Infarctul miocardic ocupa un loc fruntas in topul cauzelor mortalitatii in lume.

Statisticile din
Romania in ceea ce priveste numarul suferinzilor de cardiopatie ischemica nu sunt foarte clare
sau nu sunt de data recenta. In statisticile medicilor de familie de acum doi ani, existau circa un
milion de bolnavi. Cat priveste numarul infarctelor, oficial se vorbea de circa 13.000 de infarcte
pe an, insa cifra reala se situa in jur de 20.000.

Din pacate, in ciuda progreselor inregistrate in tratamentele cardiovasculare, infarctul miocardic

ramane prima cauza de mortalitate in randul romanilor.

Previziunile Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata ca bolile cardiovasculare vor ramane

principala cauza de deces si in urmatorii 20 de ani, inaintea cancerului, accidentelor rutiere,
HIV/SIDA si a bolilor hepatice.

In prezent, aproximativ 30% dintre pacientii cu insuficienta coronariana prezinta risc de mortalitate
de trei ori mai mare decat la cancer, iar jumatate dintre bolnavi mor la patru ani de la depistarea
bolii, scrie Mediafax.

Principala cauza de imbolnavire este reprezentata de afectarea stratului interior al arterelor

coronare, legata de anumiti factori de risc cum sunt fumatul, tensiunea arteriala ridicata, diabetul,
nivelul ridicat al colesterolului, obezitatea si alti factori incluzand sexul, etnia si istoricul familial
de boala coronariana.
Întroducere
Ultimele secole de civilizatie - al XIX -lea si al XX-lea - au determinat, o
d a t ă c u destinul politic si social al planetei, si destinul genetic al omenirii. Industrializarea,
aparitiaautomobilului, razboiul modern, dezvoltarea societatilor capitaliste sunt doar cateva date
care aparent tin numai de istorie. Toate aceste 'evenimente' au influentat sanatatea, viata,
moartea.
În România, in anul 2005 , din 100 de decese, 48 s-au datorat bolilor cardiovasculare , din
care 25 au fost ca urmare a unui infarct miocardic. În aceeasi perioadă ,rata standardizată
a mortalitatii prin boli cardiovasculare a fost, pentru Romania de peste 120 la 100.000 locuitori,
faţa de o medie de 80 pentru Europa.
Rata mortalităţii prin infarct acut este de aproximativ 30%, mai mult de jumătate din decese
producându-se înainte ca individul afectat să ajungă la spital. Deşi rata mortalităţii după
spitalizare pentru infarct miocardic a scăzut cu aproximativ 30 de procente de-a lungul ultimelor
două decenii, aproximativ l din fiecare 25de pacienţi care supravieţuiesc la spitalizarea
iniţială moare în primul an după infarctul miocardic. Supravieţuirea este marcat
redusă la pacienţii vârstnici (peste vârsta de 65 deani), a căror rată de mortalitate este de
20% la o lună şi de 35% la l an după infarct.
Tromboliza este cea mai la îndemână metodă de reperfuzie miocardică în multe
centre medicale unde angiografia nu este la îndemână şi se iniţiază în termen optim de 6 ore
(maxim 12 ore) de la debutul durerii. Se poate începe chiar şi din faza pre-spital,
dar este preferată administrarea în spital, unde sunt la îndemână metode de intervenţie de
urgenţă. Angioplastia este o metodă de tratament în cazul infarctului, fiind în proporţie de 95%
eficientă. România beneficiază doar de un sfert de angiografe pe cap de locuitor.
Anual,13.000 de cetăţeni români suferă un infarct, rata mortalităţii atingând cote îngrijorătoare.
Tromboliza este cea mai la îndemână metodă de reperfuzie miocardică în multe
centre medicale unde angiografia nu este la îndemână şi se iniţiază în termen optim de 6 ore
(maxim 12 ore) de la debutul durerii. Se poate începe chiar şi din faza pre-spital,
dar este preferată administrarea în spital, unde sunt la îndemână metode de intervenţie de
urgenţă. Angioplastia este o metodă de tratament în cazul infarctului, fiind în proporţie de 95%
eficientă. România beneficiază doar de un sfert de angiografe pe cap de locuitor.
Anual,13.000 de cetăţeni români suferă un infarct, rata mortalităţii atingând cote îngrijorătoare.