FIŞA PROIECTULUI

„Loc de joacă pentru copii, zona Centrul de Cultură şi Arte George

Denumirea lucrării:
Topârceanu”

Nr. proiect: 45/2018

Data elaborării: 07.12.2018

Beneficiar: MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEŞ, JUD. ARGEŞ

B-dul Basarabilor, nr. Punct Centrul de Cultură şi Arte George

Amplasament:
Topârceanu, mun. Curtea de Arges, jud. Argeş

SC IULGRIMONI SERVICES SRL, Str. Ghe. Asachi, Nr. 5, Apt. 2, Focșani,

Proiectant general:
jud. Vrancea.

Elaborator
EXA CONCEPT S.R.L-D, Str. Edgar Quinet, Nr. 28, Ap. 20, Cluj-Napoca, Jud.
studiu geotehnic: Cluj
 FIŞA CU RESPONSABILITĂŢI

Elaborator Studiu Geotehnic EXA CONCEPT S.R.L-D

ing. geolog/geofizician Megyesi Iosif

Verificator „Af”:

(rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare)

 BORDEROU DE PIESE SCRISE

FIŞA PROIECTULUI ....................................................................................................................................................................... 3

FIŞA CU RESPONSABILITĂŢI .................................................................................................................................................... 5
BORDEROU DE PIESE SCRISE .................................................................................................................................................. 7
1. INTRODUCERE ........................................................................................................................................................................... 9
1.1. Scopul cercetării ............................................................................................................................................................... 9
1.2. Denumirea obiectivului ................................................................................................................................................. 9
1.3. Adresa amplasamentului .............................................................................................................................................. 9
1.4. Beneficiarul ........................................................................................................................................................................ 9
1.5. Încadrarea preliminară în categoria geotehnică ..............................................................................................10
2. DATE GENERALE ................................................................................................................................................................... 11
2.1. Geomorfologia amplasamentului ............................................................................................................................11
2.2. Date geologice şi tectonice preliminare ...............................................................................................................12
2.3. Date hidrologice .............................................................................................................................................................14
2.4. Climatologie .....................................................................................................................................................................15
2.5. Condiţii seismice ............................................................................................................................................................16
2.6. Încadrarea obiectivului în „zone de risc„ (cutremur, alunecări de teren, inundaţii) care formează
„planul de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea V – zone de risc„ ...........................................18
3. CERCETAREA GEOTEHNICă .............................................................................................................................................. 21
3.1. Lucrări de prospecţiune geotehnică în teren .....................................................................................................21
3.2. Denumirea laboratorului autorizat care a efectuat încercările/analizele .............................................22
3.3. Rezultate obţinute .........................................................................................................................................................22
3.3.1. Foraje geotehnice ................................................................................................................................................. 22
3.3.2. Stratificaţia terenului ......................................................................................................................................... 22
3.4. Date hidrogeologice, nivelul hidrostatic ..............................................................................................................22
3.5. Fişa forajului ....................................................................................................................................................................23
3.6. Fişa sintetică a Forajului .............................................................................................................................................24
3.6. Diagrama de penetrare dinamică ............................................................................................................................25
4. EVALUAREA GEOTEHNICĂ................................................................................................................................................ 26
4.1. Încadrarea definitivă în categoria geotehnică ...................................................................................................26
4.2. Caracteristici geotehnice ............................................................................................................................................27
4.3. Aprecieri privind stabilitatea generală şi locală a terenului pe amplasament .....................................28
4.4. Necesitatea îmbunătăţirii/consolidării terenului de fundare .....................................................................28
5. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ......................................................................................................................................... 29
5.1. Concluzii ............................................................................................................................................................................29
5.2. Recomandări ....................................................................................................................................................................29
6. REFERINŢE / BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................... 31
7. ANEXE......................................................................................................................................................................................... 33
7.1. Plan de situaţie cu localizarea forajelor ...............................................................................................................33
7.2. Buletine de analiză a probelor..................................................................................................................................34
 STUDIU GEOTEHNIC

1. INTRODUCERE

1.1. SCOPUL CERCETĂRII

Prezentul studiu se întocmeşte la cererea beneficiarului în conformitate cu prevedrile

legale în vigoare, pentru a stabilii condiţiile geotehnice ale amplasamentului în vederea
realizării lucrărilor propuse în proiectul „Loc de joacă pentru copii, zona Centrul de
Cultură şi Arte George Topârceanu”.

1.2. DENUMIREA OBIECTIVULUI

Studiu geotehnic pentru realizarea investiţiei „Loc de joacă pentru copii, zona
Centrul de Cultură şi Arte George Topârceanu ”.

1.3. ADRESA AMPLASAMENTULUI

B-dul Basarabilor, Nr. Punct Centrul de Cultură şi Arte George Topârceanu, C.F. nr.
84224 mun. Curtea de Argeş, jud. Argeş.

1.4. BENEFICIARUL

Beneficiarul studiului: MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEŞ, JUD. ARGEŞ.

 1.5. ÎNCADRAREA PRELIMINARĂ ÎN CATEGORIA GEOTEHNICĂ

În vederea definirii preliminare a categoriei geotehnice s-a plecat de la următoarele

condiţii de teren:

Factorii de avut în vedere Descriere Punctaj

După tipul terenului Terenuri medii 3

Apa subterană Fără epuizmente 1

Categoria de importanţă a construcţiei Normală 3

Vecinătăţi Fără riscuri 1

Riscul geotehnic Moderat 11

Categoria geotehnică 2

Încadrarea s-a făcut conform Normativului privind documentaţiile geotehnice

pentru construcţii, NP 074-2014.

Riscul geotehnic s-a calculat prin însumarea punctelor de la cele patru cazuri la care s-
au adăugat trei puncte pentru zonele cu ag ≥ 0,25 g, (conform Codului P 100-1), obţinându-
se punctajul 13, cu încadrarea în categoria geotehnică 2 – risc geotehnic moderat.
 2. DATE GENERALE

2.1. GEOMORFOLOGIA AMPLASAMENTULUI

Teritoriul judeţului Argeş este format din trei mari unităţi de relief care se succed în
trepte, din ce în ce mai coborâte, de la nord la sud: Carpaţii (ocupă cca 25% din suprafaţă),
Muscelele şi dealurile piemontane (55%) şi Câmpia Română (20%). Amplitudinea altitudinii
desfăşurată între cotele extreme este de aproape 2400 m. Unitatea montană, ce ocupă partea
de nord a judeţului, se înscrie în peisaj prin cele mai înalte forme de relief, diversificate ca
înfăţişare datorită varietăţii rocilor pe care se dezvoltă şi condiţiilor specifice de modelare.

Muscelele Argeşului sânt formate dintr-o asociaţie de culmi prelungi, orientate nord-
sud, cu altitudini medii de 600 – 800 m, separate de culoare de vale , cu lunci şi terase ale
căror versanţi sânt frecvent afectaţi de alunecări de teren, ravenare şi eroziune în suprafaţă.

Piemontul Getic, alcătuit predominant din pietrişuri şi nisipuri cuaternare, continuă

Muscelele Argeşului. Are aspectul unor largi platouri interfluviale ce coboară domol spre sud.
Văile, puternic adâncite, dar mult lărgite, cu lunci şi terase, sânt dominate de versanţi puternic
înclinaţi afectaţi de ravenare şi alunecări de teren.

Câmpia Română ocupă partea de sud a judeţului.

Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor

Fiecărui etaj morfoclimatic îi corespund procese geomorfologice caracteristice ce pun

în evidenţă potenţialul dinamic şi mobilitatea acestuia

Etajul montan (precipitaţii bogate şi pante mari de scurgere) este dominat, pe cea mai
mare întindere, de procesele fluvio-torenţiale. La peste 1850 – 1900 m, deasupra limitei
pădurilor, durata mare a temperaturilor scăzute, abundenţa precipitaţiilor sub formă de
zăpadă impun, ca dominante, procesele crionivale şi pe cele torenţiale, pe când la latitudini
joase, în zona pădurilor de conifere şi foiase, roslul conducător revine proceselor biochimice şi
eroziunii fluvio-torenţiale.

Etajul colinar (dealuri şi depresiuni subcarpatice, dealuri piemontane), cu o mare

fragmentare a relifului, se impune prin diversitatea şi amploarea proceselor actuale de
modelare. Predominarea rocilor moi, mai puţin rezistente la eroziune, reducerea sau
deteriorările covorului vegetal protector, imprimă proceselor de eroziune, pe versanţi sau în
albii, un ritm accelerat cu caracter de degradare. Specificul modelării este dat de alunecările
de teren şi de procesele fluvio-torenţiale. Alunecările de teren au o mare frecvenţă pe versanţii
dealurilor şi depresiunilor subcarpatice (Muscelele Argeşului). Dispersate sau grupate pe
areale mai întinse, sub forma alunecărilor superficiale până la cele profunde, această
categorie de procese accentuează degradarea terenurilor, cu precădere pe aliniamentul
ulucului depresionari Tigveni, Valea Danului, Valea Iaşului, Domneşti, Godeni, Stoeneşti. Ele
afectează suprafeţe întinse de versant sau bazine hidrografice, o singură alunecare
întânzânduse pe 4 – 5 ha. Aşa sunt alunecările profunde , cu adâncimi de 10 – 12 m, din
dealurile Cărbunelui (lângă Muşăteşti), Momâia (la sud-est de Tigveni), Capul Dealului-
Tarniţa (în apropiere de Curtea de Argeş), etc. Uneori, deplasările de teren, mai ales cele
formate din roci nisipo-argiloase sau chiar în alternanţă cu pietrişuri, iau aspectul unor mari
prăbuşiri, cu râpe de desprindere de zeci de metri înălţime. În cuprinsul piemonturilor,
alunecăile sânt mai restrânse, ele având, cu precădere, un caracter plastic-sufozional.
Dinamica proceselor de alunecare se accentuează în timpul primăverii, când apele provenite
din ploi şi topirea zăpezilor provoacă supraumectarea rocilor. Instabilitatea versanţilor prin
astfel de procese necesită o atentă gospodărire a terenurilor şi numeroase lucrări de
amenajare.

Figura 2.1.-1 Harta geomorfologică a zonei

2.2. DATE GEOLOGICE ŞI TECTONICE PRELIMINARE

Teritoriul judeţului Argeş se extinde peste trei mari unităţi structuralo-tectonice:

Orogenul carpatic, Depresiunea Getică şi Platforma Moesică.

Orogenul caprpatic, ce cuprinde masivele muntoase din nord, este constituit din
formaţiuni cristaline mezo- şi epimetamorfice alcătuite din paragnaise, gnaise oculare,
amfibolite, micaşisturi, filite etc. Acestora li se adaugă formaţiunile sedimentare mezozoice
(calcare, gresii, conglomerate), cantonate, cu precădere, în bazinul Dâmboviţei şi cele
paleogen-miocene (marne, gresii, conglomerate), în nordul munţilor Ghiţu şi Frunţi.
 Depresiunea Getică include zona colinară a judeţului formată din Muscelele Argeşului
şi Piemontul Getic. Este alcătuită din formaţiuni sedimentare paleogene (conglomerate, gresii,
marne, calcare, şisturi disodilice, menilite), miocene (gresii, marne gipsifere, nisipuri,
conglomerate, tufuri), pliocene (nisipuri, argile, marne, strate de cărbuni) şi cuaternare
(pietrişuri, nisipuri, luturi) slab cutate, predominant monoclinale.

Platforma Moesică, ce alcătuieşte partea de sud a judeţului, corespunde, în cea mai

mare parte, câmpiilor de acumulare fluvio-lacustră şi continentală, cuaternare, alcătuite din
pietrişuri, nisipuri, argile, depozite loessoide etc. Acestea se dispun, la rândul lor, pe o stivă
groasă de sedimente paleozoice, mezozoice şi neozoice ce acoperă fundamentul cristalin al
platformei, dar care nu sânt întâlnite decât în foraje.

Figura 2.2.-1 Harta geologică a zonei

Tectonica în pânze a zonei muntoase a Carpaţilor Meridionali, pusă în evidenţă de Gh.

Munteanu Murgoci şi apoi de Al. Codarcea, s-a desăvârşit în timpul mişcărilor laramice, când
blocul getic.

Pânza getică, în timpul deplasării tectonice a fost fracturată şi compartimentată în mai

multe blocuri, care încalecă unele peste altele dând adevărate digitaţii. În partea estică a
Munţilor Făgăraş se conturează o linie tectonică de la localitatea Vulcan spre sud-vest,
separând cristalinul de Leaota de cel din Iezer –Păpuşa.

Anumite complicaţii tectonice prezintă şi zonele ocupate de învelişul sedimentar.

 Figura 2.2.-2 Harta tectonica a zonei

2.3. DATE HIDROLOGICE

Teritoriul judeţului Argeş este drenat de trei mari sisteme hidrografice: Olt şi Argeş, la
care se adaugă, în partea de sud, sistemul Vedea.

Argeşul constituie principalul colector hidrografic al judeţului, drenând o suprafaţă de

3 590 km2 (cca 53% din teritoriu; lungime 130 km; pantă medie 13‰). Afluenţii principali:
Vâlsan (suprafaţa = 347 km2) şi Râul Doamnei (suprafaţa = 1 820 km2; bazinul se găseşte în
totalitate în judeţ; lungime 98 km; panta medie 17‰) cu aflunţii săi Râul Tigrului (suprafaţa
= 1 079 km2), Bratia (suprafaţa = 360 km2) şi Argeşel (suprafaţa = 232 km2). Afluenţi direcţi ai
Argeşului mai sânt Neajlovul şi Dâmboviţa, care însă nu confluează cu acesta pe teritoriul
judeţului.

Reţeaua hidrografică care asigură drenajul întregului teritoriu al judeţului Argeş,

orientată în general de la nord la sud, are o densitate ce variază între 0,5 – 1 km/km2, valorile
mari înregistrându-se în zona montană. Albiile minore ale râurilor sânt, în general, bine
conturate şi nu se înregistrează inundaţii deosebite. Debitele medii multianuale specifice din
bazinul Argeşului variază pe teritoriul judeţului înte 40 l/s.km2, în zonele montane înalte, şi 2
l/s.km2, în zonele deluroase din sud.
 Figura 2.3.-1 Harta cu încadrarea hidrologică

2.4. CLIMATOLOGIE

Situat în zonă depresionară, Curtea de Argeş se bucură de o climă favorabilă,

caracteristică versanţilor adăpostiţi, cu temperaturi moderate tot timpul anului şi precipitaţii
relativ abundente. În această depresiune, toamna şi primăvara sunt frecvente ceţurile, iernile
sunt mai puţin aspre decât la câmpie, iar verile sunt în general plăcute. Tempereatura medie
anuală are valori de aproape 8 °C.

 Ploi maxime: conform STAS/940-73 Ploi maxime se încadrează în „zona 7”.

 Încărcări date de zăpadă: în conformitate cu „Cod de proiectare – Evaluarea acţiunii

zăpezii asupra construcţiilor”, CR 1-1-3/2012, amplasamentul se încadrează în
„zona 2,0” a valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol sk (interval de
recurenţă IMR = 50 ani).

 Încărcări date de vânt: valoarea de referinţă a presiunii dinamice a vântului pentru

zona de studiu, qb în kPa, având IMR = 50 de ani, este 0,4, conform „Codului de
proiectare, Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor”, indicativ CR-1-1-
4/2012.

 Adâncime de îngheţ: după cum rezultă din STAS 6054/1977 adâncimea maximă de
îngheţ este la 0,90 ‒ 1,00 m faţă de suprafaţa terenului.
 2.5. CONDIŢII SEISMICE

În conformitate cu reglementările tehnice „Cod de proiectare seismică – Partea 1 –

Prevederi de proiectare pentru clădiri” indicativ P100-1/2013, zonarea acceleraţiei
terenului pentru proiectare, pentru evenimente seismice având intervalul mediu de recurenţă
IMR = 225 de ani şi 20% probabilitatea de depăşire în 50 de ani, zona studiată are:

- coeficientul ag egal cu 0, 25 g;

Figura 2.5.-1 Roamânia – Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru
proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20% probabilitate de depăşire în 50 de ani

Valoarea de vârf a acceleraţiei pentru componenta verticală a mişcării terenului avg se

calculează ca fiind:
avg = 0,7 ag
unde:

 avg = acceleraţia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontală a

terenului);
 ag = acceleraţia terenului pentru proiectare (pentru componenta verticală a
mişcării terenului).
Perioada de control (colţ) TC a spectrului de răspuns reprezintă graniţa dintre zona
(palierul) de valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona (palierul) de valori
maxime în spectrul de viteze relative şi se exprimă în secunde. Pentru zona studiată este:

- TC (perioada de colţ) este egală cu 0,7 sec.

 Figura 2.5.-2 Zonarea teritoriului Romăniei în termeni de perioada de control (colţ), TC a
spectrului de răspuns

Spectrele normalizate de răspuns elastic ale acceleraţiilor absolute pentru fracţiunea

din amortizarea critică ξ = 5% în condiţiile seismice şi de teren din România, β(T) sunt
reprezentate în figura următoare.
 2.6. ÎNCADRAREA OBIECTIVULUI ÎN „ZONE DE RISC„ (CUTREMUR,
ALUNECĂRI DE TEREN, INUNDAŢII) CARE FORMEAZĂ „PLANUL DE
AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL – SECŢIUNEA V – ZONE DE RISC„

În conformitate cu LEGEA Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Publicată în:
Monitorul Oficial Nr. 726 din 14 noiembrie 2001 zonele care prezintă un potenţial de
producere a unor fenomene naturale distructive se analizează şi se încadrează.

În înţelesul acestei legi, zone de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în
interiorul cărora există un potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive, care
pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube
şi victime umane.

1. Cutremurele de pământ:

În conformitate cu anexa nr. 1, zona municipiului Curtea de Argeş se încadrează în

zona cu Intensitatea seismică pe scara MSK de 71, cu o perioadă de revenire de cca. 50 ani.
(conf. SR 11100/1-92).
 2. Inundaţii:

În conformitate cu anexa nr. 4a, zona municipiului Curtea de Argeş nu se încadrează în

zona de unităţi administrativ teritoriale afectate de inundaţii.

3. Alunecări de teren:

În conformitate cu anexa nr. 6, zona cercetată, se încadrează în zona cu potenţial mediu

de producere a alunecărilor şi probabilitate de alunecare redusă.

Terenul cercetat se prezintă stabil, fără urme sau forme de degradare prin alunecare la
data executării prezentului studiu geotehnic, neexistând pericole iminente de degradare prin
declanşarea sau reactivarea lor şi/sau a altor fenomene geodinamice distructive: prăbuşiri de
teren, eroziuni etc.
 3. CERCETAREA GEOTEHNICĂ

3.1. LUCRĂRI DE PROSPECŢIUNE GEOTEHNICĂ ÎN TEREN

Pentru cercetarea geotehnică a terenului şi a condiţiilor de fundare au fost executate

următoarele lucrări:

O penetrare dinamică cu penetrometru dinamic uşor (PDU 10 kg) până la adâncimea

de 4,00 m şi un foraj manual cu instalaţia manulă de forat de diametru 70 mm până la
adâncimea de 2,50 m.

Tabel centralizator sondaje/foraje

Adâncime de NH
Nr. Nr. lucrare Amplasare
investigare
crt. geotehnica [m]
[m]
CA-CC- 45° 8’ 56,03”N / 24° 40’ 34,02”E ̶
1. -2,50/-4,00
F1/P1

În planul de situaţie din anexă sunt marcate locaţia sondajelor şi a lucrărilor

geotehnice. În continuare se prezintă coloanele litologice ale acestora, care sunt raportate la
cota terenului amenajat (CTA).

Fotografia 3.1-1 Vedere amplasament Fotografia 3.1-2 Vedere amplasament

 3.2. DENUMIREA LABORATORULUI AUTORIZAT CARE A EFECTUAT
ÎNCERCĂRILE/ANALIZELE
Analizele şi încercările pe probe de pământ prelevate au fost executate în cadrul
următorului laborator:

S.C. SoilTesting S.R.L. Laborator de analize şi încercari în construcţii – Grad II

Autorizaţie nr. 3150/19.05.16
Str. Donath, nr. 114, 4009001 Cluj-Napoca, Tel. 0758655552.

3.3. REZULTATE OBŢINUTE

3.3.1. FORAJE GEOTEHNICE

Forajul CA-CC-F1 a pus în evidenţă că sub stratul de circa 20 cm de teren vegetal
(umplutură), se găseşte un strat de umplutură format din praf nisipos argilos, cenuşiu închis,
cu piatră şi resturi de cărămidă. Acest strat este urmat de formaţiunea naturală formată din
praf argilos nisipos, cafeniu.

3.3.2. STRATIFICAŢIA TERENULUI

În continuare este prezentată litologia interceptată de sondajele geotehnice executate.

Tabel sondaj ca-cc-f1/p1

Adâncime
NH
faţă de CTA Litologie strat
[m]
[m]

0,00 ÷ 0,20 Sol vegetal gălbui cenuşiu

0,20 ÷ 0,40 Nisip cu pietriş, cafeniu, umplutură [1]

̶
Umplutură praf nisipos argilos, cenuşiu închis negricios, cu pietriş şi
0,40 ÷ 1,30
resturi de cărămidă [2]

1,30 ÷ 2,50 Argilă nisipoasă prăfoasă, cafenie, plastic vârtoasă[3]

3.4. DATE HIDROGEOLOGICE, NIVELUL HIDROSTATIC

Lucrările de foraj nu au înterceptat infiltraţii de apă/nivelul hidrostatic până la
adâncimea de 2,50 m. Apa a fost interceptată la circa 3,20 m în testul de pentrarea dinamică
efectuat.
3.5. FIŞA FORAJULUI

Fişă foraj CA-CC-F1

3.6. FIŞA SINTETICĂ A FORAJULUI

Fişa sintetica a forajului CA-CC-F1

 3.6. DIAGRAMA DE PENETRARE DINAMICĂ

Diagrama de penetrare - P01

PDU - 10 kg
B-dul Basarabilor, Nr. 59, Curtea de Arges,
jud. Arges
N10
0 5 10 15 20 25 30 35 40
0
6
0.20 11
29
0.40 37
31
0.60 21
16
0.80 13
9
1.00 6
6
1.20 6
6
1.40 16
12
1.60 10
Adancimea (m)

11
1.80 11
11
2.00 12
12
2.20 12
12
2.40 13
14
2.60 14
15
2.80 15
16
3.00 16
16
3.20 15
15
3.40 16
15
3.60 14
14
3.80 15
13
4.00 14
 4. EVALUAREA GEOTEHNICĂ

4.1. ÎNCADRAREA DEFINITIVĂ ÎN CATEGORIA GEOTEHNICĂ

Încadrarea în categoriile geotehnice se face în conformitate cu NP 074/2014:

“Normativ privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de
fundare”. Categoria geotehnică indică riscul geotehnic la realizarea unei construcţii.

Riscul geotehnic depinde de două grupe de factori: pe de o parte factorii legaţi de

teren, dintre care cei mai importanţi sunt condiţiile de teren şi apa subterană, iar pe de altă
parte factorii legaţi de structura şi de vecinătăţile acestora.

Tabel cu punctajul acordat în această fază de proiectare

Factorii de avut în vedere Descriere Punctaj
După tipul terenului Terenuri medii 3
Apa subterană Fără epuizmente 1
Categoria de importanţă a construcţiei Normală 3
Vecinătăţi Risc moderat 3
Riscul geotehnic Moderat 13

Categoria geotehnică 2

Conform punctajului calculat, putem încadra sondajele în Categoria geotehnică 2-

risc geotehnic moderat (conform Normativului privind documentaţiile geotehnice pentru
construcţii, indicativ NP 074 – 2014).

La punctajul stabilit pe baza celor 4 factori, se adaugă puncte corespunzătoare zonei

seismice având valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare ag, definită în Codul de
proiectare seismică-Partea I-Prevederi de proiectare pentru clădiri, Indicativ P 100-1,
denumit în continuare Codul P 100-1, astfel:

(i) trei puncte pentru zonele cu ag ≥ 0,25g

(ii) două puncte pentru zonele cu ag = (0.15 … 0.25)g
(iii) un punct pentru zonele cu ag < 0,15g

În conformitate cu tabelul de mai jos avem risc geotehnic moderat iar categoria
geotehnică este 2.
Tabel cu riscul si categoria geotehnică
Nr.crt. Riscul geotehnic Categoria geotehnică
Tip Limite punctaj
1 Redus 6…….9 1
2 Moderat 10………14 2
3 Major 15..……..21 3

4.2. CARACTERISTICI GEOTEHNICE

Pe probele prelevate din pământuri coezive au fost realizate încercări de laborator în

vederea stabilirii domeniului de comportare plastică, respectiv a stării de consistenţă.

Forajul executat a pus în evidenţă următoarea stratificaţie sol vegetal, umplutură,

argilă nisipoasă prăfoasă.

Din analiza litologiei întâlnite în lucrările executate se poate constata că stratul portant
este constituit din argilă nisipoasă prăfoasă , principalele rezultate în urma interpreterii
caracteristicilor geotehnice obţinute prin efectuarea analizelor de laborator sunt trecute in
urmatorul tabel.

Tabel cu rezultate Foraj

Foraj F-CC-S1/F1
Strat Praf nisipos argilos [3]
pconv [kPa] 250
Adâncime [m] 2,00
Valorile presiunilor convenţionale de bază pconv [kPa] sunt de 250 kPa. Aceste valori
sunt valabile pentru adâncimi de fundare de cel puţin Df =2,00 m şi lăţimii tălpii B = 1.00 m,
conform anexei B, STAS 3300/2-85.

Pentru oricare alte dimensiuni ale lăţimii fundaţiei şi altă adăncime de încastrare se
impune aplicarea corecţiilor metodologiei de calcul prescrisă de NP 112/2013 Normativ
pentru proiectarea structurilor de fundare directă.

Pentru alte lăţimi ale tălpii sau alte adâncimi de fundare presiunea convenţională se
calculează cu relaţia:
pconv  p conv  CB  CD

unde:
p conv - valoarea de bază a presiunii convenţionale pe teren, conform tabelelor D.1 
D.4;
CB - corecţia de lăţime;
 CD - corecţia de adâncime.

4.3. APRECIERI PRIVIND STABILITATEA GENERALĂ ŞI LOCALĂ A

TERENULUI PE AMPLASAMENT

Terenul cercetat, se prezintă stabil, fără urme sau forme de degradare prin alunecare la
data executării prezentului studiu geotehnic.

4.4. NECESITATEA ÎMBUNĂTĂŢIRII/CONSOLIDĂRII TERENULUI DE

FUNDARE

Nu considerăm necesar a se executa lucrări de imbunătăţiri sau consolidări ale

terenului pentru obiectivul menţionat în studiul geotehnic şi declarat de beneficiar.

În cazul executării altor lucrări decât cele la care se face referire în studiul geotenhic se
va elabora altă documentaţie cu alte concluzii.
 5. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

5.1. CONCLUZII

Prezentul studiu geotehnic a fost realizat pentru obiectivul de investiţii mai sus
menţionat. Lucrările de prospecţiune şi investigaţii au constat în:
- cartarea geotehnică;
- un foraj manual cu adâncimea de 2,50 m;
- un test de penetrare dinamică uşoară cu adâncimea de 4,00 m.

Condiţii de teren: în urma investigaţiilor de teren şi laborator s-a constatat că stratul

portant este constituit din argilă nisipoasă prăfoasă, încadrate în categoria terenurilor
medii. Peste acest strat, se află un strat de umplutură, ce poate fi variabil ca grosime,
constituit din prafuri nisipoase argiloase, cenuşiu inchise, cu pietriş şi resturi de cărămidă.
Terenul este uşor înclinat spre B-dul Basarabilor.

Presiunea convenţională de bază este, p conv = 250 kPa gruparea fundamentală

pentru stratul de argilă nisipoasă prăfoasă.
Nivelul hidrostatic a fost interceptat în testul de penetrare dinamică la adâncimea de
3,20 m.
Adâncimea de îngheţ pentru amplasamentul studiat este 0,90 – 1,00 m.
Terenul de fundare se încadrează în categoria geotehnică 2 – risc geotehnic
moderat.

5.2. RECOMANDĂRI

Pe baza observaţiilor din teren, a investigaţiilor geotehnice şi a rezultatelor obţinute

recomandăm următoarele:
 Deformaţiile pe care le poate comporta terenul nu trebuie să depăşească limita admisibilă
pentru tipul de construcţie .
 Fundaţia trebuie să fie alcătuită astfel încât să aibă capacitatea de a transmite şi repartiza
uniform şi în deplină siguranţă efortul la care este supusă de către partea de
suprastructură, adâncimea de fundare trebuie să corespundă normelor.
 În timpul efectuării lucrărilor de consrucţii se va asigura protejarea terenului de fundare
şi se va împiedica pătrunderea apelor pluviale în fundaţii care pot schimba proprietăţile
acestuia prin înmuiere.
 Dacă este necesară compactarea pământului, aceasta trebuie să se facă corespunzător şi
la umiditatea optimă, ce sporeşte stabilitatea terasamentelor în exploatare.
 În cazul în care se vor constata neconcordanţe cu cele scrise se va convoca imediat
inginerul geolog şi proiectantul de specialitate în vederea stabilirii măsurilor ce urmează
a fi luate. În conformitate cu NP 074/2014 se menţionează obligativitatea ca după faza de
proiectare în care se întocmeşte un studiu geotehnic să se urmărească lucrarea şi în faza
de execuţie de către un geolog şi să se emită un raport : RAPORT DE MONITORIZARE
GEOTEHNICĂ A EXECUŢIEI.

Întocmit Verificator „Af”:

ing. geolog/geofizician (rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare)
Megyesi Iosif
 6. REFERINŢE / BIBLIOGRAFIE

Nr.
Indicativ Document
crt.
1. GP 129 - 2014 Ghid privind proiectarea geotehnică
Ghid privind controlul lucrărilor de compactare a pământurilor
2. GT 067 - 2014
necoezive
LEGEA Nr. 575 – Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a -
3.
22.10.2001 Zone de risc natural
4. NP 074 – 2014 Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii
5. NP 112 – 2013 Normativ privind proiectarea fundaţiilor de suprafaţă
6. NP 114 – 2014 Normativ privind proiectarea geotehnică a ancorajelor în teren
Normativ privind cerinţele de proiectare, execuţie şi
7. NP 120 – 2014
monitorizare a excavaţiilor adânci în zone urbane
Normativ pentru proiectarea valorilor caracteristice şi de calcul
8. NP 122 – 2010
ale parametrilor geotehnici
Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri
9. NP 125 – 2010
sensibile la umezire
Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea
10. NP 133 – 2013
sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor
Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de
11. NP 134 – 2014
epuizmente
Cod de proiectare seismică– partea I – prevederi de proiectare
12. P100-1/2013
pentru clădiri
13. SR 174/1-97 Lucrări de drumuri.
14. SR 11100-1:2013 Zonare seismică. Macrozonarea teritoriului României
15. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: reguli generale
Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: investigarea şi
16. SR EN 1997-2:2007
încercarea terenului
SR EN ISO – 12504 – Încercări pe betob în structuri. Partea 1: Carote, prelevare,
17.
1:2005 examinare şi încecări la compresiune
SR EN ISO – 14688 – Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea
18.
1:2004 pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere
SR EN ISO – 14688 – Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea
19.
2:2005 pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şî
SR EN ISO – 22475 –
20. măsurări ale apei subterane. Partea !: Principii tehnice pentru
1:2007
execuţie
SR EN ISO – 22476 – Cercetări şi încercări geotehnice. Încercări de teren. Partea 3.
21.
3:2006 Încercare de penetrare standard.
Teren de fundare. Cercetări geotehnice prin foraje executate în
22. STAS 1242/4-85
pământuri
23. STAS 1709/1-90 Adâncime de îngheţ în complexul rutier
24. STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umidităţii
25. STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor
26. STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate
27. STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii
Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul
28. STAS 3300/2-85
fundaţiilor directe
Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea
29. STAS 6054/77
teritoriului Republicii Socialiste România
30. STAS 7017/1-76 Teren de fundare. Determinarea materiilor organice
31. STAS 7017/3-74 Teren de fundare. Determinarea conţinutului de carbonaţi
Teren de fundare. Determinarea compresibilităţii pamânturilor
32. STAS 8942/1-89
prin încercarea în edometru
Teren de fundare. Determinarea rezistenţei pământurilor la
33. STAS 8942/2-82
forfecare, prin încercarea de forfecare directă
34. STAS 9470-73 Ploi maxime
Harta geologică 30. Foaia Focşani – Institutul Geologic
35. ***
Bucureşti 1967
Unităţile Geologice Structurale şi Distribuţia Substanţelor
36. Vasile Mutihac Minerale Utile în România; Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti – 1982
37. *** Plan Urbanistic General Municipiul Focşani – 2010
 7. ANEXE

7.1. PLAN DE SITUAŢIE CU LOCALIZAREA FORAJELOR

Plan de situţie cu localizarea forajului şi penetrării

7.2. BULETINE DE ANALIZĂ A PROBELOR