Studiul unor metode de atenuare a actiunii seismice asupra construct Tt eB BITOL. 10.2007 RAPORT ETAPA INTERMEDIARA 2008 Obiectivul acestei etape a fost realizarea unor studi de caz pentru sisteme plane s/san spatiale cu mai multe grade de lbertate cu amortizori cu mast acordata si sisteme cu baza izolatt” (Obiectiv 1.2008), Activitajile necesare inclepliniii acestui obiectiv sunt 4) Modelarea sistemelor cu elemente finite intr-un program de calcul care permite considerarea Adispozitcelor de amortizare cu masit acordati sia disporitivetor de tzolare a bazei (Activitatea 1); 1D) Generaren de acceleragrame artificiale care si se incadreze in spectrul de risus al accelerafillr descris de nornatioul P100-1/2006 (Activitatea 1.2) ©) Analiza sistemelor modelate folosind diverse accelerograne inregistrate gi generate (Activitatea 1.3). Activitatea 1.1: Modclarea sistemelor cu elemente finite tntr-un program de calcul care permite considerarea dispozitielor de amortizare cu mast acordata sia dispozitivelor de izolare a bazei Pentru prezentul studiu s-a dorit analizarea a trei mode de structut, elemental principal care face diferenjierea intre acestea find perioada de vibajie fundamental. Sau avut in vedere o dlstributie a perioadelor de vibrajie astfel incat si se acopere © gama larga de structuri real afectate de catremurele din sursa Veancea . Astfel perioadele de vibrate tinta sunt T, = 05537, = 0.7 s3i7, = 105, Din punct de vedere structural sistemul ales pentru madele supuse analizei este de structural in ‘cadre de beton armat ca tei deschideri egale atat pe direcfe transversala cat si longitudinald, rezulland asiel o simetre a structusii faa de ambele divecti Namarul de etaje corespunzator fiecarai model a fost ceterminat pe haza relate: simpliticae, din normativul P100-20065, intre perioada de vibratie fundamentala a structuri si inalfimea totala a acesteia: T= G1 o unde: 7; ~ perioada de vibratie fundamental a structusiy 2H inalyimea totala a structurit; 6, ~ coeficient care fine seama de tipul structural (6, = 0.07S in cazul cadrelor spatiale cu noduuri rigide din beton aemal) Incarcatile considerate in caleul sunt urmatoarele: + Incarcari permanente pe plansee (provenind din pardoseala si pereti despartitori si de fnchiddere): dy = 3:7 RN /m; ‘+ Incareari utile, aciondnd pe plangesle de la nivelele curente (mai putin pe placa de copes) dy = 20KN /met; + Incarcare din 2apada:q, = 15kN/m? Respectind ideile prezentate anterior au rezultat tei structuri ale caror caracteristict sunt prezentate in tabelul 1. ‘Tabelul 1: Modele structurale alese pentrs: stucit Tes Ne] Modetat Nomar | {m] 1_| “seam Tere) — [ante] z ‘Structura 2 (STR2) Snivele 20 So [sitwa 36s | a2 In figurite1+6 sunt prezeniate schomele constructive ae structurlor alos. Pagina 1/11Studiul unor metode de atenuare a actiunii seismice asupra const ar G E é b ——F aa Fig. 5 Planets curent pentru structura3 Fig. 6Socjume transversal ponru siractura3 Paina 2/38Studiul unor metode de atenuare a actiunil seismice asupra constructillor i Cra 6770. 10.2007 Pentru stuclierea efectelor dispozitivelor de amortizare cu masa acordata [TMD - Tuned mass Damper] si, respectiv, a izolarii bazei asupra structurilor, alese anterior, in cazul unei acfiuni seismice, s-au realizat mode spatiale bazate pe metoda elementulu ‘S-au avut in vedere urmatoarele patru cazuri de analiza i, Structura lara dispovitive de atenuare; ii, Steuctura cu TMD; fii, Structura cu baza izolata (perioada de vibrafie a sistemului de izolare de 2 secunde); iv, Structura cu baza izolata (perioada de vibratie a sistemului de izolare de 3 secunde). Pentru modelarea dispozitivelor TMD, peste nivelul superior al structurilor, a definit o masa aditionala (reprezentind 2% din masa totalé a structuri (1), rezemata pe patru elemente de tip , link” ‘ale caror proprietafi se repzisese in tabelul 2. Pentru sistemal TMD sa considerat un coeficient de amortizare § = 5% clin amortizarea critica, Pentru modlarea sistemului de izolare a kazei, in ambele variante, s-a considerat stractura asezala pe un radier din beton armat avand o grosime de 70 cm, rezultand astfel o masa a bazei M, = 393.75 tone. Sistemul de izolare a este realizat din 16 izolatori cu amortizare ridicata, inlocuili pentru modelare cu 16 clemente de tip ,link", pentru calcul considerandu-se un coeficient de (0% din amortizarea critica (2). Proprietajile elementelor tip , ink” pentru sistemul de 2.5, respectiy cel cu T = 3:5, se regasese in tabelul 2 ‘Tabelul 2: Caracteristici pentru modelare Caracol | Carycteistci TMD | Sistem de tesa | Sister de are Structra curezs | cates Ty Ms | Mrmp | TI"? | Ktine | chink | Rtone’* | ctime?* | Retine®® | chica te | ea? |i || ee | my | ena. | | SiRi__[ 054 [8254 [| 165 | 054] 580 | 489 | 75202 | 47.875 | 334.23 | 1.92 ‘STR2 | 0.467 | 15676] 31.35 | 0.67 | 6893 | 7.35 | 12099 | 7.02 | 53772 | 5135 ‘STR3__| 1.07 27947] 55.89 | 107 [48183] 821 | 19668 | 125.21 | 87413 | 847 Pentru exemplificare in figurile 7=9 sunt reproduse modelele pentru structura 1 in cele tret te de modelare. Fig, 7 Model cu clemente finite pentru STR Fig, 8 Model cu clemente finite pentru STRI cu TMD Pagina 3/11