Autacoizii

1. Amine biologic active

2. Polipeptide biologic active
3. Lipide biologic active şi peptidolipide (eicosanoizi)

Autacoizii (hormonii locali) sunt substanţe care se eliberează local, în

numeroase ţesuturi, asigurând homeostazia sau reacţia ţesutului şi organului respectiv.
Sunt sintetizaţi şi / sau prezintă receptori şi la nivelul SNC.
Autacoizii fac parte din sistemul mesagerilor primari.

Clasificarea autacoizilor
 Amine biologic active:
- Histamina;
- Serotonina (5-hidroxitriptamina).
 Polipeptide biologic active :
- Angiotensina şi sistemul renină-angiotensină-aldosteron;
- Kininele şi sistemul kallikreină-kinină;
- Peptidele natriuretice (ANP, BNP, CNP);
- Peptidul intestinal vasoactiv (VIP);
- Substanţa P;
- Neurotensina;
- Endotelinele;
- Peptid înrudit genetic cu calcitonina (CGRP);
- Neuropeptidul Y;
- Sistemul opiopeptidelor endogene (sistemul endorfine-enkefaline).
 Lipide biologic active şi peptidolipide (eicosanoizi):
@ Metaboliţi ai acidului arahidonic obţinuţi pe calea ciclooxigenazei:
- Prostaglandine: PGA -> PGJ;
- Tromboxani: TXA, TXB.
@ Metaboliţi ai acidului arahidonic obţinuţi pe calea lipoxigenazei:
- Leucotriene: LTA -> LTE;
- Lipoxine;
- Hepoxiline.
@ Metaboliţi ai acidului arahidonic obţinuţi pe calea epoxigenazei:
- Epoxiprostaglandine;
- Dioli .
@ Metaboliţi ai acidului arahidonic obţinuţi sub acţiunea radicalilor liberi:
- Izoprostani.

1. Amine biologic active

- Histamina
- Serotonina (5-hidroxitriptamina)

1
 • Histamina
@ Eliberarea Histaminei se realizează sub acţiunea următoarelor categorii de factori:
 fizici: traumatisme, arsuri etc;
 chimici, inclusiv substanţe farmacologic active, numite eliberatori de
Histamină:
- opiacee;
- chinină;
- Hidralazină;
- Peniciline naturale şi de semisinteză, cefalosporinele, Aminoglicozide;
- Bradikinină, kalidină;
- d-Tubocurarina, Atracurium, Pipecuronium, Pancuronium, Rocuronium,
Vecuronium, Galamina;
- barbiturice;
- dextrani;
- veninul de şerpi şi înţepăturile de insecte;
- alergenele din polenuri.
@ Mecanism molecular de acţiune:
- agonist al receptorilor histaminergici (H), localizaţi transmembranar sau la suprafaţa
membranei celulelor ţintă.
@ Receptorii H sunt clasificaţi în trei subtipuri:
- receptorul H1 -> distribuţie la nivelul musculaturii netede, endoteliului şi creierului,
transmite semnalul biologic postreceptor prin stimularea formării IP3 şi a DAG;
- receptorul H2 -> distribuţie la nivelul mucoasei gastrice, muşchiului cardiac,
mastocitelor şi al creierului, transmite semnalul biologic postreceptor prin stimularea
formării AMPC ;
- receptorul H3 -> distribuţie la nivelul creierului, plexului mezenteric şi al altor
neuroni, prin stimulare, determină scăderea eliberării Histaminei din neuronii
histaminergici.
@ Efecte farmacodinamice
 La nivelul cordului şi al vaselor sanguine:
- scăderea TA sistolice şi diastolice şi creşterea frecvenţei cardiace;
- efect aritmogen la persoanele cu fibrilaţie atrială redresată prin intervenţie
chirurgicală pe cord;
- roşeaţă, senzaţie de căldură şi cefalee (datorită vasodilataţiei);
- prin stimularea receptorilor H1 se produce dilataţia şi scăderea rezistenţei vaselor
coronare la pacienţi cu coronare normale, în timp ce la pacienţi cu angină pectorală se
produce o supervasodilataţie periferică -> ischemie miocardică;
- Histamina determină vasodilataţia vaselor mici pre- şi postcapilare şi retracţia
celulelor endoteliale -> hipotensiunea arterială, edemul şi hemoconcentraţia.
 La nivelul tractului gastro-intestinal:
- contracţia musculaturii netede gastro-intestinale (mediată de receptorii H1);
- determină stimularea secreţiei gastrice acide (mediată de receptorii H2).
- La nivelul altor ţesuturi secretorii decât glandele mucoasei gastrice, Histamina nu
determină efecte semnificative.

2
  La nivelul musculaturii netede bronşiolare
- bronhoconstricţie (prin intermediul receptorilor H1).
 La nivelul musculaturii netede a altor organe şi sisteme (musculatura netedă a
globului ocular şi a tractului genito-urinar):
- nu determină efecte semnificative.
- Însă, în timpul sarcinii, stimularea receptorilor H1 ai musculaturii uterine poate
induce avort.
 La nivelul terminaţiilor nervoase:
- stimularea terminaţiilor nervoase care mediază durerea şi pruritul (H1);
- concentraţie locală crescută a Histaminei determină depolarizarea terminaţiilor
nervoase aferente (axonale).
 Concentraţii crescute ale Histaminei pot determina descărcări ale
medulosuprarenalei.
 "Triplul răspuns“:
- se obţine prin injectare intradermică a Histaminei şi constituie un răspuns din partea:
x musculaturii netede microcirculatorii;
x endoteliului capilar sau venular;
x terminaţiilor nervoase senzitive.
- constă în: edem, roşeaţă şi vasodilataţie bruscă, prin reflex de axon.

@ Indicaţii:
 Histamina a fost utilizată în scop diagnostic al:
- capacităţii secretorii gastrice (acest test a fost înlocuit cu testul la Pentagastrină);
- feocromocitomului (acest test a fost înlocuit cu metoda determinării nivelului urinar
al metaboliţilor catecolaminelor);
- hiperreactivităţii bronşice (constituie un pericol important pentru pacient, datorită
efectelor adverse ale Histaminei: bronhoconstricţie, hipotensiune arterială, tahicardie,
tulburări gastro-intestinale, astenie).
@ Efecte adverse:
- bronhoconstricţie;
- hipotensiune arterială;
- tahicardie;
- tulburări gastro-intestinale;
- astenie.
@ Contraindicaţii:
- astm bronşic;
- ulcer peptic activ;
- complicaţii (de exemplu, hemoragice) ale ulcerului peptic.

• Agonişti ai histaminei
 Betahistidina
- Indicaţii: sindrom Menière.
 Betazole
@ Mecanism de acţiune:
- agonist al receptorilor H2;
3
- antagonist al receptorilor H1.
@ Folosit experimental pentru testarea capacităţii secretorii acide gastrice.

 Impromidine
@ Mecanism de acţiune:
- agonist selectiv şi puternic al receptorilor H3;
- inhibitor al eliberării şi sintezei de histamină;
- inhibitor ale eliberării de NA, Ach, serotonină.
@ Folosit experimental.

 Inhibitori ai eliberării de histamină - clasificare

 Inhibitori ai eliberării de histamină:
- Cromoglicat de sodiu (Cromoglicat disodic sau Cromolyn sodium);
- Nedocromil;
- Amlexanox;
- Lodoxamidă;
- Pemirolast;
- Reprinast;
- Metilxantine;
- Flavonoizi.

 Cromoglicat de sodiu
@ Este o sare disodică a acidului cromoglicic, stabilă, dar foarte insolubilă.
@ Farmacocinetică:
- este slab absorbit la nivelul tractului gastro-intestinal;
- se administrează topic, prin inhalaţia unei pulberi fine sau ca suspensie în aerosoli
presurizaţi dozaţi. Se poate folosi şi în soluţie aerosolizată;
- medicamentul absorbit se elimină nemodificat prin bilă şi urină, salivaţie.
@ Mecanism de acţiune:
- inhibarea eliberării de Histamină şi de leucotriene din mastocitele sensibilizate;
- blocarea influxului transmembr. de Ca provocat de interacţ. Ac IgE-antigen la
suprafaţa mastocitelor;
- fosforilarea unei proteine specifice sau inhibarea fosfodiesterazei cu creşterea
concentraţiei intracelulare de AMPC;
- alterarea funcţiei canalelor de Cl- din membrana celulară, inhibând, astfel, activarea
celulară;
- inhibarea unor efecte ale factorului de agregare plachetară (PAF).
@ Prezintă specificitate de acţiune pe organ deoarece inhibă selectiv anafilaxia
pulmonară la om şi la primate, fără a o inhiba şi pe cea cutanată.
@ Indicaţii -> numai în scop profilactic în:
- astm bronşic;
- rinite alergice;
- conjunctivite alergice;
- alergii alimentare.

4
@ Administrare cu 1-2 ore înaintea expunerii la alergen. Uneori sunt necesare 3-4
săptămâni de tratament pentru a obţine eficienţă terapeutică.
@ Reacţii adverse -> rar întâlnite:
- dermatite reversibile, urticarie;
- miozite;
- infiltrate pulmonare cu eozinofile;
- artralgii;
- disurie;
- greţuri, gust neplăcut, gastro-enterite.
Foarte rar, au fost observate reacţii de tipul: bronhospasm trecător, tuse, wheezing

 Nedocromil
@ Este derivat de acid cromoglicic, folosit sub formă de sare sodică.
@ Mecanism molecular de acţiune şi efecte farmacodinamice similare cu ale
Cromoglicatului de sodiu, dar cu o intensitate mult mai mare. În plus, are şi un
important efect de inhibare a tusei.
@ Indicaţii -> numai în scop profilactic în:
- astm bronşic;
- rinite alergice;
- conjunctivite alergice.
@ Compusul reduce necesarul de glucocorticoizi sistemici, atunci când se
administrează în terapie asociată cu aceştia.
@ Reacţii adverse:
- cefalee;
- gust amar, greţuri;
- disconfort abdominal.
Aceste reacţii sunt de obicei minore şi prezintă un caracter tranzitoriu.

• Antagonişti ai histaminei - clasificare

a. Antagonişti fiziologici ai histaminei: adrenalina, NA.
b. Antagonişti competitivi ai receptorilor pentru histamină:
 Antagonişti competitivi ai receptorilor H1 (antihistaminice anti-H1):
@ Generaţia I:
- Etanolamine: Carbinoxamina, Difenhidramina, Doxylamina, Dimenhydrinate;
- Imidazoline: Antazoline;
- Etilamindiamine: Tripelenamine, Pyrilamina;
- Etilendiamine: Cloropiramina;
- Derivaţi piperazinici: Hidroxizina, Cyclizine, Meclozin;
- Alchilamine: Clorfeniramin, Brompheniramine;
- Derivati fenotiazinici: Prometazina, Proclorperazina, Tietilperazina, Alimemazina;
- Alte anti-H1: Ciproheptadina, Phenindamine, Clemastina, Clorfenoxamina,
Dimetinden, Bamipine, Ketotifen;
@ Generaţia a II-a:
- Derivaţi piperidinici: Astemizol, Terfenadina, Fexofenadina;
- Derivaţi fenotiazinici: Mequitazina;
5
- Alte structuri: Loratadina, Desloratadina, Cetirizina, Levocetirizina, Azelastin,
Mizolastina.
 Antagonişti competitivi ai receptorilor H2 (antihistaminice anti-H2):
- Cimetidina, Ranitidina, Nizatidina, Famotidina.

• Antagonisti competitivi ai receptorilor histaminergici H1

@ Mecanism de acţiune:
- antagonişti competitivi ai receptorilor H1.
@ Efecte biologice:
- antialergice;
- efect sedativ -> cele de generaţia I (mai puternic la derivaţi piperazinici,
fenotiazinici, etanolamine, etilendiamine);
- efect antiemetic -> derivaţi piperazinici, fenotiazinici, etanolamine;
- efecte anticolinergice -> derivaţi fenotiazinici, etanolamine, alchilamine,
etilendiamine;
- efect antiparkinsonian -> etanolamine, etilendiamine;
- efect de blocare a receptorilor α1-adrenergici -> derivaţi fenotiazinici, alchilamine;
- efect antiserotoninergic -> Ciproheptadina;
- efect anestezic local -> derivaţi piperidinici, etanolamine, etilendiamine;
- Hidroxizin: inhibă eliberarea de histamină, substanţă P, serotonină, prostaglandine.
@ Farmacocinetică:
- derivaţii piperazinici şi piperidinici nu se administrează concomitent cu sucuri de
grapefruit deoarece este blocată metabolizarea de inactivare a compuşilor carboxilaţi,
determinând tahiaritmii severe, fibrilaţie atrială (mergând până la fibrilaţie atrio-
ventriculară ireversibilă);
- Cetirizin este metabolit activ al Loratadinei;
- Fexofenadina este metabolit activ al Terfenadinei.
@ Indicaţii:
- prevenirea sau tratarea reacţiilor alergice (rinite şi conjunctivite alergice, astm
bronşic, dermatoze alergice);
- antiemetice şi tratamentul răului de mişcare:
x derivaţi piperazinici;
x fenotiazine;
x etanolamine;
- greţuri şi vărsături din sarcină: Doxylamina;
- sindrom Menière: Proclorperazina;
- anxiolitice sau bune inductoare ale somnului:
x etanolamine;
x etilendiamine;
x fenotiazine;
x piperazine;
- terapia bolilor psihice: Clorpromazina;
- stimularea apetitului: Ciproheptadina;
- boala Parkinson: Difenhidramina şi alte etanolamine;
- sindromul cistitei interstiţiale: Hidroxizin.
6
@ Efecte adverse:
- sedare -> la cele de generaţia I;
- efecte antimuscarinice;
- stimularea apetitului şi creştere ponderală;
- efecte la nivelul SNC: excitaţie paradoxală la copii, nervozitate, euforie;
- tahiaritmii fatale (torsada vârfurilor): Astemizol, Terfenadină.

• Antagonisti competitivi ai receptorilor histaminergici H2

@ Mecanism de acţiune:
- antagonişti competitivi ai receptorilor H2.
@ Efecte farmacodinamice:
- inhibarea secreţiei gastrice bazale de HCl.
@ Indicaţii:
- boala peptică (inclusiv cea indusă de AINS), sindrom Zollinger Ellison, reflux
gastro-esofagian, dispepsia neulceroasă, prevenirea gastritelor induse de stres, condiţii
de hipersecreţie (mastocitoze sistemice, leucemie bazofilică).
@ Efecte adverse:
- Cimetidina:
x efecte asupra SNC (stari confuzionale, halucinaţii, delir, agitaţie);
x efecte de tip endocrin (ginecomastie, galactoree,scăderea
spermatogenezei,libidoului);
x efecte hematologice (granulocitopenie, anemie aplastică);
x efecte la nivel hepatic (creşterea transaminazelor,icter
colestatic,hepatite acute);
- Ranitidina: creşterea transaminazelor, icter colestatic, hepatite acute;
- Famotidina: cefalee, creşterea tranzitorie a transaminazelor;
- Nizatidina: cefalee, efect prokinetic, creşterea tranzitorie a transaminazelor,
reducerea frecvenţei şi forţei de contracţie a cordului.
@ Contraindicaţii:
- insuficienţa renală şi hepatică severă, psihoze endogene.

• Serotonina (5-hidroxitriptamina)
@ Familii de receptori: 5HT1 -> 5HT7.
@ Efecte biologice:
 Cardiovasculare:
- vasoconstricţie (cu excepţia vaselor muşchilor scheletici şi a vaselor cordului unde
există vasodilataţie), agregare plachetară;
 Tract gastro-intestinal:
- stimularea peristaltismului, efect redus de inhibare a secreţiilor gastro-intestinale;
 Aparat respirator:
- bronhoconstricţie, iar prin mecanism reflex à hiperventilaţie;
 Sistem nervos:
- stimularea terminaţiilor nervoase senzitive (transmite durerea);
- halucinaţii şi modificări ale comportamentului;
7
- somnolenţă;
- modificări ale dispoziţiei şi emoţii;
- stimularea emezei.

• Agonişti ai receptorilor pentru serotonină - clasificare

- Agonişti selectivi ai R5HT1A: Buspirona, Ipsapirona, Gepirona, Tandospirona;
- Agonişti neselectivi ai 5-HT1D şi 5-HT1B: Sumatriptan, Naratriptan, Rizatriptan,
Zolmitriptan;
- Agonişti neselectivi ai R5HT4 şi 5HT2A: Cisaprid, Norcisaprid, Tegaserod;
- Agonişti parţiali ai R5HT1 şi 5HT2: alcaloizii din ergot.

• Agonişti selectivi ai R5HT1A: Buspirona, Ipsapirona, Gepirona,

Tandospirona
@ Mecanism de acţiune:
- agonist parţial al receptorilor 5-HT1A.
@Efecte farmacodinamice:
- anxiolitice fără efecte sedative.
@ Farmacocinetică:
- supuse efectului primului pasaj, formează metaboliţi activi (un derivat piperazinic
blocant al receptorilor a2), timp de acţiune scurt.
@ Indicaţii:
- anxiolitic (nu sunt eficiente în atacuri de panică).
@ Contraindicaţii:
- tulburări de ritm.
@ Efecte adverse:
- tahicardii, nervozitate, parestezii, stări confuzionale, tulburări gastro-intestinale,
mioză (dependent de doză), creşteri ale valorilor TA când se asociază cu IMAO.
@ Nu determină adicţie.

• Agonişti neselectivi ai 5-HT1D şi 5-HT1B: Sumatriptan, Naratriptan,

Rizatriptan, Zolmitriptan
@ Indicaţii:
- tratamentul şi profilaxia crizei de migrenă şi ale altor cefalei vasculare.
@ Efecte adverse:
- alterarea sensibilităţii (parestezii), dureri anginoase, tahicardii.
@ Contraindicaţii:
- angina pectorală, scleroze coronariene

• Agonişti neselectivi ai R5HT4 şi 5HT2A: Cisaprid, Norcisaprid, Tegaserod

 Cisaprid, Norcisaprid:
@ Mecanism de acţiune:
- eliberează acetilcolina la nivelul sistemului nervos enteric;
- agonişti ai receptorilor 5HT4 şi 5-HT2A.
@ Efecte farmacodinamice:
- stimulează peristaltismul eso-gastro-intestinal;
8
- relaxează pilorul şi creste tonusul cardiei
@ Indicaţii:
- prokinetic (hipomotilitate gastro-intestinala, reflux gastro-esofagian,
gastropareze din diabet zaharat).
@ Efecte adverse
- diaree, crampe abdominale, cefalee, aritmii severe.
 Tegaserod:
@ Mecanism de acţiune
- agonist parţial al receptorilor 5HT4.
@Indicaţii:
- colon iritabil
.
• Antagonişti ai receptorilor pentru serotonină - clasificare
 Antagonişti ai receptorilor 5-HT2A/5-HT2C: Trazodone, Nefazodone,
Mirtazapine.
 Antagonişti ai receptorilor 5-HT3:
@ cu efect antiemetic: Ondansetron, Granisetron, Dolasetron, Tropisetron;
@ cu efect prokinetic: Alosetron.
 Antagonişti ai receptorilor 5-HT2:
@ indicat ca antiagregant: Ritanserine;
@ indicat în profilaxia migrenei: Metisergid;
@ indicaţi în schizofrenie:
- neuroleptice cu lanţ secundar piperazinic: Flufenazina, Trifluoperazina, Perfenazina;
- neuroleptice cu lanţ secundar alifatic: Clorpromazina, Levomepromazina;
- neuroleptice cu lanţ secundar piperidinic: Tioridazina;
- neuroleptice butirofenone: Haloperidol, Droperidol;
- neuroleptice atipice: Risperidone, Clozapine, Quetiapine, Olanzapine, Sertindole.
@ Antagonişti ai receptorilor 5-HT1C şi 5HT2: Ketanserina.
@ Antagonist al receptorilor 5-HT şi antagonist al receptorilor H1: Ciproheptadina.

 Antagonişti ai receptorilor 5-HT2A/5-HT2C: Trazodone, Nefazodone,

Mirtazapine
@ Mecanism de acţiune:
- Antagonişti ai receptorilor 5-HT2A/5-HT2C.
@ Indicaţii:
- depresii.
@ Efecte adverse:
- Trazodone, Nefazodone: somnolenţă / insomnie, ameţeli, greţuri, stare de agitaţie
psihomotorie;
- Mirtazapine: somnolenţă, creşterea apetitului, creştere ponderală, ameţeli.

 Antagonişti ai receptorilor 5-HT3: Ondansetron, Granisetron, Dolasetron,

Tropisetron, Alosetron
@ Mecanism de acţiune:
- antagonişti ai receptorilor 5HT3.
9
  Ondansetron, Granisetron, Dolasetron, Tropisetron:
@ Efecte farmacodinamice:
- antiemetic, antidepresiv.
@ Indicaţii:
- antiemetice de elecţie pentru vărsăturile induse de citostatice.
@ Efecte adverse:
- cefalee, constipaţie / diaree, crampe abdominale, aritmii severe.
@ Contraindicaţii:
- sarcină.
@ Este necesară reducerea dozei la pacienţi cu insuficienţă hepatică şi renală.
 Alosetron:
- Indicaţii: colon iritabil.

• Antagonişti ai receptorilor 5HT2

 Ritanserine:
@ Efecte farmacodinamice:
- modifică timpul de sângerare, reduce formarea tromboxanului, alterează funcţia
plachetară.
@ Indicat ca antiagregant.

• Antagonişti ai receptorilor 5-HT1C şi 5HT2: Ketanserina

@ Mecanism de acţiune:
- antagonist al receptorilor 5-HT1C şi 5-HT2;
- antagonist al receptorilor a1.
@ Efecte farmacodinamice:
- antagonizează agregarea plachetară;
- vasodilataţie.
@ Indicaţii:
- HTA, vasospasm.

• Antagonist al receptorilor 5-HT şi antagonist al receptorilor H1:

Ciproheptadina
@ Mecanism de acţiune:
- antagonist al receptorilor H1;
- antagonist al receptorilor 5-HT1;
@ Efecte farmacodinamice:
- antialergic, sedativ, creştere ponderală.
@ Indicaţii:
- antialergic;
- stimularea apetitului;
- tumori carcinoide;
- sindrom dumping post-gastrectomie.
@ Efecte adverse:
- somnolenţă, confuzie, cefalee.
@ Contraindicaţii
- glaucom, retenţie urinară, conducători auto
10
 • Inhibitori ai recaptării sau stimulatori ai eliberării de serotonină -
clasificare
 Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI):
- Fluoxetine, Sertraline, Paroxetine, Citalopram, Escitalopram, Etoperidone,
Alaproclate.
 Inhibitori ai recaptării serotoninei şi noradrenalinei:
- Venlafaxine, Bupropion.
 Stimulatori ai eliberării de serotonină:
- Dexfenfluramina, Fenfluramina

 Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI)

Fluoxetine, Sertraline, Paroxetine, Citalopram, Escitalopram, Etoperidone,
Alaproclate:
@ Mecanism de acţiune:
- inhibarea selectivă a recaptării serotoninei.
@ Farmacocinetică:
- inhibitori enzimatici ai metabolizării hepatice a medicamentelor;
- Paroxetine şi Sertraline: t1/2 scurt;
- Fluoxetine se transformă în metabolit activ (t1/2 = 7-9 zile).
@ Indicaţii:
- depresii
@ Efecte adverse:
- simptome gastrointestinale, scăderea libidoului, anxietate acută, insomnie, tremor;
@ Contraindicaţii:
- asocierea cu IMAO (deoarece determină sindrom serotoninergic).

 Inhibitori ai recaptării serotoninei şi noradrenalinei

@ Mecanism de acţiune:
- inhibă recaptarea serotoninei şi a noradrenalinei.
Venlafaxine, Bupropion:
@ Indicaţii:
- depresii.
@ Efecte adverse:
- Venlafaxin: greţuri, anorexie, somnolenţă, transpiraţii, tremor, insomnie, tulburări
sexuale;
- Bupropion: cefalee, uscăciunea gurii, transpiraţii, tremor, insomnie, convulsii la doze
mari.

 Stimulatori ai eliberării de serotonină

Dexfenfluramina, Fenfluramina:
@ Efecte farmacodinamice
- anorexie
@ Indicaţii
- tratamentul obezităţii.
11
@ Efecte adverse:
- insomnie, cefalee;
- fibroplazie retroperitoneală şi endocardică;
- hipertensiune pulmonară, uneori fatală.

2. Polipeptide biologic active

- Angiotensina şi sistemul renină-angiotensină-aldosteron;
- Kininele şi sistemul kallikreină-kinină;
- Peptidele natriuretice;
- Peptidul intestinal vasoactiv (VIP);
- Substanţa P;
- Neurotensina;
- Endotelinele;
- Peptid înrudit genetic cu calcitonina (CGRP);
- Neuropeptidul Y;
- Sistemul opiopeptidelor endogene (sistemul enkefaline-endorfine).

• Angiotensina şi sistemul renină-angiotensină-aldosteron

@ Sistemul renină-angiotensină-aldosteron reglează pe termen lung TA şi volumul
extracelular al organismului.
@ Angiotensina II:
- Foarte puternic vasoconstrictor.
- Creşte eliberarea de adrenalină şi NA din medulosuprarenală.
- Stimulează sinteza de aldosteron.
- Are efect dipsogen.

12
Receptorii pentru angiotensină
 4 tipuri de receptori pentru angiotensină à mediază următoarele efecte
biologice:
- AT1: cresc TA sistolică şi diastolică (stimulează sinteza şi eliberarea de aldosteron,
determină efect dipsogen, stimulează reabsorbţia de Na+ în tubul proximal, stimulează
vasoconstricţia arteriolară directă în special la nivel coronar, cerebral şi renal, cresc
eliberarea de NA din terminaţia sinaptică), determină hipertrofie şi hiperplazie
celulară (cresc expresia colagenului şi fibronectinei în fibroblastele cardiace,
participând la remodelarea ţesutului cardiac interstiţial), cresc expresia receptorilor
pentru LDL oxidate la nivelul coronarelor;
- AT2: reglează TA, modulează activitatea unor canale ionice (Ca2+, K+), suprimă
creşterea celulară şi tisulară, modulează diferenţierea neuronală, iniţiază apoptoza,
modulează comportamentul;
- AT3: puţin cunoscut;
- AT4: procese de memorizare, inhibiţia reabsorbţiei tubulare, hipertrofie cardiacă,
angiogeneză.

Influenţarea farmacologică a sistemului renină-angiotensină-aldosteron

 Stimularea producerii de:
- aldosteron: angiotensină sintetică, hormoni (glucocorticoizi, estrogeni, hormoni
tiroidieni);
- renină: Minoxidil, Hidralazină, Diazoxid, diuretice tiazidice, diuretice de ansă.
 Inhibarea sistemului RAA:
@ antagonişti competitivi ai receptorilor angiotensinei II (antagonişti AT-R):
- neselectivi: Saralazin;
- selectivi pe receptorii AT1 vasculari: Valsartan, Losartan, Candesartan, Telmisartan,
Irbesartan, Eprosartan;
@ medicamente care blochează secreţia de renină: Clonidina, Metildopa, Guanfacina,
Guanabenz, Rilmenidina, Moxonidina, Betablocante;
@ inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA):
- de tip sulfhidril: Captopril;
- de tip dicarboxilat: Enalapril, Ramipril, Quinapril, Perindopril, Lisinopril,
Benazepril;
- de tip fosfonat: Fosinopril;
- alte structuri: Moexipril, Spirapril, Trandolapril, Cilazapril, Alacepril, Altiopril,
Fentiapril, Pivalopril, Zofenopril, Delapril, Imidapril;
@ inhibitori ai activităţii reninei: Enalkiren, Remikiren.

Angiotensina sintetică
@ Indicaţii:
- şoc fără hipovolemie, colaps (ca alternativă la NA);
@ Avantaj:
- nu favorizează tahiaritmiile, nu determină hiperlactacidemie.

13
Antagonişti competitivi ai receptorilor angiotensinei II
@ Mecanism de acţiune:
- neselectivi (Saralazin) à antagonist competitiv al receptorilor AT1 şi AT2;
- selectivi (Valsartan, Losartan, Candesartan, Telmisartan, Irbesartan, Eprosartan) à
antagonist competitiv al receptorilor AT1.
@ Farmacocinetică:
- Losartan este metabolizat la un metabolit activ (acid 5-carboxietilic).
@ Indicaţii
- HTA esenţială, IC congestivă.
@ Efecte adverse:
- similare cu ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei, dar NU determină
tuse şi angioedem.
@ Contraindicaţii
- sarcina.
@ Doza trebuie crescută progresiv.

Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei

@ Mecanism de acţiune:
- inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei ceea ce are ca rezultat:
- inhibarea conversiei angiotensinei I în angiotensină II;
- inhibarea degradării bradikininei, substanţei P şi enkefalinelor.
@ Efecte farmacodinamice:
 blocarea producerii de angiotensină II:
- blocarea producerii de aldosteron à creşterea concentraţiei plasmatice de K+,
inhibarea retenţiei hidro-saline;
- scăderea remodelării vasculare şi miocardice;
- stimularea eliberării de prostaglandine vasodilatatoare (PGE1, PGI2);
- scăderea postsarcinii;
- scăderea presiunii intraglomerulare renale;
- scăderea nivelului reninei plasmatice;
- reducerea nivelului de colagen plasmatic;
- reducerea secreţiei de endotelină-1;
- creşte sensibilitatea la insulină;
 inhibarea degradării bradikininei à tuse, angioedem.
Nu influenţează forţa de contracţie a cordului.
@ Farmacocinetică:
- Absorbţia: este redusă de prezenţa alimentelor (Captopril, Lisinopril, Moexipril).
- Moexipril, Fosinopril: prezintă circuit entero-hepatic.
- Metabolizarea se realizează la nivel hepatic:
- inactivează medicamentele active: Captopril, Lisinopril;
- activează promedicamentele: Enalapril, Ramipril, Quinapril,
Perindopril, Lisinopril, Benazepril, Fosinopril, Moexipril, Spirapril, Trandolapril,
Cilazapril, Alacepril, Altiopril, Fentiapril, Pivalopril, Zofenopril, Delapril, Imidapril.
- Trec uşor barierele fiziologice, dar nu şi bariera hemato-encefalică.
- Se acumulează în muşchiul neted, celulele miocardice.
- Se concentrează în lapte.
14
- Eliminarea: în principal renal (cu excepţia Fosinopril şi Moexipril care se elimină şi
biliar).
@ Indicaţii:
- HTA (de elecţie la hipertensivi cu DZ, HTA cu IC, HTA cu accidente coronariene
acute, HTA cu HVS, HTA la vârstnici);
- insuficienţă cardiacă congestivă (de elecţie);
- după IMA (pentru prevenirea hipertrofiei ventriculului stâng);
- prevenirea nefropatiei diabetice sau din hipertensiune.
@ Eficienţă maximă după 2 săptămâni de tratament.
@ Contraindicaţii:
- absolute: sarcină trimestrele II şi III, angioedem în antecedente;
- relative: stenoză de arteră renală (bilaterală sau pe rinichi unic), insuficienţă renală
severă, hipotensiune arterială, hiperpotasiemie (> 5,5 mEq/l), hiponatremie (<
130 mEq/l), creatininemie (> 3 mg/dl);
- asocierea cu diuretice economisitoare de K+, glicozizi cardiotonici, antiinflamatoare
nesteroidiene.
@ Efecte adverse:
de clasă: care ţin de medicament:

- hipotensiune arterială (accentuată după - alterarea gustului, alergii de tip I (rash

prima doză); cutanat, febră), neutropenie, proteinurie.
- tuse uscată, iritativă (mai puţin evidente proteinurie, creşterea transaminazelor,
la Fosinopril, Moexipril); pancreatite după: Captopril, Alacepril,
- angioedem (mai puţin sever la Zofenopril;
Fosinopril, Moexipril); - efecte de tip boală Addison (prin
- hiperpotasiemie; scăderea acţiunii 11-beta-hidroxi-
- creşterea concentraţiei acidului uric; steroid-dehidrogenazei) după Captopril;
- hipoglicemie; - Enalapril: sincope, crampe musculare,
- greţuri, diaree; creşterea transaminazelor, glosită,
- nefrotoxicitate (mai puţin severă la tulburări vizuale, acufene.
Fosinopril, Moexipril);
- teratogenitate.

Inhibitori ai activităţii reninei

 Enalkiren, Remikiren
@ Mecanism de acţiune:
- supresie marcată a activităţii reninei plasmatice şi a concentraţiei plasmatice de Ang-
II.
@ Efecte farmacodinamice:
- scăderea presiunii arteriale.
@ Au o eficienţă similară cu IECA şi cu antagoniştii AT-R, dar este necesară
ameliorarea biodisponibilităţii lor pe cale orală.

15
 • Kininele şi sistemul kallikreină-kinină
@ Kininele:
- bradikinina (predomină);
- lisilbradikinina (kalidina);
- metionil-lisilbradikinina.
@ Sunt un grup de peptide vasodilatatoare puternice, formate prin acţiunea enzimatică
a kalikreinei (kininogenază).
@ Acţionează pe receptori
- B1 (B1R) -> implicaţi în inflamaţie;
- B2 (B2R) -> mobilizarea Ca2+, transportul Cl-, formarea NO şi activarea
fosfolipazei C, fosfolipazei A2 şi a adenilat-ciclazei.

@ Efecte biologice ale kininelor:

- vasodilatator arteriolar prin:
- acţiune directă;
- acţiune mediată de oxidul nitric sau de prostaglandine (PGE2, PGI2);
- contracţia muşchiului neted de la nivel intestinal, uterin, bronşic, celulelor
endoteliale;
- stimularea receptorilor nociceptivi;
- modularea tonusului ductului glandelor pancreatică şi salivare;
- modulează simptomele inflamaţiei;
- influenţează maturarea şi motilitatea spermatozoizilor.

Influenţarea farmacologică a sistemului kallikreină-kinină

 Inhibarea sistemului:
@ Inhibitori ai sintezei kininelor:
à Aprotinina:
- Mecanism de acţiune: inhibă kalikreina, tripsina, prezintă acţiune antifibrinolitică.
16
- Indicaţii: pancreatite acute hemoragice, şocul hemoragic; ca antifibrinolitic.
@ Antagoniştii competitivi ai B1R şi B2R:
à Neselectivi: pentru cercetarea efectelor lor ca antiinflamatoare, agenţi
antinociceptivi.
à Selectivi pe B2R:
- Icatibant: pentru a evalua rolul kininelor în durere, hiperalgezie şi inflamaţie.
- WIN 64338, FR 173 657: inhibă bronhoconstricţia indusă de bradikinină la cobai şi
răspunsul inflamator indus de carrageenan la şobolani.
à Acţiunile kininelor mediate prin generarea de PG pot fi blocate nespecific cu
inhibitori ai PG – sintetazei, cum ar fi acidul acetilsalicilic (Aspirin®).

 Stimularea sistemului:
- IECA, care blochează degradarea peptidelor.
- Preparat de kalikreină cu resorbţie lentă (Padutin - Depot®) - utilizat pentru acţiunea
vasodilatatoare în gangrena diabetică, degerături, plăgi cu tendinţă redusă la
vindecare, ocluzii vasculare acute.

• Peptidele natriuretice
@ Peptide natriuretice:
- atrial (ANP) – se găseşte în atrii;
- din creier (BNP) – se găseşte în creier;
- de tip C (CNP) – se găseşte în creier, celule endoteliale, ovar, uter, epididim.
@ Mecanism de acţiune:
- agonişti pe receptori specifici NPR (natriuretic peptide receptor).
@ Efecte farmacodinamice:
- natriureză prin creşterea filtrării glomerulare şi scăderea reabsorbţiei tubulare a Na+;
- efect venodilatator;
- inhibarea secreţiei de renină, angiotensină II şi aldosteron;
- efect simpaticolitic.
@ In terapie se foloseşte Nesiritide (analog sintetic al BNP):
- Indicat pe termen scurt în tratamentul ICC decompensate acut.
- Este administrat doar iv.
- Efecte adverse: hipotensiune arterială, alterarea funcţiei renale, cefalee, tahicardii
ventriculare, dureri abdominale.

Alte polipeptide endogene

@ Peptidul intestinal vasoactiv (VIP) - efecte biologice:
- vasodilatator al vaselor splanhnice, pulmonare, coronare, cerebrale, renale;
- relaxarea muşchilor netezi de la nivel gastro-intestinal şi traheobronşic;
- stimularea eliberării de hormon de creştere, prolactină, renină;
- iniţierea glicogenolizei;
- excitaţie neuronală.
@ Substanţa P - efecte biologice:
- vasodilatator;
- contracţie a muşchilor netezi de la nivel gastro-intestinal şi traheobronşi;
17
- diureză, natriureză, stimularea secreţiei salivare.
@ Neurotensina - efecte biologice:
- vasodilataţie, creşterea permeabilităţii vasculare;
- creşterea secreţiei de hormon pituitar;
- hiperglicemie;
- inhibarea secreţiei acide gastrice şi a motilităţii gastrice.
@ Endotelinele:
Sunt:
- ET-1: exercită efecte vasoactive, promitogene şi de stimulare a proliferării celulare la
nivelul celulelor musculare netede vascular, efecte proinflamatorii şi efecte
proagregante plachetare.
- ET-2: efecte vasoactive.
În terapie se folosesc antagoniştii receptorilor pentru endotelină – Bosentan:
- Antagonist al receptorilor ETA şi ETB.
- Indicaţii: hipertensiune pulmonară.
- Efecte adverse: cefalee, edeme periferice, atrofie testiculară, infertilitate masculină.
- Contraindicaţii: sarcina.
@ Peptid înrudit genetic cu calcitonina (CGRP).
@ Neuropeptidul Y - efecte biologice:
- vasoconstrictor;
- creşterea apetitului;
- deprimare respiratorie.
@ Sistemul opiopeptidelor endogene (sistemul endorfine-enkefaline).

3. Lipide biologic active şi peptidolipide (eicosanoizi)

@ Metaboliţi ai acidului arahidonic obţinuţi pe calea ciclooxigenazei:
- Prostaglandine: PGA -> PGJ;
- Tromboxani: TXA, TXB.
@ Metaboliţi ai acidului arahidonic obţinuţi pe calea lipoxigenazei:
- Leucotriene: LTA -> LTE;
- Lipoxine;
- Hepoxiline.
@ Metaboliţi ai acidului arahidonic obţinuţi pe calea epoxigenazei:
- Epoxiprostaglandine;
- Dioli.
@ Metaboliţi ai acidului arahidonic obţinuţi sub acţiunea radicalilor liberi:
- Izoprostani.

Efecte farmacodinamice
 Musculatura netedă vasculară:
@ Prostaglandinele:
- PGA2, PGE2 şi PGI2 (prostaciclina) -> dilatatori arteriolari;
- PGF2α -> slab dilatator arteriolar, dar eficient venoconstrictor;
- PGE2 şi PGF2α -> constrictori ai vaselor ombilicale.

18
@ Tromboxanii:
- TXA2 -> puternic constrictor al vaselor ombilicale, vasoconstrictor al vaselor
coronare şi renale;
- TXB2 -> modest vasoconstrictor al vaselor pulmonare.
@ Leucotrienele:
- LTC4 şi LTD4 -> slabi vasoconstrictori ai arterei pulmonare şi ai musculaturii netede
venoase;
- LTD4 -> constricţie intensă a arterelor coronare, arteriolele cutanate iniţial se
contractă, apoi se relaxează ca răspuns la LTC4 şi LTD4.

 Musculatura netedă a aparatului reproductiv

@ Prostaglandinele:
- PGE2 -> contractă 1/4 proximală a trompelor uterine, dar relaxează segmentele
distale, stimulează contracţiile miometrului;
- PGF2α -> efecte contractile pe toate segmentele, stimulează contracţiile
miometrului.

 Musculatura netedă respiratorie:

@ Prostaglandinele:
- PGE -> relaxează musculatura netedă bronşică şi antagonizează răspunsul contractil
indus de bradikinină, histamină, acetilcolină şi serotonină;
- PGI2 -> relaxează musculatura neteda bronhiolară;
- PGF2α şi PGD2 -> puternice constrictoare ale musculaturii netede bronşice.
@ Tromboxanii:
- TXA2 -> cel mai puternic eicosanoid bronhoconstrictor.
@ Hepoxiline->contracţii slabe,cresc intensitatea contracţiilor produse de histamină.
@ Leucotrienele:
- LTB4, LTC4 şi LTD4 -> constricţii marcate.

 Musculatura gastro-intestinală
@ Prostaglandinele:
- PGE -> creşterea concentraţiei bilei, relaxarea sfincterului piloric. contracţie
longitudinală şi relaxare circulară a musculaturii netede gastro-intestinale;
- PGF2α -> contractă atât longitudinal, cât şi circular musculatura netedă;
- PGI2 -> contractă circular musculatura netedă.

 Acţiuni pe alte ţesuturi:

- Pentru plachete: TX -> induce agregarea.
- LTC4 şi LTD4 -> cresc permeabilitatea vasculară la nivelul venulelor postcapilare.
- Pentru multe celule musculare netede: TX -> induce contracţia, PGE2 -> induce
relaxare sau contracţie în funcţie de ţesut.
- În hipotalamus: PGE2 -> activează centrul termoreglator şi induce febra.
- La nivelul rinichiului: PGE2 -> stimulează eliberarea de renină, pierderea renală a
sodiului, reglează distribuţia renală a fluxului sanguin.
- Pentru limfocitele timus-dependente, PGE2 -> stimulează sau suprimă proliferarea,
în funcţie de subsetul) de limfocite.
19
- LTB4 -> puternic factor chemotactic pentru neutrofile la nivelul mucoasei colonului,
la pacienţii cu boli inflamatorii intestinale.
- 12-HETE -> induce migrarea intradermică a neutrofilelor.
- LTB4 -> activează un subset al limfocitelor T care pot suprima specific răspunsurile
altor subseturi de limfocite.
- Acţiunile individuale ale eicosanoizilor pot facilita sau inhiba producţia sau efectele
altor eicosanoizi, cu acelaşi situs de acţiune. De exemplu, în unele ţesuturi, LTC4 şi
LTD4 pot modifica generarea de PG şi TX. La nivelul plămânului uman, PGF2α
modifică generarea LT.

Analogi de prostaglandine
 Analogi de prostaglandine indicaţi în obstetrică-ginecologie:
@ Derivaţi de:
- PGE1: Gemeprost;
- PGE2: Dinoprostone, Sulprostone;
- PGF2alfa: Carboprost, Dinoprost.
@ Indicaţii:
- inducerea avortului în trimestrul I şi II de sarcină;
- delivrare completă în morţi fetale;
- hemoragie postpartum.
@ Efecte adverse:
- greţuri, vărsături, diaree, crampe abdominale;
- analogii de PGE -> hipotensiune arterială, tahiaritmii;
- analogii de PGF2alfa -> hipertensiune arterială, bronhoconstricţie.

 Analogi de prostaglandine indicaţi în ulcer peptic:

@ Derivaţi de:
- PGE1: Misoprostol;
- PGE2: Enprostil, Arbaprostil, Rioprostil.
@ Mecanism de acţiune:
- Agonist al receptorilor PGE1 sau PGE2, stimulează secreţia de mucus şi bicarbonat
@ Efecte farmacodinamice:
- efect citoprotector, inhibarea secreţiei acide gastrice.
@ Indicaţii
- prevenirea ulceraţiilor induse de AINS sau de stres, gastropatii induse de AINS la
pacienţi cu artrită reumatoidă.
@ Efecte adverse:
- Misoprostol: diaree, crampe abdominale, stimularea contractiilor uterine.
- Enprostil: diaree.
@ Contraindicaţii:
- sarcina.

 Analogi de prostaglandine indicaţi în afecţiuni cardiovasculare:

@ Derivaţi de:
- PGE1: Alprostadil, Prostin;
- PGI2: Eproprostenol, Iloprost.
20
@ Indicaţii:
- Alprostadil -> persistenţă de canal arterial, stenoze pulmonare, atrezii pulmonare,
scleroza sistemică şi sindromul Raynaud;
- Prostin -> tulburări de erecţie;
- Epoprostenol -> tulburări de circulaţie periferică;
- Iloprost -> chirurgia cardiacă.
@ Efecte adverse:
- hipotensiune arterială, tahiaritmii.

 Analogi de prostaglandine indicaţi în glaucom:

@ Derivaţi de PGF2a:
- Latanoprost, Travoprost, Bimatoprost.

Antagonişti de leucotriene
@ Clasificare:
- Inhibitori ai 5-lipoxigenazei: Zileuton;
- Antagonişti ai receptorilor pentru leucotriene LTD4: Montelukast, Zafirlukast.
@ Mecanism de acţiune:
- Zileuton -> prin inhibarea 5-lipoxigenazei -> inhibarea producţiei de leucotriene
bronhospastice (LTC4, LTD4), dar şi de LTB4 care au rol chemotactic şi de activare
pentru leucocitele de la nivelul mucoasei bronşice;
- Montelukast, Zafirlukast -> inhibarea receptorilor pentru leucotriene LTD4.
@ Indicaţii - tratament de fond al astmului bronşic:
- Zileuton -> astm indus de efort, indus de antigene;
- Montelukast, Zafirlukast -> astm indus de efort, indus de antigene, indus de aspirină.
@ Efecte adverse:
- Montelukast, Zafirlukast -> reacţii alergice (reacţii cutanate, angioedem, anafilaxie),
cefalee, insomnie, tulburări gastro-intestinale.

21