Conceptul de stres profesional

Stresul este perceput ca o problemă curentă, aproape de neevitat, cu care majoritatea persoanelor se confruntă zilnic pe toate planurile. În acest
domeniu, un sector aparte, datorită multiplelor implicaţii, îl constituie stresul ocupaţional. În pofida dezvoltărilor teoretice sau practic aplicative
abordate de specialiștii din diverse domenii de-a lungul timpului, problematica stresului oferă în continuare, poate azi mai mult decât altădată,
posibilitatea şi necesitatea unor noi deschideri analitice şi investigative care să conducă spre un control mai eficient al acestuia. Între profesiile afectate
puternic de stres, potrivit studiilor, profesorii se află pe unul din locurile fruntaşe. Sănătatea mentală a cadrelor didactice îşi pune amprenta asupra
actului instructiv –educativ şi implicit asupra elevilor, asupra personalităţii acestora. Cercetările demonstrează numeroasele implicaţii ale distresului
emoţional în etiologia diferitelor tulburări şi dezechilibre mintale şi emoţionale care se răsfrâng asupra performanţelor profesionale ale cadrelor
didactice. Conştientizând responsabilitatea profesorului şi implicaţile unor disfuncţiuni ale personalităţii acestuia asupra elevilor, nu întâmplător s-a
impus obligativitatea examenului psihologic anual.

Situațiile de stres
Stresul poate fi generat de catre o diversitate de situatii sau evenimente, de la modificarea comportamentului, a obiceiurilor de somn sau de
hranire pana la decesul partenerului de casatorie, a parintilor sau a copiilor. Volumul de stres indus de acesti stresori depinde nu doar de perceptia
individului, cat si de factori precum tipul de stresori si, intensitatea si durata acestora. J. Weitz considera ca o situatie poate deveni stresanta in
urmatoarele conditi: a) solicitarile sunt atat de numeroase incat impiedica prelucrarea adecvata a informatiei, supraincarcarea traducandu-se de cele mai
multe ori prin degradarea performantelor;b) situatia este perceputa ca fiind potential periculoasa, motiv pentru care subiectul se simte amenintat;c) in
cazul in care subiectul este izolat, acesta resimtind restrangerea libertatii; d) cand subiectul este impiedicat sa-si desfatoare activitatea si are sentimentul
de frustrare; e) cand presiunea grupului se exercita de asa natura incat trezeste teama de esec, de dezaprobare.
Stresul anticipativ este acel tip de stres pe care îl experimentezi atunci când îți faci griji cu privire la viitor. Uneori acest tip de stres poate fi
centrat pe un eveniment care urmează să aibă loc, o eventuală prezentare pe care o vei susține.Cea mai eficientă tehnică de a combate acest tip de stres
este vizualizarea pozitivă, ceea ce înseamnă că îți imaginezi că evenimentul va decurge bine, pornești la drum cu gânduri pozitive. Stresul situațional
apare atunci când te afli într-o împrejurare înfricoșătoare, pe care nu o poți controla. Cel mai concret exemplu este o situație de urgență.Conflictele, la
rândul lor, reprezintă o mare sursă de stres situațional, la fel ca și deciziile importante pe care trebuie să le iei pe moment

Studiu de caz
In situatiile de testare (examene, teze sau teste obisnuite), unii copii tind „sa uite tot”, chiar daca inainte de examen stiau materia foarte bine.
Blocajele de acest fel apar din cauza stresului ridicat, nu din cauza problemelor de atentie sau problemelor intelectuale ale copiilor. A obtine
performante sub presiune devine o abilitate de care copiii au nevoie de la varste din ce in ce mai mici. In timp ce unii copii se descurca excelent sub
presiune, altii (majoritatea) vor avea nevoie de ajutor pentru a se adapta la acestea.