REPREZENTĂRI DE CUTITE DE MASĂ ÎN FRESCELE MEDIEVALE

'

DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI
(SECOLELE XIV-XVI)

Voica Istrate

Folosite d i n cele mai vech i ti m p u ri ca u nelte şi ca a rme cuţitele a u fost

n e l i psite d i n gospodă ri ile medieva le, aşa cum ne relevă lamele sau plăselele
d e cuţit descoperite frecvent în să pătu ri l e a rheolog ice. Im portanţa a cestor
obiecte tra n s pare şi d i n izvoarele scrise med ieva l e ca re consem nează atât
stricta speci a l izare a celor care prod ucea u cuţite la oraşe cât şi n u măru l
m a re d e prod use destinate comercial izări i .
Ana lizând cuţitele d e l u ptă d i n perspectivă iconog rafică, documentară şi
a rheologică cercetătoru l Adri a n Andrei Rusu s u b l i n iază fa ptu l că în izvoarele
scrise nu se face nici o demarcaţie între cuţitele-arme şi cuţitele- u n e lte­
i n stru mente l a nsând în a celaşi ti m p ideea că majoritatea d i ntre ele - şi
este vorba de zeci de m i i de cuţite tranzacţionate a n u a l - aveau proba b i l
desti naţie n o n - m i l ita ră 1 •
Apel u l l a sursele iconografice, în specia l l a fresce, a r putea com p l eta
i nformaţ i i l e fu rn izate de arheolog ie prin i m a g i n i a l e cuţitelor redate în d u bla
lor i postază de a rme sau u nelte.
Î n acest stu d i u ne vom îndrepta atenţia asu pra cuţitelor d e masă pictate
în frescele d i n secolele XIV-XVI . Reprezenta rea acestor obiecte în iconografia
rel i g ioasă este o conseci nţă a fa ptu l u i că m u lte episoad e i m portante d i n
istoria creşti nism u l u i a u avut legătură c u mâ nca rea s a u c u v i n u l servite în
cad ru l u nor cine sau ospeţe . Astfel Dumnezeu s-a a rătat l u i Avra m în chi p u l
a trei peleri n i p e ca re acesta i - a ospătat la stejaru l d i n Ma mvri î n Cina de la
Mam vri; tă ierea ca p u l u i Sfâ ntu l u i Ioan Botezătoru l a fost cerută la Banchetul
lui Irod de fi ica Irod iadei când I rod îşi a n iversa ziua de naştere a l ături d e
d e m n itari, ofiţeri şi c e i m a i d e vază o a m e n i i d i n G a l i leea2; î n prezenţa Maicii
Dom n u l u i şi a ucen icilor să i Isus a făcut pri ma sa m i n une prefăcând a pa în
vin la Nunta din Cana GalileiP; d u pă ce Isus 1-a vindecat pe Simon d e lepră
şi a săvârşit diverse m i n u n i , locu itorii d i n Beta n i a i-au m u lţumit pregăti nd
o cină bogată, Cina din Betania ; ultima masă l uată d e Isus cu a posto l i i săi
se reflectă în Cina cea de taină ; Isus s-a a rătat priete n i l o r săi care I - a u
recu noscut d u pă c e a frâ nt pâi nea la Cina din Emaus4 • Acestor e pisoade l i se
adaugă a lte ospeţe sau scene în ca re sunt reprezentate mese înti nse u n d e
a r putea fi redate cuţite d e masă : Prezentarea Mariei În faţa marilor preoţi,
Împărtăşania cu pâine şi vin, Legenda Sfântului Gheorghe - Ospăţul, Viaţa
Sfântului Ioan cel Nou şi Viaţa Sfântului Nicolae.
Că rţile sfi nte şi m a n u a le l e de pictură nu menţionează şi nu reco m a n d ă
pictarea cuţitelor la aceste mese, dar cu m zugravii biserici lor a u fost
preocupaţi să recreeze atmosfera acelor episoade d i n istoria creşt i n i sm u l u i
p e înţelesul o m u l u i med ieva l ca re nu ştia s ă citească , rezu ltatu l a fost a desea
reprezentarea personajelor în j u ru l u nor mese, acoperite de şterg a re, pe care
46

http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 V /straie Reprezentări de cuţite de masă În frescele medievale din România
•

a u pictat al imente, v i n şi - ca elemente de cultură m ateria l ă - sfeşn ice sau

opaiţe, p a h a re, cupe şi ulcioare, precu m şi cuţite pentru tăierea a l i mentelor
având ca modele pe cele util izate în viaţa cotidiană d in epocă .
Cele m a i vech i reprezentări de mese în fresce provin d i n Transilva n i a
u n d e conform repertoriu l u i iconografic5 întocm it de Vasile Dră g u ţ Cina de
taină a fost pictată în relativ m u lte biserici catol ice : Gheli nţa (j u d . Cova s n a )
a n u l 1 33 0, M ă l â n crav (j u d . S i b i u ) la mijlocul seco l u l u i a l XIV-lea, Crică u
(ju d . Al b a ) în a l treilea sfert a l secol u l u i a l XIV-lea, la C h i l ieni (ju d . Cova s n a )
sfâ rşitul seco l u l u i al XIV- l e a , la Viştea (j u d . C l uj ) seco l u l a l XV-lea, Cisnădie
(ju d . Sibiu) l a sfârşitu l seco l u l u i al XV- lea, Râşnov (j u d . Braşov ) , în j u ru l
a n u l 1 5 0 0 , Ocna S i b i u l u i (j u d . S i b i u ) în a n u l 15 2 2 . Acestora l i se a d a u g ă a l te
reprezentări a le Cinei în med i u l ortodox : l a Strei (j u d . H u nedoara ) la m ij locul
seco l u l u i a l XIV- l e a , l a Crişcior (ju d . H u nedoara ) în a n u l 14 1 1 . Cuţite ar
putea fi reprezentate şi în a lte scene : Binecuvântarea Mariei de cei trei mari
preoţi l a Sâ ntă- M ă rie Orlea (j u d . H u nedoara ) în a n u l 1 3 1 1 , Sfânta Treime la
Mam vri la Râ u d e M ori (j u d . H u nedoara ) spre sfâ rşitu l seco l u l u i a l XIV-lea
sau pri m a j u mătate a secol u l u i a l XV-lea . Însă d u pă cum vom vedea puţine
scene pot fi valorificate din cauza ca lităţii frescelor medieva l e sau a ca l ităţii
i m a g i n i l o r p u b l i cate în literatura de speci a l itate .
Cea m a i veche reprezenta re a u n e i mese întinse o întâ l n i m la Sâ ntă ­
Mări e Orlea în scena Binecuvântarea Mariei de cei trei mari preoţi unde însă
nu par să fie pictate cuţite6•
Două cuţite sunt reprezentate în Cina de taină la Gheli nţa7 (fi g . 1 , 2 ) .
Rema rcăm a ici fa ptu l că n u mărul cuţitelor aşezate p e masă este mereu m a i
mic d ecât n u mărul mesen i l o r, situaţie care se v a repeta în caz u l tuturor
fresce lor.
Î n Cina d e l a M ă l â n cravx observăm pe masă m a i m u lte a l i mente, u n colac
împletit rupt într-o p a rte , pâinici, peşte, d a r n u putem susţine cu certitu dine
că sunt reprezentate cuţite .
Î n Cina de taină d e la Strei " d eteriorată în proporţie de 75%'19 este
pictată " o m a să acoperită de şterg a r cu decor g eometric (re a l i zat cu bru n
şi vizibil azi doar în colţul stâ ng a l scenei) ", d a r d i n d escrierea şi imag i n i l e
avute la d ispoziţie 10 n u reiese existenţa vreu n u i cuţit.
În fresca d e la C h i l ieni pe masă sunt redate pahare, farfu ri i , ulcioare
precum şi două cuţite ( fi g . 3 , 4 ) , iar ca a l i mente peşti şi pâinici 1 1 •
La Crică u în fra g m e ntul d e frescă care s-a păstrat d istingem o parte d i n
faţa d e masă, o paten ă , u n poti r ş i partea d e j o s a u n u i sfeşnic, d a r n ici u n
cuţit1 2 •
L a Râu d e Mori în scenele Hristos Împărtăşindu-i p e apostoli şi Sfânta
Treime la Mamvri d i n descrierea scenelor făcută de Liana Tugearu 1 3 şi d i n
i m a g i n i l e publicate n u reiese existenţa vre u n u i cuţit.
La fel este situaţia şi în cazul Cinei de taină d e la Crişcior scenă care este
d escrisă astfel " pe masă, faţă de masă ( a l b ă ) cu decor de flori şi crenguţe
( roşu deschis) şi deasupra două cupe, o tipsie, u n bol, o patenă ( roşu
d eschis) " 1 4 •
Situaţia d i n Ţara Rom â nească este întrucâtva asemă nătoare. Pentru
seco l u l al XIV- lea s i n g u rele frescele s-au păstrat la Biserica Sfâ ntul N icolae
Dom nesc din C u rtea de Argeş ( 13 64- 1365) şi l a M ă năsti rea Cozia ( 1390 ) i a r

47
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D A VA X X X
d i n seco l u l a l XV-lea nu a aj u n s până la noi nici o frescă 1' . Lista bisericilor cu
picturi m u ra l e d i n seco l u l al XVI-lea este relativ bog ată 1 6 şi d i n prog ra mele
iconografice publicate de Carmen La ura Dum itrescu reţinem scenele unde ar
putea fi reprezentate cuţite : Banchetul lui Irod la Bol n iţa Bistriţei ( 1 5 2 0 ) 1 7,
Împărtăşania şi Cina de taină l a Stăneşti ( 1 53 6 ) 1 x , Împărtăşania apostolilor
cu pâine şi vin, Cina de taină, Cina din Mam vri, Banchetul lui Irod l a Bol n iţa
Coziei ( 1542- 1543 ) 1 9, Împărtăşania apostolilor cu pâine şi vin la S na g ov
( 1 5 6 3 ) 20, Împărtăşania cu vin, Cina din Mamvri şi Cina de taină d e l a Bucovăţ
( 1 547, 1 5 7 9 - 1 589 ) 2 1 şi Cina de taină, Cina din Mamvri şi Împărtăşania de la
Că l u i u ( 1 594)22• Pictu ra Bisericii d i n Tâ rgovişte, datată la sfâ rşitul seco l u l u i
a l XVI-lea s a u la începutu l secol u l u i a l XVII-lea, cu pri nde scena Cina din
Betania23 •
Î n rea l itate, fie frescel e a u fost a lterate d e repictări, fie m ulte d i ntre
scenele e n u merate m a i sus ( u n d e ar putea să fie reprezentate cuţite) n u
s u n t d escrise sau n u beneficiază d e i m a g i n i în p u b l icaţi i l e de specia l i tate
atenţia cercetători lor fi i n d înd reptată m a i m u lt spre portretel e ctitori lor
d o m nitori sau boieri2.J.
În seco l u l al XIV- l e a la Cu rtea de Arg eş în scena Împărtăşania apostolilor
n u este reprezentat n ici un cuţit, i a r d i n fresca Cina cea de Taină extrasă d i n
biserică ş i aflată l a M u zeul Naţional de Artă a l Româ n i e i l i pseşte p a rtea u n d e
a r fi putut s ă fie cuţite26 • Î n sch i m b p e masă în Scena de la Emaus27 s u n t
pictate c a a l i mente rid ichi a l be, a z i m e , peşte şi u n cuţit (fi g . 5 ) , iar în Nunta
din Cana GalileiPx aceleaşi a l imente şi două cuţite s i m i l a re ( fi g . 6 , 7 ) .
D i n d escrierea făcută frescelor de la Stă neşti-Vâ lcea nu reiese c ă î n
scenele Împărtăşania apostolilor'� şi Cina cea de taină30 s-ar afl a vre u n
cuţit. Î n seco l u l a l XVI-lea la Boln iţa Coziei î n scena Banchetul lui Irod3 1 p e
m a să s u n t redate u n poti r, patru a z i m e şi d o u ă cuţite ( fi g . 3 0 , 3 1 ) , iar î n Cina
din Mam vri32 vase, azime, rid iche a l b ă , peşte într- u n u l d i n vase şi câte două
cuţite (fig . 3 2 , 3 3 ) . În sch i m b în sce n a Cina din Betania)] d i n Tâ rgovişte n u se
observă nici u n cuţit.
Î n Moldova picturi l e m ura l e s-au păstrat într-o stare m a i bună şi au
beneficiat d e o mai bună popu lariza re .
C e l m a i a d esea cuţitel e s u nt redate în scena Cina de taină : Voron eţ,
jud . Suceava ( 1488 ) , Băli neşti, jud . Suceava ( 1 493 ) , Popă uţi, jud . Botoş a n i ,
( sf. secol u l u i a l XV-lea s a u începutu l seco l u l u i a l XVI -lea ) , Părhăuţi, j udeţul
Suceava ( 15 2 2 ) , Dobrovăţ, j u d . Iaşi ( 1 5 29 ) , Probota , j u d . Iaşi ( 15 3 2 ) ,
Arbore, j u d . Suceava ( 154 1 ) , Suceviţa , j u d . Suceava (sfâ rşitu l seco l u l u i a l
XVI- lea ) .
Î n Cina cea de taină d e l a Voroneţ p e masă s e află patru cuţite ( fi g . 9 - 1 2 )
i a r ca a l i m ente ridichi negre şi azime34 d a r î n scena Împărtăşaniei n u există
cuţite ; la Bă l i n eşti35 pe masă în Cină sunt redate d iverse recipiente rid ichi
n e g re azime şi două cuţite ( fig . 1 3, 1 4 ) , iar l a Popă uţi36 recipiente, peşte,
a z i m e , rid ichi negre şi trei cuţite ( fi g . 1 5 - 1 7 ) , d a r în Împărtăşania cu vin37 n ici
un cuţit. Nu d ispunem de descrieri şi de i m a g i n i a l e Cinei de la Părhă uţiH. De
la Dobrovăţ provin cele mai m u l te cuţite aflate pe mese bog ate în reci piente,
sfeşnice şi a l i mente ( azime, peşti , ridichi negre) . Î n Cina de taină39 sunt
reprezentate patru cuţite (fig . 1 8- 2 1 ) , şi câte unul în scenele Isus arătându ­
s e apostolilor0(fig . 22 ) , Scena de la Emaus.j 1 ( fig . 2 3 ) şi Isus ş i Apostolul

48
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 V lstrate Reprezentări de cuţite de masă in frescele medievale din România
•

Petru42 ( fi g . 24 ) .
Î n sch i m b î n Cina cea de taină s a u î n Împărtăşania cu vin d e la H u m or
( 1 5 3 5 ) n u sunt reprezentate cuţite . Pe masa Cinei43 de l a Probota sunt
pictate d o u ă cuţite (fi g . 26 , 27) şi la fel l a Arbore44 în Cină (fi g . 28,29), d a r nu
şi în scen a Ospăţului 45 •
M a i m u lte mese întinse cu cuţite a u fost pictate l a Su ceviţa în sce n e l e :
Viaţa Sfântului Ioan cel Nou�6, Viaţa Sfântului Nicolae·n, Scene din Viaţa lui
Isus48 Cina cea de taină49, Cina din Mam vri50 • Cal itatea i m a g i n i l o r p u b l i cate
n u n e perm ite să facem consideraţii asu pra n u m ă ru l u i sau formelor a cestor
cuţite.
Com p a râ n d cuţitele reprezentate în frescel e medievale d i n perioa d a
seco l e l o r XIV-XVI rem a rcă m existenţa unor asemănări ş i diferenţe ca re ne
perm it să schiţă m o posibilă evo l uţie m o rfolog ică .
O pri m ă categ orie d e cuţite s u nt redate în frescel e medieva le d e la C u rtea
de Arg eş ( fi g . 5-7, fig . 3 5 - 3 7 ) 5 1 • Cele trei piese au mâ nere s i m ple, m uchia
lamei d rea ptă în pa rtea dorsală, iar tăişul este foarte puţi n curbat spre vâ rf.
S-ar putea ca d ecoru l de la extremităţile m â nerelor să fie de fa pt rezu ltatul
teh n i cii d e îmbinare a l a melor cu m â n erel e . O diferenţă apare în ceea ce
priveşte culoarea mânerelor cuţitelor: cel d i n scena Cina d i n Ma m vri este a l b
(fig . 5 ) , în t i m p ce acelea d i n scena Nunta din Cana Galileii sunt d e c u l o a re
înch isă ( fi g . 6, 7 ) . Una dintre explicaţi i l e reprezentări i acestui tip d e cuţit doar
l a C u rtea de Argeş se leagă cred em d e fa ptu l că pictura a fost real izată de
pictori aduşi special din med i u l g recesc . Acelaşi tip de cuţit a fost reprezentat
la începutul seco l u l u i al XIV-lea în Serbia medievală în scena Binecuvântarea
Mariei d i n Biserica Sf. Gheorg h e d i n Sta ro Nagorici n o Y (fi g . 8) .
Î n secolele a l XIV-lea şi a l XV-lea predom i nă în fresce cuţitele cu
m â nerul format d i n pl ăsele pri nse cu n ituri şi având forma l a m e i a p ro a pe
rectan g u l a ră , doar vârfu l fi ind tă iat o b l ic în partea inferioară aşa cu m reiese
d i n reprezentări l e de la Gheli nţa în 1 330 (fig . 1 , 2 , 3 8 ) , de la Ch i l ieni la sfâ rşitu l
secol u l u i a l X IV-lea (fig . 3 ,4 ) , d e l a Voroneţ în a n u l 1488 ( fi g . 9- 1 1 , 3 9 ) şi de
l a B ă l i n eşti 1493 ( fi g . 14, 40 ) . Î n seco l u l a l XVI-lea o piesă d e a cest tip este
redată o s i n g u ră dată la Arbore în a n u l 1 54 1 (fi g . 29 ) .
Două cuţite a căror l a m e sunt m a i l ate l a pa rtea d e îmbinare c u m â n eru l
a u fost pictate spre sfâ rşitul seco l u l u i a l XV-lea în Moldova l a Voroneţ ( fi g . 1 2 )
ş i l a B ă l i n eşti (fig . 1 3 ) .
Tot spre sfârşitul seco l u l u i a l XV- lea observăm la Bă l i n eşti ( fi g . 14 ) ş i l a
Popă uţi ( fi g . 1 5 - 1 7, 4 1 -43) începutul u nei evol uţii a la melor cuţitelor spre
forme m a i a l u n g ite şi subţiate . Forma această se conti nuă în pri m a p a rte a
seco l u l u i u rm ător la Dobrovăţ în 1 529 (fig . 1 8,44) , la Probota în 1 5 32 (fi g . 2 7,
45) şi la Bol n iţa Coziei între a n i i 1 54 2 - 1 543 (fi g . 3 0 , 3 1 ,46,47 ) .
O evol uţie m a i rad ica l ă a l a m elor cuţitelor se observă în pri m a ju m ătate
a seco l u l u i a l XVI-lea la Dobrovăţ (fi g . 1 9 - 2 1 , 2 3 , 24, 4 8 - 5 2 ) , la Arbore ( fi g .
28, 5 3 ) şi la Bol n iţa Coziei (fi g . 3 2 , 3 3 , 54, 5 5 ) . Este vorba d e o subţiere a
vâ rfu l u i l a m e i şi de arcu irea m uchiei dorsale a lamelor. Această modificare a
forme i l a m e i se reflectă şi în Tetraevangheliarul Mitropolitului Anania53 datat
între a n i i 1 5 54- 1 5 58 ( fi g . 34 ) .
I n ce rt este obiectul d i n scena Isus arătându-se apostolilor d i n fresca de
l a Dobrovăţ din anul 1 529 ( fi g . 22 ) el fiind probabil un cuţit cu m â nerul şi

49
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D AVA X X X

l a m a late şi scu rte .

Pe suprafeţele l a melor observăm o şănţuire longitudinală la cuţitele d e la
Chilieni ( fi g . 3,4) şi la Arbore (fig . 2 9 ) . Cuţitele de masă de la Dobrovăţ d i n scena
Cinei de taină (fig . 1 8 -2 1 ) şi posibilul cuţit de l u ptă d i n scena Tăierea urechii lui
Malchus5� prezi ntă o linie şerpuită pe lamă în apropierea mânerului (fi g . 25 ) .
Î n ceea c e priveşte m â n erele, a p roape toate cuţitele ( cu excepţia celor
de l a Cu rtea de Argeş) a u plăsele prinse d e corpul cuţit u l u i cu nituri vari i n d
c a n u m ă r d e l a trei l a cinci (cele m a i m u l te ) sau c h i a r şase. U n cuţit m a i
i nteresant d i n acest pu nct de vedere pare s ă fi e cel reprezentat î n Cina cea
de taină de la Arbore ca re fie are mâ neru l torsionat, fi e are foa rte m u lte
nituri (fig . 28 ) .
Majoritatea capetelor m â n erelor rotunjite a u o m ică buclă i a r a ltele
sunt tăiate d rept şi a u u n mic cioc, forme care corespund descoperi rilor
arheologice5 5 •
Alături d e cuţite l e de masă în scena Cinei de taină d e la Voroneţ şi-a
făcut loc în premieră o l i n g u ră .
Privind scenele î n care sunt redate cuţite d e masă în fresce rol u l acestor
tacâ m u ri pare m a i degra bă decorativ pentru că n u măru l cuţitelor d e pe
masă este mereu mai mic decât n u mărul comese n i lor, cuţitele n u par să fie
folosite de ci n eva pentru că nu se afl ă niciodată în m â i n i l e person ajelor (doar
în fresca bisericii Sf. Gheorg he d i n H â rlău u n personaj ţine cuţitu l în m ână56
dar în acest caz pictura ori g i n a lă de seco l u l a l XVI-lea a suferit repictă ri ) şi
nu este foa rte clar ce a n u m e s-ar putea tă ia cu ele (azime? col aci împletiţi ?
peşte? rid ichi negre sau a l be? ) . Pa radoxal tocmai într-o Cină unde n u există
cuţite, la H u m o r, s u nt redate două jumătăţi tă iate de ridiche neagră .
Î n ciuda a cestei a p a rente l i pse d e uti l itate a cuţite lor d e masă reprezentate
în scenele rel i g ioase remarcă m totuşi diferenţe şi chiar o evol uţia a formelor
acestor obiecte pe parcurs u l secolelor XIV-XVI .

REPRESENTATION DES COUTEAUX DANS LA PEINTURE MURALE EN ROUMANIE

(LES XIVHIE XVIE\IE SIECLES)
-

Il y a q u e l q ues scenes rel i g ieuse en peinture m u ra l e comme La Cene

ou on pouvons voir les personnages dejeunent et d a n s cette cadre sont des
a l imentes com me pâte sans leva i n , g i m b l ettes, des radis des recipients et
d es ustensi l es com m e les coutea u x . On rem a rq u e que dans cette sce n e les
person nages n 'utilisent pas des coutea ux et que l es nombres des couteaux
sont moins d e ceux d es personnages mais m a l g re cette situation les formes
des coutea u x evo luent d a ns l es peintures m u rales. Ainsi les exempl a i res
d e Curtea de Arg eş avec des ma nches s i m p l e sant s i n g u l iere d a n s cette
espace et e l l es sont i nspire de model g recq ues . Majorite des coutea u x a des
m anchons rivetes. Pou r l e XIveme et xveme siecle predomi nent les couteaux
avec la mes recta n g u l a i res et les bouts a i g u ise .
Ă l a fi n d u xveme siecle on rem a rq u e l 'apparition des lames g raci les forme
q u i est co nti n u e pendant l e siecle suivant et u ne a u tre forme d e couteaux
q u i a la l a m e plus a g rand ies a cote d u manche. Pendant l e XVJeme siecle les
la mes g raci les se cou rbent a u deva nt.
50
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 V lstrate Reprezentări de cuţite de masă in frescele medievale din România
•

Note
1
A . A . Rusu, Despre cuţitele de luptă din Transilvania medievală, în Studii de
istorie medievală şi premodernă, C l uj - N apoca, 2003, p . 75-96.
1 www. ercis. ro/cateheza/ansfscript2. asp ?cap = 56, 25 . 1 0 . 2007.
3 www. crestinortodox. ro/DR-CANA_GALILEII, 2 2 . 1 0 . 2007.
� www. radiovaticana . org/rom/Articolo. asp?c = 1 29629, 2 7 . 1 0 . 20 0 7 .
5 Vasile Drăguţ, Iconografia picturilor murale gotice din Transilvania, în Pagini
de Veche Artă Românească, voi . II, Editura Academiei R . S . R . , Bucureşti, 1 9 7 2,
p. 7 0 .
6 Idem, Picturile Bisericii Sântă Mărie Orlea - cel mai vechi ansamblu m ural din
ţara noastră în Buletinul Monumente/ar Istorice, 1 9 7 1 , n r. 3 , p . 6 8 , fig . 9 .
7 Idem, Iconografia
... p . 3 1 , fi g . 14 şi http ://www. historyarts. ro/a_ fresce_
gotice. htm, 2 0 . 04. 2007.
x h ttp ://up load. wikim edia . o rg/wikip edia/co mmo ns/5/Sc/A lma kerekB .jpg ,
3 0 . 1 0 . 2007 .
9 M a ria Iri na Popescu, Lia n a Tu gearu, Biserica ortodoxă din satul Strei, în P. V.
A . R. , vo i . V, 198 5 , p. 274.
1
0 Ibidem, p . 248 fig . 1 0 .
1 1
www. kutyahon. de/erdelyi. templomok/sepsikilyen/index. htm, 30 . 1 0 . 2007 .
12
Aşa rei ese d i n i m a g i nea oferită cu amabi l itate de Ileana Burnichioiu căreia îi
m u lţumesc şi pe această ca l e .
1 3 L. Tugearu, Biserica ortodoxă din Râu de Mori, în P. V.A . R . , voi . V, p . 1 7 7 - 1 78,
182, 188- 190, 195, fig . 1 , 2 , 7 .
14 M . I . Popescu, L.Tugearu, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Crişcior, în
P. V. A . R. , vo i . V, p . 9 3 .
1 5 Carmen Laura Dum itrescu, O reconsiderare a picturii Bisericii din Stăneşti­
Vâlcea, în P. V.A . R. , II, 1 9 7 2 , p . 1 5 5
1 6 Idem, Pictura murată din Ţara Românească În secolul al XVI-lea, Bucureşti,
1 9 78, p . 9 .
1 7 Ibidem , p . 24, 2 5 .
1�
Ibidem p . 2 6 , 2 7 .
1 9 Ibidem , p . 29-3 1 .
10 Ibidem, p . 3 2 , 3 3 .
1
1 Ibidem , p . 3 8 .
1 1 Ibidem , p . 40,4 1 .
13 V. Drăg uţ, Arta creştină În România, Bucureşti, voi. V, 1989, p . 3 1 3 , p l a n şa
1 18.
14 C . L . D u m itrescu , Pictura de la Bucovăţ, p . 63-72, î n B . M . I ., n r. 4, 1 97 1 ;
i d e m , O reconsiderare a picturii Bisericii din Stăneşti-Vâlcea, î n P. V. A . R . ,Il,
1 9 7 2 , p . 2 2 7 ; V. Drăguţ, Pictura murată din Ţara Românească şi din Moldo va şi
raporturile sale cu pictura Europei de sud-est În cursul secolului al XVI-lea, în
B. M. I. , n r. 4, 1970, p . 1 7 - 3 2 .
1 5 M a ria A n a M usicescu , Bizanţul ş i arta Ţărilor Româneşti, în B. M.I. , n r. 3 , 1 9 7 1 ,
p . 6 , fi g . 1 .
16 http://www. mnar. arts. ro/ro/galerii/lucrare-veche, 3 . 1 1 . 2007.
17 G ri gore Ionescu, A. M. M u sicescu , Biserica domnească din Curtea de Argeş,

51
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 C V M I D A VA X X X
Bucu reşti , 1976.
2x Ibidem .
29 C. L. Dum itrescu , O reconsiderare ... , p.227.
3 0 Ibidem , p . 23 1 .
3 1 Idem, Pictura murată . . , fig 64.
.

32 Ibidem, fig . 6 5 .
3 3 Drăguţ, Arta creştină, pl . 1 1 8 , fig . 3 1 3 .
3 -1 * * * , Repertoriul Monumente/ar şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel
Mare, 1 9 5 8 , p. 84, fi g . 4 8 .
35 Ibidem, p . 1 30 , fi g . 9 0 .
36 V. Drăg uţ, V. F lorea , D . G rigorescu, M . M i h alache, Pictura românească În
imagini, voi. 1, Bucureşt i , 1970, p . 3 2
3 7 * * * , Repertoriul Monumente/ar, p. 1 3 1 , fi g . 9 1 .
38 Bogdana I ri m i a , Datarea picturilor murale din Părhăuţi, p . 66 - 7 2 , în Revista
Muzeelor şi Monumente/ar Istorice - Monumente Istorice şi de Artă, n r. 2 ,
1 9 74.
3 9 V. Drăg uţ, Dobrovăţ, Bucureşti , 1984, pl . 3 2 .
4 0 Ibidem , p l . 6 6
4 1 Ibidem, p l . 7 5 .
4 2 Ibidem, p l . 5 8 .
4 3 Tereza S i n i g a l i a , Voica M a ria Puşcaşu, Mănăstirea Probota, Bucu reşti , 2000,
p . 49, fi g . 3 1 .
44 V. Drăguţ, Dragoş Coman, maestrul fresce/ar de la Arbore, Bucureşti, 1969,
fig. 3 1 , 3 2 .
4 5 Ibidem, fig . 6 3 , 64.
46 M. A. Musi cescu, M . Berza, Mănăstirea Suceviţa, Bucureşti, 1 958, p. 1 06 , 1 0 7,
1 1 3, fig . 88, 89, 9 3 .
47 Ibidem, p . 1 3 0 , fig . 108
48 Ibidem, p . 1 5 3 , fig . 1 2 8 .
4 9 Cori n a N i colescu, I o a n M iclea, Suceviţa, Bucu reşti , 1 9 7 7 .
5 0 V. Dră g uţ, Arta creştină, p . 288-29 1 , pla nşa 1 06.
5 1 Desenele cuţitelor au fost rea l izate de d - na M i haela Cioc căreia îi m u lţu mesc
şi pe această cale.
5 2 V. Drăguţ, Picturile bisericii din Sântă-Mărie Orlea - cel mai vechi ansamblu
mural din ţara noastră, în B. M.I. , n r. 3, p. 68, fi g . 1 0 .
5 3 Idem, Arta creştină, p . 2 5 7 , Pl . 9 1 .
54 Idem, Dobrovăţ, p l . 9 .
5 5 M i rcea D . Matei , E m i l I a m a n d i , Habitatul medieval rural din valea Moldovei
şi din Bazinul Şoimuşului (sec. XI-XVII), Bucu reşti 1 9 8 2 , p . 8 0 , fig . 4 1/4-5, p .
2 3 9 , p i . V.
56 * ** , Repertoriul Monumente/ar, p. 1 0 2 , fig . 6 5 .

52
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
 V /straie Reprezentări de cuţite de masă În frescele medievale din România
•

Î N FRESCELE MEDI EVALE

.,. .
• ''�
..
' . '
� t .. •

.
·,

. '

3. Chilieni 4. Chilieni
1 . G helinţa 1330 2. Ghelinţa 1330 sf.sec. XIV sf.sec. XIV

8. Staro

5 . Curtea de Argeş 6. Curtea de Argeş 7. Curtea de NagoriCino

1369 1 369 Argeş 1369 încep sec XIV

9. Voroneţ 1488 10. Voroneţ 1488 1 1 . Voroneţ 1488 12.Voroneţ 1488

13. B ă lineşti 1493 14. Băl i neşti 1493 15. Popăuţi sf. 16. Popăuţi sf.
sec. XV sec. XV

http://cimec.ro -53
http://istoriebv.ro
 C V M I D A VA X X X

1 7. Popăuţi sf. sec. 18. [)obrovăţ 1529 19. [)obrovăţ 20. [)obrovăţ
XV 1529 1529

.- t ,..

22. [)obrovăţ 23. [)obrovăţ

' . J
24. [)obrovăţ
21 . [)obrovăţ 1529 1529 1529 1529

. • ,.\: ,.!.

��·�;-.-··
l .. .. --

25. [)obrovăţ 1529 26. Pro bota 1532 27. Probota 1532 28. Arbore 1541

31 . Bolniţa 32. Bol niţa

29. Arbore 1541 30. Bol niţa Coziei Cozi ei Coziei
1542-1543 1542-1543 1542-1543

' J 34.
33. B o lniţa Coziei Tetraevangheliar
1 542-1543 1554-1558

54
http://cimec.ro - http://istoriebv.ro
V lstrate Reprezentări de cuţite de masă În frescele medievale din România
•

�
--- - - --- :.-L.__JJ_J_jJ

35. Curtea de Argeş 1369 36. Curtea de Argeş 1369

�:::p 3

37. Curtea de Argeş 1369 38.Ghelinţa 1330

� - - - - - --: �
�- - - -�
39. Voroneţ 1488 40. Bălineşti 1493

41. Popăuţi sf. sec. XV 42. Popăuţi sf. sec. XV

43. Popăuţi sf. sec. XV 44. Dobrovăţ 1529

45. Probota 1532 46. Bolniţa Coziei 1542-1543

http://cimec.ro -55
http://istoriebv.ro
 C V M I D A VA X X X

47. Bol niţa Coziei 1542-1543 48. Dobrovăţ 1529

49. Dobrovăţ 1529 50. Dobrovăţ 1529

51. Dobrovăţ 1529 52.Do brovăţ 1529

53. Arbore 1541 54. B o lniţa Coziei 1542-1543

55. Bo lniţa Coziei 1542-1543

http://cimec.ro -56
http://istoriebv.ro