1786-2017 Cristina Rom

Cristina și col.
, Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug
Vol. 11(1) May- June 2017
MIC GHID DE TERAPIE ÎN AFECTUL RESPIRATOR LA ANIMALE
SMALL GUIDE OF THERAPY IN THE RESPIRATORY DISEASES IN ANIMALS
Romeo T. Cristina, Eugenia Dumitrescu, Florin Muselin, Chirilă Andreea, Alexandru O. Doma,
Pap Andreia, Călin I. Hulea
Facultatea de Medicină Veterinară Timișoara
Cuvinte cheie: tract respirator, tratament, animale
Key words: respiratory tract, treatment, animals
Rezumat
În acest referat sunt prezentate într-un mod sintetic și facil de înțeles principalele elemente de natură
anatomică, fiziologică și fiziopatologică ale afectului respirator. Sunt prezentate aspectele legate de: efortul
respirator, factorii de protecție celulari și secretorii, principalele surse generatoare tehnice și
microbiologice ale afectului pulmonar pecum și principalele entități patologice ca: hipoxia, răcelile simple,
procesele obstructive, infecțiile bacteriene și fungice. Capitolul al doilea este dedicat principiilor
terapeutice aplicabile înafecțiunile tractului respirator. Sunt prezentate: Nivelul penetrării particulelor în
tractul respirator în funcție de mărime, principalele categorii utilizate în terapia bolilor respiratorii
(substanţele expectorante, antisecretoriile, antitusivele, brohodilatatoarele, alcaloizii, antiinfecțioasele,
antiasmaticele, antihemoragicele, agonistii receptorilor β-Adrenergici, antialergicele etc.).
Abstract
In this report are presented in an easy to understand way, the main elements of such anatomy, physiology
and pathophysiology of respiratory affection. They are presented aspects: respiratory effort, protective
factors and cell secretory main producers of technical and microbiological pecum lung and major disease
entities as: hypoxia, simple colds, the obstructive processes, bacterial and fungal infections. The second
chapter is dedicated to therapeutic principles applicable înafecţiunile respiratory tract. Are presented: the
level of penetration of the particles into the respiratory tract depending on the size, the main categories
used in the treatment of respiratory diseases (expectorants substances, antisecretory, antitussives,
brohodilatatoarele, alkaloids, anti-infectives, antiasmaticele, antihemoragicele, β-adrenergic receptor
agonists, allergics, etc.).
1. Rememorări obligatorii • ventilația colaterală;

• lobația / lobulația;
1.1. Anatomia tractului respirator • grosimea & alimentarea cu sânge a
pleurei.
Diferă între speciile de animale în ceea ce • structura mediastinului;
privește: • relația: artere pulmonare - artere
bronșice - bronhiole;
• forma tractului respirator superior / • prezenta / tipul șunturilor vasculare;
inferior; • distribuirea mastocitelor
• măsura, forma si modelul oaselor
turbinate; În figurile 1-6 sunt prezentate comparativ
• ramificarea bronhiilor / anatomia diferite tipuri pulmonare la speciile de animale.
bronhiolelor terminale;
3
Cristina și col., Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug
Figura 1. Structura generală a aparatului respirator

Sursa: http://www.clevelandareaph.com/Lungs_and_alveoli.gif
Figura 2. Structura intimă a aparatului respirator

Sursa: https://humanphysiology2011.wikispaces.com/07.+Respiratory+Physiology
1.1.1. Variațiile în structura anatomică a specie. Literatura descrie trei grupe principale
pulmonului care au o anatomie grosier similară a
plămânului:
Sunt foarte variate între speciile de • •vaca, oaia, porcul;
animale, toate foarte legate de functia • •câine, pisica, maimuta, sobolan,
respiratorie. Această structură poate influenta iepure, cobai
patogeneza bolilor respiratorii la o anumită • •calul si omul.
4
Figura 3. Structura general a pulmonului la bovine

Sursa: Klaus-Dieter Budras /Robert E. Habel - BOVINE ANATOMY An Illustrated Text, 2003, Schlütersche,
Germany
Figura 4. Aparatul respirator la câine

Sursa: Klaus-Dieter Budras /Robert E. Habel - BOVINE ANATOMY An Illustrated Text, 2003, Schlütersche,
Germany
5
Figura 5. Structura intimă a tractului aerofor la câine

Sursa: http://breeds.royalcanin.co.uk/knowledge/physiological-functions/respiration
Figura 6. Prezentarea aparatului respirator la cal

Sursa:http://hoovesandheartbeats.tumblr.com/post/102075127540/starm0use-starm0use-qq-most-of-
the?soc_src=mail&soc_trk=ma
6
1.1.2. Variațiile fiziologice ale pulmonului 1.1.3. Aparatul respirator: funcții majore
Diferentele anatomice / fiziologice sunt • Furnizează O2 sistemului

factori care determină în mare măsură de ce cardiovascular si către organism
unii agenti patogeni afectează doar anumite • Elimină CO2.
specii Transferul de gaze are loc în alveolele
pulmonare, unde bariera aer - sânge e o
De exemplu: membrană subtire si permeabilă (figura 7).
• Mannheimia haemolytica afecteaza Disfunctia transferului gazos datorită unor

bovinele, dar nu porcii procese care pot să compromită membrana,
furnizarea O2 și / sau sângele întodeauna sunt
• Pneumonia e un proces important pt.
urmate de efecte grave.
bovine si suine, dar mult mai putin
În plus, sistemul respirator mai posedă si
important pt. câini si pisici.
funcții de:
• Bovinele au drenajul retrograd al
• menținerea echilibrului acido-bazic (ca
faringelui ceea ce poate genera:
rezervor de sânge),
• hipertensiunea pulmonară
• filtrarea,
• ventilația redusă în medii reci, fiind
• distrugerea embolilor,
foarte sensibile la schimbările de
• metabolizarea unor substanțe bioactive
temperatură
(ex. serotonina, prostaglandinele,
• plămâni relativ mici, volum și capacitate
corticosteroizii, leucotrienele),
funcțională reduse
• activarea unor substante biologice (ex.
angiotensina).
Figura 7. Aparatul respirator: funcții majore

Sursa:http://g09respirationc.wikispaces.com/file/view/Gas_exchange_1.png/301957478/307x213/Gas_exchange
_1.png
7
Efortul pulmonar Apărarea celulară include:
• macrofagele, fagocitează „invadatorii”

Efortul pulmonului este crescut în
7 (sau cel putin antigenii lor) si apoi le
procesele care:
„prezintă” limfocitelor pt. initierea
• se opun expansiunii plămânului: răspunsului imun, si
- fibroza, • neutrofilele, care „mor în luptă” si
- hidro-, chylo-, pneumo- sau hemo- trebuie îndepărtate, împreună cu
toraxul, enzimele lor potential dăunătoare.
• reduc debitul de aer: Apărarea secretorie include:
- boala obstructivă nazală,
• interferonul pentru apărarea antivirală,
- bronsiolita,
• complementul pentru liza de
- bronhoconstrictia,
invadatorilor,
- paralizia laringiană,
• surfactantii captusesc alveolele
- edemul pulmonar,
prevenind prăbușirea lor si facilitează
• îngroasă interfata aer-sânge:
functia macrofagelor,
- pneumonia interstitială datorită
virusurilor sau toxinelor, • fibronectina în modularea
- edemul pulmonar atașamentului bacterian,
• anticorpii si mucusul.
În figura 8 este prezentată schematizat
1.2. Factorii de protecție celulari
funcția de protecție a pulmonului
și secretorii
8
Figura 8. Funcția de protecție a pulmonului

Sursa: https://humanphysiology2011.wikispaces.com/07.+Respiratory+Physiology
1.4. Principalele surse generatoare Suprafețele mucoase ale tractului

(tehnice) ale afectului pulmonar respirator contin foliculi limfoizi responsabili
de schimbul de celule cu alte părti ale corpului.
Cele mai cunoscute surse generatoare ale
De reținut că:
afectului primar sunt:
majoritatea limfocitelor din mucoasa
• schimbările bruste de dietă, tractului respirator produc doar IgA, în timp ce
• întărcarea în sezonul rece, celulele din ganglionii limfatici ai tractului produc
• igrasia, praful, mucegaiul, IgM si IgG.
• nivelul ridicat al amoniacului, În functie de: agentul implicat, vârstă,
• ventilatia slabă a adăposturilor, specie, mijloace specifice de apărare etc. apar
• amestecarea unor categorii diferite de răspunsuri (imuno, celularo și/sau anticorp -
vârstă mediate) ca:
• transportul pe distante mari, • opsonizarea,
• curenții de aer • aglutinarea,
• imobilizarea,
9
• neutralizarea toxinelor și / sau a 1.6. Principalele afecțiuni respiratorii

virusurilor,
• blocarea aderării la celule, Afectul respirator are la bază:
• liza, Infecțiile (ex. pneumoniile de tip infectios).
• chemotaxia etc. Afecțiunile de tip:
a) Obstructiv: obstructionează căi
1.5. Răspunsul imun al animalului aerofore superioare si profunde (ex. astmul,
bronsita, emfizemul).
Poate varia de la o specie la alta, fiind b) Factori fizici restrictivi: limitează
disponibil în diferite puncte ale tractului expansiunea normală a plămânilor (ex.
respirator. De exemplu: pneumotoraxul, atelectazia, sindromul
• particulele mari de antigen imunizează respirator si fibroza chistică).Cancerul sau
tractul superior expunerea la particule ce alterează functia
• particulele mici (de replicare) respiratorie
imunizează tractul inferior
Pentru a dezvolta niveluri adecvate de 1.6.1. Răcelile comune
anticorpi sunt necesare doze repetate de
În marea lor majoritate sunt produse de
antigen + adjuvant sau de antigen replicant.
virusuri (adesea zoonozice)!
De reținut că: în conditii de teren aceste
Până în prezent se cunosc cel putin 200 de
rezultate sunt rareori atinse (numeroase studii,
virusuri ca surse a răcelilor comune la om si
folosind vaccinuri respiratorii la bovine, ne-
animale.
demonstrând o eficacitate semnificativă
Dintre acestea:
statistic)
• 50% din cazuri sunt Rhinovirusuri (>100
tipuri)
1.5.1. Flora normală a tractului respirator
• 15-20% sunt Coronavirusuri
Adesea (mai ales sistemul respirator • 30-35% alte tipuri: Parainfluenza
superior) poate include floră patogenă. Paramyxoviridae Corona-, Cox-, Echo-,
De retinut că: Reovirusuri cu importanta pt. animale
Sistemul respirator inferior este, de obicei, Majoritatea infectiilor tractului respirator
steril (datorită activitătii escalatoare muco- superior la noi în tară sunt cauzate de către:
ciliare). Rhinovirusuri și Parainfluenza
În Tabelul 1 sunt prezentate principalele Numeroase virusuri pot genera pneumonii
genuri bacteriene cu implicații în afectul ca și complicații ale infecțiilor cea mai
respirator importantă este influența (figura 9)
Celulele H si N sunt factorii de virulenta si
Tabelul1 antigenii specifici:
Principalele genuri bacteriene cu implicații în Crestele de Hemaglutinină (H) sunt
afectul respirator utilizate pentru atasarea la celulele gazdă
Crestele de Neuraminidază (N) sunt
Genul Caracteristici utilizate pentru eliberarea virusului din celulă
Staphylococcus Coci îngrămăditi, Gram-pozitivi Mutațiile asupra Hemaglutininei și
spp.
Corynebacterium Cordoane pleomorfice non- Neuraminidazei conduc la:
spp. motili, • schimbul antigenic (schimbare majoră
non-sporogeni. Gram-pozitivi
Streptococcus spp. Lanturi de coci, Gram-pozitivi
doar pentru
Moraxella spp. Diplococi si diplobacili, Gram- • tipurile virale A) sau
negativi • driftul antigenic (schimbări minore la
Haemophilus spp. Cordoane mici, Gram-negativi
Bacterioides spp. Cordoane pleomorfice mici, toate tipurile
Gram-negativi • virale)
10
Tulpinile virale, identificate antigenic după • Pneumoniile tipice:

diferentele dintre H si N sunt împărtite în – Str. pneumoniae,
virusurile de: – H. influenzae
• Tip A → mamifere si păsări (cele mai • Pneumoniile atipice:
severe si extinse; ex. variantele – Mycoplasma pneumoniae
antigenice ale gripelor: H1N1 si H3N2 – Legionella pneumophila
• Tipurile B si C → la oameni – Chlamydophila psittaci
1.6.2. Infecțiile 1.6.3. Procesele obstructive si restrictive
Bolile microbiene ale tractului respirator Procesele asmatiforme

superior și inferior sunt cel mai adesea produse
Principalele semne clinice sunt:
de:
- bronhospasm
• Bacterii
- edemul căilor respiratorii
• Virusuri
- productia de mucus în exces
• Fungi Alergenii (polen, păr, fungi, praf, acarieni
Acestea producând: • •Aerul rece
• Bronșite • •Poluantii din mediu
• Bronșiolite • •Starile emotionale puternice
• Pneumonii • •Exercitiile sustinute
La animale cele mai importante entități • •Infectiile
fiind produse de: În figura 11 este redat mecanismul
• Tusea convulsivă (Bordetella spp.) general al procesului obstructive
• Tuberculoza (M. tuberculosis) (fig. 10).
Figura 9. Prezentarea schematică a mecanismelor virusului influenței

Sursa: http://slideplayer.com/slide/5861769/ (modificat Cristina)
11
Figura 10. Mecanismul general al infecției în tuberculoză

Sursa: http://slideplayer.fr/slide/499032/
Figura 11. Mecanismul general al procesului obstructiv

Sursa: http://slideplayer.com/slide/5864151/
12
1.6.4. Infectiile fungice ale tractului Studiile recente confirmă incidenta

respirator profund crescută a infectiilor fungice mai ales a două
genuri:
Sporii fungilor sunt inhalati usor de către • Coccidioides (figura 12).
animale. Acestia pot germina in tractul • Pneumocys
respirator profund.
Figura 12. Ciclul evolutiv al Coccidiodes imitis

Sursa: http://slideplayer.com/slide/4636317/
Pneumonia pneumocistică (PCP)

Diferențierea: Insuficienta respiratorie
Produs de micul fung: Pneumocystis Acută vs. Cronică este redată în Tabelul 2
jiroveci (P. carinii), comun identificat în natură
sau prezent în pulmonii sănătosi de la om si Tabelul 2
animale → se transmite prin aerosoli. Diferențierea insuficiența respiratorie Acută vs.
Cronică
(Sinteză Cristina)
Acut Cronic
Pneumotoraxul Bolile pulmonare
Uzul excesiv de interstitiale
sedative Emfizemul
Efuziunea pleurală Fibroza chistica
Acumularea lichidelor Insuficienta cardiaca
în cavitatea pleurală congestiva
Obstructia căilor Tulburari
aerofore neuromusculare (distrofia
Statusul astmatic musculară, miastenia
Inhalarea de gravis, scleroza laterală
toxine/gaze nocive. amiotrofică
Figura 13. Pneumocystis jiroveci (chiști) Embolia pulmonară
Edem pulmonar difuz
Sursa:https://classconnection.s3.amazonaws.com/451
/flashcards/929451/png/screen_shot_2012-03-
06_at_7.28.14_pm1331090910507.png
13
13
13
1.7. Simptomele majore ale bolii cronică, pneumotorax, sau paralizia

respiratorii muschilor respiratori);
4) incapacitatea tesuturilor de a folosi oxigen
Simptomele majore ale bolii respiratorii disponibil (ex. anoxia histotoxică, ca în
sunt prezentate în Tabelul 3 otravirea cu cianuri).
Tabelul 3
Simptomele majore ale bolii respiratorii
(Sinteză Cristina)
2. Principii generale de terapie
Semn clinic Cauza Funcţia respiratorie la animalul sănătos

nivel scăzut al oxigenului în
necesită integrarea sistemului nervos, a celui
Hipoxia circulator şi pulmonar în vederea reglării
tesuturi
Hipoxiemia
nivel scăzut al O2 in sângele aspectelor specifice ale homeostaziei la nivel
arterial
celular.
Hipercapnia nivel crescut al CO2 în sânge
Hipocapnia nivel scăzut al CO2 în sânge
Până la această ora s-au realizat
Dispnea respiratie dificilă numeroase încercări de a furniza medicamente
Tahipnea rata rapidă a respiratiei care pot îmbunătăţi funcţionarea neuronilor în
decoloratia albastruie a pielii / condiţii de hipoxie (la om), dar respiraţia la nivel
Cianoza mucoaselor datorită slabei
celular rămâne în continuare apanajul
oxigenări
Hemoftizia prezenta sângelui în spută toxicologiei (pentru animalele domestice).
Afectarea ratei şi a profunzimii mişcărilor
Etapele principale ale evoluției clinice a respiratorii poate fi în legătură (şi) cu depresia
bolii respiratorii sunt redate în Tabelul 4 sau stimularea centrilor medulari. În terapia
bolilor respiratorii există mai multe direcţii care
Tabelul 4 solicită integrarea aspectelor nervoase,
Etapele principale pulmonare şi circulatorii care, în final să ducă la
ale evoluției clinice a bolii respiratorii stabilirea homeostaziei prin:
Secreția nazală • liniştirea funcţiilor secreto sau excreto
• seroasă,
motorii; sau
• catarală,
• purulentă, • accentuarea acestor funcţii.
• hemoragică Rezultatul dorit va fi ameliorarea funcţiei
Epistaxisul
respiratorii. Inflamaţia pulmonară sau a căilor
Hemoptizia
Hiperpneea aferente este cel mai adesea cauza principală a
Dispneea intervenţiei.
Cel mai adesea inflamaţia respiratorie
Hipoxia (anoxia) include:
Este semnul cardinal al bolii respiratorii
• pneumonia,
fiind urmarea:
• bronşita,
1) capacității reduse a sângelui de a • traheita şi larigita, cauzate de: atacul
transporta O2 (ex. anoxia anemică, bacterian sau parazitar, fungi,
intoxicatia cu CO sau NO, sau anemia substanţele iritante, alergeni, virusuri etc.
adevărată);
2) fluxului redus de sânge (ex. anoxia Interferenţa cu amplitudinea şi rata
stagnantă din soc sau insuficienta cardiacă respiraţiei este legată întotdeauna cu
congestivă); depresarea sau stimularea centrilor respiratori.
3) ventilației alveolare insuficiente/nepotrivite De asemenea nu trebuie omis că volumul
între ventilație / perfuzie, shunt, difuzie respirator este înalt dependent de diametrul
insuficientă (ex. anoxia hipoxică, din căilor respiratorii.
pneumonie, edemul pulmonar, congestia
14
Diametrul acestora este pierdut nu doar factorilor care conduc la alterarea funcţionării
datorită bronhoconstricţiei, dar şi prin subţierea normale a pulmonului.
mucoaselor, prezenţa exudatelor şi alţi factori Stadiile incipiente ale inflamaţiei pulmonilor
care conduc la pierderea funcţiilor pulmonare. şi ale tractului respirator sunt în general însoţite
Stadiile timpurii ale inflamaţiei pulmonare de o creştere a vâscozităţii mucusului şi de
sunt semnalizate de creşterea vâscozităţii scăderea volumului acestuia.
mucusului şi o scădere a volumului său. Aceste fenomene conduc la apariţia unei
În consecinţă mucoasa respiratorie va fi mucoase uscate, inflamate şi dureroase, iritată
uscată, inflamată, dureroasă, iritată la fiecare cu fiecare inspiraţie, cauzând astfel o tuse
inhalaţie, care este însoţită de o tuse chintoasă, aspră, uscată, dureroasă şi total inutilă,
neproductivă. cunoscută sub denumirea de „tuse
În acest context prioritatea terapeutică va fi neproductivă”.
creşterea cantităţii de mucus şi protejarea În tratamentul acestei afecţiuni, unul dintre
mucoasei cu ajutorul expectorantelor şi scopuri este reprezentat de creşterea producţiei
sedativelor respiratorii. de mucus, în vederea protejării mucoasei,
În medicina veterinară afectul respiratoriu reducând în acelaşi timp frecvenţa dăunătoare
cronic este de obicei forma cea mai frecvent a tusei, parţial prin prevenirea stimulării
întâlnită mucoasei, acoperind-o cu mucus, dar şi prin
In asemenea cazuri starea animalului este deprimarea reflexului de tuse la nivel central.
mai mult sau mai puţin modificată, dependent şi Aceste obiective pot fi atinse prin utilizarea
de etiologie şi severitatea procesului inflamator, combinată a substanţelor cu acţiune
de obicei, cauza primară rămânând ocultă. expectorantă (cum ar fi ipecacuanha – rădăcina
Această situaţie va determina veterinarul de ipeca, clorura de amoniu sau iodura de
să instituie tratamente simptomatice, care să potasiu) cu antibehice, cum ar fi codeina.
înlăture în primă instanţă tusea, o pemanentă În stadiul de rezoluţie al inflamaţiei tractului
spină iritativă pentru plămân. respirator, în căile aeriene apare în general un
exces de mucus şi de ţesuturi descuamate, care
Etapele unei terapii de succes vor fi: împiedică pasajul liber al aerului şi stimulează
• reducerea vâscozității mucusului declanşarea tusei la fiecare mişcare
bronhial, sau respiratorie.
• a secreţiei mucopurulente, Scopul tratamentului în acest caz este
fluidificarea mucusului şi stimularea activităţii
• controlul procesului inflamator şi
cililor mucoasei, astfel încât prin tuse sau prin
• dilatarea bronhiolelor.
mişcările cililor să se poată realiza eliminarea
Depresia centrilor medulari apare de descuamatelor celulare.
obicei în timpul anesteziei generale, iar Pot fi administrate în acest scop clorura de
stimularea lor apare în reacţiile febrile, algice amoniu şi iodura de potasiu, rădăcina de ipeca.
sau odată cu modificările care interferează În acest stadiu, tusea trebuie stopată numai în
oxigenarea sângelui sau a ţesuturilor. cazul în care produce disconfort.
Trebuie să se ţină cont de faptul că Afecţiunile respiratorii cronice sunt mai
simptomele (cum ar fi cianoza sau dispneea) problematice, atât pentru animal cât şi pentru
pot avea şi cauze primare care nu sunt de proprietar sau medicul veterinar.
natură pulmonară, cum ar fi de exemplu În aceste cazuri, starea generală a
insuficienţa cardiacă sau hernia diafragmatică. animalului este mai mult sau mai puţin alterată,
În plus, trebuie să se menţioneze faptul că în funcţie de etiologia bolii.
volumul aerului inspirat este dependent de Cauza primară a afecţiunii poate să nu mai
diametrul căilor aerofore. fie evidentă, boala putând să devină
Diametrul funcţional este afectat nu numai polifactorială. În astfel de situaţii, clinicianul va fi
de bronhoconstricţie ci şi de îngroşarea nevoit să recurgă la un tratament simptomatic.
mucoasei, de prezenţa exudatului şi a tuturor
15
Acesta poate fi util prin faptul că este asigurată de către:structurile anatomice,

suprimarea tusei neproductive va duce la mecanismele nespecifice / imunologice
eliminarea unei cauze care lezionează continuu (celulare / umorale).
pulmonii, va reduce stresul exercitat asupra Aceștia sunt factorii care determină
sistemuluin circulator şi permite animalului susceptibilitatea de specie și/sau individuală la
repausul necesar recuperării. bolile respiratorii, care pot fi manipulate prin
Importanţa reflexului protector de tuse utilizarea diferitelor tehnici de management al
trebuie să fie pus în balanţă cu potenţialele afectului respirator:
efecte dăunătoare ale acceselor de tuse • vaccinuri,
violente şi continue. • agenti antimicrobieni,
Pe măsură ce cunoştinţele referitoare la • alti agenți (ex. interferonii si limfokinele).
bazele moleculare ale afecţiunilor pulmonare
sunt în continuă creştere, este posibil ca la Gradul de penetrare a particulelor în funcție
abordările terapeutice enumerate anterior să se de mărime este redat în Tabelul 5.
adauge metode noi, de exemplu în urma Tabelul 5
evaluării rolului neuronilor peptidergici, al
Gradul de penetrare a particulelor în funcție de
factorului de activare al plachetelor şi al
mărime
factorului de relaxare al musculaturii netede,
eliberat de epiteliul căilor aeriene. Mărimea Nivelul de
particulei penetrare
2.1. Nivelul penetrării particulelor în <30µm Fose nazale
tractul respirator în funcție de mărime 20-30µm Trahee
10-20µm Bronhii si bronhiole
Terapeutica afectului respirator este în
strânsă legătură cu tabloul clinic care adesea 2-5µm Bronhiole
este polifactorial fiind efectuată cu asocierea >3µm Alveole pulmonare
celor mai potrivite medicamente patologiei. 0,8-2µm Expirate din nou
Mucoasa respiratorie avantaje:

2.2. Principalele remedii utilizate în
• suprafata mare de absorbtie,
terapia bolilor respiratorii
vascularizatia bogată,
•
(prezentare generală)
• contactul capilarelor sanguine cu
epiteliul alveolar. Principalele categorii medicamentoase
Sunt de obicei depozitate pe: utilizate în terapia bolilor respiratorii sunt redate
• mucoasa respiratorie, în Tabelul 6.
• pasajele nazale, Tabelul 6
• laringe, Principalele categorii medicamentoase utilizate în
• trahee, terapia bolilor respiratorii
• bronhii
Grupe principale
După care sunt transpotate spre
antitusive,
membrana mucociliară faringiană spre a fi:
bronhodilatatoare,
• înghitite si/sau
anti-inflamatoare,
• expectorate.
expectorante,
Particulele mici sunt depuse adânc în decongestionante,
alveole unde sunt fagocitate de către stimulante respiratorii,
macrofage. antimicrobiene & antifungice
Apărarea împotriva „invaziei”
microorganismelor si a altor particule străine
16
Substanţele expectorante Substanţele descrise în acest capitol

trebuie privite ca şi adjuvante la terapia
Cresc volumul şi fluidifică secreţiile specifică indicată de cauza primară a afecţiunii
respiratorii, iar în stadiile incipiente ale clinice. Ele sunt rareori suficiente ca terapie
inflamaţiei reduc durerea şi tind să scadă unică, dar conferă ameliorarea simptomelor,
frecvenţa tusei. Afecţiunile inflamatorii cronice cresc gradul de refacere după boală şi
beneficiază de asemenea de acţiunea contribuie la bunăstarea pacienţilor, chiar în
mucoliticelor. cazul în care agentul etiologic al afecţiunii
primare este necunoscut sau nu poate fi supus
Antitusivele reduc frecvenţa tusei, în tratamentului.
general prin deprimarea centrului tusei. Aceste
substanţe nu trebuie utilizate dacă secreţiile Substanţele expectorante (vechi)
respiratorii sunt abundente, în afara cazului în
care tusea este excesivă, cauzând epuizare - Farmacopeea abundă de numeroase
stare frecvent întâlnită la animale. substanţe cu acţiune expectorantă şi sunt
cunoscute de multă vreme din medicina
Substanţele bronhodilatatoare produc tradiţională. În situaţii patologice secreţiile
relaxarea musculaturii netede a căilor aeriene, traheobronşice pot fi crescute sau diminuate.
contribuind astfel la ameliorarea semnificativă a Consistenţa în primul caz este mai mică pentru
dispneei şi la îndepărtarea stimulilor care că sunt diluate, în al doilea caz sunt mai
cauzează tusea. vâscoase.
Remedierea se poate asigura prin
Substanţele decongestionante sau medicamente fluidifiante şi excretomotorii şi
medicamentele care conduc la subţierea antisecretorii. Unele vomitive (ipeca, veratrina)
membranelor, contribuie la ameliorarea administrate în doze mici pot fi expectorante
dispneei, acţionând în sensul scăderii gradului pentru că produc nozeea și tusea (prin
în care epiteliul şi submucoasele inflamate hipersecreţie glandulară, inclusiv bronhică).
reduc diametrul căilor aeriene. Secreţiile bronhice diluate se vor elimina mai
Unele substanţe din acest grup, prin uşor, apărând reflex tusea.
acţiunea lor antiinflamatoare reduc şi volumul De asemenea se vor intensifica mişcările
secreţiilor sau al exudatului, având efecte respiratorii.
benefice asupra circulaţiei aerului în tractul O serie de expectorante irită direct
respirator. glandele bronhice care îşi măresc activitatea,
În cazul depresiei funcţiei respiratorii din secreţiile devenind abundente.
timpul anesteziei generale se va recurge la Substanţele vor acţiona fie prin eliminare
administrarea de analeptice respiratorii. lor prin glanda în cauză (în această categorie
Aceste substanţe cauzează convulsii în intră iodurile, balsamurile, rezinele, guaiacolul,
cazul în care sunt administrate animalelor creozotul), fie prin influenţarea aceloraşi glande
sănătoase; ele stimulează centrul respirator de la exterior (prin fumigaţii).
medular, uneori şi chemoreceptorii carotidieni, Saponinele din unele droguri determină
amplifică frecvenţa şi profunzimea mişcărilor reflex punctul de plecare al arcului care este
respiratorii. mucoasa stimulată, acţionând prin fluidifierea
În prevenirea sau ameliorarea hipoxiei secreţiilor bronhice.
trebuie să se ia în calcul şi posibilitatea utilizării Acest arc reflex poate porni chiar de la
oxigenoterapiei, cu sau fără asistarea mucoasa bucală.
respiraţiei. Saponinele nu se absorb, şi ele acţionează
sistemic. Deci, contribuţia expectorantelor la
Chimioterapicele sau antiinfecţioasele
succesul terapeutic este minimă, principalul rol
joacă rol major în eliminarea cauzelor primare
în prezent fiind de compuşi ai remediilor pentru
ale stresului respirator.
tuse cu administrare orală.
17
Expectorantele inhalatorii În prezent sunt disponibile numeroase

expectorante sistemice cu origine variată, toate
Substanţele inhalatorii sunt în continuare fiind destinate administrării pe cale orală.
utilizate în medicina veterinară. Substanţele Unele dintre ele sunt substanţe care pot
active care se utilizează sunt fie încălzite, fie avea acţiune vomitivă, dar sunt administrate în
dizolvate în apă încălzită până la vaporizare şi doze subemetice, altele se absorb la nivel
se administrează pe cale inhalatorie în spaţii intestinal şi sunt excretate, cel puţin parţial, pe
închise. Iniţial, animalele nu agrează mirosul calea mucoaselor bronhiale. Administrate per18
puternic şi vaporii; întregul procedeu este dificil, os acestea se elimină la nivelul glandelor
iar datorită aparatelor utilizate pentru bronşice şi în doze mici sunt fluidifiante
producerea de vapori, chiar periculos.
Animalele de talie mică pot fi expuse Balsamul de Tolu
repetat vaporilor de apă generaţi de o pompă Este o oleorezină cu masă moale, cu timpul
care pot fi administraţi prin intermediul unei se întăreşte, are culoare brun-roşietică, miros
măşti sau în cuşti unde vor fi închise animalele. acru, gust acru-amărui. După absorbţie se
Aceste procedee sunt eficiente în afecţiunile elimină în parte prin calea pulmonară,
respiratorii cronice şi pot fi suplimentate de o favorizând expectoraţia şi diminuând secreţiile
fizioterapie adecvată, destinată drenării şi glandelor bronhice. Este antiseptic. Se poate
expulzării exudatelor lichefiate. folosi la animale sub formă de sirop.
Substanţele din acest grup includ:
Rădăcina de Primula
Benzoina În rădăcină se găseşte alcaloidul emetina.
Este o rezină aromatică (se găseşte în Drogul oficinal conţine 10% saponine. Din el se
Balsamul lui Friar, prepară decocturi 5%, care se pot administra la
câine. Oficinală este şi tinctura 10%. În afară de
Uleiul de eucalipt (Eucaliptol
acţiunea vomitivă este şi un expectorant
Este un ulei volatil obținut prin distilarea din
valoros. Efectul este de lungă durată, deoarece
frunzele eucaliptului, o substanţă incoloră, slab
principii activi se absorb şi se elimină lent.
solubilă care se recomandă sub formă de
fumigaţii în tratamentul catarului tractului Rădăcina de săpunariţă
aerofor sau se administrează intern, chiar s.c. la Se folosesc rizomii şi rădăcinile. Drogul
câine. Utilizări asemănătoare are tinctura, care conţine 8% saponine. Este oficinală şi tinctura
este oficinală. 20%.
Gomenolul (uleiul de Niaouli) Rădăcina de Senega
Este uleiul volatil obţinut prin distilare cu Provine din plante Poligala senega.
vapori de apă al plantelor din genul Mirtaceae. Conţine: saponina specifică, senegina în
Este un lichid incolor, slab gălbui, cristale proporţie de 2-2,5%, acidul poligalic şi salicilatul
aciculare, cu miros caracteristic, volatile la de antil. Drogul este iritant pentru mucoase, de
temperatura camerei. Se solubilizează uşor, aceea se folosesc infuzii sau decocturi 3-10%.
sub formă de alcool şi eter. Adesea se foloseşte Se foloseşte la câine, în bronşite.
uleiul mentolat 1% în instilaţii nazale în coriză
sau ca fumigaţii. Adjuvante pentru fluidifiere
Cu toate că se consideră că aceste
substanţe au o acţiune directă asupra celulelor Floarea de lumânărică (Flores verbasci)
secretorii bronhiale, se pare că există puţine Se folosesc corolele şi staminele. Drogul
motive pentru care să se poată afirma că au alte oficinal conţine saponine, substanţe
efecte decât îmbunătăţirea mirosului vaporilor. mucilaginoase, glucide, uleiuri eterice.
Rădăcina de lemn dulce (Radix liquiritiae)
Expectorantele cu administrare orală Conţine glicerizină care seamănă cu
saponinele. Drogul este bun fluidifiant.
Expectorantele mucolitice stibiu. Este printre cele mai utilizate

expectorante la animalele mari şi mijlocii.
Substanţele cu acţiune mucolitică sunt
relativ recent incluse în categoria substanţelor Sărurile de amoniu
destinate să faciliteze eliminarea secreţiilor Sunt substanţe care după absorbţie se
bronhiale prin mişcarea cililor sau prin tuse, elimină prin glandele bronşice, fluidifiind
ducând astfel la diminuarea frecvenţei acesteia. secreţiile. Stimulează centrul respirator, cilii
Mecanismul de acţiune este nu numai vibratili, diminuă spasmele musculaturii 19
fluidifiant, ci şi excreto-motor datorită activării bronşice, normalizând tonusul acesteia. Se
contracţiei musculaturii netede bronşice şi pare că acţionează şi reflex.
stimulării vibraţiei cililor mucoasei respiratorii. În Carbonatul de amoniu
afară de vomitive, dar în doze mai mici sunt cam Se descompune în organism, evidenţiind
aceleaşi droguri amoniacul. Carbonatul de amoniu acţionează în
plus şi ca diuretic şi stimulează S.N.C. Este
Emetina
foarte recomandat în bronşite şi
Lizează spasmele musculaturii netede
bronhopneumonii.
bronşice care vor împiedica eliminarea
secreţiilor, mai ales dacă sunt şi aderente. Licoarea amoniacală anisată.
Expectoraţia mai are la bază şi activarea Conţine amoniac, anason, alcool. În
cililor vibratili. Intră în tratamentul bronşitelor, stomac, sub influenţa acidului clorhidric trece în
pneumoniilor catarale sub formă de pulberi, clorură amoniacală. Se foloseşte la câine.
boluri, mixturi, infuzii. Intră în compoziţia pulberii
Acetilcisteina de sodiu
Dover (alături de opiu și lactoză) și e păstrată la
Soluţia 20% se poate administra inhalator,
Venena.
sub formă de spray sau aerosoli. Asemenea
Emeticul iodurilor, poatea cauza uneori iritaţia tractului
Irită mucoasele digestive şi produce reflex respirator, dar în afara acestor cazuri este
mărirea cantităţii secreţiilor bronşice. Excită destul de sigură şi este eficientă în lichefierea
centrul respirator şi produce o acţiune excreto- rapidă a secreţiilor mucopurulente. Se
motorie. presupune că gruparea sulfhidril a
acetilcisteinei scindează legăturile disulfidice
Sulfurile de stibiu din glicoproteinele exudatului, modificând
Sulfura portocalie de stibiu. implicit proprietăţile fizice ale acestuia.
Este o pulbere amorfă, inodoră, insolubilă Asemănător DMSO, acetilcisteina de sodiu are
în apă. Are o acţiune expectorantă moderată proprietatea de a elimina radicalii hidroxil.
care durează până la 8 ore. Este destul de puţin Expunerile repetate, câteva minute, de 2-3 ori
iritantă pentru mucoasele digestive. pe zi, probabil la presiune adecvată, au
La rumegătoare şi cabaline se rezultate optime.
administrează în electuarii, în alimente Bromhexinul (Bisolvon)
medicamentoase, în pulberi compuse, plus alte Este 2Amino-3,5-dibromo-N-cyclohexyl-N-
expectorante şi Liquiritiae. methylbenzen-metanamina (figura 14).
Sulfura neagră de stibiu. CH3
Este o pulbere neagră-cenuşie, inodoră,
insipidă, insolubilă în apă. Este mai iritantă. Se
Br CH2N
recomandă la rumegătoarele mari şi cabaline.
Sulfura roşie de stibiu (kermes mineral)

Este o pulbere roşu închis, inodoră, NH2
insipidă, insolubilă în apă. Conţine trisulfură de
Br
Figura 14. Bromhexinul
Asemenea depozite de mucus pot cauza

Este un compus cuaternar de amoniu atelectazie pulmonară şi pot evolua către
sintetic. Este o pulbere albă, cristalină, greu bronşectazie ca şi punct final al afecţiunilor
solubilă în apă. micilor bronhii.
Este un bun fluidifiant excreto-motor care 20
măreşte conţinutul în gamaglobulină, Apomorfina
favorizând trecerea chimioterapicelor în În doze mici este expectorantă pentru toate
lumenul bronhiilor. speciile de animale.
Se administrează per os pulberi 1%.
În injecţii i.m. se administrează substanţă Substanţe antisecretorii (condiţionate)
activă în soluţie de 1%.
Are rezultate favorabile, lichefiind mucusul, Substanţele care în doze mici sunt
crescând volumul acestuia, scăzându-i fluidifiante pot deveni, în doze mari,
vâscozitatea şi favorizându-i eliminarea din antisecretorii prin micşorarea secreţiilor
căile respiratorii. exagerate care determină accesele de tuse,
Se presupune că medicamentul dispneea şi chiar congestia pulmonară.
îmbunătăţeşte funcţia lizozomală, iar enzimele Uleiurile volatile administrate per os sau
lizozomale hidrolizează fibrele de natură sub formă de fumigaţii, în doze mici se elimină
mucopolizaharidică ale mucusului. prin glandele bronhice, determinând
Este disponibil sub formă de pulberi sau hipertensiune, iar în doze mari determină
soluţii, singur sau în combinaţie cu substanţe cu vasoconstricţie la nivelul glandelor şi deci
acţiune antibacteriană. hiposecreţie.
Dozele sunt de 1mg ⁄kgc., de 2 x ⁄zi la Acelaşi efecte pot să se producă atunci
animalele mici şi de 0,1-0,25 mg ⁄kgc., la când sunt utilizate sub formă de fumigaţii.
cabaline, fie oral, fie parenteral, timp de 7 zile. Antisecretorii bronhice pot fi şi sărurile de calciu,
Bromhexinul produce o creştere a parasimpaticoliticele.
proporţiei de imunoglobuline şi creşterea
cantităţii de oxitetraciclină din secreţiile Benzoatul de sodiu
bronhiale, probabil prin stimularea permebilităţii Este o pulbere cristalină, granuloasă,
membranare. dulceagă, inodoră, uşor solubilă în apă. Este
oficinală.
Dembrexina După absorbţie se elimină prin rinichi şi în
Este o substanţă destul de recent introdusă cantităţi mari prin glandele bronhice. Acest lucru
pe piaţă, destinată administrării la cabaline; produce activitatea expectorantă şi întrucâtva
acţionează asupra activităţii secretorii a antiseptică.
celulelor secretorii glandulare din mucoasa De asemenea se cunoaşte o activitate:
respiratorie. Se presupune în urma • colagogă,
administrării este secretat un mucus cu o • coleretică,
compoziţie modificată şi cu o vâscozitate • antifermentescibilă şi
scăzută şi astfel se poate explica reducerea mai
• antipiretică.
rapidă a tusei şi încetarea producţiei de mucus
Se recomandă în bronşitele şi pneumoniile
la animalele supuse tratamentului.
câinelui.
Dozaj. Produsul poate fi administrat i.v. sau
oral, 0,3-0,5mg⁄kgc., de 2x ⁄zi, timp de 10 zile. În Terpinhidratul
afara ameliorării stăriilor de disconfort de la Este oficinal şi este preparat din ulei de
nivelul tractului aerian superior, toate terebentină, alcool, acid azotic. Se foloseşte ca
mucoliticele ajută la prevenirea sau la fluidifiant la câine.
eliminarea mucusului din ramificaţiile mici ale
căilor aeriene. Trecidul (Guaiafenezina, Miocanină
Este oficinal. Se prezintă sub formă de
pulbere, microcristale albe, cu miros
caracteristic, gust amar, solubile în alcool şi

cloroform. CH3CH2CH2CH2NH COO(CH2CH2O)9CH3
Este comercializat sub formă de sirop 2%

şi comprimate. Figura 15. Benzonaftatul
Are calităţi:
• expectorante, Este o substanţă activă care deprimă21
terminaţiile senzitive afectate ale reflexului de
• behice,
tuse precum şi baroreceptorii pulmonari. În
• uşor sedative,
cazuri de urgenţă, pentru a controla tusea
• hemostatice și
severă, pot fi administrate anestezice locale
• miorelaxante.
convenţionale.
Substanţele antitusive (behice)
Antitusivele cu acţiune centrală
Cu aceste substanţe se combate tusea
extenuantă, dureroasă şi inutilă care nu are rol Antitusivele narcotice
fiziologic şi este urmarea unor excitaţii anormale
Diminuarea puternică mediată central a
plecate din alte părţi ale organismului, diferite de
reflexului de tuse a fost obţinută pentru prima
mucoasa respiratorie.
dată administrând alcaloizi derivaţi din opiu,
Unele antitusive: precum şi derivaţii lor semi-sintetici.
• inhibă centrul tusei, altele Acestui grup au fost adăugate substanţe cu
• micşorează sensibilitatea mucoasei de la efecte puternic inhibitorii, care nu prezintă riscul
care pornesc reflex stimulii, altele producerii dependenţelor şi care nu sunt astfel
• scad sau elimină cauzele care o produc supuse restricţiilor.
(corpi străini, secreţii patologice). Centrul tusei este localizat medular. În
apropierea centrului respirator şi asemenea
Aceste substanţe acţionează prin:
acestuia, centrul tusei poate fi influenţat de
• interferarea reflexului de tuse, fie nivelele anterioare de organizare din creier.
• la nivelul terminaţiilor nervoase senzitive S-a demonstrat că neuronii specifici
din faringe, laringe sau tract respirator implicaţi în coordonarea tusei pot fi suprimaţi de
superior, fie antitusive, pe rute convenţionale şi la doze
• la nivelul centrilor nervoşi din SNC care terapeutice sau prin injectare directă în trei
sunt responsabili de iniţierea şi perechi de nuclei medulari.
coordonarea reflexului de tuse.
Codeina (Codicept)
Antitusivele cu acţiune directă Este 7,8-Didehidro-4,5-epoxy-3-methoxy -
17-methyl-6-morfinanolul (figura 16).
Acţiunea locală este obţinută prin
intermediul edulcorantelor, substanţe CH3O
siropoase, cu gust dulce, în care sunt dizolvate
substanţele active.
Edulcorantele (de exemplu mierea sau
siropurile) formează un înveliş care protejează H
O
şi calmează mucoasa inflamată pentru perioade
scurte. NCH3
Benzonaftatul (Exangit, Tessalon,

Ventusin) HO
Este 4-(Butylamino)benzoic-acid- Figura 16. Codeina
3,6,9,12,15,18,21,24,27-nonaoxaoctacos-yl-
esterul (figura 15). Până în prezent se cunosc numeroase
săruri de codeină: acetat, hidrobromură,
hidroclorură, salicilat etc., dar cu efecte

antitusive sunt doar:
O NCH2CH2O
• fosfatul,
• metil-bromura şi
• sulfatul.
H
Este un alcaloid derivat natural şi a fost O
utilizat timp de mulţi ani ca antitusiv. Are
NCH3
numeroase alte acţiuni similare morfinei, la un
nivel mai scăzut (cum ar fi de exemplu efectul
analgezic şi constipant). HO
În organism poate fi transformat în morfină,
Figura 17. Pholcodina
dar nu prezintă riscul apariţei dependenţei în
cazul administrării dozelor terapeutice pentru Este aproximativ de două ori mai puternică
controlarea reflexului de tuse, cu toate că este decât codeina, noscapina şi dexometrofanul
posibilă dependenţa de codeină. sunt de potenţe similare, iar
Codeina este bine absorbită la nivel dextromethorphanul este mai puţin putenic
intestinal şi, datorită ratei de metabolizare mai decât codeina, aproximativ la jumătate din
lente decât a morfinei, are o durată de acţiune potenţa acesteia. Toate aceste substanţe au
satisfăcătoare. efecte similare codeinei şi ocazional pot induce
Depresia respiratorie cauzată de morfină voma.
nu se înâlneşte şi în cazul codeinei, cu toate că Izomerii levogiri ai dextrophanului şi ai
cei doi alcaloizi au potenţe similare ca şi dextrometophanului au atât proprietăţi
deprimanţi centrali. analgezice dar crează dependenţă.
Codeina este eficientă la o doze p.o. de 1-
2 mg⁄kgc. În timp ce morfina şi diamorfina Bromoformul
(heroina) pot fi utilizate ca şi antitusive, Este un lichid incolor, volatil, cu miros
utilizarea lor este limitată la controlul tusei caracteristic, dulceag. Se utilizează la câine în
severe din bolile terminale la om. tusea spasmodică.
Opiul, heroina şi morfina, deşi sunt foarte Calmotusinul (Clofenagol, Detigon)

active nu sunt folosite prea frecvent în practica Se prezintă în soluţii alcoolice 5%
curentă deoarece sunt supefiante. aromatizate. Se administrează per os.
Acţionează similar cu morfina dar nu
Dihidrocodeina şi dihidrocodeinona produce efecte negative. Poate fi utilizat ca
sunt în esenţă similare codeinei. anestezic moderat, parasimpaticolitic şi
antihistaminic la câine.
Antitusivele non-narcotice
Speciile pectorale
Sunt destinate creşterii siguranţei utilizării Este un amestec de droguri cu principii
lor la om, în încercarea de a simula capacitatea mucilaginoase emoliente din care se prepară
codeinei de a suprima centrul tusei dar şi de fi infuzii antitusive (frunze de nalbă mare,
lipsită de efectele asupra SNC pe care le au alţi lumânărică, lemn dulce, fructe de anason).
derivaţi morfinici (de exemplu deprimarea Principiile active conținute determină liniştirea
funcţiei respiratorii, analgezia şi tendinţa de mucoasei congestionate şi uscate, înlăturând
habituare). astfel reflexul de tuse.
Pholcodina (Codylin, Dia-Tuss, Ethnine, Lichenul de Islanda (Cetraria)

Glycodine, Memine, Pectolin) Are acelaşi efect ca speciile pectorale.
Este 7,8-Didehidro-4,5-epoxy-17-methyl- Având în vedere că îndepărtează secreţiile
3[2(4-morpholinyl)ethoxy]6-morfinanolul (figura bronşice exagerate, cauzatoare ale tusei sunt
17). considerate antitusive şi antisecretorii bronşice
22
(alături de uleiul de terebentină, uleiul de intens în practica pediatrică, fiind incluse mai
eucaliptol, sub formă de fumigaţii), precum şi apoi şi în preparatele antitusive veterinare, cu
substanţe fluidifiante ale secreţiilor bronşice efect dilatator asupra marilor bronhii.
vâscoase şi aderente, Uşurează restaurarea Sub formă de sulfat, atropina poate fi
mecanismelor excreto-motorii şi expectoraţia, administrată injectabil, preoperator, în scopul
secreţiile patologice fiind eliminate fără eforturi diminuării secreţiilor salivare şi bronice în timpul
mari cu diminuarea tusei. anesteziei.
Doza injectabilă s.c. este de 30-100 µg⁄kgc.
Substanţele bronhodilatatoare Reducerea volumului şi creştera
(grupe noi) vâscozităţii secreţiilor, împreună cu clearance-
ul mucociliar scăzut pot reprezenta
Inducerea bronhoconstricţiei este parte a dezavantajele utilizării substanţelor similare
unei serii de procese care iniţiază şi includ atropinei în vederea ameliorării tusei, cu
tusea. În cazul astmului psihogen este un excepţia cazurilor în care secreţiile apoase
fenomen indus central şi poate fi cosecinţa abundente reprezintă problema care trebiue să
majoră a eliberării de mediatori chimici în fie remediată.
reacţiile de hipersensibilizare şi reacţiile
inflamatorii. Orice modificare minoră în Ipratropiumul
diametrul căilor aerofore poate avea un efect Este un bronhodilatator blocant
marcant asupra efortului depus în realizarea muscarinic, ce poate fi administrat sub formă de
mişcărilor respiratorii, prin mecanisme diverse: aerosoli şi despre care se spune că nu prezintă
• stimularea parasimpatică va cauza dezavantajele anterior amintite în cazul utilizării
bronhoconstricţie, cu modularea lui la om.
activităţii parasimpatice şi eliberarea de
adrenalină. iar Simpatocomimeticele
• stimularea simpatică va cauza
relaxarea, ca rezultat al acţiunii directe Adrenalina, isoprenalina şi un număr
asupra site -urilorβ din muşchii netezi ai crescut de substanţe capabile să stimuleze β2-
bronhiilor, efectul fiind vizibil în special adrenoceptorii sunt intens utilizate în controlul
în cazul căilor aeriene mici. astmului bronşic la om.
Bronhodilatatoarele sunt de mare Una dintre cauzele posibile ale astmului se
importanţă terapeutică în mmanagementul presupune că este reprezentată de o
afecţiunilor respiratorii acompaniate de tuse şi bronhodilatare funcţională inadecvată.
dispnee. În terapia animalelor de talie mică sunt
utilizate câteva preparate de uz uman, în
Spasmoliticele special pediatric.
Aceste substanţe includ siropul de
Atropina efedrină, 5mg ⁄ml, care, administrat pe cale
A fost utilizată ca şi bronhodilatator în orală, este un simpaticomimetic cu funcţii mixte;
emfizemul pulmonar cronic la cai. de exemplu are efecte stimulante α, β şi SNC.
Raţionamentul constă în faptul că atropina Adrenalina are de asemenea efecte
poate depăşi bronhoconstricţia muscarinică stimulante α şi β, dar este eficientă în injecţii
colinoceptor-mediată. subcutanate, intramusculare sau chiar
Utilizarea ei a continuat, în ciuda efectelor intravenoase în stările anafilactice severe
secundare pe care le produce, deoarece (bitartratul de adrenalină soluţie 1:1000
atropina, ca extract brut din frunze de injectabil, la:
Belladonna era la îndemână, administrabilă oral • animale de talie mare 2-4 ml,
şi (într-o oarecare măsură) eficientă. • la câini 0,1-0,3 ml intravenos (sau doza
Derivaţii atropinei, cum este de exemplu dublă în injecţiile subcutanate).
eucatropina au fost de asemenea utilizate
23
În timp ce efedrina şi analogii acesteia sunt • influenţa ecvină.

utilizaţi profilactic (la om) în terapia veterinară
sunt preferaţi agoniştii β2 cu acţiune directă. Este disponibil sub formă de preparate
Aceste substanţe sunt relativ libere de injectabile sau granule care pot fi incorporate în
efectele secundare cardio-stimulatoare ale hrană.
substanţelor utilizate anterior, antagoniştii Este contraindicată administrarea în cazul
micști β1, β2, cum ar fi: în care se utilizează steroizi, datorită
• izoprenalina şi vasodilataţiei accentuate şi în cazul afecţiunilor
• orciprenalina. care necesită administrarea de β-blocante.
De asemenea, poate aboli contracţiile
Asemenea adrenalinei, izoprenalina este
uterine.
rapid metabolizată şi acesta este unul dintre
Potenţa ridicată a clenbuterolului este
motivele pentru care se preferă ruta inhalatorie
reflectată şi de dozajul terapeutic recomandat,
pentru administrare.
de numai 0,8 µg⁄kgc., de două ori pe zi, timp de
În mod cert, administrarea substanței,
10 zile, oral sau paranteral.
direct la locul de acţiune, sub formă de aerosoli,
Simpatocomimeticele sunt de o reală
oferă avantajul minimalizării dozei terapeutice şi
utilitate în cazul în care bronhoconstricţia este
apariţia efectelor secundare severe.
urmarea imediată a unei reacţii de
Din nefericire, inhalarea aerosolilor nu este
hipersensibilizare.
un mod convenabil de administrare a
La om, în etiologia complexă a astmului,
substanţelor active la animale.
este recunoscută hiperreactivitatea musculaturii
Deoarece numeroşi dintre succesorii
netede a bronhiilor, împreună cu implicarea
izoprenalinei pot fi metabolizaţi rapid de către
unui proces inflamator.
sulfotransferaze în intestin, pot fi administraţi pe
Aceşti factori adiţionali ajută la explicarea
cale orală, având o durată satisfăcătoare de
faptului că agoniştii de β-adrenoceptori nu sunt
acţiune (4-8 ore), deşi instalarea efectului este
întotdeauna eficienţi în ameliorarea crizelor
lentă (30-60 minute) comparativ cu
astmatice la animale. Ei sunt eficienţi în
izoprenalina.
ameliorarea bronhoconstricţiilor care urmează
Asemenea substanţe includ: eliberărilor de histamină din mastocitele a căror
• salbutamolul, activitate secretorie este de asemenea inhibată
• fenoterolul şi de aceştia.
• hexoprenalina. Implicarea altei clase de mediatori (cum ar
fi de exemplu leukotrienele sau factorul de
Administrarea lor sub formă de aerosoli
activare plachetară) în etiologia tipului imediat
reduce durata de instalare a efectului la câteva
de bronhoconstricţie este un fapt demonstrat,
minute.
iar în prezent se cercetează contribuţia
Clenbuterolul variatelor tipuri celulare implicate în răspunsul
Este un agonist β2 cu durată lungă de inflamator acut asupra continuării generaţiei de
acţiune, care a fost utilizat pentru ameliorarea mediatori şi a prelungirii bronhoconstricţiei.
bronhospasmului la cabaline.
Metilxantinele
Pe lângă efectul bronhodilatator are şi
capacitatea de a spori secreţiile bronhiale şi de Metilxantinele includ alcaloizi dintre care
a îmbunătăţi clearance-ul conţinutului bronhial cei mai importanți pentru medicina veterinară
prin acţiunea cililor. sunt: cofeina, teofilina şi teobromina, droguri
care au utilizări multiple deja amintite în parte
Este recomandat în managementul: (cum ar fi stimulante SNC, diuretice,
• alergiilor cronice, al cardiostimulatoare şi relaxante ale musculaturii
• bronşitelor, netede etc.). Ultima proprietate este cea care
• afecţiunilor pulmonare cronice este responsabilă de efectul bronhodilatator al
obstructive
24
xantinelor. Derivaţii de teofilină, cu proprietăţi În cazul în care surfactantul lipseşte,

farmacocinetice superioare, reprezintă tipurile alveolele rămân colabate, iar nou-născutul este
de substanţe care sunt actualmente preferate în incapabil să realizeze inflarea pulmonară.
terapie.
Decongestionantele
Aminofilina, diprofilina şi etamifilina se
administrează lent în injecţii intramusculare, A fost menţionat anterior deja că, în
intravenoase şi sunt eficiente în reducerea practică au fost utilizate proprietăţile
rezistenţei opuse de căile aerofore în vasoconstrictoare ale agoniştilor de α–
bronhoconstricţii acute. adrenoceptori pentru a determina scăderea în
Aminofilina este mai solubilă decât teofilina volum a mucoasei inflamate a tractului nazal în
şi este mai bine absorbită. rinitele de tip alergic sau virale. Acest efect
Sub formă de săruri are o alcalinitate şi o poate fi obţinut cu ajutorul spray-urilor nazale
iritabilitate mai redusă (de exemplu sub formă sau prin administrarea sistemică, pe cale orală,
de etamifilin camsilat). caz în care efectele benefice se pot extinde la
Acesta este un alt derivat care poate fi întregul tract respirator prin decongestionarea
administrat oral sau sub formă de supozitoare sa.
pentru un efect profilactic susţinut.
Timpul de înjumătăţire este relativ scurt; la Corticosteroizii
câine este de aproximativ o oră pentru
etamifilină. O altă abordare în vederea reducerii
Efectul relaxant asupra musculaturii edemului mucoaselor bronhiilor şi bronhiolelor
netede este în general atribuit inhibării este utilizarea glucocorticoizilor pentru a
fosfodiesterazei, enzima celulară care suprima răspunsul inflamator descris anterior.
activează AMPc. La om, corticosteroizii sunt utilizaţi pentru
Cu toate acestea, sunt plauzibile şi alte tratamentul astmului sever, epuizant şi rezistent
acţiuni, cum ar fi creşterea eliberării de la bronhodilatatoare, unde pot fi administraţi pe
adrenalină şi antagonizarea adenozinei. cale orală, parenterală, sau sub formă de
Este posibil ca acţiunea stimulatoare aerosoli.
asupra SNC a acestor substanţe să contribuie Utilizarea lor prezintă riscul reducerii
la îmbunătăţirea funcţiei respiratorii, aşa cum rezistenţei la infecţii şi de suprimare a
stimulează concomitent circulaţia şi adrenocorticorenalei (în cazul în care perioada
funcţionarea la nivel renal în cazul astmului administrării este prelungită).
cardiac la câini. Efectele obişnuite pe care le au asupra
răspunsului inflamator includ:
Surfactanţii • stabilizarea membranară,
• reducerea sintezei de anticorpi
Pneumocitele de tipul II produc surfactanţi
• reducerea eliberării de mediatori în
care sunt responsabili pentru menţinerea
urma interacţiunilor antigen-anticorp şi
deschisă a alveolelor. Producerea lor este
• diminuarea fibrozării.
amplificată de către pilocarpină sau de către
agoniştii β2. Aceste substanţe duc la creşterea timpului
Administrarea ante-partum de de înjumătăţire a simpatico-mimeticelor
corticosteroizi mamelor va ajuta la prevenirea endogene.
problemelor respiratorii cauzate de lipsa dilatării Corticosteroizii pot fi utilizaţi cu succes la
alveolare la nou născuţii la care poate fi animale pentru controlul stărilor alergice
incriminată producţia insuficientă de surfactant cronice, cum ar fi tusea estivală la câini, fie prin
pulmonar propriu, (un bun exemplu poate fi administrarea orală de prednisolon la cea mai
sindromul intestinal la mânji). scăzută doză terapeutică, fie prin utilizarea
preparatelor injectabile.
25
NSAID-urile secreţiilor şi de inhibarea transportului

(Antiinflamatoriile Non-Steroidice) mucusului.
În urmă cu peste 40 de ani, substanţele din Cromoglicaţii

această grupă, cea a salicilaţilor, au fost
utilizate în tratamentul pneumoniei, datorită Cromoglicatul de sodiu
proprietăţilor antipiretice. Această substanţă a avut un rol major în
Recenta mărire a grupei cu medicamente prevenirea crizelor astmatice la om. În prezent
care au şi efecte antiinflamatorii a contribuit la este disponibil pentru tratamentul cailor cu
reintroducerea lor ca şi adjuvanţi la terapia afecţiuni respiratorii de natură alergică,
specifică antimicrobiană a pneumoniilor. protejându-i împotriva suprasolicitării
Aceste medicamente nu suprimă antigenice.
răspunsul imun care însoţeşte întotdeauna Administrarea se face cu ajutorul unui
acţiunile antiinflamatorii ale corticosteroizilor, iar nebulizator special şi mască, 80 mg, o dată pe
unele dintre ele au efecte antipiretice. zi, timp de 1-4 zile, oferind cailor protecţie
Capacitatea lor de a suprima producerea pentru aproximativ 3-20 zile.
de mediatori chimici pentru răspunsul inflamator Caii acceptă în general uşor cele 10-15
subliniază capacitatea lor de a reduce leziunile minute de nebulizare.
structurale şi funcţionale ale pulmonilor afectaţi Mod de acțiune: substanţa pare să
de pneumonie. Ventilaţia, schimburile gazoase acţioneze prin stabilizarea membranei
şi hemodinamica de la nivel pulmonar pot fi mastocitelor, prevenind astfel degranularea
îmbunătăţite prin administrarea de NSAID-uri. acestora şi eliberarea mediatorilor chimici
(histamine şi leukotriene) ca şi răspuns la
Flunixinul substanţele alergizante.
Este un astfel de produs, recomandat în Mai recent s-a demonstrat că poate preveni
special în acest scop (vezi capitolul eliberarea de radicali liberi din plachetele
Antiinflamatorii). activate cu Ige, care au acţiune nocivă asupra
ţesuturilor.
Antihistaminicele La caii cu afecţiuni pulmonare obstructive
cronice a dat rezultate foarte bune, nu este un
Rolul major al histaminei este cel de agent
bronhodilatator şi nu este eficient în
etiologic al bronhoconstricţiei din timpul
ameliorarea rapidă a bronhoconstricţiei.
reacţiilor de hipersensibilizare, ceea ce a
Valoarea lui este mare în cazul
conferit antagoniştilor histaminei un rol esențial
tratamentului de lungă durată al bronşitelor
în managementul afecţiunilor căilor respiratorii.
alergice, chiar şi în prezenţa alterărilor
Antihistaminicele au de asemenea
structurale.
proprietăţi de:
- parasimpaticolitice, Stimulatoarele funcţiei respiratorii

- anestezice locale şi
Oxigenarea normală a ţesuturilor depinde
- sedative SNC, ceea ce poate fi benefic
de:
în controlul reflexului de tuse.
- disponibilitatea aerului normal la
Din aceste motive, antihistaminicele, cum
presiune normală și
ar fi difenhidramina, sunt adesea incorporate
- de extragerea proporţiei normale de
în preparatele antitusive.
oxigen în sânge cu pH normal şi concentraţie
Aceste remedii pot fi administrate fără normală de Hb.
întrerupere, fără a avea efecte adverse, dar din Rata normală de perfuzare prin vasele
nefericire, efectul uşor antitusiv este însoţit de sănătoase permite livrarea de oxigen
reducerea, nu întotdeauna benefică, a ţesuturilor, în cantităţile necesare ratelor
metabolice.
26
Utilizarea normală a oxigenului disponibil În timpul depresiei respiratorii, în intoxicaţia

poate fi alterată în anumite circumstanţe, cum domestică cu gaz sau în caz de înec,
ar fi de exemplu, intoxicaţia cu cianuri a pneumonie severă sau insuficienţă cardiacă
enzimelor respiratorii. decompensată, cu congestie venoasă şi
Hipoxia poate astfel avea numeroase stagnarea sângelui, concentraţia oxigenului
cauze, dar substanţele care sunt descrise aici sangvin scade pâna la gradul de hipoxie, care,
modifică doar parţial presiunea oxigenului dacă nu este contracarată rapid, poate cauza
inspirat, volumul inhalat ⁄ minut şi în anumită deteriorări ireversibile ale neuronilor şi în final,
măsură perfuzarea tisulară. moarte.
În afara utilizării lui în anesteziologie, Hipoxia hipoxemică, cum e cea care apare
oxigenul poate fi vital în anumite situaţii, cum ar în cazul supradozării de anestezice, poate fi
fi de exemplu intoxicaţia cu monoxid de carbon, contracarată prin două metode.
sau prin faptul că permite supravieţuirea Prima constă în stimularea centrilor nervoşi
pacienţilor până în momentul în care se medulari cu analeptice sau cu amoniac sau prin
instalează efectul terapeutic al altor utilizarea respiraţiei artificiale, în cazul în care
medicamente, situaţii cum ar fi pneumoniile este necesară.
severe, depresia respiratoare consecutiv În timpul anesteziei să se asigure că se
anesteziei, edemul sau emfizemul pulmonar. furnizează suficient oxigen şi se elimină cantităţi
adecvate de dioxid de carbon.
Iritantele şi analepticele Creşterea concentraţiei de CO2 din sânge
duce la apariţia acidozei, care poate fi suficientă
Acestea sunt administrate pe cale pentru suprimarea ionizării barbituratului din
inhalatorie. Un bun exemplu în acest sens îl sânge şi creşterea pătrunderii acestuia în celule
reprezintă amoniacul. aceste efecte duc la creşterea profunzimii
Acesta a fost unul din componenetele anesteziei, înrăutăţrea depresiei respiratorii şi
sărurilor care au cunoscut o largă răspândire în creşterea toxicităţii anestezicului.
perioada victoriană. În depresia respiratorie simplă, cianoza
Amoniacul determină stimularea reflexă a indică existenţa hipoxemiei, care este probabil
centrilor respiratori şi ai aelor vasomotori, având însoţită de hipercapnie.
drept consecinţă îmbunătăţirea respiraţiei şi Hipercapnia nu este însoţită de cianoză,
circulaţiei, în afara cazului în care depresia SNC deoarece centrul nervos este deprimat iar
este profundă. frecvenţa respiratorie nu creşte.
Curând după aceste fenomene apare
Analepticele sunt stimulante ale centrilor acidoza, urmată de aritmie.
medulari şi au acţiune convulsivantă. Hipercapnia este corectată pentru o
Se administrază pe cale venoasă sau perioadă scurtă prin mecanismul de
intramusculară şi cauzează stimularea centrilor hiperventilaţie, care, în cazul în care este
respiratori şi vasomotori medulari şi sunt mult excesivă, poate cauza probleme de tip opus,
mai efiente ca iritantele locale. cum ar fi de exemplu situaţia în care hipocapnia
este însoţită de alcaloză: apare scăderea
Stimulantele fiziologice marcantă a presiunii sangvine, stop cardiac şi
posibil moarte.
Oxigenul Utilizarea oxigenului în concentraţii de 50-
Oxigenul este un gaz indispensabil celor 80% în colapsul respirator deosebit de grav,
mai multe forme de viaţă şi nu există vertebrate edem pulmonar, bronhopneumonie nu se
superioare care pot supravieţui în absenţa lui, recomandă în cazurile în care administrarea se
în cazul în care lipsa de oxigen e mai mare de prelungeşte la mai mult de 12 ore.
câteva minute. Pentru perioade scurte, oxigenul poate fi
Cilindrii de administrare medicală conţin administrat animalelor fără a avea efecte
95% O2 şi 5% CO2. adverse.
27
În toate cazurile însă, este recomandată O2 + e--→O2—

includerea CO2 în proporţie de 5% şi astfel O2--+ 2H+ → H2O2
capacitatea de ventilare pulmonară va creşte SOD
prin stimularea fiziologică a centrilor respiratori H2O2 +O2--→ O2 + OH--+OH.

şi a receptorilor. H2O2 → O2 +H2O
CAT
Un rezultat secundar este faptul c secreţiile
pulmonare sunt mai uşor de eliminat datorită Unde: SOD este superoxid dismutaza, iar CAT
creşterii volumului şi scăderii vâscozităţii este catalaza.
acestora în urma hiperemiei induse de CO2.
Creşterea ventilării pulmonare furnizează Dintre aceste produse toxice, radicalul
de asemenea creşterea forţei de propulsie a hidroxil este cel mai reactiv şi posibil este şi
secreţiilor prin căile aerofore. pasul final către toxicitatea superoxidului şi a
Toxicitatea oxigenului este dată de peroxidului.
distrugerea membranelor celulare şi de Lipidele nesaturate, proteinele şi ADN-ul
conţinutul în specii de oxigen, care la nivelele reprezintă ţinte moleculare pentru toxicitatea
inferioare de utilizare a O2 vor fi inactivate prin oxigenului, probabil prin reacţii de peroxidare
mecanisme protectoare de limitare a capacităţii, lipidică, oxidarea grupei SH şi peroxidarea
cum ar fi de exemplu superoxid dismutaza şi bazelor.
glutationul. Vor urma perturbări funcţionale grave ale
Speciile toxice de oxigen cauzează leziuni celulelor (de exemplu, membranele devin mai
după 12 ore de expuneri chiar şi într-o hidrofile, ceea ce va conduce la alte modificări
atmosferă de 100% oxigen liber şi la presiune structurale şi funcţionale).
normală. Toxicitatea oxigenului ia forma unei Atomii de fier din hemoglobină oxidează,
iritaţii severe a pulmonilor, cu congestii şi transformând hemoglobina în methemoglobină.
exudate în alveole, uneori colaps. Toxicitatea oxigenuliui afectează rareori
Cu cât presiunea oxigenului este mai mare, neuronii sau alveolele.
cu atât mai rapid vor apare simptomele. La animalele sănătoase intervin mai multe
Oxigenul hiperbaric prezintă riscul adiţional elemente care pot contracara toxicitatea
de de a conturba funcţiile SNC chiar pâna la oxigenului, cum ar fi de exemplu glutation
convulsii. peroxidaza, glutationul redus putând să
Oxigenul molecular (O2) nu este toxic, ci transforme acizii graşi peroxidaţi în acizi graşi
este doar foarte reactiv, formând rapid reacţii de hidrolizaţi, sau poate reduce grupările SH ale
reducere. proteinelor.
În plus, atât vitamina E cât şi β-carotenul
Radicalii liberi sunt: pot reacţiona cu radicalii liberi fără a genera alţi
• superoxid anionul O2-, radicali liberi, întrerupând astfel reacţia în lanţ.
• oxigenul molecular 1O2, La animalele care suferă deficit respirator
• hidrogen peroxidul, H2O2 şi cu evoluţie îndelungă există o problemă destul
• radicalul hidroxil OH-. de serioasă.
La aceste animale, reflexul respirator nu
Toate aceste forme apar în timpul mai poate fi declanşat de concentraţiile
respiraţiei şi a metabolismului în condiţii crescute de dioxid de carbon din sânge,
atmosferice normale. Când oxigenul este deoarece la acestea centrul respirator devine
inhalat la o presiune parţial crescută sau în insensibil, aşa cum se întâmplă şi în timpul
condiţii hiperbarice, capacitatea mecanismelor anesteziei generale. În aceste condiţii centrul
endogene de a inactiva speciile toxice de respirator este condus de hipoxemie.
oxigen este depăşită. Eliminarea hipoxemiei prin inspirarea unei
Mecanismele relevante ale transformării cantităţi mari de oxigen poate fi suficientă
oxigenului sunt: pentru a îndepărta stimulul respirator şi a cauza
apnee.
28
Concentraţiile crescute de oxigen sub care memorie din senilitate. Valoarea terapiei
sunt ţinuţi copii născuţi prematur s-au dovedit a hiperbarice este un aspect foarte controversat,
fi cauza fibroplastiei retrolentale, o boală în care datorită toxicităţii oxigenului.
dezvoltarea reţelei de capilare poate fi Administrarea oxigenului la o presiune de 2
perturbată până în punctul în care poate cauza atmosfere face ca animalele să devină
dezlipirea retinei şi orbirea. independente de hemoglobină, datorită
cantităţii de oxigen dizolvat în plasmă. În cazul
Dioxidul de carbon pur intoxicaţiei cu monoxid de carbon capacitatea
Poate fi utilizat pentru suplimentarea de legare a oxigenului pe care o are Hb este
amestecurilor gazoase, dar există pericolul mult diminuată datorită carboxihemoglobinei
supra sau sub dozării, fapt ce poate fi evitat prin care se formează.
utilizarea amestecurilor gata preparate. Administrarea oxigenului la presiuni mai
Alte beneficii care apar în urma utilizării mari de 1 atmosferă aduce un real beneficiu în
CO2 estte reprezentat de prevenirea alcalozei acest caz. În practică, administrarea O2 cu 5%
respiratorii. CO2, utilizând o mască, este soluţia cea mai
Oxigenul disociază de Hb mai rapid în potrivită, în cazul în care nu sunt posibile
condiţii de alcaloză, astfel încât CO2 transfuziile de sânge. Uneori este suficientă şi o
îmbunătăţeşte perfuzia cerebrală. oră de tratament.
În afara utilizării ca şi stimulator al
Dozaj şi mod de administrare.
respiraţiei, sub forma gheţei de carbon poate fi
O concentraţie a oxigenului mai mare de
utilizat ca şi substanţă caustică.
40-60% (2-3 ori mai mult decât concentraţia lui
Terapia cu oxigen hiperbaric în aer) reprezintă concentraţia ideală în
practică, în cazul administrării intratraheale, dar
Este un termen utilizat pentru a descrie în cazul administrării prin intermediul unei măşti
utilizarea oxigenului la o presiune superioară pot fi obţinute şi concentraţii mai mari.
cele atmosferice. Fluxul de 5-8 L/minut va furniza
Această terapie a fost aplicată cu succes în concentraţia necesară în cazul intubării sau a
tratamentul ulcerelor ischemice, pentru sondajului. Pentru bovine a fost recomandat un
conservarea ţesuturilor devenite ischemice în flux de 121 minute.
urma traumatismelor, cresc radiosensibilitatea În Tabelul 7 sunt redate principalele măsuri
celulelor maligne şi ameliorează pierderile de de management terapeutic în afectul respirator.
Tabelul 7
Principalele măsuri de management terapeutic în afectul respirator
(Sinteză Cristina)
Ce e de făcut în afectul respirator:

Mentineti hidratarea,
1
inhalarea aerului umed ajută eliminarea secretiilor
2 Pentru lichefierea secretiilor puteti utiliza expectorantele
Agenții antitusivi sunt indicati în tusea neproductivă, dar sunt contraindicați în secreția
3
excesivă de mucus
4 Produsele ce contin atropină sunt contraindicate, deoarece pot mări vâscozitatea secretiilor
Rezistenta respiratorie crescută cauzată de contracția muschilor netezi bronsici poate fi

5
atenuată cu bronho-dilatatoare, indicate la animalele cu astm si/sau boli respiratorii cronice
Metilxantinele (ex. teofilina si aminofilina) sunt bronho-dilatatoare eficiente la alte specii nu
6
la bovine (eventual, câini) fiind mai puțin eficace decât Beta-2-agonistii
29
7 Izoproterenolul, clenbuterolul si epinefrina sunt eficace

8 Cromoglicatul de sodiu poate fi utilizat cu rezultate la cai
Corticosteroizii sunt foarte eficienti în procesele alergice, dar uzul sistemic duce la efecte
9
adverse. Corticosteroizi aerosolizati sunt mult mai eficace
Antihistaminicele pot fi folosite pt. a atenua bronho-constrictia datorită eliberării histaminei
10
(valoare limitată la animalele mari)
Bronhospasmul poate fi redus semnificativ prin eliminarea factorilor iritanți, folosind sedative
11
usoare, sau reducerea perioadelor de stress.
Terapia antimicrobiană poate sau NU poate fi necesară în tratamentul bolilor inflamatorii ale
căilor respiratorii
12 Scopul în terapia antimicrobiană e de a selecta cel mai eficient agent împotriva unui
organism specific.Testarea culturală si de sensibilitate a secretiilor căilor respiratorii va
determina cu siguranta antibioticul adecvat!
Hipoxemia poate fi corectată prin administrarea O2. Administrarea continuă a concentratiilor
14
ridicate mărește tendinta de atelectazie, înrăutățind hipoxemia, si poate cauza pneumonie.
Hipoxemia e adesea însotită de hipercapnie si acidemie.
Intubatia endotraheala si ventilatia mecanica pot fi necesare la animalele cu insuficientă
15
respiratorie acută sau la animalele care sunt în comă sau apneice. Determinările gazelor din
sange si a pH-ului arterial sunt extrem de valoroase pentru a monitoriza tratamentul.
Diureticele sunt indicate în edem pulmonar.
• diuretice osmotice au o actiune minimă asupra diurezei,
16
• inhibitorii anhidrazei carbonice (ex. acetazolamida) au efect moderat, si
• diuretice de ansă (ex., furosemidul) au un efect profund.
Terapia antimicrobiană • Enrofloxacina si ceftiofurul sunt

eficiente in pneumonii.
Terapia cu antiinfecțioase trebuie să fie
• Antibioticele cu spectru larg trebuie
ajustată pe specii (Tabelul 8).
utilizate dacă bacteriile specifice nu pot
De reținut că:
fi identificate, (odată a început,
• Aminoglicozidele sunt utile, dar pot fi tratamentul trebuie finalizat.
nefrotoxice. Principalele grupe de antiinfecțioase
• Trimetoprimul de obicei, în combinație utilizabile în afectul respirator sunt prezentate
cu o sulfamidă, este util pentru terapia în Tabelul 9.
respiratorie la cele mai multe specii.
Tabelul 8.
Terapia cu antiinfecțioase pe specii
(Sinteză Cristina)
Ovine și Câini și
Bovine: Suine Cai
caprine pisici
oxitetraciclină oxitetraciclină lincomicină cefalosporine peniciline,
cefalosporine cefalosporine spectinomicină cloramfenicol aminoglicozide
fluorochinolone macrolide peniciline amoxicilina-clavulanat. cefalosporine,
macrolide peniciline sulfamide aminoglicozide fluorochinolone
florfenicol sulfamide trimetoprim + sulfamide,
peniciline sulfametoxazol tetracicline
sulfamide fluorochinolone (cu precautie diaree
macrolide severă)
tetracicline
30
Tabelul 9.
Principalele grupe de antiinfecțioase utilizabile în afectul respirator
(Sinteză Cristina)
Denumire Descriere
substanță activă / comercială produs
Engemycin LA
Oxitetraciclină
Bovine: 3 mg/ kg/zi, 3-4 zile, IV, IM
(Engemycin, Alamicin, Teramicin,
Cabaline: 5 mg/kg/zi, 5 zile, IV, IM
Tetravet)
Suine: 5 mg/ kg/zi, 3-4 zile, IM
Amoxicilină Amoxicilină FP 20% retard
Amoxilrom 10%, Amoxicilină FP 20% Cabaline, Bovine, Suine:
Retard, Ampicilină 10% 0,5-1 ml/15 kg/48 h, max. 5 zile, SC, IM
Ampicilină Amoxicillin 15%
(Ampicilină 10%, Amoxi 15%) Cabaline, bovine, suine:
1 ml/15 kg, IM, repetare daca e cazul.
Gentaject 10%
Bovine: 5-10 mg/kg/zi , divizat în 3 adm, IM, IV, SC,
Gentamicina
3-5 zile
(Gentaject 10%)
Cabaline: 6,6 mg/kg/zi, IV, IM, 3-5 zile
Suine: 5-10 mg/kg/zi, 3 zile, IV, IM, SC
Enrodexil 100 mg/ml
Enrofloxacină Nu se administrează la animale în creştere
(Enrodexil, Ganadexil, Enroxil 5 %, Bovine: 2,5 mg/kg/zi, 3-5 zile
Baytril 5%, Cenamicină 10% Plus) Cabaline: 7,5 mg/kg/ zi, 3-5 zile
Suine: 2,5-5 mg/kg/ 3-5 zile
Cevaxel 50 mg/ml
Ceftiofur Compoziţie: 1 ml conţine 50 mg Ceftiofur
(Cevaxel 50 mg/ml, Excenel 50 mg/ml, Suspensie uleioasă injectabilă, culoare bej
Naxcel 100 mg/ml, Ceftiomax 50 mg/ml, Bovine: 1 ml/50 kgGV/zi, 3-5 zile
Actionis 50 mg/ml) Cabaline: 1 ml/25 kg/zi, 10 zile
Suine: 1 ml/16 kg/zi, 3 zile
Marbofloxacin
Boflox 100 mg/ml
(Marbosyva 100 mg/ml, Boflox 100
Bovine, suine: 2 mg/kg/zi, IM, 3 zile
mg/ml)
Depomycin Depomycin
(Penstrep, Penstrep ject, Penbex, Bovine şi cabaline:
Procain benzilpenicilină, 1 ml/25 kg/zi, 3 zile, IM
Dihidrostreptomicină) Suine: 1 ml/20 kg/zi, 3 zile, IM
Pandrom Pandrom
(Ampicilină trihidrat, Neomicină sulfat, Bovine, cabaline, suine:
Procaină, Dexametazonă 1 ml/ 10 kg/zi, 3-5 zile, IM profund
Ampidexalone
Ampidexalone Cabaline, bovine, suine:
(Ampicilină + colistin) 1 ml/10 kg/12 h, 3 zile Adm: IV, IM, SC.
Nu se administrează în a d oua parte a gestatiei
Colistin Colivet S forte
(Colivet S forte, Colistirom) Bovine:, suine: 2,5 ml/20 kg/zi, 3 zile, IM
Biseptyl Biseptyl
(spectinomicină + lincomicină) Bovine, suine: 1 ml/ 5- 10 kg/12 h, IM, 4-7 zile
Norodine 24 Bovine şi porcine: 1 ml/16 kg, IM sau IV lent
(sulfadiazin + trimetoprim) Cabaline: 1 ml/16 kg, IV lent Maxim 5 zile
Gentamox
Gentamox
Bovine, suine:
(amoxicilină + gentamicină)
1 ml/10 kg/zi, 3 zile, IM
31
Principalele grupe de antifungice utilizabile Principalele grupe medicamentoase

în afectul respirator sunt prezentate în Tabelul utilizabile în reducerea edemului sunt
10. prezentate în Tabelul 10.
Tabelul 10.
Principalele grupe de antifungice utilizabile în afectul respirator
Substanța Doze / specie

Cabaline: 50-100 mg/kg PO
Tiabendazol Bovine: 50-100 mg/kg PO
Suine: 50 mg/kg PO
Voriconazol Cabaline: 4 mg/kg/zi
Fluconazol Cabaline: 14 mg/kg PO, urmat de 5 mg/kgc PO/zi
Amfotericina B Cabaline: 0,1-0,9 mg/kgc IV/24-48h
Cabaline: 5-10 mg/kgc, PO, 3-6 săpt.
Griseofulvina
Bovine: 7,5 mg/zi
Itraconazol
Cabaline: 3 mg/kgc/12 h
(Sporanox)
Cabaline: 5 mg/kgc/12 h, PO asociat cu Eritromicină 25 mgc/kg/8 h, PO,
Rifampicin
4-9 săpt.
Tabelul 11.
Principalele grupe medicamentoase utilizabile în reducerea edemului
Diureticul Doze
Animale mari
Furosemid Edem: 1-2 mg/kg/6 h-12h, IM, IV
(Salix 5%, Salix tablet) Terapie de lungă durată: 0,5-1 mg/ kg/ 8 h- 12 h, PO sau IM;
Bovine: 2,2-4,4 mg/kg/12 h, IV
Animale mari: 1 g/g, diluat cu NaOH 0,9%, IV sau prin sonda naso-
Dimetilsulfoxid
gastrică
Manitolul 0,25-0,5 g/kg IV
Diurecyl Plus
Cabaline: 50 ml- animal IV
(clorura de amoniu)
Cabaline: 3 mg/kg PO
Acetazolamida
Bovine si suine: 6-8 mg/kg , IV, IM, SC
Bovine: 125-250 mg/12h-24h, IV, IM, se continua cu administrare
Hidroclortiazida
orală zilnică cu bolusuri de Clorotiazidă
Clorotiazida Bovine: 125-250 mg
Stimularea receptorilor beta asupra

Agoniștii receptorilor β-Adrenergici celulelor mastocitare scade eliberarea de
mediatori ai inflamației din celulele mastocitare,
Au efecte benefice bronhoconstrictoare în dar alte celule inflamatorii nu vor fi suprimate.
tratamentul bolilor tractului respirator. Agonistii receptorilor beta-adrenergici se
Musculatura bronsică netedă este inervată vor utiliza cu precautie la animalele cu:
de receptorii-beta-2-adrenergici. • boli cardiace preexistente,
Stimularea acestor receptori conduce la: • diabet zaharat,
• activitatea crescută a enzimei adenilat • hipertiroidism și
ciclaza, • hipertensiune arterială
• creșterea cAMP, si Agoniștii receptorilor β-Adrenergici, principalii
• relaxarea mușchiului neted bronșic. reprezentanți.
32
Principalele grupe de agoniști ai receptorilor β- • eliberarea mediatorilor inflamatori din

adrenergici în reducerea edemului sunt mastocite,
prezentate în Tabelul 12. • cresc transportul mucociliar.
Principalele grupe de bronhodilatatorii
metilxantinici în reducerea edemului sunt
Tabelul 12. prezentate în Tabelul 13.
Principalele grupe de agoniști ai receptorilor β-
Tabelul 13.
adrenergici
Principalele grupe de bronhodilatatorii
Remediul Dozaj metilxantinici
Câini: 0,05–0,50 mg, Teofilina Dozaj
intratraheal sau IV
Epinefrina Câine: 10 mg/kgc, IV (lent) or IM
Pisici: 0,10 mg, IV sau IM Parenteral
(adrenalina) Cal: 15 mg/kgc, IV (lent)
Animale mari: 0,10 mg/kgc, IV,
SC, sau IM Câine: 5–7 mg/kgc, PO, de trei
Câini: 0,10–0,20 mg, IM or SC, ori/zi
de patru ori/zi Pisică: 3 mg/kgc, PO, de două
Oral
Isoproterenolul Pisici: 4–6 mcg, IM, la fiecare ori/zi
30 min. după nevoie Cal: 10–15 mg/kgc, PO, de două
Cai: 0,40 mcg/kgc, IV (diluat) ori/zi
Câini, pisici: 0,10 mg/kgc, SC, Tablete Câine: 20 mg/kgc/zi, PO
la 4 h, sau 0,03 mg/kgc, PO, de cu eliberare Pisică: 25 mg/kgc/zi, PO
Terbutalina trei ori/zi prelungită Cal: 15 mg/kgc/zi, PO
Cai: 0,0033 mg/kgc, IV, or 0,2– Câine: 10 mg/kgc, IV (lent)
0,6 mg/kgc, PO, de două ori/zi Aminofilina
Pisică: 5 mg/kgc, IV (lent)
Parenteral
Câini: 0.05 mg/kgc, PO, de trei Cal: 5 mg/kgc, IV (lent)
Albuterolul ori/zi Câine: 10 mg/kgc, PO, de trei
(salbutamol) Cabaline: 8 mcg/kgc, PO, de ori/zi
două ori/zi Oral Pisică: 5 mg/kgc, PO, de două
Cabaline: 0.8–3.2 mcg/kgc, ori/zi
Clenbuterol
PO, de două ori/zi Cal: 15 mg/kgc, PO, de două ori/zi
Bronhodilatatorii metilxantinici Expectorantele și mucoliticele

Metilxantinele au efecte farmacologice Sunt folosite pentru a:
importante: • crește secrețiile bronșice,
• relaxarea musculaturii netede, • spori clearance-ul exudatului bronșic
• stimularea SNC, • dezvolta tusea productivă.
• diureză usoară, și Expectorantele saline stimulează secretiile
• stimularea cardiacă. mucoase bronsice, prin intermediul reflexului
Adenozina induce bronhoconstricție la vagal pe mucoasa gastrică (Tabelul 14).
animalele astmatice și antagonizează adenilat- Exemple:
ciclaza. Adenilat-ciclaza este responsabilă pt. • clorura de amoniu,
sinteza cAMP, care controlează bronșic • carbonatul de amoniu,
relaxarea muschilor netezi. • iodura de potasiu, și de calciu,
Metilxantinele inhibă: • dihidro-iodid-etilendiamina.
• fosfodiesteraza, Nu se administrează produse care conțin
• mobilizarea calciului în musculatura iod în:
netedă, • gestație
• relașarea prostaglandinelor, mărind • hipertiroidism, sau
eliberarea catecolaminelor din granulele • animalelor producătoare de lapte.
de depozitare, Stimulente directe de secreții respiratorii
includ uleiuri volatile de:
33
• eucalipt
• lămâie.
Tabelul 14.
Principalele grupe de expectorante și mucolitice
Remediul Acțiune
Relaxant muscular cu actiune centrală, ce poate avea efect expectorant.
Guaifenesina
Stimulează secretiile bronsice pe calea vagului. Volumul si vâscozitatea
(gliceril-
secretiilor bronșice nu se schimba, dar creste eliminarea particulelor din
guaiacolat)
căile respiratorii.
Efectul mucolitic e rezultatul grupărilor sulfhidril din compus, ce
interacționează cu legăturile disulfidice de pe mucoproteine.
Acetilcisteina ajută la descompunerea mucusului si la eliminarea rapidă. De
N-acetilcisteina asemenea, creste nivelurile glutationului. Aerosolizarea cu acetilcisteină
provoca bronhoconstrictie reflexă datorită stimulării receptorilor iritanti,
astfel încât utilizarea sa ar trebui să fie precedată de terapie
bronhodilatatoare.
Este o benzilamină fenolică utilizabilă la cai. Efectul este modificarea
elementelor constitutive si de vâscozitate a mucusului respirator anormal si
o eficiență îmbunătătită a mecanismelor de clearance respirator. Ea are si
Dembrexina
o actiune antitusivă si îmbunătățeste concentratiile de antibiotice in
secretiile pulmonare. Pulberea se presară pe concentrate, în doză de: 0,33
mg/kgc., de trei ori/zi.
Principalele remedii utilizabile în terapia inhalantă sunt prezentate în Tabelul 15.
Tabelul 15.
Principalele remedii utilizabile în terapia inhalantă
Remediul Efectul
Reduc cantitatea de medicament depozitată în orofaringe (la 80% din doza),
Maștile de gaze reducând absorbtia sistemică a medicamentului
AeroKat, AeroDawn, FelineBreatheEasy, Aeromask, Nebulair™
Albuterolul (salbutamol)
terapie inhalatorie de elecție la toate speciile în obstructia cailor aeriene
acute. Relaxeaza musculatura netedă si creste fluxul de aer în minute de la
administrare. Efect între 3-6 h.
Salmeterolul
actiune β2-agonistă de lungă durată; actiunea se instalează după 15-30 min,
β2-Agoniștii dar durează peste 12 h. Nu e recomandat în bronhoconstrictia acută.
Alti β2-agonisti utilizabili sunt:
• isoproterenolul,
• fenoterolul,
• formoterolul si
• terbutalina.
Glucocorticoizii cei mai puternici anti-inflamatori inhalatori.
Interventia timpurie imbunatateste controlul astmului, normalizează functia
pulmonară si poate preveni deteriorarea ireversibilă a căilor respiratorii.
Efecte adverse: candidoza orală, disfonia, tusea si bronhospasmul reflex;
toate aceste efecte sunt reduse prin utilizarea măstii.
Glucocorticoizii inhalatori sunt:
• fluticazona,
• beclometazona,
• flunisolidul si
• triamcinolonul.
In prezent, fluticazona e considerată formularea cea mai potentă, cu cea mai
lungă durată de actiune cel mai frecvent utilizată în medicina veterinară.
34
Bromura de derivat cuaternar de atropină în combinație cu albuterolul. E folosită ca

Ipratropiu medicamentie suplimentară în astm. Actiunea sa anticolinergică scade
secretiile mucoase. Utilă in tratarea pisicilor cu astm. Ipratropiul si-a
demonstrat eficacitatea în obstructia căilor aeriene recurente la cai. După
inhalare nu se absoarbe bine, deci NU dă efecte anticolinergice sistemice.
Cromolinul si sunt blocante ale canalelor de clorură care modulează eliberarea celulelor
Nedocromilul de mediatoare - mastocitare si productia de eozinofile. Tratamentul prealabil cu
sodiu aerosoli a atenuat inflamația căilor respiratorii induse viral la câine.
Lidocaina utilizată în mod obișnuit ca anestezic local si antiaritmic, e folosit ca tratament
stimulo-steroidian în astm. Inițial a fost folosită topic pt. a preveni tusea în
timpul procedurilor bronhoscopice. Administrată prin nebulizare, este
eficientă în tusea rebelă si în astm prin inhibarea citokinelor-eozinofile.
Lidocaina nebulizată experimental a redus hiperactivitatea respiratorie la caii
si pisicile astmatice fără a afecta eozinofilele căilor respiratorii.
Decongestionantele • hipertensiune arterială,

• stimulare cardiacă,
Pot fi utilizate în rinita alergică si la animale. • retentie urinară,
Agoniștii α-adrenergici produc vasoconstricție • stimulare SNC si
locală în membranele mucoase, reducând • midriază.
edemul.
Sunt utilizate topic ca decongestionante Antialergicele
nazale în rinita alergică si virală, sau sistemic în
combinatie cu antihistaminicele ca Principalele antialergice utilizabile la
decongestionante ale tractului respirator. animale sunt prezentate în Tabelul 16.
Agonistii alfa-adrenergici topici actionează In general administrarea sistemică a
după câteva minute, cu putine efecte adverse, antihistaminicelor determină sedare.
dar utilizarea extinsă poate provoca hiperemia În Tabelul 17 sunt prezentate principalele
si deteriorarea mucoasei respiratorii. antihemoragice respiratorii
Administrarea sistemică poate induce:
Tabelul 16.
Principalele medicamente antialergice utilizabile la animale
Medicament Doze animale de companie Doze animale mari
Clorfeniramină Câine: 0.4 -2 mg/kg, IM, IV, 2x1/zi Bovine: doză totală 30-50 mg, IM, IV
Câine: 0.3-2 mg PO, 2x1/zi
Ciproheptadină Cai: 0.3-0.6 mg, PO, 2x1/zi
Pisică: 1.1 mg/kg PO, 2x1/zi
Câine: 2-4 mg/kg PO, IM
Cai: 0.25-1 mg/kg IV, IM
Difenhidramină Pisică: 0.5 mg/kg PO 2x1/zi
Bovine: 0.5-1 mg/kg IM, IV
2.0 mg/kg IM
Cai: 3-5 ml dilutie 1:1000 (450 kg)
Epinefrină Câine: 0.2 -0.5 mg SC, IM
Bovine, Suine: 0.5-1 ml/134 kg în
(soc anafilactic) Pisică: 20 mcg IV, IM, SC, IT
diluție de 1:1000
Cai: 1–4 mg/kg, IV în perfuzie
Hidrocortizon Câine: 5 mg/kg PO, IM, IV
Bovine: 100-600 mg/1000ml sol. salină
hemisuccinat Pisică: 5 mg/kg PO, IM, IV
IV
Câine: 2.2 mg/kg, PO, 3x1/zi
Hidroxizină Cai: 0.5-1 mg/kg IM, PO, 2x1/zi
Pisică: 1-2 mg/kg, PO, 2x1/zi
Bovine: 0.5-1.5 g IM
Câine: 12.5-25 mg PO, 4x1/zi
Pirilamină Cai: 1 mg/kg, IV, IM, SC
25-125 mg IM
Ovine, Suine: 0.25-0.5 g IM
35
Tabelul 17.
Principalele antihemoragice respiratorii cu utilizare la animale
Substanta Cabaline Bovine Suine Caine Pisică

0,5-5 mg/kg, 0,5-5 mg/kg,
0,5-5 mg/kg,
IM, sau IV IM, sau IV
IM, SC sau 1-5mg/kg/24h, 1-5mg/kg/24h,
Fitomenadion (K1) diluat în sol diluat în sol
IV diluat în sol SU sau PO SU sau PO
salină (se evită salină (se evită
salină
adm IV) adm IV)
10-20 mg/24h,
PO 7,5-17,5
30-40 30-40
7,5-17,5 mg/24h, sol inj,
Vitamina C -- mg/kg/6h, SC, mg/kg/6h, SC,
mg/24h, sol inj, IV sau IM, 3-5
7 administrări 7 administrări
IV sau IM, 3-5 zile
zile
Acid
20-40 20-40 50-100
aminocaproic
mg/kg/6h, IV cu mg/kg/6h, IV cu -- mg/kg/6h IV, --
(Amicar) (inhibitor
fluidoterapie fluidoterapie PO
de fibrinoliză)
1-2 ml/zi IM 1-2 ml/zi IM
5-10 ml/zi IM 5-10 ml/zi IM 2-5 ml/zi IM
Vitamina K3 1% inj sau SC, 3-5 sau SC, 3-5
sau SC, 3-5 zile sau SC, 3-5 zile sau SC, 3-5 zile
zile zile
Salicilat de 5-10 mg IV sau 5-10 mg IV sau
20-25 mg IV 20-25 mg IV sau 5-10 mg IV
Carbazacrom IM IM
sau IM IM sau IM
(Adrenostazin)
20 mcg IV
pentru
1-4 mcg/kg
Desmopresin diagnosticarea -- -- 1-4 mcg/kg SC
SC
diabetului
zaharat
1 mg
inactivează 80- 1 mg inactivează
100 UI 80-100 UI
Intoxicaţie cu heparina, heparina,
Pteridium spp., protamina protamina
Protamina
-- 10 ml -- administrată în administrată în
(antidot heparinic)
Protamina 1% diluţie cu diluţie cu
IV dextroză sau dextroză sau
soluţie salină, soluţie salină, IV
IV lent 1-3 lent 1-3 minute
minute
Clorura de Ca 200-500 ml/zi, 200-500 ml/zi, 30-80 ml/zi, IV, 2-20 ml/zi, 1-2 2-20 ml/zi, 1-2
sol. 10% IV, 2-3 zile IV, 2-3 zile 1-2 zile zile IV zile IV
Stimulanții respiratorii • 1-2 picături sub limbă de nou-născuții

apneici.
Doxapramul • la cai, doza e de: 0,5-1 mg/kgc, IV,
Stimulează centrul respirator medular si
• mânjii vor fi dozați cu atenție la: 0.02-
chemoreceptorii arterei carotide si aortei
0.05 mg/kgc/min, IV.
crescând volumul. Utilizat în principal în urgente
în timpul anesteziei sau pentru a reduce Concluzii
efectele deprimante respiratorii ale opiaceelor
si/sau barbituricelor. În Tabelul 18 sunt prezentate principalele
Dozele recomandate sunt: măsuri de management terapeutic în afectul
• 1-5 mg / kgc, IV, la câini si pisici, sau respitator la animale.
36
Tabelul 18.
Principalele măsuri de management terapeutic în afectul respitator la animale
(Sinteză Cristina)
Afecțiune Tratament
Hemoragie Etamsilat,
nazală Vitamina C, K1, Ca
Lavaje cu solutii saline hipertone
Rinite Antibioterapie
Tratament de sustinere
Extern local: rubefiante/ vezicante
Laringo-traheite Substante cu actiune behică
Expectorante
Antihistaminice
Corticosteroizi
Edem laringian
Diuretice
Purgative saline
Spasm Antispastice
laringian Analeptice cardio-respiratorii
Paralizia Rubefactii locale
laringiană Nevrostenice
Antibioticoterapie
Antitusive
Expectorante
Bronsite
Fluidifiante
Spasmolitice
Corticosteroizi
Astm Corticosteroizi
bronsic Bronhodilatatoare
Boala obstructiva Corticosteroizi
respiratorie Bronhodilatatoare
recurentă Absenta răspunsului terapeutic indică: emfizem alveolar cronic
Congestie pulmonară
Repaus absolut
Conditii optime de microclimat
Comprese reci vara, frictiuni uscate iarna
Venisectie pt. reducerea presiunii sanguine
activă Purgative
Diuretice
Tonice cardiace
Analeptice cardiorespiratorii
Antibioticoterapie
pasivă Medicatie cardiacă
Venisecţie
Diuretice
Edem pulmonar
Corticosteroizi
Oxigenoterapie
natură cardiacă Medicaţie cardiotropă
Antidot
natură toxică
Intoxicaţie cu organofosforice: Atropină
Tranchilizante
Antihemoragice
Hemoragie
Gluconat de Ca
pulmonară
Citrat de Na 20- 30%
Ser gelatinat 5-6%
37
Antibioticoterapie
Vitamina C
Antipiretice
Pneumonie
Fluidifiante/Expectorante
fibrinoasă
Cardioexcitante/Cardiotonice
Antitusive
VMP
Crectarea conditiilor de zooigienă
Terapie antiinfectioase
Bronhopneumonie
Expectorante
catarală
Fluidifiante
Vitamine
Rumegătoare:
Iodură K 2-10 g, 8-10 zile
Iodură de Na 10% iv, 0,08 mg/kgc
Amfotericină B 0,25 mg/kgc
Tonice generale
Bronhopneumonie
Păsări:
micotică
Iodură de K 2-5%
Ketoconazol 10 mg-kg în furaj
Amfotericină B 1,5 mg/kg, 2x1/zi
Cloramină 1‰ în apă
5-Fluorcitozină 40 mg/kg
Tratarea bolilor concurente cronice
Sindrom respirator
- cardiovasculare
cronic (tignafes, foi,
- digestive
suspin)
- respiratorii
Pleureziile
Antibioticoterapie
Glucocorticoizi
faza Analgezice
congestivă Tonice cardiace
Analeptice cardiorespiratorii
Sustinere generală
Furaje cu efect laxativ
Faza exudativă Purgative + Diuretice + Spasmolitice
Punctii si lavaj în solutie salină cu: Penicilină 200000 Ui +
Streptomicină 1-2 g + Sulfatiazol 3-6 g
Diuretice + Cardiotonice
Hidrotorax Substante cu actiune stimulantă
Toracocenteză, afecțiunea primară se tratează
Transfuzii
Hemotorax Borogluconat de Ca + Cardiotonice
Vitamina K sau C
Hemostatice: Fitomenadion, Etamsilat
Bibliografie 6. http://breeds.royalcanin.co.uk/knowledge/physiolog
ical-functions/respiration
1. Cristina RT (2006). Introducere în farmacologia și 7. http://hoovesandheartbeats.tumblr.com/post/10207
terapia veterinară, Ed. Solness, Timișoara. 5127540/starm0use-starm0use-qq-most-of-
2. Cristina RT, Teuşdea V (2008). Ghid de farmacie the?soc_src=mail&soc_trk=ma
şi terapeutică veterinară Ed. Brumar Timisoara. 8. http://g09respirationc.wikispaces.com/file/view/Gas
3. http://www.clevelandareaph.com/Lungs_and_alveo _exchange_1.png/301957478/307x213/Gas_excha
li.gif nge_1.png
4. https://humanphysiology2011.wikispaces.com/07.+ 9. http://slideplayer.com/slide/4636317/
Respiratory+Physiology 10. https://classconnection.s3.amazonaws.com/451/fla
5. Klaus-Dieter Budras /Robert E. Habel - BOVINE shcards/929451/png/screen_shot_2012-03-
ANATOMY An Illustrated Text, 2003, Schlütersche, 06_at_7.28.14_pm1331090910507.png
Germany
38

1786-2017 Cristina Rom

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1786-2017 Cristina Rom

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cristina și col.

, Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 11(1) May- June 2017

MIC GHID DE TERAPIE ÎN AFECTUL RESPIRATOR LA ANIMALE

SMALL GUIDE OF THERAPY IN THE RESPIRATORY DISEASES IN ANIMALS

Facultatea de Medicină Veterinară Timișoara

Cuvinte cheie: tract respirator, tratament, animale

Key words: respiratory tract, treatment, animals

1. Rememorări obligatorii • ventilația colaterală;

Vol. 11(1) May- June 2017

Figura 1. Structura generală a aparatului respirator

Figura 2. Structura intimă a aparatului respirator

Vol. 11(1) May- June 2017

Figura 3. Structura general a pulmonului la bovine

Figura 4. Aparatul respirator la câine

Vol. 11(1) May- June 2017

Figura 5. Structura intimă a tractului aerofor la câine

Figura 6. Prezentarea aparatului respirator la cal

Vol. 11(1) May- June 2017

Diferentele anatomice / fiziologice sunt • Furnizează O2 sistemului

• Mannheimia haemolytica afecteaza Disfunctia transferului gazos datorită unor

Figura 7. Aparatul respirator: funcții majore

Vol. 11(1) May- June 2017

Efortul pulmonar Apărarea celulară include:

• macrofagele, fagocitează „invadatorii”

Vol. 11(1) May- June 2017

Figura 8. Funcția de protecție a pulmonului

1.4. Principalele surse generatoare Suprafețele mucoase ale tractului

Vol. 11(1) May- June 2017

• neutralizarea toxinelor și / sau a 1.6. Principalele afecțiuni respiratorii

Vol. 11(1) May- June 2017

Tulpinile virale, identificate antigenic după • Pneumoniile tipice:

1.6.2. Infecțiile 1.6.3. Procesele obstructive si restrictive

Bolile microbiene ale tractului respirator Procesele asmatiforme

Figura 9. Prezentarea schematică a mecanismelor virusului influenței

Vol. 11(1) May- June 2017

Figura 10. Mecanismul general al infecției în tuberculoză

Figura 11. Mecanismul general al procesului obstructiv

Vol. 11(1) May- June 2017

1.6.4. Infectiile fungice ale tractului Studiile recente confirmă incidenta

Figura 12. Ciclul evolutiv al Coccidiodes imitis

Pneumonia pneumocistică (PCP)

Vol. 11(1) May- June 2017

1.7. Simptomele majore ale bolii cronică, pneumotorax, sau paralizia

Semn clinic Cauza Funcţia respiratorie la animalul sănătos

Vol. 11(1) May- June 2017

Vol. 11(1) May- June 2017

Acesta poate fi util prin faptul că este asigurată de către:structurile anatomice,

Mucoasa respiratorie avantaje:

Vol. 11(1) May- June 2017

Substanţele expectorante Substanţele descrise în acest capitol

Vol. 11(1) May- June 2017

Expectorantele inhalatorii În prezent sunt disponibile numeroase

Vol. 11(1) May- June 2017

Expectorantele mucolitice stibiu. Este printre cele mai utilizate

Sulfura roşie de stibiu (kermes mineral)

Vol. 11(1) May- June 2017

Asemenea depozite de mucus pot cauza

Vol. 11(1) May- June 2017

caracteristic, gust amar, solubile în alcool şi

Este comercializat sub formă de sirop 2%

Benzonaftatul (Exangit, Tessalon,

Vol. 11(1) May- June 2017