde de con~tiinta. El se conecteaza
la ce va incomensurabil, la ceva mai Înal\iitor. Treptat Însa
gândurile se aliniaza din nou În directia obi~nuita.
Îmi aduc aminte de cartea nu demult citita În care sunt
descrise doua sisteme de sanatate ~i de Întinerire. În primul, pe
baza propriului exemplu, autorul demonstreaza ca solicitarea
fizicii permanentii ~i activitatea constituie conditia absoluta a
longevitatii. Autorul celuilalt sistem sustine contrariuI. Tocmai
solicitarile fizice dese Îl omoara pe om, spune acesta. Toti
oamenii care practica sportul ca ni~te maniaci 0 termina rau.
~
Antrenamentul autogen, activitatea psihologica asupra propriei
persoane sunt mult mai importante. Într-adevar, e curios. Unii
1 262
'I
longevivi spun un lucru, iar altii spun contrariul. Cine are totu~i
dreptate? :;Itiinta nu da 0 explicatie. Exista multe fapte care
confirma atât prima cât ~i cea de-a doua teorie. Astfel, avem
de-a face cu doua contradictii. În fiecare dintre ele exista rara
Îndoiala un sâmbure de rationalitate. În ceva ele trebuie sa fie
unite ~i de perspectiva, iar În ceva trebuie sa existe un eusur.
Începem cu primul. Fara Îndoialii ca 0 munca fizicâ grea
Îmbiitrâne~te repede omul, mai ales daca În aceasta activitate
nu se face din placere. În acela~i timp, lenea, pasivitatea
omoara de asemenea repede.
Îmi aduc aminte cum nu demult am caliitorit cu un
taximetrist. Eu am trecut În ma~ina lui, Întrucât la tovara~ullui
de munca nu a pornit ,,Jiguli-ul". Batrânelul s-a vaitat, a
mormait, a zanganit cheile ~i ma~ina nu a pornit. El s-a uita la
mine cu mândrie ~i mi-a spus:
- :;Iiacum trecem la gaz, daca nu functioneaza cu benzina.
Dar cu gazul de asemenea s-au iscat probleme, iar ma~ina a
ramas pe loc.
- Nu prea am timp, - am spus eu. - Conectati la combus-
tibil atomic ~i am plecat.
Asemenea combustibil nu s-a gasit În ma~ina. Am trecut la
tovara~ul lui de drum ~i am pornit. :;Ioferul mi-a povestit
râzând:
- Tataie a cumparat aceastii ma~ina veche pentru doua mii
cinci sute de dolari, dupa aceea a mai vârât În ea Înca patru! Cu
ace~tia ar fi cumparat 0 ma~ina normala ~i nu ar fi cunoscut
nici 0 amaraciune. :;Ii cu aceasta roaba În fiecare zi se zbate
263
 ~''''~..-,.

Atunci de ce noi În tinere\e, consumând energie, ne dezvoltâm

pentru vialA de~i are 0 locuin\â bunâ În centru. Eu Îi spun:
iar la bâtrânete 0 transmitere crescutâ de energie poate duce la
vinde locuin(a, cumpârâ una mai ieftinâ la marginea ora~ului ~i
imbo!nâvire?
0 sâ trâie~ti restul vie\ii rarâ sâ ai necazuri. ~ti\i ce mi-a
Cauza este simplâ. În tinere\e existâ multâ iubire În suflet,
râspuns bâtrânul? Mi-a spus câ dacâ nu 0 sâ aibâ serviciu, dacâ
iar transmiterea putemicâ a energiei pe fondul emo\iilor
nu 0 sâ aibâ cu ce sâ se ocupe, el va muri. Poate câ are dreptate.
pozitive mâre~te volumul energetic al organismului ~i duce la
Într-adevâr, viala nu este interesantâ când ai totu!, când totul e
dezvoltare. Înseamnâ câ pentru a fi longeviv trebuie ca În
de-a gata.
tinere\e sâ Învâ\âm sâ muncim, sâ transmitem la maximum
Mi-am adus aminte de un caz pe care mi !-a povestit un
energie ~i sâ avem 0 activitate creatoare. Dacâ În tinere\e nu am
prieten. Când s-a câsâtorit, la nuntâ, a venit la el bunicul
miresei, l-a bâtut pe umeri iar apoi I-a apucat cu ambele mâini fost activi, deosebit de spirituali, atunci la bâtrâne\e fondul
energetic scâzut, cantitatea micâ de iubire din suflet, În cazul
de umeri, la desprins de pâmânt, I-a scuturat ~i I-a pus la loc.
unor mici supraÎncârcâri, pot duce la Îmbolnâvire. Când omul
"Ei, tu Îmi placi, - a spus el. - Bravo! 0 sâ fii un sot bun pentru
iese la pensie ~i Îi scade brusc nivelul transmiterii energiei
ea". În acel moment bunicu! avea 0 sutâ de ani. El locuia la
suflete~ti ~i fizice, nu este de mirare câ el moare repede.
\arâ, cre~tea gâini ~i iepuri, se ocupa de gospodârie. Tinerii au
Structurile spirituale au un volum mult mai mare decât corpul
hotârât sâ-l ajute ~i l-au mutat În ora~ ca sâ nu se extenueze
fizic, de aceea consumul energiei creatoare Întinere~te mai
prea mult la \arâ. Dupâ 0 jumâtate de an, bâtrânul a orbit ~i
puternic decât consumul energiei fizice. Asta Înseamnâ: cu cât
dupâ un an a muri!.
mai mult transmitem energia iubirii, câldurâ, grijâ ~i crea\ie cu
Dacâ energia zace În organism atunci Începe boala, dupâ
atât mai sânâtoase sunt sufletul ~icorpul nostru.
care vine moartea. Dacâ noi nu mergem Înainte atunci ne
Savan\ii americani nu 0 datâ au adunat date statistice despre
rostogolim Înapoi.
longevitate. Concluzia este simplâ: pentru a trâi mult trebuie ca
Mâ Întorc În gând la discu\ia referitoare la cele douâ sisteme
de sânâtate ~i În\eleg câ amândouâ au dreptate. ~i Într-un 0 datâ pe zi sâ sim\i senza\ia de foame, sâ te obose~ti ~i sâ
transpiri. Toate acestea au loc atunci când noi transmitem
sistem ~i Într-altul longevitatea existâ dacâ se transmite
energia sufleteascâ ~i fizicâ. Mai existâ 0 nuan\â; se prea poate
energie. Pur ~i simplu În primul sistem se acordâ mai multâ
câ principalul constâ În toate acestea: senza\ia de foame, de
aten\ie transmiterii fizice, iar În cel.de-al doilea caz, condi\ia
obosealâ ~i transpira\ia trebuie sâ fie Înso\ite de 0 dispozi\ie
principalâ este transmiterea energiei nervoase. Cu cât
bunâ.
transmitem mai multâ energie, cu atât mai multâ primim.

265
264
 «-,-~
";0-<

Mi-am amintit de 0 istorie ciudata pe care mi-a povestit-o 0 În!elege 0 tendinta ciudata care a aparut În multe (iiri occiden-
cuno~tin(ii de-a mea. Ea are 0 prietena, 0 cucoana cu toane. Are tale. Oamenii sanato~i se duc la doctor ~i solicita sa Ii se
0 ambitie ~i un egoism imense ~i nu are copii. ~i iata ca nu
amputeze mâna sau piciorul. ~i asta arata ca 0 salbaticie, ca 0
demult aceasta femeie a donat sânge. Ea ~i-a descris starea ei
patologie ~i anomalie. Mecanismul este de fapt acela~i.
prietenei: ,,Am simtit ca rn-am schimbat dintr-odata. Senzatia a
Închinarea În fata stabilitatii, a confortului, a dorintelor ~i a
fost ca ~i cum a~ fi nascut. A apârut În suflet 0 asemenea
vietii il Împinge pe om spre acea trasatura În care el simte ca
bucurie ~i bunatate, singura nu pot sa-mi explic despre ce e
sufletul lui piere. Pentru a-~i saiva sufletul, el merge spre
vorba".
lezarea dorintelor ~i a vietii.
I-am explicat despre ce e vorba. La prietena sensibilitatea ~i Am seris despre un om care jefuia banci pentru a Îndeparta
" ca atare gelozia ~ipretentiile fata de barbati sunt imense.Toate depresia. Posibilitatea de a-~i pierde libertatea, lezarea
acestea 0 ata~eaza de via(ii ~i ÎÎ mutileaza caracterul daca nu
viitorului, Înjosirea vietii ~i a dorin!elor au miqorat dependenta
exista 0 conceptie corespunzatoare despre lume ~i nu lucreaza
de uman ~i au diminuat depresia. Însa daca el ar fi donat cu
În permanen(ii asupra propriei persoane. Însa pierderea
regularitate sânge, s-ar fi Îngrijit de al!ii, ar fi sacrificat 0 parte
sângelui, la nivelul subcon~tient, Înseamna pierderea vietii.
din bani pentru binefacere, acelea~i probleme le-ar fi rezolvat
Daca dai sânge cu iubire ~i bunatate, fiira frica, atunci are loc
fiira crime. Întreaga America se afla Într-o stare de depresie.
explozia iubirii odata cu Înjosirea vietii ~i a dorintelor. lata de
Cre~te numarul de psihanali~ti, psihologi ~i psihoterapeuti.
ce Înainte bolile se tratau printr-o simpla lasare de sânge.
Cre~te de asemenea salariul acestora. Dar ei nu pot sa rezolve
Pacientul ~tia ca lasarea repetata de sânge vindeca foarte În mod real problema depresiei ~i nu numi ca nu pot, dar nici
eficient ~i se predispunea pentru emotii pozitive. Nu i-a fost
nu vor, Întrucât acest lucru i-ar priva de activitate. Sa 0
frica ~i, natural, un asemenea tratament a dat rezultate
u~ureze, da. Sa rezolve problema - În nici un caz.
minunate.
Dar ceea ce n-a putut sa faca 0 armata de psihologi
Apropo, donarea de sânge ~i jertfirea propriei persoane au
americani, a rezolvat un mare om În vârsta. Renumit artist, la
un mecanism similar. Notiunea de sacrificiu provine din
vremea sa idolul femeilor, având un corp ~i 0 musculatura
timpuri imemoriale. Sensul este simplu: vrei sa fii În armonie
minunate. Cu timpul el s-a transformat Într-o epava ramolita,
cu natura, nu trage catre tine În permanenta fericirea ci 0 parte
apoi au Început crizele de depresie iar pe urma elicopterul cu
Înapoiaz-o ~i pe deasupra cea mai buna parte. Psihologii nu pot
care a zburat s-a prabu~it. El a avut numeroase fracturi dar a
ramas În viata. Dupa un anumit timp, a avut un atac cerebral.

266
267
 ~y,
"'",.
Dupa aceasta el a vrut sa se sinucida. ~i iatâ, incetând sa se mai
ata~eze de viala, adresându-se lui Dumnezeu, el a observat ca a
devenit mai fericit. Treptat, i-a trecut depresia. Un om talentat,
chiar când e pe moarte, ramâne talentat. El a reu~it sa descope-
re cauza depresiei, care chinuie~te poporul american. Sursele
depresiei constau in concentrarea numai asupra propriei
persoane, asupra dorintelor proprii ~igrija numai fala de sine.
Credinla În Dumnezeu, ajutorul acordat altora, grija fala de
cei apropiati, toate acestea la Început Înlâtura depresia, iar apoi
J
il fac cu adevarat fericit indiferent de conditia sa fizica, indife-
rent de vârsta la care se afla. Sentimentul iubirii, Îara de care
dezvoltarea este imposibila, este În pennanen\â legat de
eliminarea energiei, de daruire, grija ~i crea lie. Daca omul nu
are grija de allii este mai mult predispus spre consum decât
spre daruire, atunci indiferent cum ar Încerca sa perceapa
iubirea, este prea pulin probabil ca va reu~i. Rugaciunea lui va
fi 0 simpla zguduire a aerului. Daca omului ii este frica sa iasa
din cadrul obi~nuit al existenlei, daca el este prizonierul obice-
iurilor sale ~i a stereotipurilor vitale de care nu poate sa se
desparta nicicum, capacitatea lui de a iubi va fi de asemenea
mica.
Savanlii din Occident au ajuns la concluzia ca animalele de
casa lecuiesc oamenii. Acest lucru se confirma prin mii de
fapte. De fapt, lecuiesc nu animalele, ci grija pennanenta fa\â
de ele. Animalul, Îndeosebi câinele, eJ;te ca ~i copilul care
ramâne intotdeauna mic ~i necesita 0 permanenta mângâiere ~i
grija. Stabilitatea crescutâ, concentrarea supra propriilor
268
dorinle, atitudinea de consum fala de lume au condus În
Occident la degradarea pennanenta a familiei iar copilul este
considerat ca un concurent care consuma timp, bani ~i via\â.
AtraC\ia generala fala de animalele domestice permite Într-o
oarecare masura Îmbunatalirea starii suflete~ti a multor oameni.
Cu cât omul este mai pregatit sa accepte 0 situalie traumati-
zanta, cu atât În momentul durerii ~i al pierderii el este pregatit
sa se adreseze iubirii ~i lui Dumnezeu. Cu cât În fiecare
secunda omul emana iubire, caldura ~i energie, cu atât În
fiecare secunda el se indreapta catre Dumnezeu. Capacitatea de
a pierde este cu atât mai mare cu cât noi daruim mai des. Deci
cu cât copilului i se inoculeaza altruismul, dragostea fa\â de
munca În copilarie ~i nu este educat sa-i fie frica, Înghesuindu-l
În cadre Înguste, cu atât mai armonizata este acea societate În
care vor trai copiii care s-au maturizat.
Interesant, ma gândesc eu, - la unna urmei ajungi la acea
concluzie care este de mult cunoscuta. Devine clar sensul
frazei: ,,Lenea este mama tuturor viciilor". amui poate sa nu
faca nimic În exterior, dar În interior sa duca 0 activitate
intensa. Apropo, eu am observat ca pentru pastrarea
concentrarii mentale asupra unui anumit obiect, trebuie sa
consumi multa energie. Înainte consideram ca lenea constituie
lipsa eforturilor exterioare. Ea este la fel de periculoasa ca ~i
lipsa de emanare a energiei. Cu cât daruim mai pulin, cu atât
mai mult luam, cu atât mai mult suntem dependen(i de lumea
Înconjuratoare. ~i invers. Cu cât eliberam mai multa energie,
269
 «~..
"J-..,.

cu atât mai putin suntem dependenti de mediu ~i cu atât desco-

functii: prin iubire sa fie unit cu universul, apoi cu Creatorul;
perim mai multa iubire În suflet ~i, ca atare, ne apropiem de
prin daruirea energiei sa nâzuiasca spre iubire ~i prin schimba-
Dumnezeu.
rea continua sa asigure emanarea energiei. Daca nu va exista 0
Am Înteles acum de ce straluce~te soarele. El este satisfâcut
restructurare a legaturilor, atunci nu va exista nici emanarea
cu faptul ca emana energie.
energiei. Daca nu va exista energie, atunci se va diminua
Iubirea na~te timpul. Timpul În adâncul Soarelui se Împarte
nivelul unitatii ~i ca atare va avea loc diminuarea iubirii ~i
În cauzâ ~iefect, Începe emanarea energiei, apare un nou spatiu
degradarea. Adica Soarele straluce~te pentru a supravie(ui.
~i 0 noua substanta, adica universul se large~te. În adâncul Înseamna ca atunci când noi stralucim, noi de asemenea ne
Pamântului are loc acela~i proces. Se desfâ~oara emanarea asiguram supravietuirea. Când noi ne Îngrijim de altii, iubim
"energiei, se creeaza substante ~i spatii noi. Înseamna ca
mediul Înconjurator, emanarea unei asemenea energii va cre~te
Pamântul nu este un obiect cosmic care se race~te ~i se stinge, rapid.
ci dimpotriva, este 0 viitoare stea. ~i Întrucât masa Pamântului
Este 0 ipoteza curioasa, ma gândesc eu, este nevoie sa ne
cre~te, raza sa se mare~te ~i continentele se deplaseaza. aplecam mai mult asupra acesteia. Apropo, ceva Începe sa se
Probabil ca nu orice planeta poate deveni 0 stea, dar poate limpezeasca În legatura cu poruncile lui Iisus Hristos. Înainte
nâzui catre aceasta ca ~i catre 0 desfâtare suprema. Cu cât
unele lucruri mi-au fost clare dar altele nu mi-au fost deloc
furnizeaza mai multa energie planeta ~i steaua, cu atât mai
clare. Ei, daca ti se cere, atunci sa ajuti mereu, acest Iucru este
puternic se Îngusteaza În ea cauza ~i efectul ~i ea se apropie de
clar. Dar daca cineva s-a Împrumutat de la tine ~i nu ti-a dat
cauza initiala. Adica au loc paralel doua procese contradictorii: Înapoi, iar tu nu trebuie sa ceri Înapoi banii, acest lucru este
pe de 0 parte, lârgirea spatiului ~i timpului ~i complicarea
deja prea de tot. În asemenea conditii nu rezista nici un buget.
structurii ~i a legaturilor, iar În plan subtil are loc Îngustarea
Acum am Început sa percep ceva. Cum Îmbatrâne~te ~i cum
timpului ~icomasarea a tot ceea ce exista Într-un Întreg. Cu cât
moare Soarele, cum Îmbatrâne~te ~i cum moare omul ~i
este mai mare intensitatea creatiei din afara, cu atât mai
civilizatia? Treptat, corpul omului se Întepene~te. Civiliza(ia
puternica este unificarea cu cauza initiala În interior. Daca
care Îmbâtrâne~te devine statica ~i inerta, iubirea se schimba cu
iubirea ~i nâzuinta catre 0 unitate absoluta a stelei nu sunt
regulile severe de comportament, egoismul se accentueaza,
suficiente, atunci ea fie se stinge, fie explpdeaza.
adica se diminueazâ emanatia energiei.
Conform aceleia~i legi traie~te ~i omul. În principiu, orice
Acum doua mii de ani, În iudaism a Început criza.
obiect din univers trebuie sa se straduiasca sa Îndeplineasca trei
Respectarea stricta a poruncilor Divine ~i a legilor ~i regulilor

270
271
 ~y,
"0-,.

condamnare ~i agresiune fa\a de cei care nu au dreptate ~i cu

care decurg de aici au devenit mai importante decât iubirea. De
atât mai pu\ina iubire exista În suflet. Când iube~ti te straduie~ti
ce sa iubim, de ce sa avem grija de altii, este mult mai
sa-l ajuti pe altul sa se schimbe. Când nu exista iubire, atunci
important sa \inem post, sa ne rugam, sa ne alimentam corect ~i
ceri de la celâlalt 0 linie corecta de conduita ~i dispre\uie~ti ~i
sa respectam cu stricte\e toate reguli1e care permit perceperea
ura~ti atunci când el nu poate sau nu vrea sa faca acest lucru.
unita\ii cu Dumnezeu. În acea criza a iudaismului s-a vâzut
criza Întregii civiliza\ii umane care a devenit inevitabila. De
Gândurile mele revin la problemele de zi cu zi. Cad pe
aceea Hristos a dat acele Porunci necesare pentru reÎnnoirea ~i
gânduri ~i Îmi aduc aminte de schimbarea locuin\ei mele.
supravie\uirea civiliza\iei, distrugând neaparat canoanele ~i
Vazând intrarea principala, rn-am Îngrozit. Sunt aruncate
regulile de neclintit. El a pus accentul pe iubire ~ipe daruire.
seringi goale, de jur Împrejur baltoace de urina ~i gramajoare
Prima emo\ie care trebuie sa se de~tepte În noi fatâ de un ait
de excremente În fata treptelor de la intrare. Este imposibil sa
om este emo\ia iubirii, a grijii, a caldurii suflete~ti, a sentimen-
intri În lift. Acolo cineva Î~i satisface În permanen\a micile
tului unita\ii sinelui cu ceilal\i. Dra fa\a de du~man distruge
nevoi. WC-urile publice În ultimul timp au disparut În Rusia.
sentimentul unita\ii cu el ceea ce Înseamna ca priveaza sufletul
Probabil ca organele locale se considera zeita\i ~i nu doresc sa
de iubire ~i duce la Îmbatrânirea ~i pieirea civilizatiei. Pentru 0
se gândeasca la asemenea nimicuri. Dar la intrarea noastra
practica reala ~i 0 logica umana normala sunt cu totul absurde
principala este 0 murdarie crasa care, În general, s-a racut din
urmatoarele sfaturi: te-au lovit - nu te Împotrivi, au luat
cauza narcomanilor care vin dupa droguri. Dupa colectivismul
Împrumut de la tine, nu-I cere Înapoi. Acest lucru arata ~i azi
impus, poporul nostru a câzut În egoism ~i izolare. A devenit
foarte salbatic. Foarte salbatic din punct de vedere al supravie-
imposibil sa aduni vecinii ~i sa rezolvi Împreuna cu ei 0
\uirii corpului, al stabilita\ii ~i juste\ii societâ\ii. Cu cât exista
problema oarecare. Dar eu am reu~it sa adun câtiva vecini
mai pu\ina iubire În suflet, cu atât mai mult organismului Îi este
pentru a elabora un plan comun de ac\iune. Au fost trei
teama de distrugere ~i cu atât mai severa devine regula de
propuneri. Prima a racut-o un bussines-man: "Cel mai u~or
comportament care Împiedica distrugerea. Deci cre~te brusc
lucru este sa facem urmatoarele: sa angajam pe bani un
importanta no\iunii de moralitate ~i de dreptate. "Ochi pentru
"fratior", Îi aratam familia care vinde narcotice, el 0 sa-i
ochi, dinte pentru dinte". Exista din ce În ce mai multe reguli,
urmareasca pe strada ~i Îi va bate rara explica\ie. ~i 0 va face
din ce În ce mai severe, iar iubire este din ce În ce mai pu\ina.
pâna când familia fie va pleca, fie va Înceta sa mai vânda
Cu cât aplici mai strict toate reguli1e, cu atât mai mult percepi
narcotice". Varianta a doua a venit din partea altui vecin. El
juste\ea ~i dreptatea proprie. Deci cu atât mai mult existâ

273
272
 ~'''-'''<-..
avea relatii bune fie cu fortele speciale, fie cu func(ionari
superiori din militie. El a promis câ se va interesa cum se poate
rezolva problema. Varianta a treia a fost sâ angajâm 0 femeie
de serviciu care sâ curete la intrare. Prima variantâ nu a avut
succes. A doua variantâ de asemenea. Când rn-am interesat de
ce s-a oprit totul, vecinul mi-a râspuns: ,,La Început autoritâtile
trebuie sâ afle cine se ocupâ cu vânzarea narcoticelor aici, ca sâ
nu suferim noi În cazul În care ei se bagâ În afacere". ,,Bi,
atunci e mai bine sâ nu-i deranjezi pe distin~ii oameni", - am
spus eu.
~i iatâ câ femeia s-a apucat de curâtenie. Au aruncat cu
murdâria ~i au Iacut stricâciuni ca ~i Înainte, dar s-a curâ(at pe
~est totul ~i intrarea Încetul cu Încetul a Început sa arate altfel.
Dupa un timp femeia a plecat. S-a petrecut Însâ un lucru curios.
Comertul cu narcotice continuâ, dar intrarea a devenit curata.
Nu mai existâ seringi, nu mai existâ toaleta comunalâ. Energe-
tica intriirii s-a schimbat. Oamenii au Început sâ se obi~nuiascâ
sâ fie curat, chiar ~i cei care vin Întâmplâtor la noi nu mai fac
mizerie. Înseamnâ câ stâmindu-i omului 0 emotie pozitivâ,
strâduindu-ne oarecum sâ-i Împodobim locuin(a, putem
schimba pe oricine. În principiu totul e logic. Pentru orice
schimbare este necesarâ energie. Jar aceasta nu existâ Îarâ
iubire, iar noi cerem prea des schimbâri dar nu oferim iubire ~i
grijâ.
Înot deja de aproape 0 orâ. Pânâ la stâncile singuratice care
se ridicâ triumfal deasupra mârii Învolburate, a râmas destul de
274
putin. Întregul univers constituie totalitatea ritmurilor. Ce este
ritmul? 0 oscilatie Între cauzii ~i efect. Acesta este interactiu-
nea cauzei ~i efectului cu permanenta lor succesiune. Acesta
este lupta dintre cauzii ~i efect. La nivel exterior, cauza se
transformâ În efect. În plan subtil, efectul devine cauzii.
Trecerea lor unul În celaiait creeazii situatia obiectului. Pe
Pâmânt te obi~nuie~ti cu un ritm anumit de gândire ~i
compottare. A schimba acest ritm interior al vietii se pare câ
este foatte greu, pur ~i simplu nu exista energie pentru a~a
ceva. Marea trâie~te Într-un ritm al sâu. Când te dizolvi În ea, e
mai u~or sâ fii În acord cu ritmul Întregului univers. Sufletul se
deschide pentru iubire. În mare eu devin altceva. Pe
neobservate, noi devenim altii În mare.
Mâ apropii Încet Înot de baza stâncii. Mâ strecor printre
pietre ~i ies din apa. Câteva minute mâ deconectez de toate ~i
privesc marea. Apoi cobor Încet, intru În apa mârii pentru a
pomi Înapoi. Eu Înot un anumit timp În stihia care ma dizolvâ
~i mâ Îmbrâti~eaza.
Trebuie sâ a~tept pânâ apare sentimentul zborului În suflet.
Când apare, dupâ câteva secunde, mie mi se poate rezolva 0
problemâ chinuitoare ~i Îndelungata, neabordabilâ Într-o stare
obi~nuitâ. Noi nu putem sâ rezolvâm problema Întrucât facem
numai una sau douâ Încercâri. Daca exista stres, este problemâ.
Pentru rezolvarea ei se eliminâ un pachet de energie. Energia s-
a consumat ~i dacâ problema nu e rezolvatâ, ea trece În rândul
celor de neÎnvins. Cu cât depindem mai mult de situatii, de
mediu, cu atât mai putinâ energie avem pentru rezolvarea
275
 ~.~,
-''1...
problemelor. Existii un singur secret. Orice problema este
Întotdeauna mai ampla decât situa(iile care au creat-o. De
aceea, dependen(a de situa(ii nu permite sa rezolvi problema
complet. Ca sa nu depinzi de situa(ii ~i totu~i sa rezolvi
problema trebuie sa te Întorci la ea nu 0 data, nu de doua ~i nu
de zece ori, ci de 0 suta, 0 mie ~i doua sute de mii de ori. În
fiecare repetare trebuie pur ~i simplu cautate cai noi. La urma
urmei, orice problema poate fi rezolvata.
În ultima instan(à, Întregul univers constituie 0 situa(ie În
plan subtil. Înseamna ca rezolvând orice problema, noi
rezolvam În acela~i timp 0 problema În univers ~i depa~im 0
situa(ie principala. Deci, renun(ând sa rezolvam 0 problema,
considerând-o nerezolvabila, noi renun(àm la cunoa~terea
Întregului univers. Iata de ce, din lexiconul meu lipse~te
no(iunea de "sarcina nerezolvabila, problema de nedepa~it". Eu
~tiu ca pot rezolva orice problema. Toate celelalte Înseamna
numai detalii.
Frica Înseamna oprirea energiei. Pe mine toata via(a rn-au
educat insuflându-mi frica. La nivelul de suprafa(à am fost
Întotdeauna Înfrânat, plapând, timid, slugarnic. Dar În ceea ce
prive~te scopurile ~i dorin(ele Înalte, Îndoiala ~i frica au lipsit
Întotdeauna. De asemenea energia mi-a curs ~iroaie. No(iunea
de termen de prescrip(ie ~i rezolvare a unor probleme oarecare
nu au existat la mine. Daca exista multe probleme, nu trebuie
sa renun(i la ele, ci trebuie sa le comasezi. Sa le une~ti cu unele
probleme principale ~i sa continui sa le rezolvi. Capacitatea de
a percepe esen(a problemei Înseamna posibilitatea de a 0
276
rezolva. Când Încercam s-o rezolvâm la suprafa(à, atunci ne
trasàm 0 sarcina imposibila. Iata, sa presupunem ca acum la
mine a aparut 0 problema. A Început din nou un rând de mici
trMari din partea cuno~tin(elor. Încercarea de a rezolva 0
asemenea problema nu Înseamna numai s-o iei ~i s-o Îndepar-
tezi. Sa examinâm minu(ios no(iunea de trMare. În primul rând
te tradeau numai ai tai, a~a cum a spus cineva, adica, cel În
care ai Încredere, cel de care Î\i legi viitorul. De un om strain
nu Î(i legi viitorul. El poate sa te În~le ~i sa te pacaleasca, dar
nu poate sa te trMeze. TrMarea este distrugerea la maximum a
structurii viitorului. Probabil ca are loc atunci când dependen(a
de viitor cre~te. Înseamnâ ca de la 0 problema de trMare
trecem la problema de dependen(a de viitor. De ce s-a Întiirit
aceasta dependen(à la mine? De ce mie mi se distruge viitorul?
Eu simt ca acum aceastii problernii n-o În(eleg. Atunci, bine, sa
Încercam sa 0 abordam dintr-o alta perspectiva. În ultima
vreme am simtit 0 oarecare racire din partea prietenilor, 0
oarecare càldurâ a disparut. Ciudat, Întrucât eu Îi ajut nu mai
putin, ci chiar mai mult, dar am Început sa observ 0 oarecare
atitudine de consum fata de mine.
Ce Înseamna prietenia? Este capacitatea de a te sacrifica, de
a darui ceva omului iubit. Iubirea ~i spiritul de sacrificiu
Întotdeauna merg mâna În mâna. Nu demult am vazut la
televizor un subiect remarcabil. 0 pasare mascul Iacând curte
unei femele Îi aduce un oarecare fleac, ceva necomestibil dar
frumos. Apoi Îi arata cât de multe poate sa faca pentru ea, cât
de mare este sentimentul de dragoste fata de ea. Însa daca i-ar
277
 ;.Rr.~'
~
"<.-..

Gradul de prietenie se stabile~te prin capacitatea de a te

fi adus ceva comestibil, acest lucru ar fi Întiirit dorinta femelei
sacrifica Într-un fel de dragul prietenului. Dacii exista dorinta
~i ar fi diminuat sentimentele ei Înaltatoare. De aceea, se ofera
de a ajuta numai În lucruri marunte, asta Înseamna numai relatii
un obiect necomestibil dar frumos. Cu cat este mai mare
de prietenie. Para un sacrificiu periodic, prietenia e greu de
dorinta masculului de a prezenta ceva femelei, cu atat mai
pastrat. De aceea, În lumea occidentala prietenia practic
multa energie emana el ~i Înseamna ca nivelul sau energetic
lipse~te. Pentru mentinerea familiei, trebuie de asemenea sa te
este superior. Asta Înseamna ca ~i pâsarile vor fi sanatoase ~i
sacrifici, mai cu seama În favoarea femeii.
vor avea 0 capacitate de adaptare crescuta fata de lume. Cu cat
Pemeia este necesara pentru aparitia copiilor pe lume.
biirbatuleste mai pregatit sa faca multe pentru femeia iubita, cu
" Pentru asta este nevoie de 0 emanare a unei cantitati imense de
atat mai putemic va fi niveJul sau energetic ~i cu atat mai
energie, invizibila dar necesara. ~i cu cat noi nu dorim sa
sanato~i vor fi urma~ii. Cand un barbat Îndragostit invita 0
daruim, sa avem grija ~i sa ne sacrificam, cu atat mai sterile
f;;lrieie la restahr~rit~i'În i6c Cre~mancare bogatii comanda din
devin sufletele noastre ~i apoi ~i corpul nostru. Eu am fost gata
~~<'>\;o~ile'~ki~:c~~a"simplu, asta Înseamna: ,,Eu sunt zgarcit,
p'tiip~hd, nu ,'~ot sa daruiesc; nu 0 sa ai copii sanato~i de la sa sacrific ceva de dragul prietenilor. Dar pe ei i-am privat de
aceasta posibilitate. Iata, eu ar fi trebuit sa le cer un Împrumut
mine, de aceea ia-ti gentuta ~i fugi de mine cat poti de repede".
În bani, macar 0 suma mica, sa le cer un ajutor ~i sa nu-mi fie
În societatea Occidentala contemporana se poate observa 0
imagine pe deplin naturala. Un tanar Îndragostit invita 0 fatii la ru~ine sa le aduc un prejudiciu atunci cand am nevoie de ceva.
restaurant, iar mancarea ~i bautura le plate~te fiecare strict pe Eu nu le-am permis sa se sacrifice pentru mine. Eu nu i-am
jumiitate. Sau taniirul Îndragostit 0 duce pe prietena lui cu ajutat sa emane energia din corp ~i din suflet. Este natural ca
iubirea din sutlet s-a schimbat ~i ei au Început sa-mi Întoarca
ma~ina la lucru. Ba Îi plate~te benzina, Întinzand banii la
spatele.
sfâr~itul unei calatorii fericite comune. Apoi medicii, oamenii
De ce femeile se Îndragostesc de oameni de care le este
de ~tiintii, psihologii W bat capul Întrebandu-se de ce În
mila? Pentru ca grija fata de cel plapand ~i nefericit Învioreaza
familiile occidentale nu se prea nasc copii.
În ele mecanismul grijii, a caldurii, a daruirii ~i a iubirii. Atunci
Ma Întorc din nou la tema privind 'problemele cu prietenii. cand barbatului Îi este frica sa se prezinte În ochii femeii
plapand ~i slab, când nu permite sa existe mila fatâ de el, sa fie
Se pare ca situatia Începe sa se clarifice. Pentru a stabili cati
prieteni ai, trebuie sa-ti pui Întrebarea: de dragul cui e~ti gata Înconjurat de caldura ~i atentie, atunci dupa un oarecare timp
observa cu uimire ca atitudinea femeii fata de el s-a racit. Este
sa-ti sacrifici timpul, banii, sanatatea ~i viata În ultima instantii?

279
278
 >f:oH
",...

ciudat, se gânde~te el, eu fac din ce În ce mai multe pentru ea, ?aca În suflet nu existâ 0 nâzuintâ permanenta spre iubire,.
dar ea s-a Îndragostit de un papa-lapte ~i vrea sa ma pârâseasca. Inseamna ca trebuie sa Începi cu tine Însuti.
Multor parinti le este mila de copiii lor ~i nu le permit sa aiba Eu continuu sa Înot În marea lini~tita, Încet-Încet Îmi pierd
grija de ei, sa faca ordine prin casa, sa lucreze prin gradina ~i problemele ~i pe mine Însumi, ma dizol v treptat În marea pe
dupa aceea se Întreaba de ce nu sunt iubiti de copii. care se revarsa soarele generos de sud.
Cu cât transmiterea energiei, a caldurii ~i iubirii devine În
copilarie un obicei, cu atât mai sânato~i vor fi urma~ii. Deci, nu
este suficient numai sa ai grija de altii, trebuie sa-i ajuti sa
"
procedeze ~i ei la fel. Asta În primul rând. În al doilea rând,
trebuie sa ajuti sufletul. În acest caz, numai banii ~i ajutorul
material pot chiar sa dauneze. Multi ajutâ numai corpul ~i apoi
se mira ca prin aceasta omul se strica. Fiecare om trebuie sa
aiba un impuls spre dezvoltare. Când el este flamand, are loc 0
emanare de energie. Orice stres este Întotdeauna Însotit de 0
emanare crescuta de energie ~i aceasta energie ne permite sa
cream, sa ne schimbam ~i sa schimbâm mediul Înconjurator.
Tocmai de aceea, Înfometarea vindeca. Energia care este
emanata elibereaza organismul de zgura, Îi reconstruie~te ~i Îi
Întinere~te. Daca omul nu simte senzatia de foame, nu emana
energie, aceasta se depoziteaza În el ducând la numeroase boli.
De aceea, trebuie sa-l hranim pe cel flamand ~i sa-I obligam sa
flamânzeasca pe cel satul. ~i Într-un caz ~i În celai ait, aceasta
va fi 0 manifestare de grija. Notiunea noastra de azi despre
binefaceri se rezuma numai la satisfacerea superficiala a
dorintelor. Deseori, ajutând corpul, noi daunam sufletului. Este
destul de greu de determinat cum, pe cine ~i când sa ajutam

280 281
 """
"';-.-
CONSULTATIE 1
Memoria elibereaza evenimentele din trecut. Eu traiesc prin
prezent. Continuu consultatia. Interesant. - ma gândesc eu. - se
pare ca la mine s-a mai Încheiat 0 perioada de zece ani de
activitate. În toti ace~ti ani eu am scris despre ceea ce nu
trebuie Îacut ~i am cercetat toate formele agresiunii ~i iubirii.
Astfel, s-a creat Întelegerea lumii. Acum. când totul este mai
mult sau mai putin clar a Început sa apara 0 problema: "Ce se
poate face $i cum sa faci acest lucru?" Adica, a sosit timpul
practicii. Probabil ca ~i consultatia se va schimba Într-un fel
dupa aceasta. Îmi aduc aminte de 0 poveste sincera a unei
paciente.
- $titi ceva. - a spus ea, - eu rn-am rugat În permanentii ~i
nu mi-a ajutat la nimic. Îmi simteam sufletul ca 0 piatra. Am
Început sa iau totul În gluma. sa percep ca pe ceva hazliu ~i sa
transform totul În bancuri. iar sufletul mi-a devenit mai u~or.
282
Puteti sa-mi explicati de ce?
- Tineti minte ca Biblia ne Îndeamna sa ne bucuram
1: Întotdeauna ~i sa nu ciidem În depresie. Daca descriem cum
arata emotia iubirii. atunci se poate prezenta ca 0 bucurie care
se pastreaza În momente de tristete. Când noi ne rugam,
deseori. pe neobservate, tragem dupa noi emotiile neÎnchise ale
Îf\iosirii. fricii ~i supararii. Ei. cu un asemenea bagaj. este
1 natural ca rugaciunea nu va fi eficientii. Noi depindem de toate
~
lucrurile catre care nazuim În mod serios. De aceea umorul
distruge perceptia obi~nuita a lumii. Acel ceva pe care noi de
j obicei il condamnam, care ne deprima. de care ne este frica sau
de care ne este mila. În anecdota stâme~te numai râsu!. De
aceea umorul este deseori mai aproape de logica Divina decât 0
i
~ morala trasa În mod serios. Acum, numero~i medici Încep sa
t.
~-
foloseasca umorul ca medicament. Deja a devenit arhicunoscut
'\
cazul unui bolnav de cancer Îara sperante care a hotarât În cele
f' din urma sa vizioneze toate filmele de comedie, iar dupa
aceasta s-a Însaniito~it.
f Distrugerea stereotipurilor obi~nuite Înseamna schimbarea
structurii noastre informationale. În consecintii. este ~i mai u~or
sa iube~ti. Se poate trage concluzia: orice s-ar Întâmpla. trebuie
pastrata emotia pozitiva. Atunci toate bolile trec ~i toate vor fi
urmate de realizari. Dar, mergând numai dupa emotiile poziti-
ve, noi putem sa fugim de Divin. Sexul, mâncarea. banii.
renumele constituie totu~i de asemenea emotii pozitive. Cu cât
yom nazui mai mult catre acestea, cu atât mai putemic. se vor
283
 "'"",;.,.

Orice ateu este un credincios intuitiv daca el nu se dezice de

acumula probleme invizibile cu toate ca la exterior se vor
iubire, daca da mai mult decât ia; daca accepta orice schimbare
produce Îmbunatatiri.
a destinului. Chinezii, spre exemplu, nu au 0 credin(ii
Americanii zâmbesc tot timpul, tot timpul spun O.K., Însa
determinata. Dar 0 atitudine corecta fata de lume la ei exista de
cu toate acestea majoritatea sufera de depresie. Aici, probabil
cand e lumea. Exista credincio~i În esenta ~i credincio~i În
ca joaca un roi Însu~i specificul (iirii: pe teritoriul Statelor Unite
forma. Cu cât se acorda mai multa atentie ritualurilor ~i
nu a avut loc nici un râzboi, exista un permanent aflux de
regulilor, cu atât mai repede se degradeaza continutul ~i triumfii
emigranti, adica (ara este orientata spre consum. De aceea
forma. De aceea Hristos a fost Împotriva principiilor, mai cu
procesele de Îmbatrânire a civilizatiei aici au loc mult mai rapid
seama a acelora care pareau a fi de neclintit.
"decât În alte (iiri.
Emotiile de tristete ~i de bucurie s-au repartizat interesant ~i
Mi-a distras atentia 0 bataie În u~a. Intra un barbat cu fiica
În perioada postcre~tina. Catolicismul a adoptat un tip de
sa. Îmi aduc aminte de ei. Ei au mai fost cândva la consultatie.
gândire occidental. Fecioara Maria În tablouri apare pur ~i
Nu-mi aduc Însa aminte care este problema lor ~i i-am
simplu ca 0 femeie pamânteana fericita, bucurându-se de faptul
diagnosticat din nou.
ca a nascut un copil bun. Emotia fericirii ~i a bunastarii
ascunde sentimentul adevarat de iubire pe care trebuie sa-I - Din pâcate, trebuie sa va amarasc, - spun eu. - Fata nu
este capabila sa treaca nici prin cea mai mica situatie
reflecte tabloul. Tineti minte cele spuse de Esenin: "Celor duri
traumatizanta. Zdruncinarea fericirii sentimentale nu poate
Ii se da bucurie, celor blânzi Ii se da tristete"? Cel delicat este
trece ca Înainte. Deocamdatâ nu vad rezultatele lucrului asupra
spiritual, cu sentimente fine, adica orientat mult mai mult spre
propriei persoane.
viitor decât spre prezent. Ortodoxia a adoptat un tip de gândire
Tatal ma corecteaza precaut:
oriental, În ea, dimpotri va, tristetea acopera deseori adevaratul
sentiment al iubirii. În catolicism, importan(a omului este - $titi ceva, noi totu~i am lucrat luni de zile intensiv, cu
17
Încordare, iar schimbari, de~i exterioare, deja apar. Pâna la
exagerata, iar În ortodoxie este diminuatâ. Acestea sunt ca doi
consultatie, dupa dumneavoastra, ea a Înva(at la 0 ~oala de
parinti: unul se Închina În fa(a copilului ~iÎi permite totul, iar al
Înapoiali mintal ~i nu putea sa comunice cu baieti. Acum ea
doilea ÎI tine din scurt ~i nu-i permite nimic.
Înva(ii Într-o ~coala normala ~i are un prieten.
Iubirea permite sa se Îmbine aceste contradictii ~i nu se
M-am simtit penibil. Tabloul exterior este Într-adevar mai
supune nici uneia dintre ele. Daca Dumnezeu a permis
bun decât rn-am a~teptat. Dar daca parametrii nu sunt prea
existen(a ateilor probabil ca acest lucru nu este Întâmplator.

285
284
 «"''<-,.
buni, Înseamna ca secretul consta În copii ~i În nepoti. Emotiile
lor nu permit sa aiba loc situatii de stres În ceea ce prive~te
dragostea.
- Dumneavoastra Începeti acum cea mai interesanta
activitate, - spun eu. - Pentru a ajuta urma~ii,este important sa
eliminati agresiunea fatii de ei, adica sa eliminati agresiunea
fatii de viitor. Pentru aceasta trebuie depa~ita dependenta de
viitor. Dependenta de prezent se manifesta prin agresiunea fatii
de altii. Dependenta fata de viitor se manifesta În primul rând
J
prin agresiunea fatii de sine. FricHe, Îndoielile, depresia,
sperantele, irascibilitatea, toate acestea sunt caracteristicile
dependentei de viitor. Viitorul se poate Înfrunta prin pastrarea
iubirii de Dumnezeu pe fondul distrugerii viitorului ~i a unei
emanari maxime de energie. Daca dumneavoastra a~teptati
ceva de la viitor, aceasta Înseamna ca ati Încetat sa diiruiti ~i
Începeti sa luati. Cu cât a~teptati ceva de la viitor cu 0 mai
mare ardoare, cu atât mai mult Încercati sa stoarceti energia.
Este natural ca nu yeti primi acest viitor. Noi primim acel viitor
care este plin de energie.
Se poate visa la viitor, dar nu trebuie sa a~teptam nimic de
la el. Cu cât a~tept mai multe de la un ait om, cu atât mai mult
depind de el ~i cu atât mai mult ma supiir pe el. În principiu,
omul supiiracios este un vampir. Firea suparacioasa Înseamna
pretentii crescute fata de alte persoane, ceea ce este semnul
lipsei de energie. Înseamna ca În momentul oriciirei neplaceri
din partea altor persoane este nevoie sa niizuie~ti spre
sentimentul iubirii. Aceasta da energie pentru propria
schimbare ~i solutionare a conflictului. Însa daca ne angajam În
conflict, ne suparam pe celalalt, atunci pierdem energia ~i un
asemenea conflict devine de nerezolvat.
Tatal cu fiica pleaca ~ieu a~tept urmatorul pacient.
Dar trecutul se schimbii, mi-a aparut ideea. În mod real se
schimba dupa consultatie. În general este pe deplin logic; daca
se schimba trecutul, atunci trebuie sa se schimbe ~i viitorul.
Înainte eu Întotdeauna am comparat starea prezenta a pacien-
tului cu starea lui existenta pâna la consultatie ~i am tras
concluzii. Iata ca 0 data am consultat 0 marna cu fiica ei. La
f
fiica a Început 0 schimbare foarte buna. Eu am hotarât s-o
examinez ~i sa compar starea ei. Deja Îi examinasem trecutul
de nenumiirate ori. Dar am uitat cum arata acesta. Iata ca eu, ca
de obicei, rna Întorc În trecut ~i Încerc sa obtin informatia
despre starea ei de pâna la consultatie, dar brusc a Început sa
ma doara capul. Fixez izbucnirea programului de autodistru-
gere În câmpul meu. Eu am diagnosticat comitiind ni~te
serioase Încalcari. Acest lucru e periculos. Trebuie sa viid
imediat care e cauza. Am Înteles: starea ei s-a schimbat deja
pâna la consultatie, iar eu, amintindu-mi tabloul obi~nuit, am
Încercat sa-l restabilesc ~i În felul acesta am distrus prezentul ~i
viitorul ei. Se pare ca prin rugaciune ~i adresare catre
t
Dumnezeu, nu poti sa te schimbi numai pe tine Însuti ci, În
l' acela~i timp, se schimba ~itrecutul ~i viitorul.
Iata de ce chiar ~i cei mai inveterati pacato~i, adresându-se
'p lui Dumnezeu, au obtinut iertarea, adica un nou destin.
Trecutul a Încetat sa mai aiba influenta asupra lor Întrucât ela
287
 '4c"
"<-.-
devenit altul. În conceptia hindu~ilor despre karma asemenea
lucru nu exista. Pentru tot ceea ce ai flicut, tu trebuie sa lucrezi
asupra propriei persoane. Nu te poti schimba. Daci! e~ti bogat
Înseamna ci! Îti este Mrazit si! fii bogat, este karma ta, este
casta ta. Daci! e~ti Întelept, atunci a~a ai si! fii tu, copiii ti!i ~i
nepo(ii; daci! e~ti pi!ci!tos, atunci la fel vor fi urma~ii ti!i. Acum
zece mii de ani, 0 asemenea conceptie asupra lucrurilor a fost
justificati! ~i a contribuit la dezvoltarea societi!tii. Caracterul pe
care I-a primit omul din na~tere de la pilrin(ii sai, cu acel
caracter el trebuie si! existe. Cu cinci mii de ani În urma, 0
asemenea concep(ie asupra lucrurilor a Încetat si! mai fie de
neclintit. Cu doui! mii de ani În urma, aceasti! conceptie a fost
pusi! la Îndoiala. Iisus Hristos a distrus conceptia obi~nuiti!
despre destinul omului. Dar pâni! În prezent, ~tiin(a oficiali!
afirmi!: ,,Este imposibil si! schimbi caracterul". Filra credin(ii În
Dumnezeu, Într-adevi!r, nu e posibil. Dar faptul ci! acest
caracter se schimbi!, ÎI observ la pacientii mei.
Se aude 0 bataie timidi! În u~i!. Intri! 0 fata ~i se a~eazi! pe
scaun. Chipul ei mi s-a parut cunoscut. Încerc sa-mi aduc
aminte, dar nu pot. Ea Începe sa zâmbeasci!. În acest moment
mi-a fulgerat un gând: cancer, condarnnata de medici:
Îndepi!rtarea ochilor. Îmi aduc aminte cât de ri!u i-a fost dupi!
consultatie. Atunci eu am refuzat si! comunic telefonic cu
parin(ii. Numai la ea am vi!zut capacitatea de a se schimba.
- Acum mie Îmi este bine, - spune fata zâmbind. - Dar,
este adevi!rat, a mai ri!mas 0 mici! problemi!.
288
- Asta este problema ta viitoare cu bi!rbatii, - spun eu. -
Aceasti! problemi! nu 0 traversezi pâna la capi!t. Ai cam putina
iubire deocamdati!, dar chiar ~i viitorii copii se prezinti! la tine
mai bine.
Ea s-a uitat piezi~ la mine.
- Dar dumneavoastra ati descris cazul meu Într-o carte.
- Da, - dau din cap, - l-am descris.
- Dar eu acum sunt cu totul alta. Eu nu mai sunt persoana
care am fost Înainte.
- Eu am scris despre cealalta. Se poate considera ca am
scris despre un om strain.
- ~titi ceva, la Început a fost greu sa ma schimb iar apoi
totul a devenit din ce În ce mai u~or.
- La mine s-a Întâmplat acela~i lucru, - spun eu. - Dar
când mi s-a spus: cancer, metastazi! ~i nici 0 ~ansi! de
supravietuire, eu am Înteles ca acest om din mine a murit. M-
am hoti!rât si!devin altul ~iam devenit.
Fata zâmbe~te din nou.
- ~titi, se pare ci! ~ieu am avut metastaze.
- Au fost sau nu au fost, nu mai este esential. Acum la tine
lipsqte viziunea vointei Divine ~i iubirea fa(ii de toti. Trebuie
sa gânde~ti ~i si! vezi Divinul mai des decât umanul. Atunci
Încetezi si! te mai sprijini pe uman În esen(a sa ~i orice
schimbi!ri ale umanului nu te vor mai distruge, ci te vor
dezvolta. Du-te ~i lucreaza asupra propriei persoane.
Ea pleaca. Eu stau Încercând si! mi! deconectez de toate. Cât
de greu este sa schimbi opinia obi~nuita asupra lucrurilor! Îmi
289
 .,,,
"<-.-
amintesc cum 0 data, dupa lectii, rn-a abordat 0 femeie În Femeia coboara glasul ~i conspirativ ma Întreaba:
varsta. - Spuneti-mi, dar de barfit se poate?
- Siava lui Dumnezeu, slava lui Dumnezeu! - a exclamat - Pentru dumneavoastra nu e de dorit.
ea. - Fiul meu trebuia sa moara. El a trecut printr-o operatie - Dar cum sa traie~ti fara a~a ceva, - se mira ea. - Noi ne
grea - cranio-cerebrala. Veti putea determina cauza bolii? Cum Întalnim cu prietenele ~i trebuie sa discutam ceva!
sa scap de frica de aceasta situatie? - Ei bine - spun eu - daca purtati 0 discutie despre un om
- Frica - este dependenta de viitor. Dumneavoastra sunteti oarecare ~i daca dumneavoastra Încercati fata de el un
ata~ata de acesta nu numai prin frica, dar ~i prin critica sentiment de iubire, dorinta de a-I ajuta, atunci analiza
permanentâ ~i condamnarea celorlalti. Înainte s-a cautat În comportamentului acestuia duce la generalizarea gre~elilor lui
"permanenta În oameni raul, au fost criticati ~i condamnati, nu-i ~i la Întelegerea modului În care trebuie ajutat ~i cum trebuie el
a~a? rar acumularea de câtre dumneavoastra a condamnarii ~i sa se schimbe. Daca la dumneavoastra prima emotie spune: "El
criticii s-a constituit Într-un program de autodistrugere ~i a lovit nu are dreptate, el nu e cumsecade", atunci Întreaga discutie
În cap baiatul. ulterioara va action a asupra acumularii sentimentului de
- Desigur, desigur! se tanguie~te ea. Cati oameni nu am superioritate asupra lui ~i, la urma urmei, În subcon~tient, la
Înjurat eu! Dar acum am devenit cu totul alta, uitati-va la mine. distrugerea lui. La Început Întrebati-va cu ce scop discutati
- Da, vad ca sunteti alta. Într-adevar, din ce În ce mai bine. despre acest om. pentru a-I ajuta sau pentru a-i aduce
Dar acest lucru e numai la suprafata. Launtric, Însa, mai trebuie prejudicii, iar dupa aceea Începeti sa barfiti dit doriti. Dar acest
sa lucrati asupra propriei persoane. lucru este putin probabil sa-I reu~iti. Astfel, este mai bine sa te
- Ce se Întampla, condamnarea se mai strecoara la abtii sa condamni alti oameni.
suprafata? Tineti minte: cuvantul "convorbire" ~i "condamnare"
- Exista, - spun eu zambind. - ~titi care este cel mai aproape ca nu se deosebesc. Acest lucru nu e Întamplâtor.
Îngrozitor semn de ata~ament fata de viitor? Privesc pe fereastra larg deschisa. Înainte Îmi spuneam: "Eu
Ea se uita speriata la mine: tratez oameni;". Apoi am Început sa spun: "Eu Îi ajut pe
- Care? oameni sa se Însànâto~eascâ". Acum nu mai tratez ~i nu mai
- Sentimentul propriei dreptati. Acest sentiment Îi face pe ajut. Eu Împarta~esc experienta mea referitoare la atingerea
toti vinovati. Încetati sa considerati ca aveti dreptate În toate ~i Divinului. ~i oamenii care au ne voie de ideile mele, de
atunci dispar vinovatii. experienta mea, vin la mine ~i le obtin. Ace~tia sunt oamenii

290 291
 ,,<.,
"'""
carora nu le este frica, nu condamna, nu se supara ~i nu regreta. La. Editura Dharana:
Ei devin al!ii ~i ma ajuta pe mine Însumi sa ma schimb.
seria de autor
Lazarev Serghei Nikolaevici
DIA GNOSTICA REA KA RMEI
Au apârut:
cartea intai
SISTEMUL AUTDREGLARII
CÂMPURILOR
cartea a doua
KARMA PURA
cartea a treia
IUBIREA
cartea a patra
PRIVIRE ÎN VIITOR
cartea a cincea
RASPUNSURILAÎNTREBARI
cartea a $asea
TREPTE CATRE DIVINITATE
cartea a $aptea
TRANSCENDEREA FERICIRII
cartea a opta
DIALOGURI
cartea a noua
ÎNDRUMAR DE SUPRA VIETUIRÊ
În curând: carlea a zecea,
În care autorulincheie sistemul, ~iprimele tre; suplimente
video la "Diagnosticarea kannei".
Alte apari!ii:
-
EV $1 VALERlU POPA CANCERVL, BOMA INCVRABlLA'
(autar Petre Anca)
ÎN ACTE E$Tl VIV - valum de paezii
(autor Traian Cllin Uba)
ZORILOR ZABRANIC - valum de poezii
(autor Venera Antonescu)
r3
292
 :t2-y~
-',<."

GHID DE UTILIZARE A
SISTEMUL DE CARTE PRIN PO~TÀ- CASETELOR
PLATA RAMBURS

Puteti, comanda oricare din cartile

, aparute la Editura
...

Dharana ~i le ve\i primi prin po~ta În cel mai scur! timp.

Plata 0 ve\i face ramburs, la primirea coletului. Numero~i pacien!i, lucrand cu casetele, observa
Transmite\i comanda prin po~ta, telefon sau e-mail. particularitatea influen!ei acestora În compara!ie cu intorma(iile
prezentate În car!i. La mul!i se na~te Întrebarea: care dintre
Editura Dharana Bucure~ti, O.P.53 C.P:52
casete este mai bine sa le vizionezi? Din punctul meu de
Tel. 021.337.24.24
vedere, aceastâ Întrebare este asemânâtoare ClIurmâtoarea:
e-mail: busuioe@penet.ro "În
ce clasa sa ma Înscriu? Poate În clasa a zecea?'"
Lucrurile sunt destul de u~oare ~i la Îndemana min!ii
noastre, Însa sunt greu percepute de con~tiin!a ~i emo!iile
Cumparând În acest mod, benef,i,ciati de 10 %
noastre.
reducere din pretul de librarie.
Timp de douazeci de ani eu rn-am ocupat de cercetarea
serioasa a modului În care sa prezint informa(ia pe videocasete.
U~urin!a exterioara a prezentarii Îi induce În eroare pe mul!i
cititori, de aceea cei care doresc În mad serias sâ lucreze asupra
propriei persoane, eu cred ca trebuie sa aiba 0 atitudine
serioasa ta(a de prezentarea tuturor videocasetelor.
Cu stima,
Autorul