Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
28% 25% 22% 20% 18% 15% 15% 0% 0% 0%
Pentru determinarea venitului impozabil este necesar de a clarifica care dintre cheltuielile
efectuate se permit spre deducere din venitul brut.
Potrivit art 24 CF se deduc cheltuielile ordinare si necesare, achitate sau suportate de
contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător (art. 24).
Cheltuielile ordinare şi necesare rezultă din profilul de activitate a agentului economic. Unele
tipuri de cheltuieli pentru unii agenţi economici pot fi determinate ca cheltuieli ordinare şi
necesare, iar pentru alţi agenţi economici cheltuieli respective nu sunt recunoscute în scopuri
fiscale.
Pentru calcularea uzurii toate mijloacele fixe se clasifică în cinci categorii. Fiecare categorie a
mijloacelor fixe reprezintă comasarea a mai multor grupe de mijloace fixe similare după
termenul de exploatare şi norma uzurii. Pentru fiecare categorie este stabilită norma de uzură,
care se calculează din valoarea mijlocului fix la începutul perioadei de gestiune.
Termenii de exploatare,
Categoria Norma uzurii, % conform clasificatorului de
MF, ani
I categorie 5 Mai mult de 40 ani
II categorie 8 De la 25 pînă la 39 ani
III categorie 10 De la 20 pină la 24 ani
IV categorie 20 De la 10 pină la 19 ani
V categorie 30 De la 1 an pînă la 9 ani
Mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulţirea bazei
valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune cu norma de uzură respectivă.
Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se determină ca baza valorică a
mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune, majorată cu valoarea de intrare a mijloacelor
fixe nou-procurate sau create cu forţe proprii, ajustată cu suma corectărilor şi micşorată cu suma
din comercializarea lor sau cu baza valorică ajustată în cazul donaţiei, ieşirii forţate sau
lichidării.
Pentru proprietatea raportată la categoria I calcularea uzurii se efectuează pentru fiecare obiect.
Pentru proprietatea raportată la categoriile II-V calcularea uzurii se efectuează prin aplicarea
normei de uzură la baza valorică a categoriei respective (la totalul MF din categoria respectivă).
Specific pentru metoda de calculare a uzurii în scopuri fiscale este, că nu se ţine cont de
momentul întrării sau a ieşirii mijloacelor fixe din uz.
Dacă la sfîrşitul anului fiscal la o categorie oarecare de mijloace fixe nu se află nici o proprietate
sau valoarea celor rămase este mai mică de 3000 lei, atunci valoarea restantă urmează a fi redusă.
Ex.
Valoarea
Valoarea Ieşiri Uzura
Întrări Valoarea rezidual
rezidual de MF MF
de MF reziduală ă la
Categori Norma ă la Corec- pe pentru
pe la sfîrşitul începutu
a MF uzurii începutu tări parcur anul
parcursu anului l anului
l anului sul fiscal
l anului fiscal fiscal
fiscal anului respectiv
următor
1 2 3 4 5 6 7=3+4+5- 8=7*2 9=7-8
6
V 30% 3640 1840 1840 1840 0
Cheltuielile de reparaţie a MF
Cheltuielile de reparaţie a MF se permit în limita de 15% de la baza valorică a grupului respectiv
la începutul anului fiscal. În caz că suma cheltuielilor de reparaţie depăşesc 15%, atunci suma ce
corespunde depăşirii se capitalizează valoarea MF.
Ex. Din tabelul de mai sus avem: Valoarea oficiului a SRL Codru este de 250000lei. Pe
parcursul anului fiscal s-a efectuat reparaţie în mărime de 54500 lei. Norma de cheltuieli
constituie 37500= (250000*15%). Depăşirea normei constituie 17000=(54500-37500). Cu suma
depăşirii s-a majorat baza valorică a MF respectiv.
Cheltuielile de delegaţii
Deducerea cheltuielilor de delegaţii se efectuează în conformitate cu normativele prevăzute
Regulamentul cu privire la detaşarea în străinătate a personalului instituţiilor şi agenţilor
economici, aprobat de Hotărîrea Guvernului RM Nr. 836 din 24 iunie 2002.
Ex. S.R.L. Codru a delegat D-l Garştea in Germania pentru a încheia un contract de colaborare
cu furnizorii. Durata deplasării 4 zile. Normativele pentru cazare şi deurne constituie 46 şi 28
Euro în zi respectiv. La reîntoarcere în ţară D-l Garştea a prezentat decont de avans şi nota de
plată la hotel de 240 euro. Normativul fiind de 46 euro/zi*4zile=184 euro. Depăşirea
cheltuielilor de cazare constituie 56 euro. Cursul de schimb al BNM este 16,35. Depăşirea
cheltuielilor de cazare în valută naţională constituie 915,60 lei. Cu această sumă urmează să fie
diminuate cheltuielile întreprinderii în scopuri fiscale.
Cheltuielile de reprezentanţă
Deducerea cheltuielilor de reprezentanţă se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu
privire la limitarea cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut,
aprobat de Hotărîrea Guvernului RM nr. 130 din 6 februarie 1998.
La aceste cheltuieli se atribuie:
• Cheltuielile de primire a delegaţiilor;
• Cheltuielile de încheiere a contractelor, etc.
Suma limită a cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut reprezintă:
- 0,5% din venitul brut obţinut în urma realizării mărfurilor;
- l % din alte tipuri de venit brut fără TVA şi acci
Ex.Veniturile din vînzări ale S.R.L. Codru au costituit 4250 mii lei. Veniturile din darea în
chirie a proprietăţii 35 mii lei. Dividende de la agenţii economici nerezidenţi -14 mii lei.
Diferenţe de curs valutar 22 mii lei.
4250 mii lei*0,5%=21250 lei
(35+14+22)mii lei*1%= 710 lei
Limita cheltuielilor de reprezentanţă total 21250+710=21960lei.
Cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice se efectuează în conformitate cu Hotărîrea
Guvernului RM „Cu privire la cheltuielile privind asigurarea agenţilor economici şi
persoanelor fizice, care desfăsoară activitate de întreprinzător, permise spre deducere din
veniturile obţinute din activitatea de întreprinzător în scopuri fiscale” Nr. 484 din 4 mai
1998.
Deducerea cheltuielilor de asigurare a persoanelor juridice se reglementează de Regulamentul cu
privire la cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice, permise spre deducere din venitul brut
aferente activităţii de întreprinzător în scopul impozitării.
Cheltuieli pentru donaţii în scopuri filantropice
Donaţiile în scopuri filantropice vor fi deduse numai în cazul în care ele pot fi confirmate în
modul stabilit prin "Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru
scopuri filantropice" aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 489 din 04 mai 1998. Se
permite de a deduce nu mai mult de 10% din venitul impozabil.
Prin acordarea înlesnirilor fiscale se urmăreşte scopul de a crea condiţii privilegiate de activitate
pentru unele categorii de contribuabili, în acest mod statulsusţine agricultura, micul business,
cercetările ştiinţifice şi alte ramuri strategice ale economiei naţionale.
În categoria întreprinzătorilor ce beneficiază de înlesniri fiscale putem menţiona:
a) Întreprinderile micului business;
b) Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) GŢ;
c) Cooperativele agricole de prestări servicii;
d) Agenţii economici ce efectuează investiţii
e) Rezidenţii zonelor economice libere;
f) Autorităţile şi instituţiile publice;
g) Organizaţiile necomerciale.
Înlesnirile fiscale pentru categoriile de contribuabili specificate în punctele a), b), c) şi d) sunt
acordate în baza articolului 49 al Codului Fiscal, articolului 24 al Legii pentru punerea în
aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal
Agenţii micului business sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe un termen de 3 ani, în
cazul când îndeplinesc următoarele condiţii:
1. Dacă depune de o cerere la Serviciul Fiscal de Stat;
2. Dispun de un număr mediu anual de salariaţi de la l la 19 persoane;
3. Suma vânzărilor nete anuale nu depăşeşte 3 000 000 lei;
4. Nu admit restanţe la bugetul public naţional
La expirarea termenului de 3 ani din momentul acordării scutirii agenţii micului business, care
obţin venit de ia comercializarea producţiei (serviciilor) proprii, au dreptul la o reducere cu 35%
a cotelor impozitului pe venit în decurs de 2 ani.
Gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) li se acordă scutire la plata impozitului pe venit pe 3 ani şi
ulterior au dreptul la reducere cu 35% a cotelor impozitului pe venit pe un termen de 2 ani cu
condiţiile:
• Dacă depunece o cerere la Serviciul Fiscal de Stat;
• Dacă nu au sau au stins toate restanţele la impozitul funciar;
• Dacă au achitat impozitul funciar în termenele stabilite de legislaţia fiscală. Această facilitate
este acordată gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) fără a se ţine cont de:
- Numărul salariaţilor;
- Volumul producţiei (serviciilor prestate);
- Alte condiţii şi limitări prevăzute pentru agenţii micului business.
Cooperativele agricole de prestări servicii înfiinţate în conformitate cu art. 87 din Legea 73-
XV din 12.04.2001 Privind cooperativele de întreprinzător sunt scutite de impozite cu condiţia că
cel puţin 75% din valoarea totală a livrărilor cooperativei constituie valoarea mărfurilor şi
serviciilor livrate membrilor acestei cooperative şi valoarea mărfurilor livrate cooperativei de
către membrii acesteia (art. 49 alin. 10 al Codului Fiscal).
Conform art. 51 al Codului Fiscal sunt scutite de impozitul pe venit autorităţile şi instituţiile
publice finanţate din:
• Bugetul de stat;
• Bugetul unităţilor administrativ-teritoriale;
• Bugetul asigurărilor sociale de stat.
Conform art. 52 al Codului Fiscal organizaţiile necomerciale sunt scutite de
impozitul pe venit în cazul când activitatea lor corespunde următoarelor cerinţe:
• Sunt înregistrate în conformitate cu legislaţia;
• în documentele de constituire sunt indicate genurile de activitate concrete,
desfăşurate de această organizaţie necomercială;
• în documentele de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea venitului sau
proprietăţii între membrii organizaţiei, între fondatori sau persoane particulare;
• întregul venit din activitatea prevăzută se foloseşte în scopul prevăzut de
documentele de constituire;
• Nu folosesc vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al
organizaţiei, fondator sau persoane particulare;
• Nu susţin propaganda politică şi nu folosesc vreo parte din venit pentru finanţarea acesteia.
în categoria organizaţiilor necomerciale scutite de impozit pe venit se include:
• Instituţiile care activează în sfera ocrotirii sănătăţii, învăţământului, ştiinţei şi culturii;
• Organizaţiile sindicale, religioase, asociaţiile de economii şi împrumuturi ale cetăţenilor,
• Societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor, precum şi întreprinderile create pentru realizarea
scopurilor statutare ale acestor societăţi, societăţile veteranilor şi alte asociaţii obşteşti;
• Barourile şi uniunile avocaţilor, uniunile şi asociaţiile notarilor şi camerele notariale;
• Partidele şi alte organizaţii social-politice.
Venituri Cheltuieli
totale totale (clasa
RF = -
(Clasa VI de VII de
conturi) conturi)
rezultatul
din
Ajustările Ajustările
RFajust = activitatea + -
veniturilor cheltuielilor
economică-
financiară
cheltuielile
perderile
de cheltuielile facilitaţile
fiscale ale
Vimp = RFajust - sponsorizare - documentar - - acordate
anilor
si neconfirmate din venit
precedenţi
filantropice
Impozit pe
= Vimp x Cota
venit
10. Se calculează facilităţile acordate din suma impozitului pe venit.(anexa 3.3)
11. Se determină sarcina fiscală a contribuabilului la impozitul pe venit
Impozit pe Facilităţile
Sarcina fiscală = -
venit din impozit
12. Se determină trecerile în cont a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată, dacă reţinerile
respective sunt confirmate prin documentele necesare. (anexele nr. 4D şi nr.5D). Impozitul pe
venit reţinut la sursa de plată cuprinde:
a. Impozitul reţinut la sursa de plată în Republica Moldova, care se trece în cont în mărime
deplină.
b. Impozitul reţinut la sursa de plată în străinătate, care se trece în cont în limita ponderii
venitului obţinut peste hotare în totalul venitului impozabil.
Ex. SRL Codru a obţinut venit investiţional în străinătate în mărime de 20 mii lei. Venitul
reţinut la sursă în ţara de origine a venitului este de 4,4 mii lei. Venitul impozabil este de 540
mii lei. Impozitul pe venit constituie 81,0 mii lei =(540 mii lei X 15%).
- Determinăm ponderea veniturilor obţinute în străinătate în totalul
venitului impozabil : 20000/540000 x 100%* =3,7%
- Determinăm limita impozitului pe venit achitat în străinătate, care poate
fi trecut în cont la plata impozitului în RM: 81000*3,7%=2997 lei
Prin urmare, din suma impozitului pe venit achitată peste hotare 4400 lei va fi
recunoscută în RM 2997 lei.
13. Se i-a în calcule şi suma impozitului achitat în rate pe parcursul anului fiscal (conform
art.84 al CF).
14. Se determină relaţiile contribuabilului cu buget la sfîrşitul anului fiscal prin diminuarea
sarcinii fiscale cu trecerile în cont a impozitului achitat pe parcursul anului fiscal.
Impozitul
Impozitul
pe venit Impozitul
Sarcina achitat la
spre plată = - - achitat în
fiscală sursa de
(sau spre rate
plată
restituire)
Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care sunt obligate să achite
impozitul pe venit în rate, dispun de dreptul de a achita impozitul respectiv în două etape: 1/4 din
suma impozitului pe venit - până la 31 martie şi 3/4 din această sumă -până la 31 decembrie ale
anului fiscal.
Dacă contribuabilul planifică:
• Să presteze servicii, din care se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată, sau
• Achitarea prealabilă a dividendelor, din care urmează a se reţine impozitul pe venit, sau
• Obţinerea venitului din investiţii şi financiar de peste hotare, din care se va reţine impozitul
pe venit la sursa de plată, atunci la determinarea sumei impozitului pe venit ce urmează a fi
achitată în rate reieşind din indicatorii prognozaţi, trebuie de luat în considerare suma
impozitului pe venit aferentă reţinerii la sursa de plată pe parcursul anului fiscal.