SCENETĂ la CENTENAR (15-25 minute)

INDICAȚII, ROLURI:
 16 bărbați politici (unii au nevoie de mustăți/bărbi care se
găsesc cu ușurință în comerț la preț simbolic, alții doar de costum și
pălărie/joben, unul cu coroană, unul/doi uniformă militară/costum
popular, unul preot) și 2 personalități feminine (una cu coroană și una
cu costum național cu cocardă). Sigur că, în lipsă de atâția băieți,
există varianta ca unele fete să joace roluri de bărbați cât și varianta
ca unii dintre băieți să joace mai multe roluri;
 plus prezentatori/prezentatoare civili sau în uniforma școlară
(în număr suficient încât să aibă toți din clasă un rol); un prezentator pentru fiecare personaj
istoric sau un prezentator pentru mai multe personaje istorice;
 se aliniază în ordinea de mai jos și nu pot greși când le vine rândul și fac un pas în față. Se
poate și varianta în care să nu fie pe scenă toți deodată ci prima dată basarabenii, apoi bucovinenii
și apoi ardelenii;
 la alegere, rolul poate fi citit sau memorat. Uneori cei din spate pot aplauda sau scanda;
 opțional se pot presăra și 1 – 2 – 3 cântece despre Basarabia, Bucovina, Transilvania și la
final „Îndemn la unire”.
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 1: Cea dintâi unită, Basarabia! Colegul nostru,
............, vă prezintă cuvintele basarabeanului Ioan Pelivan, care încă în 1911 declara:
IOAN PELIVAN: „Românism înseamnă luptă. Nu văd altă cale care să ducă la
biruinţă, decât numai prin luptă dârză de redeşteptare a conştiinţelor şi cultivarea forţelor.
Deocamdată, nu trebuie să ne preocupe decât unitatea neamului. Aceasta este ţinta de
milenii şi credinţa unui popor. La ea trebuie să ajungem! Numai atunci neamul românesc
unit va fi în stare să înlăture relele sociale care-l rod şi să-şi formeze rosturi de viaţă
nouă. Viitorul naţiei româneşti să fie plămădit de conştiinţa românească!”.

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 2: Colegul nostru, ..........., vă prezintă intervenția

basarabeanului Teofil Ioncu la Congresul Popoarelor din Rusia ținut la Kiev între 8 şi 14 septembrie
1917:
TEOFIL IONCU: „Salut Congresul Națiunilor în numele românilor din
Basarabia. Mulți ați auzit de moldoveni, dar puțini, cred, știu, că națiune
moldovenească nu există. Numele Moldova, moldoveni, este numai teritorial și nu
național, iar dacă noi numim moldovenești comitetele și organizațiile noastre, o facem
aceasta numai din punct de vedere tactic, fiindcă cuvântul român sună prea aspru în
urechile vrăjmașilor noștri. (...) România are interese tot așa de mari în Transilvania,
ca și în Basarabia.”

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 3: Colegul nostru, ............, ne redă ceea ce preotul

basarabean Alexei Mateevici, autorul poeziei „Limba noastră-i o comoară”, actual imn al Republicii
Moldova, spunea răspicat la Chișinău, la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia și de
dincolo de Nistru din 25 – 28 mai 1917:
ALEXEI MATEEVICI: „N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una,
aceeaşi cu cea de peste Prut! Aceasta să se ştie din capul locului, ca să nu mai vorbim
degeaba! Noi trebuie să ajungem numaidecât la limba românească. Lucrul drept poate
înflori numai dacă se întemeiază pe idei drepte. Trebuie să ştim de unde ne tragem, căci
altfel suntem nişte nenorociţi rătăciţi. Trebuie să ştim că suntem români, strănepoţi de-ai
romanilor. Aceasta trebuie să le-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi. Să-i
luminăm pe toţi cu lumina dreaptă“.
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 4: Congresul Militarilor Moldoveni din 20-27
octombrie 1917 de la Chișinău, consemna că „Moldovenii de peste Nistru vor primi 10 locuri în Sfatul
Țării” și cerea drepturi naționale pentru aceștia. Și în ziua de astăzi mult pătimesc acești români din
Transnistria. Iată cuvântarea țăranului transnistrean Toma Jalbă la Congresul Militarilor Moldoveni din
Chișinău, în interpretarea colegului ................:

TOMA JALBĂ (în costum militar sau în costum național): „Dar eu acum vă
întreb pe domniile voastre, fraţilor, fraţii mei şi neamurile mele, că noi suntem
moldoveni dintr-un sânge, cui ne lăsaţi pe noi? De ce suntem rupţi din coasta
Moldovei şi trăim pe celălalt mal al Nistrului? Noi rămânem ca şoarecii în gura
motanului? Frații noștri! Nu ne lăsați, nu ne lepădați şi nu ne uitaţi! Şi dacă ne veţi
uita, noi malul Nistrului îl vom săpa şi vom îndrepta apa pe dincolo de pământul
nostru!”.
Adunarea aplaudă în picioare strigând „Nu vă vom lăsa!”

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 5: Primul Congres al Moldovenilor din Stânga

Nistrului s-a ținut la Tiraspol în 17-18 decembrie 1917. La congres tricolorul a fost arborat de profesorul
Gheorghe Mare pe clădirea din Tiraspol unde se desfășura și a fost prezidat de Ștefan Bulat (tânăr
învățător transnistrean). Colegul nostru, ........., vă prezintă câteva din cele spuse atunci de Ștefan Bulat:

ȘTEFAN BULAT (în costum civil sau militar): „Fraţilor moldoveni,

Văd că s-a înfierbântat în vinele Dumneavoastră sângele cel frăţesc. Noi,
moldovenii din părţile acestea, am stat până acum ca într-o pădure întunecoasă.
Toţi s-au grăbit, fraţilor, să ia ceea ce le trebuia, numai noi am stat pe loc. Mă durea
inima că nu-i auzeam şi pe fraţii mei din ţinutul Hersonului şi al Podoliei. Unde
sunt ei? Unde sunt ei acum, când s-a copt pâinea pe deal şi când se cosesc snopii?
„Școală”, „biserică”, „judecăţi”, „oaste”, „pământ” şi „politică”. Noi dorim ca toate
acestea de aici încolo să fie moldoveneşti pentru noi și nu rusești.”

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 6: Învăţătoarea basarabeancă Elena Alistar,

originară din județul Izmail, a devenit prima româncă din istorie membră a unui parlament - Sfatul Țării.
Din 1909 a militat pentru unirea Basarabiei cu România, fiind și închisă pentru aceasta. În prima ședință a
Sfatului Țării din Chișinău din 21 noiembrie 1917, când corul a intonat cântecul „Deșteaptă-te române”,
Elena Alistar a pus o eșarfă tricoloră președintelui Sfatului Țării, Ion Inculeț. Colega noastră, ..................,
va prezenta apelul Acum ori niciodată din 11 februarie 1918 al Elenei Alistar:
ELENA ALISTAR (îmbrăcată în costum național): „…Noi trebuie să ne unim.
Orice moldovean, trebuie să înţeleagă aceasta şi să aducă orice jertfă pentru a înfăptui
unirea. Fiecare moldovean trebuie să dorească acum unirea cu România şi, astfel, să
formăm cu toţii o Românie nouă. Dacă nu ne-om uni acum cu frații noștri, apoi nu se
știe de va mai veni în viitor timp atât de potrivit și în veci vom fi blăstămați de urmașii
noștri, cari, cetind istoria, vor vedea că am putut făptui actul de unire și nu l-am făptuit.
Eu mă tem de acest blăstăm și strig în gura mare: Să ne unim!..”.
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 7: Ion Buzdugan, Secretar al Sfatului Ţării din
Basarabia, a redactat actul Unirii Basarabiei cu România. În 27 martie 1918 a dat citire declarației prin
care se propunea unirea, cu mâna dreaptă pe Biblia lui Şerban Cantacuzino. Interpreteză colegul nostru,
...............:
ION BUZDUGAN: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în
hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia
acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și
dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de
azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România. Trăiască unirea Basarabiei
cu România de-a pururea și totdeauna!” Toată asistența în picioare strigă: ”Trăiască
România! Trăiască Regele Ferdinand! Trăiască Regina Maria!
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 8: Colegul nostru, ............, ne prezintă telegrama
lui Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării din Basarabia, adresată regelui Ferdinand I:
IOAN INCULEȚ: În numele Sfatului Țării, care reprezintă poporul românesc din
Basarabia desrobit de jugul secular, aduc Majestății Voastre expresiunea credinței
neclintite a întregului popor românesc din România Răsăriteană, care în unire cu țara-
mumă vede chezășia desvoltărei sale libere, calea neîmpiedicată spre cultura
națională și dreptatea socială. — Al Majestății Voastre prea plecat servitor, —Ioan
Inculeț, Președintele Sfatului Țării din Basarabia

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 9: Basarabeanul Pantelimon Halippa a colaborat la

revista „Basarabia”, prima publicație română din Basarabia în paginile căreia a tipărit în 1906 „Deșteaptă-
te, române”. A devenit vicepreședinte al Sfatului Țării și apoi președintele acestuia. Colegul nostru,
............., vă prezintă cele scrise de Pan Halippa în niște memorii curajoase din 1967 și 1977 (cu doi ani
înainte să moară), către chiar Nicolae Ceaușescu:
PANTELIMON HALIPPA: „Noi, românii basarabeni, ne punem toată
nădejdea că în sfârșit românii din Moldova de Răsărit se vor uni cu fraţii lor de
dincoace de Prut. Nu avem dreptul să ne resemnăm, nici să tăcem, când este vorba de
sângele fraţilor noștri. Nu putem face astfel de tranzacţii cu nimeni. Nu putem să
trecem sub tăcere adevăruri vitale pentru existenţa neamului și ţării noastre.
«Complotul tăcerii» se va întoarce într-o zi împotriva noastră”.

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 10: Ilie Lazăr a fost românul maramureșan care a

pus steagul tricolor pe acoperișul primăriei din Cernăuți, comandantul unei unități militare austro-ungare
formată din români bănățeni care a trebuit să mențină ordinea în Transnistria. A fost cel mai tânăr delegat
la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, cel care a condus trupele care au eliberat Sighetul, capitala
Maramureşului istoric. A fost devotat chiar și în închisorile comuniste lui Iuliu Maniu și lui Ion
Mihalache. Colegul nostru, ......................, vă prezintă câteva mărturisiri scrise de Ilie Lazăr:
ILIE LAZĂR (civil sau în uniformă militară): „Am dezertat din armata austro-
ungară cu întreaga mea companie din 180 de români ca să ne alăturăm armatei
române. În Piața Cernăuților, Sextil Pușcariu îmi spune că orașul este ocupat de vreo
șapte sute galițieni. Mi-a spus că toți românii erau ascunși prin pivnițe. A doua zi,
unitatea mea era singura forță armată în întreg orașul. Într-o mașină ne-am urcat vreo
cinci tineri. Eu, cu un steag tricolor în mână. L-am somat pe generalul Fischer ca să
predea jandarmeria locotenentului român Dan. La poliție am instalat pe un domn
Tarangul, iar la Tribunal, ca președinte, pe un domn Ion Habon. După aceste acțiuni
rapide, eu și un tânăr arădean cu numele Nicoară ne-am urcat pe acoperișul primăriei
și am înfipt primul steag tricolor după 144 de ani. Ca primar am instalat pe un domn
profesor preot Sandru. Întreaga populație românească a orașului care era în fața primăriei, aplaudau și
cântau cântece patriotice.”
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 11: Bucovineanul Ion Nistor a redactat Actul
Unirii Bucovinei cu România și l-a citit în cadrul Congresului General al Bucovinei din 28 noiembrie
1918 în sala de marmură din Cernăuți a Reşedinţei Mitropoliei Ortodoxe Române. În rolul lui Ion Nistor
este colegul ..............
ION NISTOR: „După sforțări și jertfe uriașe din partea României și a
puternicilor și nobililor ei aliați, s-au întronat în lume principiile de drept și
umanitate pentru toate neamurile și când în urma loviturilor zdrobitoare monarhia
austro-ungară s-a zguduit din temeliile ei și s-a prăbușit și toate neamurile încătușate
în cuprinsul ei și-au câștigat dreptul la libera hotărâre de sine, cel dintâi gând al
Bucovinei dezrobite se îndreaptă către Regatul României, de care întotdeauna am
legat nădejdile dezrobirii noastre. De aceea, noi, Congresul General al Bucovinei,
întrupând suprema putere a Țării și fiind învestit singur cu puterea legiuitoare, în
numele suveranității naționale, hotărâm: unirea necondiționată și pentru vecie a
Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul
României.”
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 12: Iancu Flondor a fost președinte al Congresului
General al Bucovinei, întrunit la 15/28 noiembrie 1918 la Cernăuți, congres care a votat unirea cu
România. Colegul ............. ne prezintă telegrama trimisă de Iancu Flondor regelui Ferdinand:
IANCU FLONDOR: „Congresul general al Bucovinei, care întrupează
suprema putere a Ţărei, în numele Suveranităţii Naţionale, a votat astăzi în
unanimitate Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în hotarele ei istorice
cu Regatul României. Mulțumind Proniei Cereşti, că după o lungă şi dureroasă
aşteptare, ne-a învrednicit de a vedea ispăşită nelegiuirea ce s`a săvârşit acum 144
ani faţă de ţara noastră şi mândri că avem fericirea de a aclama pe Maiestatea
Voastră Domn liberator şi purtător de grijă al nostru, rugăm să ne primiți sub
sceptrul ocrotitor al Maiestăţei Voastre şi reînnodând firul rupt cu sălnicie înainte de
un veac şi jumătate, să reînnoiţi strălucirea Coroanei lui Ştefan. Maiestate, să trăiţi
mulţi şi fericiți ani! Preşedintele Congresului General al Bucovinei, Iancu Flondor”
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 13: În casa din Arad a lui Ștefan Cicio Pop a fost
sediul Consiliului Național Central Român care convocase și pregătise Marea Adunare Națională de la
Alba Iulia. Colegul .................. vă prezintă câteva cuvinte din discursul lui Ștefan Cicio Pop, președintele
Marelui Sfat Național Român și al Consiliului Național Român Central, discurs rostit în deschiderea
Adunării Națională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918:
ȘTEFAN CICIO POP: „Onorată Adunare Generală Națională, Marele
Sfat Național în ședința din 7/20 noiembrie a hotărât să convoace Adunarea
Națională a națiunii Române din Ardeal, Banat și Țara Ungurească. Locul cel
mai potrivit pentru această adunare este Alba-Iulia, această Mecă a
românismului, unde zac moaștele celor mai mari Martiri ai noștri: Horia,
Cloșca și Crișan, loc sfânt pentru întreaga suflare românească. Fraților,
acestea sunt momente înălțătoare, istorice și cine ar putea găsi cuvintele care
să zugrăvească tablourile ce le vedem și interpreta sentimentele ce le avem?”
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 14: Arădeanul Vasile Goldiş a scris Rezoluţia
Marii Adunări Naţionale, tot el a avut ideea Adunării Naţionale de la Alba Iulia şi tot el a citit acolo acest
cel mai important act al Unirii. În 14 decembrie 1918 Vasile Goldiş a prezentat Regelui Ferdinand actul
Unirii Transilvaniei cu România. A fost aşteptat în Gara de Nord de Rege şi Guvern. Colegul ............. vă
va prezenta două fraze din declaraţie și din mesajul lui Vasile Goldiş către rege:
VASILE GOLDIŞ: ,,Naţiunile trebuiesc liberate. Între aceste
naţiuni se află şi naţiunea română din Ungaria, Banat şi Transilvania.
Dreptul naţiunii române de a fi liberă îl recunoaşte lumea întreagă, îl
recunosc acum şi duşmanii noştri de veacuri. Dar odată scăpată din
robie, ea aleargă în braţele dulcei sale mame. Nimic mai firesc în
lumea aceasta. Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea cu Ţara-
Românească. După drept şi dreptate Românii din Ungaria şi
Transilvania dimpreună cu toate teritoriile locuite de dânşii trebuie să
fie uniţi cu Regatul Român.” (Urale) (întorcându-se spre rege) ,,Majestate, Românii din Transilvania,
Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor legali la Alba Iulia, în ziua de 1 Decembrie
1918, au decretat unirea lor şi a acestor teritorii cu Regatul Român. Prin această unire, după aceea a
Basarabiei, apoi a Bucovinei, s-a împlinit visul de o mie de ani al neamului românesc: Unirea într-un
singur Stat a Tuturor Românilor.”
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 15: Colegul ............. va prezenta o frază din
răspunsul Regelui Ferdinad către Vasile Goldiş:
REGELE FERDINAND: ,,Ne-aţi adus nu numai dorul împlinit al
câtorva milioane de suflete, ne-aţi adus inimile lor şi în primirea plină de
dragoste frăţească ce aţi găsit-o la noi, aţi putut simţi pulsul ţării mume, ce
bate în acelaşi ritm cu al vostru. După Basarabia şi Bucovina, mai lipsea o
piatră dintre cele mai scumpe: Ardealul, cu ţinuturile din Ungaria locuite
de români. Azi ne-aţi adus şi această ultimă piatră a clădirii, care
încoronează marea operă de unire. Putem privi cu încredere în viitor, căci
temeliile sunt puternice.”
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 16: Colega ............ vă va prezenta câteva din
cuvintele Reginei Maria.
REGINA MARIA: ,,Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi
durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări
le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei
soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu
mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită,
iubită şi pricepută.”

PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 17: Colegul .......... vă va prezenta ce i-a declarat

Primul-Ministru Ion I.C.Brătianu lui Vasile Goldiş cu acea ocazie:
I.I.C.BRĂTIANU: ,,Vă aşteptăm de o mie de ani şi aţi venit ca să nu
ne mai despărţim niciodată. Sunt în viaţa unui neam clipe de fericire atât
de mari încât ele răscumpără veacuri întregi de suferinţă. Fraţilor, fiţi
bineneviţi, vă facem această onoare atât noi cât şi toţi românii de
pretutindeni. Această Unire o strigă toţi morţii noştri şi cei din câmpiile
Turdei şi cei din Apuseni, dar şi cei din Carpaţi şi de la Siret”
PREZENTATOR/PREZENTATOARE NR. 18: Vasile Stroescu a fost boier basarabean,
specialist în drept, cel mai mare filantrop român. În 1899 rușii îi resping oferta sa de a ceda toată averea
pentru şcoli şi biserici în limba română în Basarabia. După 1902, trecând în România, a donat milioane şi
milioane de ruble şi apoi milioane și milioane de lei pentru școli în Suceava, Botoşani, Dorohoi şi Neamţ
și pentru Catedrala Mântuirii Neamului din București. După 1906 a donat multe milioane de coroane sau
florini pentru şcoli, biserici, spitale, burse, biblioteci și pentru ţărani nevoiaşi din Ardeal, Banat, Crișana și
Maramureș. A finanţat şi primul ziar de luptă naţională de la Chişinău, „Cuvânt Moldovenesc”. Era
membru şi al Ligii pentru eliberarea românilor din Timoc şi Macedonia. Avea o modestie ieșită din
comun. Refuza mulțumirile publice și nu accepta ca numele său să fie dat unor edificii
pe care le-a finanțat. Vasile Stroescu, a prezidat Primul Parlament al Tuturor
Românilor întrunit în 20 noiembrie 1919. Colegul .................... ne prezintă câteva
replici din discursul lui Vasile Stroescu:
VASILE STROESCU: „În viaţa noastră, în lucrările noastre, trebuie să avem
inimă, gânduri şi mâini curate. În incinta acestui lăcaş (parlament) trebuie să intrăm ca
în biserică în faţa sfintei cuminecături. Toate patimile, gândurile egoiste, urile să le
lăsăm la pragul intrării şi să intrăm cu gândul numai la binele şi propăşirea neamului
românesc şi ţării noastre.”
„Carte şi iar carte! Şcoli şi iară şcoli! Biserici şi iar biserici! Prin ele ne vom ridica
sufletul şi vom fi stăpâni pe cunoştinţe... Eu îs cu totul la dispoziţiunea ţării mele cu mintea cât mi-a dat
Dumnezeu, cu toată inima şi cu toată averea mea... Eu ţin la folosul naţiunii, nu la fala mea... Soarta
poporului român din Basarabia, se află în mâinile noastre, să voim şi vom face totul.”
Scenetă propusă de Viorel Dolha, învățător la Colegiul Național „Vasile Goldiș” Arad,
președintele Asociației Generale a Învățătorilor din România www.invatatori.ro
ÎNDEMN LA UNIRE
muzica şi versurile aparțin directorul liceului „Prometeu” din Chișinău, domnul Aurelian Silvestru

Nu, nu mai suportăm

Jugul ce ni-l pun
E trist să ai o Ţară dezbinată, Cei lipsiţi de neam!
E trist să fii în casa ta străin Hai să ne ridicăm
Şi fratele să-ţi stea rănit la poartă, Şi să-nfăptuim Unirea!
Ca un Hristos căzut între păgâni. E trist să ai o Ţară dezbinată,
Nu, nu mai suportăm E trist să fii în casa ta străin
Jugul ce ni-l pun Şi fratele să-ţi stea rănit la poartă,
Cei lipsiţi de neam! Ca un Hristos căzut între păgâni.
Hai să ne ridicăm Nu, nu mai suportăm
Şi să-nfăptuim Unirea! Jugul ce ni-l pun
Suntem urmaşii Daciei creştine, Cei lipsiţi de neam!
Uniţi în libertate pentru veci. Hai să ne ridicăm
Se vor topi puhoaiele străine Şi să-nfăptuim Unirea!
Ca gheaţa din siberiile reci.
Videoclip https://www.youtube.com/watch?v=JSIdVOf3Z38

Videoclip varianta fără orchestră https://www.youtube.com/watch?v=J76Uwlplc3A

Videoclip NEGATIVUL https://www.youtube.com/watch?v=MLzHMe5lV0s

PS: Pe www.invatatori.ro găsiți și modele de DECLARAȚII LA CENTENAR ale clasei/școlii

dumneavoastră care pot fi semnate de elevi și profesori.