Cu privire la problemele emigrării tinerilor

(Informaţia Ministerului Tineretului şi Sportului la pct.4 al Agendei şedinţei Comisiei din 08.07.2011)
Situaţia social-economică din ţară a afectat toate domeniile vieţii și categoriile sociale,
însă din cauza tranziției cel mai mult au avut de suferit copiii și tinerii. Tinerii, în context
general, sînt cel mai numeros grup social și foarte sensibil la schimbările politice,
economice și sociale ale ţării. Unitatea acestui grup a devenit deja un mit, tinerii de astăzi
sînt prea diferiţi, cu diverse probleme și necesităţi, opinii și valori. Situaţia tinerilor în
Moldova devine tot mai critică, fapt determinat în primul rînd de problemele economice
ale ţării.
Totodată, rezultatele mai multor sondaje arată că migraţia tinerilor peste hotare nu este
un fenomen de care se îngrijorează tinerii în prezent. Acest fenomen constituie însă un
subiect de îngrijorare pentru autorităţi, deoarece îmbătrînirea populaţiei şi scăderea
populaţiei active este o problemă care ar putea lua amploare în ţară în următorii ani.
Cele mai mari probleme ale tinerilor din Moldova sînt cauzate de sărăcie, dar și de
abilităţile reduse ale lor de a se încadra în societate. Pe lîngă acestea, ar mai fi și posibilităţi
(în special materiale) limitate pentru continuarea studiilor, încadrarea dificilă în cîmpul
muncii, diminuarea influenţei familiei ca factor protector, din cauza că părinţii sînt plecați
peste hotare, cunoștințe reduse referitoare la riscurile pentru sănătate, capacități minime de
adaptare socială a tinerilor, în special a celor din păturile vulnerabile, practici
comportamentale riscante: violență, abuz de substanțe, relații sexuale neprotejate etc.
Plasarea în cîmpul muncii. Una dintre cele mai grave probleme care se menţine pe
piaţa muncii este angajarea tinerilor, care se confruntă cu un risc mai sporit de a deveni
şomeri, comparativ cu alte grupuri ocupaţionale. Rata şomajului în rîndul tinerilor este 2-3
ori mai mare decît media pe ţară. Potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, în
anul 2010 rata şomajului a tinerilor în vîrstă de 15-24 ani la nivel mondial a constituit
12,6% sau de 2,6 ori mai înaltă decît la populaţia adultă. În cazul Republicii Moldova, rata
şomajului la tinerii în vîrstă de 15-24 ani, în anul 2010, a constituit 17,8% sau de 2,4 ori
mai mare comparativ cu anul 2009, iar în trimestrul I al anului 2011 acest indicator s-a
majorat pînă la valoarea de 19,2%. Aceasta se datorează, în mare parte, pregătirii
profesionale neadecvate exigenţelor pieţei muncii, numărul absolvenţilor cu studii
superioare depăşind cu mult pe cel al muncitorilor calificaţi, care se cer pe piaţa muncii.
Acest fapt provoacă necesitatea promovării politicilor mai calitative pe piaţa forţei de
muncă din partea statului. Concomitent, şomajul în rîndul tineretului se va afla tot mai
insistent în vizorul instituţiilor guvernamentale care promovează politici pe piaţa muncii.
Tinerii, în special cei care încă nu au activat niciodată, se confruntă cu probleme
majore la plasarea lor în cîmpul muncii. Acest fapt are loc deoarece majoritatea
angajatorilor preferă să angajeze persoane care au deja o anumită experienţă în muncă şi o
calificare profesională, fapt ce reduce esenţial şansele tinerilor de a obţine un loc de
muncă. Pe de altă parte, persoanele tinere nu acceptă salariile, precum şi condiţiile de
muncă propuse de angajatori la începutul carierei lor profesionale, considerîndu-le ca fiind
inferioare, salarii mici, locuri de muncă neatractive, lipsa de experienţă profesională, oferte
limitate de locuri de muncă, formarea profesională neadecvată exigenţelor pieţei muncii,
etc.
Servicii de sănătate și protecţie socială În conformitate cu prevederile Strategiei
naţionale pentru tineret, una dintre cele mai importante sarcini pentru promovarea
progresului economic şi social-politic în orice ţară este de a asigura oportunitatea de
dezvoltare sănătoasă a tinerilor. Ultimul deceniu a adus cu sine un număr de noi riscuri la
care sînt expuşi tinerii. Foarte mulţi încep să fumeze la o vîrstă precoce, consumă alcool,
droguri şi alte substanţe toxice, practică sexul neprotejat, ceea ce facilitează răspîndirea
infecţiilor etc. În consecinţă, starea sănătăţii tinerilor este afectată de influenţa acestor
factori. Potrivit unui studiu realizat în 2008, majoritatea tinerilor consumă băuturi
alcoolice, iar mai mult de jumătate practică consumul excesiv de alcool la o singură ocazie.
În acelaşi timp, tinerii nu consideră consumul excesiv de alcool drept o problemă.
Reforma serviciilor de sănătate a început mai tîrziu în Republica Moldova, iar calitatea
multora dintre serviciile prestate necesită a fi îmbunătăţite. Trebuie încă să se acorde mai
multă importanţă unor servicii mai accesibile, de o calitate mai bună, oferite în comunitate
şi adresate cu precădere tinerilor. Deoarece populaţia din zonele rurale şi din comunităţile
sărace are acces redus la servicii de sănătate şi accesarea acestor servicii este mai mică, se
simte o scădere continuă a interesului tinerilor faţă de propria sănătate. Motivele pentru
care tinerii nu se adresează la servicii de sănătate sînt diverse: fie că aceste servicii nu
există în comunitate, fie că tinerii sînt nepăsători faţă de sănătatea lor şi nu apelează la
serviciile de sănătate ori de cîte ori au nevoie. Comparativ cu ţările din spaţiul european,
incidenţa infecțiilor transmise pe cale sexuală (ITS) este foarte înaltă în Moldova, iar
cunoştinţele despre ITS în rîndul tinerilor sînt la un nivel redus. Menţionăm acest fapt,
deoarece statisticile denotă o majorare a numărului de persoane cu infecţii sexual
transmisibile, dintre care 50% sînt tinerii din grupa de vîrstă 20-29 ani. Infecţia HIV/SIDA
continuă să rămînă o problemă prioritară de sănătate publică, care afectează în special
persoanele de vîrstă reproductivă, inclusiv cu vîrste cuprinse între 15 şi 24 ani.
Republica Moldova se plasează pe primul loc printre ţările Europei de Sud-Est,
Europei Centrale şi din spaţiul C.S.I. după cea mai mică vîrstă medie la prima naştere.
Circa 5% din tinerele cu vîrsta între 10 şi 24 de ani au avut o sarcină, de obicei, nedorită, şi
doar la 7% s-a încheiat cu naşterea copilului. Numărul înalt al sarcinilor nedorite indică o
lipsă de cunoştinţe şi de utilizare a metodelor contraceptive moderne. Astfel, în perioada de
tranziție tinerii au devenit una din păturile cele mai vulnerabile ale societății, fiind afectați
de nivelul și calitatea serviciilor de educaţie, sănătate, sociale etc.
Insuficienţa informării și mediatizării potenţialelor riscuri și pericole la care pot fi
expuși tinerii care emigrează atît legal, dar și mai mult cei care pleacă ilegal, cum ar fi
traficul de fiinţe umane, proxenetismul, racolarea în diferite grupări criminale, deportarea,
sancţiuni administrative, etc.
Migraţia internaţională la muncă. Emigrarea mai întîi a părinţilor care prin procesul
de reîntregire a familiei a atras după sine și o mare parte a tinerilor. În urma unui sondaj pe
un eșantion de 3600 de tineri cu vîrsta cuprinsă între 10-24 de ani, 23 la sută din cei

2
chestionați au indicat că unul din membrii familiei este plecat peste hotare, iar 5 la sută –
ambii părinți plecați peste hotare.
Incertitudinea în ziua de mîine. În cadrul Studiului privind situaţia tinerilor din
Republica Moldova în anul 2008 realizat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative
Sociale „Viitorul” referitor la starea de spirit și viziunea tinerilor vis-a-vis de viitor, s-a
constatat că 9,9% din tineri trăiesc cu ziua de astăzi, 13,3% văd viitorul mai rău decît este
prezentul, 22,3% îl văd fără schimbări, 30,3% consideră că va fi mai bine ca în prezent, iar
la 24,15% din tineri le vine foarte greu să răspundă. Concluzia sondajului este că tinerii și-
au pierdut speranţa pentru o viaţă mai bună. Viziunile de viitor şi vizualizarea unui viitor în
afara Republicii Moldova devine una dintre principalele probleme actuale ale societăţii cu
consecinţe negative accentuate pentru viitorul ţării. Exodul de creieri, fenomen pe larg
răspîndit în spaţiul nostru, dorinţa persistentă a tinerilor de a-şi construi un viitor în afara
ţării, indiferenţa şi pasivitatea tinerilor în viaţa economică, politică şi civică sînt fenomene
care tind să afecteze viziunea Strategiei Naţionale de Tineret elaborată în 2008 şi anume:
Moldova va avea o generaţie de tineri activi, bine educaţi, cu abilităţi semnificative de
viaţă, angajaţi în cîmpul muncii, beneficiari ai unui trai decent care le-ar permite crearea
unei familii sănătoase şi realizarea nevoilor economice, politice, sociale şi culturale.
Recomandări:
Problemele identificate mai sus îşi au etiologia în educaţia deficitară a tinerilor,
migraţia părinţilor peste hotarele ţării şi acţiunile insuficiente întreprinse în direcţia
orientării vocaţionale a tinerilor. Pentru încurajarea participării tinerilor la viaţa economică
sînt necesare următoarele acţiuni:
- Stimularea la nivel de politici a parteneriatului între Ministerul Tineretului şi
Sportului, Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei şi Ministerul Muncii, Protecţiei
Sociale şi Familiei în vederea facilitării mecanismului de referire a tinerilor la muncă din
cadrul instituţiilor de învăţămînt şi stimularea angajatorilor în a angaja tinerii absolvenţi ai
instituţiilor de învăţămînt;
- Elaborarea unui program pentru orientarea vocaţională a tinerilor prin introducerea
acestui subiect în planul de activitate a psihologilor şcolari, în cadrul orelor de dirigenţie,
educaţie civică, cu implementare din clasele gimnaziale;
- Organizarea cursurilor de antreprenoriat pentru tineri;
- Elaborarea de politici de suport economic prin acordarea de granturi preferenţiale şi
extinderea programelor de abilitare economică a tinerilor pe întreg teritoriul ţării;
- Extinderea prevederilor ce ţin de acordarea în primii 3 ani de activitate a unei
locuinţe gratuite, plata unei indemnizaţii unice în mărime de 30 mii lei etc. asupra tuturor
categoriilor de absolvenţi (conform legislaţiei în vigoare beneficiază doar absolvenţii
instituţiilor superioare de învăţămînt finanţaţi din bugetul de stat, medicii şi profesorii din
mediul rural);
- Modificarea legislaţiei ce ţine de stimularea angajatorilor care angajează absolvenţi
ai instituţiilor de învăţămînt superior, indiferent de sursele de finanţare a studiilor;
3
 - Perfecţionarea mecanismului ce vizează implementarea prevederii referitoare la
acordarea reducerilor la plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, acordate
angajatorilor care încadrează tineri absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior;
- Sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă tinere, prin atragerea investiţiilor
pentru dezvoltarea infrastructurii, în special în localităţile rurale şi după posibilitate,
investiţii gratuite;
- Elaborarea unui mecanism privind stimularea tinerilor plecaţi la muncă în străinătate
pentru revenirea în ţară: de prevăzut creşterea salariilor prin perfecţionarea sistemului
existent de salarizare, aplicarea diferitor forme noi de salarizare ţinînd cont de experienţa
mondială, inclusiv europeană (sistem de beneficii, aplicarea pachetelor de acordare a
serviciilor sociale, inclusiv pentru alimentaţia angajaţilor, facilităţi pentru iniţierea
afacerilor, formare/reformare profesională, facilităţi pentru familii). Pentru îmbunătăţirea
situaţiei în domeniu, unica soluţie constă în crearea condiţiilor optime pentru a face mai
atractivă rămînerea în ţară a populaţiei, în special a tineretului;
- Asigurarea accesibilităţii tuturor la educaţie, fără discriminare în plan teritorial, în
funcţie de statutul social;
- Realocarea surselor economisite în rezultatul reformelor sociale în domeniul
educaţional (reformarea instituţiilor rezidenţiale) pentru crearea serviciilor alternative şi
sporirea accesului tinerilor vulnerabili la aceste servicii;
- Susţinerea organizaţiilor care desfăşoară activităţi de educaţie nonformală;
- Asigurarea accesului la informare prin diverse surse Internet, mass-media şi reţele
sociale;
- Dezvoltarea serviciilor de sănătate pentru tineri;
- Crearea şi dezvoltarea serviciilor pentru tinerii dezavantajaţi;
- Îmbunătăţirea sistemului de protecţie socială a familiilor tinere;
- Asigurarea calităţii serviciilor sociale şi de sănătate acordate tinerilor.
- Elaborarea politicilor de tineret care ar încuraja tinerii să participe la procesul
decizional la nivel local, raional şi naţional;
- Dezvoltarea de programe naţionale de instruire a tinerilor în obţinerea unui loc de
muncă, crearea de afaceri în mediul rural;
- Dezvoltarea centrelor de resurse pentru tineri pentru creşterea gradului de informare
a acestora cu privire la posibilităţile de implicare economică, politică şi civică, creştere
educaţională şi profesională;
- Elaborarea unor programe de acordare a creditelor preferenţiale pentru
achiziţionarea locuinţelor pentru familiile tinere;
- Educarea noilor generaţii în spiritul civic şi al responsabilităţii sociale prin
elaborarea unor proiecte naţionale care ar stimula şi spori creşterea conştientizării rolului
de cetăţean al tinerilor în dezvoltarea propriei comunităţi.
4