Facultatea de Management, Academia de Studii Economice din Bucuresti

Serviciul Turistic din Romania

Voicu Cosmin Nicusor

Grupa 165

Seria C
Cuprins:

• Introducere……………………………………………………………………………….3

• Ce este serviciul turistic……………………………..……………………….…..4

• Cum functioneaza serviciul turistic……………………………………………...4

• Principalele prestatii de servicii……………………………………………….....5

• Date despre serviciul turistic din romania…………….……………………….7

• Concluzii……………………………………………………………….………..11

• Bibliografie………………………………………………………….…………..12
• Serviciul turistic se prezintă ca un ansamblu de activităţi ce au ca obiect satisfacerea
tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează şi în legătură cu aceasta. O
parte a activităţilor ce dau conţinut prestaţiei turistice vizează deci acoperirea unor
necesităţi obişnuite, cotidiene (odihnă, hrană), altele prezintă caracteristici specifice
turismului şi respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia.
• Prin natura lui, serviciul turistic trebuie să asigure condiţii pentru refacerea capacităţii de
muncă, simultan cu petrecerea plăcută şi instructivă a timpului liber; de asemenea, el
trebuie astfel conceput încât, în urma efectuării consumului turistic, individual să
dobândească un plus de informaţii, cunoştinţe, chiar deprinderi noi. Numai astfel se poate
vorbi de un conţinut al prestaţiei turistice în concordanţă cu cerinţele epocii moderne, cu
exigenţele turismului contemporan. Iar în condiţiile actuale ale ţării noastre, angajate pe
coordonatele unei noi dezvoltări, o asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor
imprimă turismului caracterul unui important instrument în realizarea unei noi calităţi a
vieţii.
• O altă cerinţă a consumului turistic, la care serviciul turistic, prin conţinutul său, este
chemat să contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca
rezultat al creşterii productivităţii muncii şi perfecţionării proceselor de conducere, al
promovării pe scară largă a progresului ştiinţific şi tehnic se reduce săptămâna de lucru,
se măresc dimensiunile timpului liber, zilnic şi săptămânal.
• În perioada contemporană, se manifestă un proces continuu de îmbogăţire a conţinutului
prestaţiei turistice cu noi tipuri de activităţi – proces specific şi turismului românesc – ca
expresie a receptivităţii şi adaptabilităţii turismului la schimbările intervenite în structura
nevoilor de consum, a creşterii rolului în formarea şi educarea oamenilor. Ele se pot
clasifica în grupe relativ omogene, operând cu mai multe criterii.
• Ca atare, serviciile turistice prezintă o serie de caracteristici, decurgând din modul
particular de realizare a activităţii, din natura muncii desfăşurate în domeniul turismului.
Unele dintre aceste caracteristici sunt comune tuturor componentelor terţiarului - ceea ce
subliniază o dată în plus apartenenţa turismului la acest sector având doar concretizare
distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice. Acestea din urmă sunt
determinate de natura deosebită a ofertei şi cererii turistice, de felul cum se realizează
întâlnirea lor, de condiţiile în care au loc actele de vânzare-cumpărare.

• Importanta tot mai mare pe care o au serviciile in activitatea economica a reclamat

definirea acestui fenomen, pornind de la definitia notiunii de servicii, problema aparent
usor de abordat.
• Serviciul turistic se prezintă ca un ansamblu de activităţi ce au ca obiect satisfacerea
tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează şi în legătură cu aceasta. O
parte a activităţilor ce dau conţinut prestaţiei turistice vizează deci acoperirea unor
necesităţi obişnuite, cotidiene (odihnă, hrană), altele prezintă caracteristici specifice
turismului şi respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia.

• Diversitatea explicarii conceptului de servicii se datoreaza atat criteriului sau

criteriilor care sunt considerate de autori a fi definitorii sau incercarii de a surprinde
caracteristici ale serviciilor sau a diferitelor genuri de activitati de natura serviciilor.
Diversitatea este datorata, de asemenea, si intentiei de a formula definitii cu un grad
mare de generalitate sau analitice, ori de a explica notiunea in raport, in disonanta cu alti
termeni, cu alti factori.

• Viitorul nu poate fi conceput in absenta acestora, fiind impetuos necesar sa se ia

in considerare doua aspecte:

• · importanta si sfera de cuprindere a ofertei in procesul economic:

redobandirea increderii in producator si in activitatile sale asumatoare de risc;

• · riscul - ca factor pozitiv si sfidarile incertitudinii: o atitudine de gandire si o

filozofie pentru stimularea progresului.

Caracteristicile serviciilor turistice

• Serviciile reprezinta un domeniu particular de activitate in cadrul economiei si
cunoasterea principalelor caracteristici, trasaturi ce decurg din specificul muncii permit
identificarea si delimitarea lor in raport cu celalalte componente ale activitatii
economico-sociale.
• Turismul reprezinta unul dintre domeniile sectorului tertiar unde nu se opereaza cu
servicii pure, intreaga activitate avand un caracter complex fiind de fapt o intreaga
combinatie de elemente tangibile si intangibile. Mai mult unele dintre servicii au
existenta de sine statatoare si se adreseaza cu prioritate populatiei rezidente.
• Este important a se mentiona inainte de a incepe a enumera trasaturile, ca acestea nu se
vor regasi in totalitate la fiecare serviciu in parte datorita faptului ca sfera serviciilor este
foarte larga si eterogena.
• In primul rand serviciile se caracterizeaza prin imaterialitate, manifestandu-se sub forma
unor activitati, numai in contact cu cererea. Comertul cu servicii a mai fost numit si
„comertul invizibil” intrucat frontierele si barierele vamale sunt permeabile fapt ce
conduce si la dificultati in cuantificarea schimburilor in balantele de plati. Caracterului
imaterial ii poate fi asociat si o alta caracteristica si anume nestocabilitatea, acestea
neputand fi pastrate pentru un consum ulterior. Aceasta caracteristica prezinta atat
dezavantaje cat si avantaje mai ales datorita eliminarii cheltuielilor si dificultatilor legate
de distributia fizica. De asemenea, daca la un anumit moment sau intr-un anumit loc ,
cererea de servicii este mai mare decat oferta, aceasta situatie va putea duce la cresterea
si/sau la nesatisfacerea cererii pentru o anumita categorie de clienti.
• Pentru imbunatatirea acestei situatii se utilizeaza o serie de strategii care vizeaza atat
cererea cat si oferta.
• In ceea ce priveste cererea aceste directii de diminuare a efectului constau in tarife
diferentiate (de exemplu in turism in extrasezon mai scazute); se stimuleaza prin oferte de
servicii speciale pentru retinerea oamenilor de afaceri (care in general stau in timpul
saptamanii) si pentru week-end; servicii complementare oferite pe perioadele de varf;
dezvoltarea de automate cum este cazul pentru anumite servicii bancare cat si de diverse
sisteme on-line de rezervari.
• In ceea ce priveste oferta exista si aici cateva solutii ce pot ameliora acest efect:
angajarile part-time (mai ales in restaurante sau magazine in perioadele de varf), angajari
temporare, in turism, sau de colaborare; stimularea participarii consumatorilor la
prestarea serviciului (autoservirea din magazine).
• De asemenea lipsa posibilitatii consumatorului de a le cunoaste si evalua inainte, conduce
la neincredere si retinere. Depasirea acestei situatii impune eforturi indreptate atat spre o
mai buna cunoastere de catre client a serviciului turistic (promovarea chiar agresiva), dar
si o „tangibilizare” a acestora.
• Serviciile nu pot fi percepute, evaluate utilizand unul dintre simturile fizice. Ca
si nestocabilitatea, intangibilitatea nu face altceva decat sa scada increderea clientului in
acest serviciu, sa genereze un complex de probleme, facandu-se astfel eforturi de
castigare prin adaugarea unei evidente fizice exprimate prin calitatile personalului,
caracteristicile echipamentelor etc.
• Simultaneitatea producerii si consumului este o alta caracteristica ce este considerata
cea mai reprezentativa si se regaseste la aproape toate serviciile. Aceasta caracteristica
este determinata de imaterialitatea serviciului turistic ceea ce face sa se impuna prezenta
in acelasi loc a prestatorului si a beneficiarului, a concomitentei executiei si consumarii
lor. De asemenea nu se pune problema returnarii serviciului furnizat odata ce decizia de
cumparare a fost luata.
• Din acest mod de desfasurare rezulta si inseparabilitatea de persoana prestatoare. Astfel
trebuiesc indeplinite doua conditii de baza: contactul direct intre producator si beneficiar
si participarea activa a clientului – consumator la realizarea serviciului. Astfel calitatea
serviciilor depinde de nivelul calificarii profesionale ale prestatorului, de indemanarea,
talentul si corectitudinea acestuia. De asemenea inseparabilitatea limiteaza posibilitatile
de diversificare a serviciilor (un lucrator nu poate executa decat un numar redus de
operatiuni). La toate acestea se adauga si faptul ca patrunderea progresului tehnic in
sectorul serviciilor se face mai lent si cu eforturi mai mari.
• O alta caracteristica decurge din dependenta de persoana prestatoare, ceea ce duce la o
pondere mare a cheltuielilor cu munca vie. Proportia este mult mai mare decat in alte
domenii ale sectorului tertiar. Ca un efect negativ la aceasta situatie apare patrunderea
procesului tehnic foarte lent, cu eforturi foarte mari. Cu toate acestea in ultima vreme s-a
inregistrat o crestere notabila a utilizarii calculatorului in efectuarea operatiunilor de
rezervare, in activitatea de zi cu zi a agentului de turism.
• Din categoria trasaturilor specifice vom incepe cu personalizarea serviciilor , aceasta
particularizare realizandu-se la nivelul grupului sau chiar al individului. Aceasta
personalizare este datorata comportamentului diferit al turistilor fata de un anumit obiect,
locatie sau serviciu. Aceasta caracteristica este mai predominanta la turistii ce calatoresc
pe cont propriu. In cazul in care se va alege varianta de grup, particularizarea se va face
 la nivelul grupului. Ceea ce confera un alt statul turistului este si aceasta „unicitate” a
produsului reducandu-se posibilitatea de copiere. Prin aceasta varianta este realizat
„confortul psihologic” al turistului. Experienta a demonstrat ca aceasta personalizare nu
duce la renuntarea unor componente „standarde” fata de care sa se stabileasca tipurile de
baza ale prestatiei sau nivelele de calitate.
• Serviciile prezinta si caracteristica de eterogenitate determinata de continutul complex a
acestora. Ea apare in relatie atat cu intreg sistemul serviciilor turistice, cat si cu fiecare in
parte si este rezultatul dependentei acestora de dotarile materiale si persoana prestatoare.
Caracteristica de eterogenitate este o trasatura distinctiva determinata de continutul
complex al acestora.
• Prestatiile turistice se mai caracterizeaza si prin complexitate, produsul turistic fiind o
combinatie a mai multe elemente ce depind de elementele naturale si antropice ale
fiecarei destinatii (transport, cazare, divertisment). Aceste elemente intra in proportii
variate in alcatuirea produsului turistic, dupa cum unele dintre ele se pot substitui. Gama
larga de produse este datorata tocmai multitudinilor de posibilitati de combinare si
substituire a elementelor constitutive.
• Substituibilitatea, asociata mai ales prestatiilor isi are o larga arie de aplicare,
diversificand oferta si stimuland interesul turistului pentru consumul turistic.
• Ca o concluzie a acestor caracteristici este necesar a se sublinia lipsa de proprietate a
serviciilor si faptul ca pretul acestora este un pret al cererii.
• Serviciile se remarca prin diversitate, dar si prin prezenta unor elemente specifice sau
nespecifice, dar nu in ultimul rand se constata implicarea producatorului – prestator ceea
ce implica eforturi deosebite de armonizare a activitatilor in cadrul unui pachet.
• De asemenea, serviciile, analizate per total se caracterizeaza printr-o ordine riguroasa
determinata de specificul prestatiei.
• Intr-o prezentare succinta, principalele prestatii ar fi urmatoarele:
• · actiunea de informare si publicitate turistica – agentii de voiaj, birouri de
turism, intreprinderi hoteliere sau de transport, mijloace de publicitate consacrate;
• · contractarea aranjamentului – voucher, bilet de odihna-tratament –
reprezentand un contract incheiat intre prestator si client in care se consemneaza
obligatiile si drepturile fiecarei parti implicate;
• · transportul, transferul (de persoane sau de bagaje, de la aeroport la hotel si
retur precum si o serie de alte prestatii suplimentare de care poate beneficia turistul pe
perioada deplasarii);
• · cazarea si serviciile suplimentare oferite de unitatile hoteliere;
•
•
• · alimentatia si prestatia auxiliara;
• · agrement in diferite forme de prezentare si tratament;
• Obligatoriu de-a lungul tuturor momentelor calatoriei este necesara prezenta ghidului sau
a serviciului de „public–relation” menite de a asigura climatul favorabil consumului
turistic. De asemenea, s-a impus si obligativitatea serviciilor financiare de asigurare si
tranzactii monetare.
• Analizand putin evolutia cererii in ultimul timp, s-a constatat o dinamica inalta a
serviciilor turistice si acest lucru se datoreaza caracterului flexibil, in raport cu celalalte
elemente ale ofertei. Pe de alta parte se imprima serviciilor turistice ritmuri de crestere
 superioare evolutiei de ansamblu a turismului si aceasta numai datorita
hipersensibilitatii la mutatiile intervenite in comportamentul consumatorului. Vorbind de
fluctuatii, trebuie amintite puternicele fluctuatii sezoniere, rezultat al oscilarii cererii, al
concentrarii in anumite perioade ale anului calendaristic, dar si ca urmare a unor
evenimente locale de natura politica, sociala, sanitara.
• Astfel se poate trage concluzia ca serviciile reprezinta componenta dominanta si
determinanta a ofertei turistice, iar caracteristicile acestora se regasesc in intreaga
activitate.

Datele oferite de OMT (Organizatia Mondiala a Turismului) evidentiaza faptul ca pe plan

mondial, in anul 2008 turismul s-a caracterizat prin urmatoarele valori:

 702,6 milioane sosiri

 474,2 miliarde USD incasari

· Conform studiilor intreprinse de Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor (World

Travel & Tourism Council - WTTC) s-a estimat ca in anul 2003 industria turismului va genera
pe plan mondial, in mod direct si indirect :
· 194.562.000 locuri de munca, reprezentand 7,6 % din numarul total de locuri de
munca;
· contributie la PIB de 5.526 miliarde USD, echivalentul a 10,2 % din PIB total;
· exporturi de servicii si marfuri de 1.009 miliarde USD, (11,2 % din exporturile totale);
· capital investit 686 miliarde USD (9,6 % din totalul investitiilor);
· cheltuieli guvernamentale 224,1 miliarde USD (3,9 % din totalul cheltuielilor
guvernamentale).
Estimarile Organizatiei Mondiale a Turismului prevad ca, in perspectiva anilor 2020
turismul se va caracteriza prin:

· 1,56 mld sosiri turisti internationali, din aceste sosiri mondiale ce se vor inregistra in
2020, 1,2 miliarde vor fi intraregionale si 0,4 miliarde vor fi interregionale;

· totalul sosirilor de turisti pe regiuni arata ca in 2020 primele 3 regiuni vor fi Europa
(717 milioane turisti), Asia de Est si Pacific (397 milioane) si Americile (282 milioane), urmate
de Africa, Orientul Mijlociu si Asia de Sud;

 2.000 miliarde USD incasari;

· peste 253 milioane locuri de munca, ceea ce reprezinta 9,0 % din totalul locurilor de
munca;

 10,9 % din totalul investitiilor de capital

Sectorul turistic romanesc se caracteriza, la nivel global, prin urmatorii indicatori:

 - 4,794 mil. vizitatori straini;

- 5,76 mil. plecari ale vizitatorilor romani;

- 612 mil. USD incasari din turismul international

- 1,18 % contributie la PIB

- 131 mii locuri de munca oferite de sectorul turistic

- 2,03 % din totalul locurilor de munca;

- investitiile din comert, ce include clasa „Hoteluri si restaurante” au fost, la nivelul

anului 2001, de 24.653.924 mil. lei ceea ce reprezinta 12,1% din totalul investitiilor din
economie.

„World travel and Tourism Council” este cea mai mare organizatie pentru calatorii
si turism care lucreaza in colaborare cu guvernele din toata lumea pentru a creste importanta
celui mai mare „generator” de bani si locuri de munca.

In ultimii ani industria turistica s-a confruntat cu o serie de evenimente ce iau determinat
scaderea, ca de exemplu terorismul, razboiul din Irak, pneumonia asiatica, cresterea economica
redusa. Ca un raspuns la aceasta situatie in luna Mai a anului 2003 a avut loc „Global Travel and
Tourism Summit” unde mai mult de 500 dintre cei mai influenti oameni de afaceri si oameni
politici au incercat sa stabileasca o noua strategie si o noua viziune pentru turism. Intregul raport
poarta denumirea de „Blueprint for New Tourism”

Revenind la forma sa complexa are efecte pozitive. Turismul are un rol reconfortant,
reparator, contribuind la refacerea capacitatii fizice a organismului, atat prin formele generale de
odihna, recreere, miscare cat si prin cele speciale de tratament. De asemenea se manifesta ca un
mijloc activ de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civilizatie a oamenilor.

In consecinta turismul are o importanta deosebita in satisfacerea nevoilor materiale

si spirituale ale oamenilor, influentand pozitiv dimensiunile si structura consumului.

In aceste conditii turismul reprezinta una din modalitatile cele mai complexe si benefice
de utilizare a timpului liber. Corespunzator acestui avantaj, se regaseste ca principala destinatie a
timpului liber, atat pentru cel localizat la sfarsitul saptamanii, cat si pentru acela al vacantelor
sau concediilor de odihna.
 Conservandu-se in fapt, propria materie prima, turismul are o contributie insemnata la
mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului, manifestandu-se ca un factor activ al dezvoltarii
durabile.

Tot pe plan socio-cultural, dar si politic actioneaza in directia intensificarii

si diversificarii legaturilor dintre natiuni. Calatoriile in afara tarii reprezinta o cale eficienta de
contact cu realitatile si popoarele altor locuri.

Produsul turistic reprezintă unitatea organică a efectelor produse de resurse, bunuri şi servicii.
Conţinutul activităţii de turism include un ansamblu de prestaţii care se refera la organizarea
călătoriei, la transport, odihnă şi divertisment. Serviciile turistice reprezintă un ansamblu de
activităţi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor în perioadă în care turistul se deplasează şi
în legătura cu aceasta deplasare
Principalele caracteristici ale serviciilor turistice sunt:
1)Caracterul nematerial al prestatiei - serviciile turistice existînd în forma potenţialî şi
concretizîndu-se numai prin întîlnirea cererii cu oferta;
2)Caracterul nestocabil- produsul turistic se consumă pe masura producerii sale, are un caracter
intangibil, neputînd fi stocat pentru valorificare;
3)Coincidenţa în timp şi spaţiu a producţiei şi consumului - consumul turistic presupune prezenţa
fizică la locul producţiei, prestatiei turistice;
4)Caracterul complex al prestatiei turistice - act turistic care are un conţinut complex şi variat de
servicii, rezultat al contribuţiei unui număr mare de prestatori din diverse domenii;
5)Dependenţa şi inseparabilitatea serviciilor turistice de persoana prestatorului - valorificarea
efectivă a serviciilor turistice impune contactul direct între prestatorul de servicii turistice şi
consumatorul turistic;
6)Individualizarea serviciilor turistice la nivelul grupului sau persoanei - varietatea motivaţiilor
turistice determină o oferta de produse turistice adaptate dorinţelor fiecarui individ, ceea ce nu
exclude însă o componentă standard a unui produs turistic;
7)Sezonalitatae serviciilor turistice - decurgînd din sezonul cererii turistice;
8)Caracterul eterogen al serviciilor turistice datorită numărului mare de prestatori de servicii
implicaţi în producerea unui produs turistic;
9)Derularea serviciilor intr-o ordine riguroasa - caracteristică valabilă numai în cazul turismului
organizat. Aceasta succesiune cuprinde: promovarea produsul turistic, contractarea, transportul
spre destinaţie, cazare, alimentaţie, agrement, transportul spre locul de reşedinţă;
10)Intangibilitatea care presupune imposibilitatea ca serviciile turistice să fie văzute, gustate
înainte de cumparare, aspectele concrete ale acestora referindu-se numai la pret, denumire şi
informaţii legate de structură. Serviciile turistice nu pot fi evidentiate (nu pot fi expuse, vazute,
simtite etc.) printr-un suport material propriu-zis, motiv pentru care, prestatorii de servicii
incearca sa le adauge anumite caracteristici tangibile prin care sa se poata sugera calitatea lor
(ambianta, personal, echipamente etc.) si, totodata, sa se poata micsora riscul si incertitudinea
actului achizitiei de catre cumparator.
Dintre principalii factori care permit vizualizarea serviciilor turistice amintim:
*ambianţa, fie naturală (un anumit peisaj natural), fie creată (design, arhitectură, mobilier etc.),
constituie mecanismul iniţial de formare a imaginii despre un anumit serviciu;
*comunicatiile referitoare la serviciile turistice, din rîndul cărora se detaşează mijloacele
publicitare şi fortele de vanzare; personalul aflat in contact direct cu clientul are un rol esential in
evaluarea calitatii serviciului turistic, atat prin modul de exprimare, cat si prin intreaga atitudine
non-verbala afisata;
*pretul, prin marimea sa, poate permite aprecieri asupra calitatii unui serviciu turistic, cu conditia
sa fie dimensionat in mod corespunzator situatiei reale, starii de fapt;
Principalele activităţi incluse în prestaţia turistică sunt serviciile de cazare şi masa, servicii de
transport, servicii vizând producerea şi vânzarea de bunuri pentru turişti, servicii de divertisment
şi servicii de organizare a turismului. Deci putem clasifica serviciile turistice în modul următor:
1. Acţiunea de informare turistică,
2. Contractarea aranjamentului şi stabilirea programului de desfăşurare a acţiunii,
3. Transportul spre zona de destinaţie,
4. Cazarea şi serviciile suplimentare oferite de unităţile hoteliere,
5. Alimentaţia,
6. Agrementul în varietatea formelor sale,
7. Transportul turiştilor pe rută de întoarcere,
8. Activitatea de relaţii publice care urmăreşte asigurarea climatului favorabil desfăşurării
consumului turistic.
 Concluzii:

In consecinta turismul are o importanta deosebita in satisfacerea nevoilor materiale

si spirituale ale oamenilor, influentand pozitiv dimensiunile si structura consumului.

In aceste conditii turismul reprezinta una din modalitatile cele mai complexe si benefice
de utilizare a timpului liber.

Corespunzator acestui avantaj, se regaseste ca principala destinatie a timpului liber, atat

pentru cel localizat la sfarsitul saptamanii, cat si pentru acela al vacantelor sau concediilor de
odihna

Conservandu-se in fapt, propria materie prima, turismul are o contributie insemnata la

mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului, manifestandu-se ca un factor activ al dezvoltarii
durabile.

Tot pe plan socio-cultural, dar si politic actioneaza in directia intensificarii

si diversificarii legaturilor dintre natiuni. Calatoriile in afara tarii reprezinta o cale eficienta de
contact cu realitatile si popoarele altor locuri.

Ca atare, serviciile turistice prezintă o serie de caracteristici, decurgând din modul

particular de realizare a activităţii, din natura muncii desfăşurate în domeniul turismului. Unele
dintre aceste caracteristici sunt comune tuturor componentelor terţiarului - ceea ce subliniază o
dată în plus apartenenţa turismului la acest sector având doar concretizare distinctă, altele sunt
specifice numai serviciilor turistice. Acestea din urmă sunt determinate de natura deosebită a
ofertei şi cererii turistice, de felul cum se realizează întâlnirea lor, de condiţiile în care au loc
actele de vânzare-cumpărare.
• Bibliografie
• http://statistici.insse.ro/shop/?page=temp
o2&lang=ro&context=63
• http://www.insse.ro/cms/sites/default/file
s/field/publicatii/turismul_romaniei_201
6.pdf
• http://www.creeaza.com/afaceri/turism/S
erviciile-turistice-continut-864.php
• www.wttc.org
• http://financiar.rol.ro/stiri/2004/06/13723
1.htm
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_
%C3%AEn_Rom%C3%A2nia