Redactarea lucrarii științifice. Etape, reguli, exigențe.

Lucrarea prezintă într-o abordare specifică rolul ştiinţei în dezvoltarea

societăţii, precum şi competenţele omului de ştiinţă în dezvoltarea
permanentă a ştiinţei. Se abordează rolul limbajelor din domeniul
cunoaşterii şi se prezintă o clasificare a acestora. În lucrare se evidenţiază
aspectele esenţiale din activitatea ştiinţifică privind conceperea, elaborarea
şi redactarea unei lucrări ştiinţifice, aspecte de care trebuie să ţină seama
toţi cei care lucrează în domeniul cunoaşterii.
Ştiinţele au apărut în diverse etape specifice de dezvoltare a societăţii
umane şi s-au dezvoltat ca urmare a acumularii de cunoştinţe despre
realitatea înconjuratoare şi despre o realitate virtuală. Fiecare ştiinţă
reprezintă un continuu proces al cunoaşterii ce utilizează metode şi tehnici
de observare şi experimente, metodologii şi tehnologii într-o continuă
perfecţionare, metode proprii de cercetare, informaţii proprii despre
obiectele investigate, un limbaj ştiinţific propriu. Prin apariţia calculatorului
şi a noilor tehnologii de prelucrare a informaţiilor şi cunoştinţelor, ştiintele
au realizat salturi mari în acumularea de noi cunoştinţe şi noi descoperiri
.Prin urmare, ştiinţa este un generator de cunoştinţe obţinute prin
activitatea oamenilor de ştiinţă ce adaugă de fiecare dată la fondul comun
al ştiinţei, cunoştinţe noi, descoperiri noi, revizuiri ale unor cunoştinţe vechi,
realizând astfel o dezvoltare permanentă a ştiinţei.

• Orice lucrare ştiinţifică poate fi prezentată spre valorificare într-o

formă explicită prin redactarea textului ei.

• Redactarea lucrărilor ştiinţifice este o parte importantă a cercetării

ştiinţifice, prezentând pentru apreciere rezultatul investigaţiilor
ştiinţifice.

• Redactarea constituie o comunicare a rezultatelor cercetărilor. În ea

vom găsi realizarea obiectivelor propuse, metodele şi tehnicile
folosite şi comunicarea propriuzisă a rezultatelor obţinute.

E necesar de respectat câteva reguli de unificare a conţinutului şi

formei:

• - stil simplu, clar şi precis de exprimare, adecvat obiectului exprimării;

• - respectarea legii comunicării prin a scrie citeţ, a se folosi de o logică

a demonstrării, prin folosirea corectă a semnelor de punctuaţie,
folosirea frazelor concise;
• - o structură bine gândită a lucrării cu evidenţierea părţilor
componente ale ei;

• - evidenţierea raţionamentelor şi concluziilor, demonstrărilor fiecărei

părţi, fiecărui gând enunţat etc.;

• - un volum al lucrării pe măsura cerinţelor şi un echilibru între părţile

componente ale lucrării;

• - o concluzie precisă şi conformă problemei sau temei cercetate.

Pagină de titlu
• Există câteva elemente conexe ale lucrării ştiinţifice importante
pentru elaborarea şi prezentarea ei.
• Printre ele – coperta, pagina de titlu, cuprinsul, bibliografia, anexele,
indexuri, lexicoane, glosare etc.
• În pagina de titlu se menţionează elementele de identificare ale
lucrării.
ETAPELE DE ELABORARE A UNEI LUCRĂRI STIINŢIFICE
• .1. Conditiile necesare pentru elaborarea unei lucrari stiintifice
• a. parcurgerea obligatorie a unor etape într-o succesiune logica
• b. planificarea timpului
• c. îndrumarea conducatorului (profesor, magistru)
• d. pastrarea unui caracter continuu al cercetarii (de la simplu la
complex; de la lucrarea de seminar la lucrarea de licenta)
• .2. Etapa 1: alegerea domeniului, temei sau subiectului
• a. definirea termenilor
• b. factorii de care depinde alegerea temei, subiectului, domeniului
• c. criteriile pentru alegerea temei
• d. puncte de plecare pentru alegerea temei
• .3. Etapa 2: formularea subiectului (titlului)
• a. factorii de care depinde formularea subiectului
• b. sfatul îndrumatorului si posibilitatile de documentare
• c. despre concordanta între titlul formulat si subiect
• .4. Etapa 3: depistarea bibliografiei-schitarea planului
• a. cursul cu bibliografia orientativa
• b. profesorul conducator si rolul sau
• c. investigatia personala
• .5. Etapa 4: informarea si documentarea
• a. întocmirea fisierului propriu de documentare
• b. clasificarea informatiei
• c. ierarhizarea informatiei
• d. încadrarea în context
• e. formarea unei competente informational-documentare
• .6. Etapa 5: cautarea de noi surse primare (izvoare)
• a. cercetari în muzeu
• b. cercetari în biblioteci
• c. cercetari în arhive
• d. crearea unei documentatii inedite prin cercetari personale
• .7. Etapa 6: clasificarea informatiilor si stabilirea stadiului
cunostintelor
• a. analizarea temei în functie de scop
• b. alcatuirea unei scheme de clasificare a informatiei
• .8. Etapa 7: întocmirea planului detaliat al lucrarii (introducere,
tratare, concluzii, aparat critic)
• a. planul se face într-o faza avansata a informarii si documentarii
• b. cautarea unui model existent
• c. stabilirea structurii generale a planului (introducere,
cuprins/tratare, concluzii/încheiere)
• d. examinarea critica a datelor cunoscute
• .9. Etapa 8: elaborarea primei forme a lucrarii
• a. alegerea metodelor de lucru si formularea lor
• b. redactarea propriu-zisa în prima forma
• a. dezvoltarea ideilor fixate în plan
• b. formularea concluziilor; formularea de ipoteze noi si
argumentarea lor
• c. respectarea unor principii referitoare la: etica stiintifica, aspectul
tehnic, modalitatile de exprimare, critica istorica, confirmarea sau
informarea unor ipoteze vechi
• c. recitirea primei redactari, corectarea si completarea ei
• d. redactarea finala (elaborarea în forma finala; unificarea textului,
întocmirea aparatului critic)
• .10. Etapa 9: elaborarea finala a întregii lucrari
• a. întocmirea foii de titlu
• b. cuprinsul
• c. prezentarea externa