Sunteți pe pagina 1din 86

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU-MUREŞ

FACULTATEA DE MEDICINĂ
DISCIPLINA DE FARMACOLOGIE

Recapitulare
Recapitulare
FARMACOLOGIA
GENERALĂ

PROF. DR. MONEA MĂRIOARA


Tipuri de legare
Receptori - Efectori

2
4 tipuri de receptori
4 tipuri de receptori

3
Proteina G – mesagerii secunzi

4
Desensibilizarea
proteinei G - receptor

5
AGONIŞTII
AGONIŞTII

6
ANTAGONIŞTII
ANTAGONIŞTII

7
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU-MUREŞ
FACULTATEA DE MEDICINĂ
DISCIPLINA DE FARMACOLOGIE

CURS FARMACOLOGIE
PROF. DR. MONEA MĂRIOARA

FARMACOLOGIA
FARMACOLOGIA SPECIAL
SPECIALĂĂ
MEDICAŢIA SISTEMULUI
NERVOS PERIFERIC
Medicamentele se
împart în două categorii:

• I. Substanţe cu acţiune asupra


transmisiei colinergice

• II. Substanţe cu acţiune asupra


transmisiei adrenergice
9
MEDICAŢIA
COLINERGICĂ

SINTEZA ACETILCOLINEI
10
Generalităţi
• Domeniul colinergic -mediator chimic:
Acetilcolina (Ach)
• Acetilcolina = amină biogenă sintetizată în
organism din coline şi acetilcoenzima A sub
acţiunea colinacetil-transferazei.
• Ach, eliberată din terminaţia presinaptică se
poate fixa de:

- receptorii colinergici → îi activează;


- acetilcolinesteraza → inactivarea Ach.
11
12
13
Drogurile care inhibă transmisia colinergică:

4. Antagonisti
1. Inh ai muscarinici
depozitării (Atropina)
veziculare
(Vesamicol)
5.Inh de mare
2. Inh ai afinitate de
eliberării transport ai
(Toxina colinei
botulinică) (hemicholiniu
m)
3.Antagonisti
nicotinici 6.Inh ai
(Trimetafan)
piruvat
dehidrogenaze
i
(bromopiruvat
)

14
III Muschii circulari si ciliari
Ai ochiului
Maduva VII
Glande salivare,
IX lacrimale
Cervical X
Inima

Toracic
Plamini

Tract GI superior
Lombar
Ganglioni Tract GI inferior
Pelvici
Sacral
Vezica, rinichi
genitale 15
Există 2 tipuri de receptori colinergici:
 • receptori muscarinici
(notaţi cu M)
localizare: - glande
- musculatura netedă
- miocard

 • receptori nicotinici
(notaţi cu N)
localizare: - ganglioni
- celule cromofine în MSR
- pe placa motorie ( musculatura
striată )
- glomusul carotidian 16

- SNC ( receptori M si N în număr mare )


HO
CH3
+N CH3 N
H3C N CH3
CH3

Muscarina Nicotin
a Tutun
Amanita muscaria

17
 Receptorii nicotinici:
 • sunt acţionaţi specific de nicotină;
 • subtipuri de receptori nicotinici:

Receptorii NN = R de tip neuronal =


 = R de tip ganglionar / N1- în sinapsele
interneuronale din toţi ganglionii vegetativi
(parasimpatici, simpatici) şi din
medulosuprarenală.
Receptorii NM = R de tip muscular =
= R de placă terminală / N2 - în sinapsele
neuroefectoare somatice;
18
 Receptorii muscarinici
 • sunt acţionaţi specific de muscarină (substanţă toxică
extrasă din Amanita muscaria);
 • subtipuri de receptori muscarinici:
 M1, M2, M3, M4, M5

 M1 - neuroni centrali (cu alţi R-M )


- ggl. simpatici – celulele glandulare gastrice

 M2 - miocard
 - creier
- la nivelul unor terminaţii presinaptice
19
 M3 – în celule glandulare
 - muşchi netezi
 - endoteliul vascular
 - alţi muşchi netezi

 M4, M5 – nu se cunoaşte cu precizie


localizarea

20
 După localizarea diferitelor tipuri de
receptori colinergici şi din punct de vedere
al modului de acţiune, medicamentele
acţionând în domeniul colinergic pot fi
clasificate în patru grupe:
 1. Parasimpatomimetice
 2. Parasimpatolitice
 3. Substanţe cu acţiune ganglionară
 4. Blocanţii transmisiei
neuromusculare - curarizante 21
1. PARASIMPATOMIMETICE

 Definiţie

 Substanţe care produc efecte


asemănătoare efectelor stimulării
parasimpaticului şi activării
sinapselor neuroefectoare
colinergice muscarinice.
22
Acţiuni:
- stimularea secreţiei glandelor exocrine:
 secreţia salivară
 secreţia gastrică acidă şi de mucină
 secreţia intestinală
 secreţia pancreatică
 secreţia nazală
 secreţia bronşică
 secreţia secreţia lacrimală
 secreţia sudorală 23
-stimularea musculaturii netede
viscerale:
 creşterea tonusului şi peristaltismului
gastrointestinal cu excepţia sfincterelor
 creşterea tonusului musculaturii parietale a
vezicii urinare, dar cu relaxarea sfincterului
 creşterea tonusului şi peristaltismului uterin,
pot apare contracţii spastice ale miometrului
 contracţia căilor biliare
24
 bronhoconstricţie cu dispnee expiratorie
- la nivelul ochiului:
 mioză
 bombarea cristalinului

- efecte la nivelul aparatului cardiovascular:


 la nivelul cordului efectul este inhibitor
 la nivelul vaselor se produce vasodilataţie
periferică
 scăderea tensiunii arteriale
25
- efecte centrale:
 la substanţele liposolubile :
 greaţă
 vomă
 tremurături
 tulburări psihice

Aceste efecte ale parasimpatomimeticelor se


numesc muscarinice şi ele pot fi blocate cu

atropină !!!!!!!!!
26
Clasificare
 În funcţie de mecanismul de acţiune:

A. Parasimpatomimetice directe

B. Parasimpatomimetice indirecte


(inhibitori ai colinesterazei)

27
A. Parasimpaticomimetice
(colinergice, agonişti colinergici)
1. Cu mecanism direct:
 a) Esterii colinei: • naturali: Acetilcolina;
 • sintetici: Carbacol, Betanecol,
Metacolina;
 b) Alcaloizi: Pilocarpina

 2. Cu mecanism indirect (anticolinesterazice):


 a) Reversibile: Neostigmina, Fizostigmina,
Piridostigmina, Edrofoniu;
 b) Ireversibile: Fluostigmina, Paraoxon.
28
29
1. Parasimpatomimetice directe
Mecanism de acţiune:
acţionează direct pe receptorii colinergici
în sens agonist, îi activează şi produc efecte
caracteristice.

a)Esterii colinei :
 Prototipul: Acetilcolina,
Acetilcolina mediatorul chimic
al parasimpaticului, este agonist puternic
al R muscarinici şi nicotinici.
30
31
Carbaminoilcolina (Carbacol, Miostat)
Acţiune farmacodinamică
 • efecte muscarinice dar şi nicotinice;
 • predomină acţiunea pe: tub digestiv, vezica urinară şi
ochi (şi este mai persistentă decât a Ach).
 Utilizări terapeutice:
 - miotic în tratamentul glaucomului (aplicat local);
- atonie intestinală
- atonie vezicală postoperatorie

 Efecteadverse: hipersecreţie gastrică puternică.


 Posologie: 0,25 mg
 Prezentare: ISOPTO CARBACHOL, sol. oftalmică
32
Metacolina
 Are o durată de acţiune mai mare decât Ach
(se hidrolizează mai lent).
 Acţiune farmacodinamică: predomină
acţiunea pe aparatul cardiovascular.
 Utilizări terapeutice:
 - tahicardie paroxistică
 - arterită
 - sindrom Raynaud

33
Betanecolul
Acţiune farmacodinamică:
 Numai efecte muscarinice, predominant la nivelul
aparatului digestiv şi urinar.
 Durata de acţiune este relativ prelungită (rezistent la
colinesterază).
 Utilizări terapeutice:
- atonie intestinală şi vezicală
- xerostomie
 Efecte adverse: relativ frecvent (colici abdominale,
sudoraţie, dispnee, hTA).
 CI.: intramuscular şi i.v.; nu se administrează în obstrucţia
mecanică a tractului digestiv sau a căilor urinare.
 Prezentare: URECHOLINE, f., cpr.

34
b) Alcaloizi: Pilocarpina
 Acţiune farmacodinamică:
 Efecte muscarinice cu predominanţă:
 • la nivelul ochiului produce mioză activă
 • hipersecreţia glandelor exocrine
(salivare şi sudorale mai ales)
 Utilizări terapeutice:
 • glaucom (local în sacul conjunctival);
 • ANTIDOT în intoxicaţia cu ATROPINĂ
(în administrare i.v.); antagonizează numai
efectele periferice. 35
PILOCARPINA

36
PILOCARPINA
 Efecte adverse:
 • dureri în regiunea sprâncenelor (la începutul
tratamentului în glaucom);
 • poate dezvolta toleranţă la efectele oculare.

 Prezentare:
 DROPIL sol. oft. 2%
 ISOPTOCARPINE sol. oft. 1%, 2%
 PILOGEL gel oft.
 Unguent cu pilocarpină nitrică, ung. oft.
 OCUSERT PILO-20

37
B. Parasimpatomimetice indirecte
(inhibitori ai colinesterazei)
2 tipuri de colinesterază:
1.acetilcolinesterază specifică
 - în ţesutul nervos
 - în sinapse care inactivează Ach
 2. pseudocolinesteraza - esterază
nespecifică
 - în plasma sangvină
 - în ţesuturi şi descompune o serie de
esteri ai colinei
38
Clasificare:
 a) Inhibitori reversibili ai acetilcolinesterazei
- Fizostigmina (Ezerină)
- Neostigmina , Neoezerină (Miostin)
- Piridostigmina
- Edrofoniul
 b) Inhibitori ireversibili ai acetilcolinesterazei
(derivaţi organo- fosforici)
- Paraoxonul (Mintacol)
- Fluostigmina
39

- Parationul
Mecanismul de actiune al Inhibitorilor de
Acetilcolinesterază

40
 Mecanism de
acţiune:
 Anticolinesterazicele sunt substanţe care
formează un complex cu acetilcolinesteraza şi
astfel îi blochează (inhibă) activitatea de
hidroliză a Ach.
 În consecinţă se acumulează Ach şi apar
efectele Ach mai puternice şi mai prelungite. 41
Fizostigmina (Ezerina)

42
Fizostigmina (Ezerina)
 Mecanism de acţiune: specific grupei (blochează
moderat reversibil colinesterazele).
 Acţiune farmacodinamică: asemănătoare cu Ach cu
predominanţă:
 • efecte muscarinice la nivelul ochiului → mioză şi scade
presiunea intraoculară; efectul se menţine 24 - 48 h.
 • efecte nicotinice stimulatoare somatice → contractă
musculatura striată.
 Utilizări terapeutice:
 • aplicată local în glaucom, ulcer cornean;
 • administrată i.v. lent antidot în supradozarea
medicamentelor cu proprietăţi anticolinergice (Atropina,
fenotiazine, antidepresive triciclice).
 Efecte adverse:
 • iritaţie locală după administrare în cură prelungită.
43
 Prezentare: colir 0,5% şi 1% (4 - 6 x 1 pic/zi).
Neostigmina

44
 Neostigmina ,Prostigmină, Neoezerină (Miostin)
 Este un compus cuaternar de amoniu.
 Farmacocinetica:
 • traversează dificil membranele biologice;
 • absorbţia intestinală este redusă şi variabilă; doza
orală este cu mult mai mare decât cea injectabilă
(x 15).
 Mecanism de acţiune: specific grupei (blochează
moderat reversibil colinesterazele).
 Acţiune farmacodinamică: asemănătoare cu Ach.
 • efecte muscarinice: predomină acţiunea pe tubul
digestiv şi vezica urinară
 • efecte nicotinice: contractă selectiv musculatura
striată (doze mici).
45
 Utilizări terapeutice:
 • atonie intestinală şi retenţie urinară (postoperatorie);
 • miastenia gravă (diagnostic şi tratament);
 • antidot în intoxicaţia cu curarizante antidepolarizante
(tip d-tubocurarina)
 • glaucom (rar).
 Efecte nedorite (în supradozaj): greaţă, vomă,
hipersalivaţie, hipersecreţie bronşică, sudorală, colici
abdominale.
 C.I.:
 • astm, boala Parkinson;
 • obstrucţia mecanică a tractului digestiv/căilor urinare;
 • de evitat la gravide.
 Prezentare: MIOSTIN cpr. 15 mg, f, 0,5‰.

46
 Piridostigmina
 Utilizări terapeutice:
 • atonie intestinală postoperatorie;
 • miastenia gravis.
 Ambenoniu
 Distigmina

 Edrofoniu
 Acţiune farmacodinamică:
 • este predominantă pe muşchii striaţi şi de scurtă
durată.
 Utilizări terapeutice:
 • diagnosticul miasteniei gravis;
 • antidont anticurarizant (tip d-tubocurarină).
47
Edrofoniu

48
b) Parasimpaticomimetice indirecte
ireversibile (compuşi organofosforici)

 În funcţie de compus au efecte muscarinice şi


nicotinice cu teritoriu de acţiune diferit.

49
 Anticolinesterazice
utilizate în boala
Alzheimer

 TACRINA (COGNEX®)
 DONEZEPIL ( ARICEPT®)
 RIVASTIGMINA ( EXELON ®)
 GALANTAMINA ( REMINYL®)

50
Mecanism de acţiune:
 Compuşii organofosforici se fixează ireversibil prin
legături covalente greu disociabile pe centrul esterazic
al colinesterazelor şi le blochează (fosforilează
hidoxilul serinei din structura acestora);
 desprinderea din acest complex este foarte lentă,
spontan ireversibilă → anticolinesterazice ireversibile.
 Eliberarea enzimei blocate se realizează cu
reactivatori ai colinesterazei (Obidoxima).

51
Farmacotoxicologie:
 Când nivelul colinesterazelor libere scade sub 30%
din valoarea normală apare intoxicaţia, prin
acumulare şi exces de Ach în SNC.
 Criza colinergică se manifestă prin:

- mioză; hipersecreţie salivară şi bronşică;


- greţuri, vărsături, diaree;
- bronhospasm cu tulburări respiratorii → asfixie;
- contracţii fasciculare ale musculaturii striate,
- convulsii; bradicardie,
- hipertensiune apoi hipotensiune.
 Dozele mari prin deprimarea respiraţiei produc
52

decesul.
 Tratamentul intoxicaţiei cu compuşi organofosforici
 Se utilizează ca antidot:
 • Atropina i.v. 2 → 4 fiole;
 • Reactivatori de colinesterază: TOXOGONINA
(obidoxima) i.v., PRALIDOXINA
 Utilizări terapeutice:
 • exclusiv local în glaucom datorită toxicităţii crescute;
 Ecotiopatul
 Are efect de scădere a presiunii oculare intens şi durabil
cu o durată de 1 - 2 săptămâni.
 Efecte adverse: cataractă specifică după un tratament
îndelungat, cu doze mari.
 Prezentare: colir 0,03 - 0,25% de 1 - 2 x /zi.
 Fluostigmina
 Are proprietăţi asemănătoare ecotiopatului. Durata
efectului de scădere a presiunii oculare 1 săptămână.
 Prezentare: unguent, sol. oftalmică. 53
Fluostigmina

54
PARASIMPATICOLITICE
 1. Naturale: a) Atropina;
 b) Scopolamina.
 2. Preparate de Belladonna :

a) Extractum Belladonnae siccum


 3. Semisintetice si sintetice:
 a) Pirenzepina, Telenzepina, Propantelina,
Oxifenciclimina, Butilscopolamina;
 b) Homatropina, Tropicamida, Ciclopentolat;
 c) Trihexifenidil.
55
Atropina

56
1. Parasimpaticolitice naturale
 a) Atropina
 TRIADA: 1. ANTISECRETOR
 2. ANTISPASTIC
 3. MIDRIATIC
 Farmacocinetica:
 • se absoarbe rapid după administrare injectabil sau oral;
 • difuzează bine în toate organele şi ţesuturile;
 • metabolizare hepatică → metaboliţi inactivi;
 • eliminare urinară (60% nemetabolizată)
 Mecanism de acţiune:
 Atropina este un antagonist competitiv al efectelor muscarinice
ale Ach. Se fixează pe receptorii colinergici muscarinici, îi
blochează şi împiedică formarea complexului
 R-Ach → se opune apariţiei efectelor caracteristice ale
substanţelor cu acţiune de tip parasimpaticomimetic.
57
 Acţiune farmacodinamică:
 a) aparat cardiovascular
 • doza mică şi tonus vagal normal → bradicardie şi hTA (slabă);
 • doza uzuală → tahicardie;
 • tonus vagal crescut → tahicardie şi HTA (slabă).
 b) aparat digestiv
 • diminuă secreţia salivară (acţiunea cea mai intensă) şi hiposecreţie
gastrică slabă;
 • relaxează musculatura netedă gastro-intestinală → acţiune
antispastică;
 • antispastic moderat la nivelul aparatului biliar.
 c) aparatul excretor renal
 • diminuă tonusul şi amplitudinea contracţiilor fibrelor netede ureterale şi
vezicale → efect antispastic moderat.
 d) aparatul respirator
 • diminuă secreţiile bronşice;
 • efect bronhodilatator (relaxează musculatura bronşică);
 • efect antibronhoconstrictor (prin inhibiţia componentei vagale a
bronhospasmului);
58
 • stimulează respiraţia prin stimularea centrului respirator bulbar.
 e) ochiul
 Aplicată local în sacul conjunctival Atropina are efecte
puternice şi produce:
 • midriază pasivă prin paralizia fibrelor circulare ale
irisului;
 • cicloplegie = paralizia acomodării pentru vederea de
aproape, prin relaxarea muşchiului corpului ciliar;
 • creşterea presiunii intraoculare;
 • scade secreţia lacrimală.
 f) SNC
 În funcţie de doză:
 • în doze mari, stimulează SNC (stare de agitaţie,
halucinaţii, delir, paralizie bulbară şi deces);
 • în doze uzuale, Atropina prin blocarea receptorilor
colinergici ai sistemului nigro-striat poate restabili un
echilibru între Dopamină şi Ach (efect favorabil în boala
Parkinson). 59
 Utilizăriterapeutice:
• 1. antisecretor
• 2. antispastic
 3. preanestezie (diminuă hipersecreţia bronşică
indusă de unele anestezice generale);
 4. cardiologie
 5. efecte centrale

 6. •antidot în intoxicaţiile cu
anticolinesterazice ( Pilocarpină şi
organofosforice)!!!!!!!!!!!!
 7. oftalmologie: midriatic pentru examenul fundului
de ochi şi în tratamentul irido-ciclitelor. 60
 Efecte secundare:
 Tratamentul atropinic produce efecte secundare neplăcute:
uscăciunea gurii, constipaţie, midriază cu cicloplegie,
fotofobie şi retenţie urinară.

 Intoxicaţia acută cu Atropină (simptomatologie):


 • midriază, fotofobie, tahicardie, disfagie, constipaţie, retenţie
urinară (efecte periferice);
 • agitaţie, hipertermie, halucinaţii, convulsii, comă (efecte
centrale).
 Tratamentul intoxicaţiei:
 • specific: Fizostigmină i.v.;
 • simptomatic: benzodiazepine (Diazepam) în faza de
excitaţie
 C.I.: - glaucom cu unghi închis
 -adenom de prostată
 - ileus paralitic
 -atonie gastro-intestinala 61
Scopolamina

62
b) Scopolamina
 Este un alcaloid extras din Datura stramonium.
 Acţiune farmacodinamică:
 • efecte parasimpaticolitice asemănătoare Atropinei, dar de 2
ori mai intense şi de durată mai scurtă; predomină acţiunea pe
glandele exocrine şi ochi;
 • efecte centrale: inhibă SNC, la doze mici → sedativ
psihomotor.
 Utilizări terapeutice:
 • în preanestezie (în asociere cu Hidromorfon, Morfina);
 • în rău de mişcare;
 • în Parkinson (mai intensă ca Atropina pe tremor).
 Prezentare:
 BROMHIDRAT DE SCOPOLAMINĂ f.;
 SCOPODERM TTS plasture aplicat retroauricular, menţinut 63

max. 3 zile, în rău de mişcare.


 2. Parasimpaticolitice de sinteză
 Sunt medicamente parasimpaticolitice cu acţiuni selective.
 a) Antisecretoare gastrice
 Utilizarea parasimpaticoliticelor în tratamentul bolii
ulceroase are ca scop diminuarea influenţelor
excitosecretorii vagale.
 Propantelina
 Are acţiune asociată antimuscarinică şi ganglioplegică (la
nivelul plexurilor intramurale) → efectele inhibitoare ale
secreţiei gastrice şi motilităţii intestinale sunt mai
selective.
 Utilizări terapeutice: gastrită hiperacidă; ulcer gastric.
 Efecte nedorite: de tip atropinic, dar mai reduse.
 Prezentare: PROPANTELINA, dg.

64
 Pirenzepina
 Are acţiune antisecretorie gastrică intensă. Selectivitatea
pentru secreţia gastrică acidă se datorează probabil
blocării receptorilor muscarinici M1.
 Eficacitatea terapeutică în ulcer este apropiată de a
Cimetidinei.
 Utlizări terapeutice: ulcer gastro-duodenal; esofagita de
reflux; sindrom Zollinger-Ellison (doze mari).
 Efectele nedorite atropinice sunt mai rare faţă de alte
anticolinergice.
 Prezentare: GASTROZEPIN, cpr. (de 2 x /zi).
 Telenzepina
 Parasimpaticolitic cu potenţă antisecretoare gastrică de
4 - 10 ori mai mare decât Pirenzepina.
 Oxifenciclimina
 Acţiune antisecretoare de tip atropinic cu efect durabil (6
- 8 ore); relativ bine suportată.
65
 b) Anticolinergice midriatice
 Sunt substanţe anticolinergice cu acţiune predominant midriatică.
 Acţiune farmacodinamică: produc midriază şi cicloplegie mai
scurtă decât Atropina.
 Utilizări terapeutice: în oftalmologie pentru examenul fundului de
ochi şi preoperator pentru catarctă.
 Homatropina, colir 1%
 Midriaza şi cicloplegia sunt rapide şi durază 1 - 3 zile.
 Ciclopentolatul, colir 1%
 Midriaza şi cicloplegia durază 24 h.
 Tropicamida
 Midriaza şi cicloplegia se menţin ~ 6 ore.
 Prezentare: MYDRUM, sol. ofttalmică

66
Substanţe cu acţiune ganglionară
 La nivel ganglionar acţionează trei tipuri de
substanţe:

 a)Stimulatoare ale sinapselor ganglionare,


compuşi sintetici fără utilizare terapeutică.

 b)Substanţele nicotinice cu acţiune


depolarizantă, iniţial excitantă apoi deprimantă.

 c) Ganglioplegice
67
N
N CH3
Nicotina

68
Nicotina
 Farmacodinamic are cinci efecte importante:
1. la nivelul ganglionilor vegetativi simpatici şi parasimpatici
exercită efect bifazic, stimulează, apoi paralizează
sinapsele ganglionare.
2. mobilizează adrenalina din celulele cromafine din
medulosuprarenală
3. stimulează chemoreceptorii glomusului carotidian
declanşând tahipnee, polipnee apoi deprimare.
4. produce excitaţie şi apoi paralizia muşchilor striaţi
5. efecte centrale manifestate prin stimulare şi apoi
deprimare a diferitelor formaţiuni din sistemul nervos
central
69
 Intoxicaţia Forma gravă a intoxicaţiei
uşoară - evoluţie rapidă tremurături
 - ameţeală - convulsii
 - cefalee - comă
 - greaţă - paralizia respiraţiei.
 - vomă
 - diaree
 - paloare
 - palpitaţii
 - slăbiciune
 - transpiraţie
 - tremor

70
 Intoxicaţia cronică (tabagismul)

 afecţiuni cardiovasculare
 afecţiuni central nervoase
 afecţiuni respiratorii şi digestive
 spasme arteriale, ateroscleroza,
insuficienţă coronariană, aritmii, ambliopie
 cancer bronşic

71
Ganglioplegice
 Sunt substanţe care paralizează sinapsele ganglionare fără
excitaţie prealabilă, întrerupând transmisia impulsurilor de la
nivelul fibrelor preganglionare la neuronii postganglionari.
 Utilizarea terapeutică:
 în forme grave ale hipertensiunii arteriale
 edem pulmonar acut
 în chirurgie pot fi folosite la "hipotensiune controlată", pentru
diminuarea hemoragiei în plagă.
 C.I.:
 insuficienţa coronariană, ateroscleroza avansată, hipertrofia de
prostată
72
73
Reprezentanţi:

 Bromura de hexametoniu
 Azametoniu
 Trimetafan (Arfonad)
 Mecamylamina

74
Substanţe curarizante
Inhibitorii transmisiei neuromusculare
 Trei mecanisme:
1. presinaptic, prin blocarea eliberării de acetilcolină; aşa
acţionează toxina botulinică, concentraţii mari de ioni de
magneziu şi unele antibiotice ca streptomicina,
polimixinele.
2. postsinaptic pe placa terminală motorie, cum acţionează
curarizantele.
3. substanţe care nu produc paralizia completă a muşchiului
striat, ci combat contractura prin inhibarea eliberării de ioni
75

de calciu.
 După mecanismul de acţiune curarizantele sunt
de două feluri:
 a) antidepolarizante
 b) depolarizante
 a) Curarizantele antidepolarizante
acţionează prin competiţie cu acetilcolina eliberată de
influxul nervos, blocând receptorii nicotinici ai plăcii
terminale.
 Curarizantele antidepolarizante au în general molecule

voluminoase, fiind denumite pahicurare.


76
Tubocurarine
CH3 O OMe
 Otrava pt. sageti + N CH3
C
H2
 Plante genul Strychnos C HN
+
O H2
CH3
 Inghitita e neotravitoare MeO OH

77
d-tubocurarină
 Clinic diferitele grupe musculare sunt cuprinse într-o anumită
succesiune.

 1. diplopie
 2. muşchii feţei, gâtului
 3. muşchii extremităţilor
 4. membre superioare şi membre inferioare
 5. muşchii abdominali
 6. muşchii intercostali şi diafragmul, ceea ce face
imposibilă respiraţia. 78
79
 Galamina (Flaxedil)
 Pancuroniu (Pavulon)
 Vecuroniu

 Atracurium(Tracrium)

 Mivacurium

 Pipecuronii bromidum(Arduan)
 Alcuronium chloridum(Alloferin)

80
b) Curarizante depolarizante sau
acetilcolinomimetice care se fixează pe receptorii
nicotinici de la nivelul plăcii terminale şi îi
acţionează, provocând depolarizarea ce se poate
exprima iniţial prin fasciculaţii musculare.
 Curarizantele depolarizante au în general
moleculă mică subţire, flexibilă - sunt denumite
leptocurare - care permite fixarea pe receptori

81
1.Suxametoniu (Miorelaxin, Succinilcolină)

 Indicaţii:
- intubaţie traheală
 - endoscopie
 - terapie electroconvulsivă

 2. Decametoniu

82
Deosebiri farmacodinamice între cele două
tipuri de curarizante:
1. paralizia musculaturii striate la curarizantele depolarizante este precedată de o

scurtă fază de excitaţie fără parcurgerea fazelor caracteristice la

antidepolarizante.

2. substanţele anticolinesterazice nu antagonizează paralizia cauzată de

curarizantele depolarizante, dimpotrivă o accentuează.

3. narcoza cu eter nu influenţează curarizantele depolarizante.

4. concentraţia extracelulară mare a ionilor de potasiu este antagonistă cu

substanţele antidepolarizante, dar nu şi cu cele depolarizante.

5. există deosebiri în susceptibilitatea diferitelor specii de animale faţă de cele două


83
categorii de curarizante.
3. Substanţe care nu produc paralizia
completă a muşchiului striat

Dantrolenul
 Indicaţii - în hipertonie musculară

84
Vă mulţumesc pentru atenţie!

85
86