Problema monedei lui Buffon

Georges-Louis Leclerc, Comte de Buffon (1707 - 1788) a fost matematician

și naturalist francez. A început studiul probabilității geometrice cu problemele legate
de monedă și ac. Deci probabilitățile geometrice sunt calculate prin compararea
măsurilor.
Probabilitățile geometrice sunt calculate prin compararea măsurătorilor.
Probabilitatea geometrică implică compararea măsurătorilor pentru a calcula
probabilitățile.
Acesta se realizează pe baza unor griduri respectiv niște pătrățele în număr de
15, acestea pot fi rotite atât sub formă de romburi, orizontal pe lini și vertical pe
coloane. Figura 1

Figura 1
 Dimensiunile gridurilor sunt fixe 400 lațimea și 400 înălțimea. Aici diametrul
și mărimea marcajului central monedei poate fi cel propus de noi sau cel deja
existent.
Putem arunca o singură dată moneda sau de mai multe ori apăsând butonul
,,Toss,, dar putem alege să aruncăm moneda de 100 de ori aleatoriu, apăsând butonul
,,Toss 100,, astfel putem obseva rata de succes, ce constă în aruncarea perfectă a unei
monede, care trebuie să fie în interiorul pătratului. Aruncările eșuate sunt cele care
ating linile sau mărginile pătratelor .

Figura 2 Primul experiment.pătrat

În Figura 2 putem obseva o rată de success de 15% din 100 de aruncări

aleatorii ale monezi pe suprafața pătratelor la o dimensiune a monezi de 70 mm dar
putem obseva că din cele 15% aruncări cu success, doar 4 aruncări au fost pe centrul
pătratului.
 În Figura 3 putem observa că folosind griduri în formă de rob putem avea
aceeași rată de success de 15% din 100 de aruncări aleatorii, dar putem spune că
avem doar 2 aruncări perfecte ale monezi în interiorul rombului, ceea ce scade rata
probabilității.

Figura 3 Experiment nr.2 romb

 Figure 4 Experiment nr.3 orizontal

În Figura 4 am ales să folosesc pentru acest experiment griduri în forma de

lini orizontale. Aici am putut să constat că din 100 de aruncări aleatorii ale monezi,
să ating o rată de success de 26% , ceea ce crește rata de success față de experimentul
anterior.
 Figura 5 Experiment nr.4. vertical

Pentru experimentul nr.4 din Figura 5 am ales să folosec griduri pe vertical,

respectiv 4 coloane în care am obținut o rată de success de 34%, din 100 de aruncări
aleatorii ale monezii. Experimentul nr.4 demonstrează că supratața utilizată pentru
aruncarea monezilor este foarte importantă. Astfel făcând o comparație cu celelate
experimente am putut observa că cea mai bună metodă pentru o rată de succes a
aruncărilor bănuțului o reprezintă Experimentul nr.4.
În concluzie experimentul demonstrează că legătura dintre suprafața folosită
și un obiect ce urmează a fi așezat pe ea este foarte importantă dar și eficientă în
unele cazuri.