Scrisoare Metodica Limbi Moderne 2011

DIRECŢIA GENERALĂ
EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII
_____________________________________________________________________
De consultat în anexă: portofoliul profesorului de limbi moderne-pag.11, portofoliul profesorului

metodist-pag.12, portofoliul şefului de catedră-pag.13 - 15, portofoliul elevului-pag.16 - 33, model
catalog personal-pag.34
Scrisoare metodică pentru limbi moderne
I. Evaluarea cu scop de orientare şi optimizare a învăţării
Ca urmare a aplicării Legii Educației Naționale nr. 1/2011, Ministerul Educației,Cercetării, Tineretului
și Sportului a inițiat o serie de măsuri pentru sprijinirea cadrelor didactice în activitatea acestora și
pentru managementul schimbării.
Având în vedere semnalele venite din teritoriu cu privire la dificultățile întâmpinate de cadrele didactice
debutante în realizarea planificărilor calendaristice, în conformitate cu „Ghidurile metodologice”, ca și
accesul uneori dificil la aceste „Ghiduri”, au fost publicate pe site-ul www.edu.ro exemple de
planificări calendaristice pentru anul școlar 2011-2012.
Proiectarea didactică reprezintă un demers care asigură organizarea și desfășurarea corectă și eficientă a
activității de predare-învățare-evaluare în cadrul învățământului preuniversitar. În acest context,
realizarea unor planificări eficiente, în baza programelor și planurilor-cadru în vigoare și corelate cu
nivelul inițial al beneficiarilor primari ai educației și contextul în care urmează a se desfășura activitățile
de predare-învățare-evaluare programate, este o obligație elementară a fiecărui cadru didactic.
Planificările trebuie adaptate de fiecare cadru didactic situației concrete în care acesta își desfășoară
activitatea: nivelul inițial al elevilor (stabilit prin teste predictive la începutul anului școlar), contextul
obiectiv (socio-economic) și contextul motivațional specific unității școlare și comunității locale în
ansamblu. Din acest motiv, prezentarea acestor planificări nu are ca scop preluarea lor de către cadrele
didactice în forma prezentată, ci stimularea acestora pentru realizarea unor planificări proprii, prin
prelucrarea și adaptarea de către profesor, prin contextualizare la specificul fiecărei clase sau grupe de
elevi.
Coordonatorii comisiilor metodice, metodiștii și inspectorii de specialitate vor îndruma cadrele didactice
în direcția adaptării planificărilor la situația demonstrată de testele predictive și la contextul local.
În realizarea planificărilor, cadrele didactice vor ține cont de obligativitatea respectării programelor, nu a
unui manual anume. În cazurile în care manualele folosite nu acoperă în întregime programa sau conțin
elemente suplimentare față de programă, cadrele didactice își vor realiza în așa fel planificarea, încât să
se asigure acoperirea programei, în vederea atingerii nivelurilor de competențe prevăzute, conform
Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL). Planificările vor cuprinde, totodată și
detalieri privind resursele procedurale eficiente, precum și materialul didactic adecvat. Segmentul de
evaluare va fi tratat cu multă atenție, vizând și pregătirea elevilor în vederea evaluărilor prevăzute de
lege.
1/ 37
Desfășurarea de teste predictive la începutul anului școlar este obligatorie pentru toate cadrele didactice
și toate clasele sau grupele de elevi. Folosind exemplele de teste predictive existente, fie pe site-ul
www.edu.ro, fie pe site-ul proiectului INSAM (Instrumente digitale de ameliorare a calităţii evaluării în
învăţământul preuniversitar sau în „Ghidurile de Evaluare” publicate în cadrul acestui proiect, cadrele
didactice de la limbi moderne vor realiza și aplica teste predictive (inițiale) centrate pe competențe,
conform Cadrului European Comun pentru Limbi (CECRL).
De regulă, în funcție de nivelurile așteptate, se vor folosi teste orientate pe nivelurile A1-A2, A2-B1 sau
B1-B2. În cazul claselor XI-XII bilingve sau intensive se pot folosi și teste de nivel mai ridicat. În cazul
în care, ca urmare a aplicării testului, rezultatele unor elevi se situează în afara grilei testului aplicat
(sunt sub nivelul minim al testului sau deasupra nivelului maxim), se va repeta testul pentru aceștia,
aplicându-se o variantă de test corespunzătoare.
Testele aplicate, inclusiv rezolvările scrise de elevi, vor fi păstrate în mapa (portofoliul) profesorului cel
puțin până la absolvirea generației respective, după ce au fost discutate cu elevii. Testele predictive nu
vor fi notate (elevii nu primesc note), iar rezultatele trebuie să fie exprimate în niveluri europene și ore
de învățare, cum ar fi: elevul X este la nivelul A2 și ar putea ajunge la B1 după circa 100 ore de
învățare, sau: elevul Y este la A2 și ar putea ajunge la B1 după 40 de ore.
Orientativ, ca exemplu, la limba germană, nivelurile posibil de atins de elevi, corelate cu orele de
învățare organizate (cu sprijin din partea unui profesor, ore la care se adaugă și studiu individual), ar fi,
după cum urmează:
II. 0 – A1: 140 ore (2 ani școlari cu 2 ore pe săptămână)
III. A1 – A2: alte 140 de ore sau puțin mai mult
IV. A2 – B1: încă 140/170 de ore
V. B1 – B2: se adaugă alte 210 -240 ore
VI. B2 – C1: se mai adaugă 280 ore minim
VII. La nivelurile mai avansate elevul poate compensa o parte mai mare din orele organizate (cu
profesor) prin ore de studiu individual.
Evaluarea elevilor pe parcursul anului școlar va fi centrată pe competențele din CECRL, la care se
adaugă elemente de cultură și civilizație, gramatica, vocabularul și tehnicile de învățare. O parte a
evaluării se va referi și la progresele elevului, având rol de stimulare a implicării active a elevului în
desfășurarea orelor și a stimulării autonomiei acestuia.
Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi propune criterii detaliate pentru descrierea
competenţelor şi are un potenţial important în evoluţia practicilor de evaluare. Didactica limbilor
străine este marcată de noi fundamente : competenţă plurilingvistică, aspecte culturale ale competenţei,
abordare prin sarcini de colaborare, în scopul dezvoltării competențelor intra- și interpersonale. În
domeniul evaluării, dar şi în cel al politicilor lingvistice şi ale curriculum-ului, CECRL a devenit un
important punct de referinţă.
Sistemele educative naţionale fac referire la el în mod explicit (rezoluţia din 23 februarie 2002 a
Uniunii Europene « Diversitate lingvistică şi învăţarea limbilor »).
Având în vedere cele menţionate, la limbi moderne, trebuie avute în vedere următoarele obiective
specifice:
1. Depăşirea evaluării de tip tradiţional şi evaluarea în conformitate cu nivelurile comune de

competenţe din CECRL;
2/ 37
2. Elaborarea itemilor şi a probelor de evaluare, prin respectarea exactităţii şi validităţii, acestea oferind
diagnoză, prognoză, feedback, motivând, inspirând, asigurând evoluţia educabililor.
3.Adaptarea evaluării la specificul clasei - nivel de cunoaştere, particularităţi psiho-pedagogice ale

elevilor;
4. Centrarea evaluării pe competenţele generale fiecărui nivel de învăţământ şi, respectiv, competenţele
specifice fiecărei clase/ciclu de învăţământ;
5. Discutarea cu elevii a structurii probelor de evaluare scrisă, a referatelor, a portofoliilor, etc. precum şi
a conţinutului acestora în momentul susţinerii;
6. Obligativitatea susţinerii evaluării predictive la toate clasele la care se predau Limbi moderne şi
transformarea acestui test iniţial într-un instrument privind eficientizarea strategiilor didactice, pentru a
remedia deficienţele, a asigura progresul şcolar şi a stimula performanţa în rândul elevilor;
7. Analiza rezultatelor testelor predictive la Limbi moderne şi o analiză comparativă între rezultatele la
aceste teste la clasele de acelaşi nivel;
8. Nivelul pregătirii elevilor să se realizeze pe baza observaţiei directe, a probelor de control aplicate şi
a evaluării de tip longitudinal (pentru urmărirea progresului individual al elevilor);
9. Obligativitatea autoevaluării cadrului didactic (capacitatea de a raporta propriul comportament

didactic la exigenţele unui stil didactic elevat, adaptat specificului clasei de elevi). Schimb de experienţă
în cadrul comisiilor metodice, a cercurilor pedagogice.
10. Eficientizarea procesului de evaluare prin creşterea gradului de obiectivitate în apreciere, pentru
evitarea supranotării.
Explicit sau implicit, în programele şcolare pentru disciplina limbi moderne ca limbă modernă
(L1, L2 şi L3) sunt formulate recomandări referitoare la evaluare. Din perspectiva demersului
educaţional centrat pe competenţe, programele şcolare recomandă:
- proiectarea curriculară centrată pe competenţe şi dezvoltarea unei strategii didactice care

să urmărească formarea acestor competenţe;
- proiectarea unui set unitar de competenţe generale şi specifice pentru toate limbile moderne
studiate în şcoala românească, din perspectiva modelului comunicativ-funcţional de predare / învăţare a
acestora;
- corelarea competenţelor specifice cu o serie de forme de prezentare a conţinuturilor;
- proiectarea conţinuturilor predării în funcţie de nevoile de comunicare ale celui care învaţă;
- posibilitatea ca unei competenţe specifice să îi corespundă mai multe conţinuturi;
- utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative;

- utilizarea, alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare şi unor forme şi instrumente
complementare, aşa cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea
sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor;
- corelarea directă a rezultatelor evaluării cu competenţele specifice vizate de program
3/ 37
şcolară;
- valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev;
- recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite în contexte non-formale sau informale;
- utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor şcolare.
- corelarea treptată, chiar de la începutul studierii limbii engleze, la nivelurile de performanţă
prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă;
- asigurarea continuităţii şi a progresiei de la o clasă la alta, ţinând cont de competenţele care se
formează la elevi;
- asigurarea unui demers didactic personalizat, instrumentul acestuia fiind unitatea de învăţare;
- necesităţile de comunicare ale elevilor în contextul realităţii lor imediate-folosirea telefonului
celular, completarea unui C.V., întocmirea unui e-mail. Astfel, au fost propuse pentru studiu, texte
autentice şi sarcini de lucru autentice, care să reflecte situaţiile tipice de comunicare şi documentare din
realitatea contemporană;
- programa şcolară este un document de referinţă, în sensul că stabileşte competenţele care

urmează să fie formate prin intermediul activităţii didactice şi cu ajutorul conţinuturilor. La finele
învăţământului gimnazial, elevii vor atinge un nivel comparabil cu nivelul A2 din Cadrul European
Comun de Referinţă pentru ca la finele învăţămâmtului liceal nivelul atins să fie B2.
În completarea acestor recomandări, prezente în programele şcolare, referitor la obiectivele pe care

învăţarea limbilor moderne trebuie să le atingă în anul şcolar 2011-2012 reţinem:
 manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în perechi/grup, în diferite

situaţii de comunicare;
 disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică
a diverselor stereotipuri culturale;
 dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale şi profesionale specifice,
prin receptarea unei varietăţi de texte în limba engleză ;
 manifestarea curiozităţii pentru descoperirea unor aspecte legate de viaţa copiilor din alte spatii
culturale
 conştientizarea importanţei cunoaşterii unor aspecte geografice specifice spaţiului anglo-
saxon/francofon etc;
 manifestarea curiozităţii şi a interesului faţă de tradiţiile şi obiceiurile specifice spaţiului de cultură
şi civilizaţie anglo-saxon;
 formarea unor atitudini şi concepţii care să dezvolte respectul de sine;
 formarea unei atitudini pozitive privind propria dezvoltare fizică, emoţională, estetică, spirituală,
intelectuală, morală şi socială;
 dezvoltarea respectului faţă de cei din jur, demonstrat prin grija faţă de bunăstarea şi sănătatea lor;
 formarea unor atitudini constructive care să rezolve conflictele dintre indivizi;
 dezvoltarea unei responsabilităţi civice şi sociale faţă de bunul comun, faţă de proprietate, şi
diversitatea culturală;
 formarea simţului de răspundere pentru păstrarea mediului natural şi cultural.
Construcţia standardelor şi a criteriilor de notare
4/ 37
Un posibil parcurs în construcţia standardelor şi criteriilor de notare, care vor fi integrate în
cadrul probelor de evaluare scrise şi baremelor de notare corespunzătoare, il oferim în figura de mai jos:
Competenţe Conţinuturi Competenţe Standarde de Proba de

specifice de evaluat evaluare evaluare şi
(minimale şi baremul de
maximale) şi corectare şi
criterii de notare
notare
Stabilirea Construcţia
Identificarea Selectarea Stabilirea
standardelor şi probei de
competenţelor
criteriilor de evaluare şi a
competenţelor conţinuturilor de evaluat
notare baremului de
notare
Acest parcurs corespunde unui model al învăţării şi evaluării centrat pe competenţe.
Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor
de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi
instrumente:
 Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
 Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
 Proiectul
 Portofoliul
 Autoevaluarea
PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE

Este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană
care studiază limbi străine) poate să reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic
calificativele, rezultatele şi experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane
din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EQUALS – ALTE
La baza acestui portofoliu se află două obiective majore:
 motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea studierii
limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;
 prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)
Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienţele sale
lingvistice, portofoliul conţine trei părţi:
1. un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;
2. o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa
de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european
comun de referinţă.
3. un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de titular,
«carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări personale
şi / sau documente
”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor
elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine
documente cum ar fi:
5/ 37
 listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau
electronică);
 listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate / văzute (emisiuni de radio / TV, filme, casete
audio-video, CD-ROM-uri etc.);
 interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe;
 răspunsuri la chestionare, interviuri;
 proiecte / părţi de proiecte realizate;
 traduceri;
 fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri /
creaţii personale);
 texte literare (poezii, fragmente de proză);
 lucrări scrise curente / teste;
 compuneri / creaţii literare personale;
 contribuţii personale la reviste şcolare;
 extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;
 corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.
Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor documente
considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev.
Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie tematic
şi cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului
(care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi
vor fi alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.
Portofoliul permite elevului:
 să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;
 să-şi planifice învăţarea;
 să-şi monitorizeze progresul
 să ia parte activ la propriul proces de învăţare.
Portofoliul permite profesorului:
 să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului;
 să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia;
 să programeze învăţarea;
 să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie
 să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.
Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-ul
Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai
îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinţă.
Referitor la metodele alternative de evaluare, acestea reprezintă elemente de specificitate în

domeniul limbilor moderne. În cele ce urmează realizăm o sumară raportare la aceste elemente,
alături de o prezentare succintă a problematicii evaluării digitale, la limba modernă .
Strategiile moderne de predare-învăţare-evaluare caută să accentueze dimensiunea interactivităţii,

care să ofere elevilor suficiente şi variate posibilităţi de a demonstra ceea ce ştiu, ca ansamblu de
cunoştinţe, dar, mai ales, ceea ce pot să facă, ca ansamblu de priceperi, deprinderi, abilităţi.
a. Metode complementare de evaluare
6/ 37
Preocuparea continuă a practicienilor din domeniul educaţiei de a găsi şi valorifica noi tehnici şi
modalităţi de evaluare s-a concretizat în identificarea şi utilizarea unor metode de evaluare care pot
reprezenta o alternativă viabilă la formulele evaluative tradiţionale, fiind complementare acestora.
Printre metodele complementare de evaluare, al căror potenţial formativ susţine individualizarea
actului educaţional prin sprijinul acordat elevului sunt:
 observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor;
 proiectul;
 portofoliul;
 autoevaluarea.
Metodele complementare de evaluare au un rol formativ pronunţat şi o mare capacitate de
motivare a angajării elevilor în activităţile de învăţare. Utilizarea lor în evaluarea curentă la disciplinele
socio-umane permite:
- evaluarea globală a progresului şcolar al elevului;
- evaluarea de produs şi de proces;
- consolidarea competenţelor de comunicare socială;
- dezvoltarea competenţelor de cooperare în cadrul diferitelor grupuri;
- consolidarea abilităţilor de autoevaluare;
- evaluarea gradului de dezvoltare a unor competenţe ce vizează abilităţi, aptitudini, atitudini şi
comportamente, care nu pot fi evaluate prin metodele tradiţionale.
b. Metode de gândire critică

Formarea, dezvoltarea şi evaluarea competenţelor dobândite de elevi presupun, printre alte
aspecte, utilizarea unor strategii adecvate, în cadrul cărora pot fi identificate metodele şi tehnicile pentru
dezvoltarea gândirii critice. Acestea pun accent pe învăţarea demersului de gândire critică, prin exersare.
Cadrul în care se desfăşoară activitatea didactică în scopul dezvoltării gândirii critice presupune trei
etape:
 evocarea – discuţia premergătoare despre un subiect/o problemă, realizarea unor corelaţii cu
lecţia anterioară, captarea interesului elevilor;
 realizarea sensului – demersul de înţelegere a unor noi achiziţii, prin implicarea activă a
elevilor în procesul de învăţare;
 reflecţia – discuţia ulterioară, în cadrul căreia elevii îşi exprimă gândurile, opiniile referitoare
la subiectul sau la problema discutată.
Dintre metodele de gândire critică, menţionăm:
c. Evaluarea digitală
De asemenea, jocurile educaţionale implică elevul în rezolvarea unei probleme/luarea unor
decizii în vederea rezolvării unei situaţii. Astfel de jocuri educaţionale prezintă avantajul de a implica
elevul într-un proces de simulare prin care constată, într-o situaţie dată, efectele unor decizii sau ale
schimbării unor opţiuni.
Avantajele evidente ale evaluării digitale sunt legate de aspecte aşa cum sunt:
 facilitarea înţelegerii de către elevi a complexităţii unor situaţii care necesită rezolvare, a
formulării unor decizii/opţiuni, prin observarea şi confruntarea imediată cu consecinţele;
 exersarea deprinderii de a căuta, prelucra şi utiliza informaţia (şi nu de a o reţine mecanic);
 exersarea modului în care trebuie să înveţe (ceea ce reprezintă, de fapt, o competenţă cheie cu
caracter transversal, recomandată la nivel european).
7/ 37
***
Un element de noutate în domeniul evaluării digitale, la nivelul sistemului educaţional

românesc, îl reprezintă crearea unor sisteme informatice de resurse şi servicii digitale de
evaluare, de tip portal, incluzând bănci de itemi şi teste, ce pot fi utilizate atât de cadrele
didactice cât şi de elevi (inclusiv pentru disciplinele socio-umane). Un asemenea portal a fost
realizat în cadrul proiectului strategic „INSTRUMENTE DIGITALE DE AMELIORARE A
CALITĂŢII EVALUĂRII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR” (ID: 3074)
II. Îmbunătăţirea competenţelor de lectură la LIMBI MODERNE
Referitor la îmbunătăţirea competenţelor de lectură prin studiul limbilor moderne,

recomandăm respectarea de către cadrele didactice a prevederilor programelor şcolare la limbi
moderne, care precizează explicit utilizarea diferitelor categorii de texte, în funcţie de disciplina
de studiu (de la textul filosofic la textele preluate din mass-media).
Cadrul celor opt competenţe-cheie a fost dezvoltat ca parte a implementării initiaţivei "Education
& Training 2010", care urmăreşte obiective strategice ale Comisiei Europene pentru educaţie şi formare.
In 2006, Parlamentul European şi Consiliul UE au adoptat o Recomandare cu privire la stabilirea de
competenţe-cheie pentru învăţarea de-a lungul întregii vieţi.
În cele 8 competenţe-cheie sunt integrate aptitudinile şi competenţele lingvistice (în limbi
străine), care presupun:
- capacitatea de a comunica în scris şi verbal, de a înţelege şi a-i face pe alţii să înţeleagă diferite
mesaje în situatii variate;
- capacitata de a iniţia şi susţine conversaţii pe subiecte familiare;
- capacitatea de a citi şi înţelege texte scrise de nespecialişti într-o gamă variată de subiecte
sau texte specializate într-un domeniu familiar;
- capacitatea de a utiliza elemente ajutătoare (diagrame, hărţi, notiţe) pentru a înţelege sau produce
texte scrise sau mesaje verbale (conversaţii, instrucţiuni, interviuri, discursuri).
Competenţa de comunicare a elevului îşi găseşte aplicare în realizarea activităţilor comunicative
variate, care implică recepţarea, producerea, interacţiunea, medierea (mai ales, activităţile de
traducere şi interpretare), fiecare din aceste moduri de activitate fiind susceptibile de a fi realizate fie în
formă orală, fie în formă scrisă, fie în ambele forme.
Activităţile comunicative de receptare (orală şi/sau scrisă) şi de producere (orală şi/sau scrisă) sunt de
importanţă primordială, deoarece ele sunt indispensabile pentru orice activitate interactivă. Activităţile
de receptare presupun citirea în gând a unui text şi concentrarea atenţiei asupra suportului. Aceste
activităţi sunt de asemenea de mare importanţă în multiplele forme de învăţare (înţelegerea conţinutului
unui curs, consultarea manualelor, operelor de referinţă şi a documentelor). Activităţile de producere
joacă un rol important în numeroase sectoare academice şi profesionale (prezentări şi
expuneri/prezentări orale, studii şi rapoarte în scris).
Se impune raportarea la CECRL, Nivelurile comune de competenţe – INTELEGERE – VORBIRE

– SCRIERE, la nivelul INTELEGERE, Grila pentru autoevaluare – Citire-, astfel încât profesorul să
acorde importanţa cuvenită competenţelor de lectură la Limbi moderne.
A1
Pot să înţeleg nume cunoscute, cuvinte şi propoziţii foarte simple, de exemplu, din anunţuri, afişe sau
cataloage.
8/ 37
A2
Pot să citesc texte foarte scurte şi simple. Pot să găsesc anumite informaţii previzibile în diverse
materiale cotidiene (de ex. reclame, prospecte, meniuri, orare) şi pot să înţeleg scrisori personale scurte
şi simple.
B1
Pot să înţeleg texte redactate, în principal, într-un limbaj uzual sau referitor la activitatea mea
profesională. Pot să înţeleg descrierea evenimentelor, exprimarea sentimentelor şi a urărilor.
B2
Pot să citesc articole şi rapoarte pe teme contemporane, în care autorii adoptă anumite atitudini şi puncte
de vedere. Pot să înţeleg proză literară contemporană
III. ELEMENTE ESENŢIALE ALE FORMĂRII CONTINUE.

Formarea continuă trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:
 redactarea unui plan de lecţie (sau a unei secvenţe a unei lecţii);

 organizarea orei de predare şi competenţa lingvistică a profesorului;
 pregătirea feedback-ului şi folosirea unor tehnici adecvate, de corectare a erorilor;
 testarea şi evaluarea elevilor;
 formarea competenţelor de receptare (cititul şi înţelegerea unui text audiat);
 formarea fluenţei orale şi a deprinderii de a vorbi în limba engleză;
 dezvoltarea depriderilor de scriere;
 predarea gramaticii şi a vocabularului;
 pregătirea certificării prin participarea elevilor la examene cu recunoaştere internaţională;
 exploatarea adecvată a textelor autentice
 promovarea autonomiei de învăţare a elevului;
 pregătirea profesorilor pentru formarea unei pronunţii corecte şi a accentului corespunzător;
Un set de instrumente importante sunt atașate ca anexe la această scrisoare metodică:

Portofoliul elevului la limbi moderne, Portofoliul profesorului de limbi moderne, Portofoliul
inspectorului/metodistului de limbi moderne, Catalogul clasei / grupei de elevi (pentru uzul
profesorului în evaluarea bazată pe CECRL).
INSPECTORI GENERALI,
Anca-Mariana PEGULESCU Manuela-Delia ANGHEL Sorin GIURUMESCU
9/ 37
ANEXA
Portofoliul inspectorului de Limbi moderne
Recomandăm ca portofoliul inspectorului să includă:
 Fişa postului operaţionalizată;

 Curriculum Vitae Europass;
 Diagnoza disciplinei……; Starea disciplinei……, în anul şcolar….
 Prognoza, realizată de Consiliul Consultativ al profesorilor de limbi moderne;
 Programe manageriale anuale şi semestriale;
 Planul anual şi semestrial al inspecţiei şcolare, corelat cu Graficul unic de inspecţie şcolară al
Inspectoratului Şcolar;
 Rapoarte periodice: lunare, semestriale, anuale (Fişa săptămânală/lunară de raportare a
inspectorului şcolar de specialitate);
 Consiliul Consultativ al profesorilor de limbi moderne (componenţa şi planul de activităţi şi
planul managerial);
 Atribuţiile Consiliului Consultativ al profesorilor de limbi moderne;
 Lista profesorilor metodişti şi a sarcinilor delegate (criterii de selecţie, vechime în învăţământ,
gradul didactic, competenţă profesională dobândită prin studii şi activitatea didactică; CV-urile
acestora);
 Evidenţa distribuţiei şi a realizării de către metodişti a activităţii de inspecţie şcolară;
 Portofoliul metodiştilor (conţinut şi fişa de evaluare a acestora);
 Lista şefilor de catedră /comisie metodică la specialitatea…..în unităţile de învăţământ;
 Atribuţiile cadrului didactic - şef de catedră /comisie metodică;
 Documentele de proiectare, organizare şi desfăşurare a activităţii catedrelor/comisiilor metodice;
 Portofoliul profesorului de (specialitatea)….. ;
 Lista cadrelor didactice - formatori naţionali şi locali; evaluatori DELF/DELE;
 Lista responsabililor cercurilor pedagogice; evidenţa problemelor ridicate la activităţile cercurilor
pedagogice;
 Situaţia resurselor didactice din unităţile de învăţământ;
 Calendarul activităţilor metodice, ştiinţifice şi de formare continuă ( axat pe obiective specifice,
corect elaborate);
 Evaluări iniţiale şi continue, raportate la obiectivele inspecţiei şcolare;
 Contribuţii personale şi de grup în cercetarea ameliorativă a problemelor specialităţii;
 Implicarea în acţiuni metodice şi de perfecţionare organizate cu cadrele didactice în colaborare
cu diferite instituţii ;
 Instrumente, indicatori, criterii utilizate şi acţiuni specifice desfăşurate;
 Evaluări realizate în vederea acordării gradaţiei de merit, a participării la concursuri şi alte
acţiuni similare;
 Rezultate deosebite ale cadrelor didactice şi ale elevilor în procesul de învăţare şi la concursurile
şcolare; acţiuni de recompensare, ameliorare şi reglare;
 Lista cursurilor opţionale şi avizarea lor;
 Evidenţa procurării manualelor şcolare la specialitate; Criterii de alegere a acestora (nivel
cunoştinte elevi, CECRL respectat, document audio);
 Lista membrilor ARPF/ale altor asociaţii profesionale;
 Fişa anuală de evaluare a inspectorului şcolar de specialitate;
 Calendarul activităţilor organizate cu ocazia Zilei Europene a Limbilor (26 septembrie) şi a
Francofoniei (20 martie).
10/ 37
Portofoliul profesorului la disciplina Limba modernă….
Recomandăm ca portofoliul profesorului să includă:
 Decizia de numire (titularizare, suplinire, detaşare), (în copie);

 Fişa postului;
 Curriculum Vitae Europass;
 Încadrare (clase, orar - inclusiv programul suplimentar);
 Documente curriculare (programe şcolare în vigoare, metodologii, regulamente, ghiduri
metodologice de aplicare a programelor şcolare; precizări metodologice cu privire la predarea
specialităţii; programe examene naţionale; programe şcolare pentru discipline opţionale noi; lista
manualelor folosite la clasă) – în format electronic;
 CECRL (în format electronic);
 Planificarea calendaristică; proiectarea unităţilor didactice; planificare semestrială şi anuală;
 Proiectarea pregătirii suplimentare a elevilor capabili de performanţă (olimpiadă);
 Programarea pregătirii remediale;
 Fişele progresului şcolar pentru fiecare clasă;
 Apartenenţa la ARPF;
 Instrumente de lucru şi de evaluare (teste sumative, predictive şi altele); rezultate la examene
naţionale; rezultatele evaluării predictive; rezultatele evaluărilor periodice plus interpretarea
acestora şi propuneri de remediere;
 Cursuri opţionale – suport de curs, materiale auxiliare (avizate de ISJ);
 Lista mijloacelor didactice în dotare ( hărţi, pliante, abume, reviste, CD-uri etc);
 Evidenţa elevilor înscrişi la examenele naţionale – Bacalaureat şi la examenele cu recunoaştere
internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine
 Documente privind calitatea de mentor, formator local/ judeţean/ naţional; coordonator cerc
pedagogic/ metodist/ membru în consiliu consultativ al I.S.J./I.S.M.B.; îndrumător reviste
şcolare/membru în colectivul de redacţie al revistelor de specialitate; evaluator manuale;
evaluator DELF; membru în comisii ştiinţifice;
 Cursuri/stagii de formare parcurse;
 Calificativul acordat de către C.A al unităţii şcolare (copie);
 Parteneriate şi proiecte judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale (membru/coordonator).
11/ 37
Portofoliul profesorului metodist
Recomandăm ca portofoliul profesorului metodist să includă:
1. Delegaţia de numire ;
2. Curriculum Vitae(Europass).;
3. Graficul de evidenţă a inspecţiilor efectuate;
4. Graficul inspecţiilor de specialitate şi tematice;
5. Diagnoza procesului de învăţământ de specialitate (in zona arondată, la finele fiecărui semestru);
6 Copie a rapoartelor de inspecţie;
7. Modele de documente de planificare şi proiecte didactice la nivelul învăţământului primar, gimnazial

şi liceal, după caz.
8. Legi, ordine, note ale M.E.C.T.S., Guvernului privind învăţământul preuniversitar.
9. Modelul formularelor tip folosite in cadrul inspecţiilor.
12/ 37
Portofoliul Şefului de catedră
Recomandăm ca portofoliul şefului de catedră să includă:
DOSARUL PRIVIND ACTIVITATEA COMISIEI METODICE / CATEDREI ........................................
Nr.
crt. Tipul documentului Numele documentului Existenţa Aprecieri
1. Documentele 1.1. Evidenţa membrilor

comisiilor/catedrelor comisiei / catedrei, date
personale, atribuţii. Orarul
membrilor catedrei.
1.2 Graficul de utilizare a

laboratoarelor, cabinetelor,
sălilor de sport.
1.3. Graficul de interasistenţă.
1.4. Lista cu elevii capabili de

performanţă.
1.5. Rezultate la concursuri şi

olimpiade şcolare.
1.6. Rezultate la examene

naţionale, analize şi plan de
măsuri în urma acestora – dacă
este cazul (numai a dosarelor
catedrelor unde sunt incluse
discipline de examen, teze cu
subiect unic).
1.7. Program de pregătire:

pentru elevii performanţi;
pentru recuperare; pentru
examene naţionale, teze cu
subiect unic.
1.8. Raportul comisiei/catedrei

pe anul şcolar anterior.
1.9. Graficul activităţilor

metodice.
13/ 37
Nr.
1.10. Dosar cu propuneri

pentru oferta educaţională;
programe şcolare avizate de
ISJ.
1.11. Instrumente de evaluare

şi notare; bareme minimale.
1.12. Monitorizarea
parcurgerii programei la
fiecare clasă şi aprecieri asupra
modului cum se realizează
evaluarea elevilor/ ritmicitatea
notării.
1.13. Organizarea
recapitulărilor finale.
1.14. Evaluarea membrilor

catedrei / comisiei şi
propunerile pentru
calificativele anuale, în baza
unui raport motivat.
1.15. Documentele privind

cercetarea pedagogică.
1.16. Materiale prezentate în

şedinţele comisiei/ catedrei .
Informaţii semestriale asupra
activităţii comisiei/ catedrei.
1.17. Graficul de desfăşurare

a tezelor semestriale.
1.18. Rapoarte privind analiza

periodică a rezultatelor şcolare.
19. Documente de 2.1. Program de activitate

proiectare anuală.
2.2. Program de activitate

semestrială.
21. Documente de evidenţă 3.1. Registrul de organizare a

fondului de carte.
14/ 37
Nr.
3.2. Instrumente de
informare.
3.3. Evidenţa activităţilor.
3.4. Structura anului şcolar.
25. Documentele privind 4.1. Programe de

perfecţionarea cadrelor perfecţionare.
didactice
4.2. Evidenţa perfecţionării.
27. Documentele cadrelor 5.1. Programe şcolare.

didactice
5.2. Proiectare anuală.
5.3. Planificări calendaristice

semestriale.
5.4. Proiectarea unităţilor de

învăţare.
5.5. Sisteme- instrumente de

evaluare.
INSPECTOR ŞCOLAR DE SPECIALITATE
Prof.............................................................
Portofoliul elevului
15/ 37
...........................................
(Unitatea de învăţământ)
Portofoliul elev…..(-ului/-ei)
.........................................................................
la limba ….......................…
16/ 37
Cuprins
Paşaport Lingvistic Europass.................................................................................................................20
Grila de autoevaluare a competenţelor lingvistice.................................................................................22
Ascultare (Înţelegere după auz)...............................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
Discurs oral..............................................................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
Exprimare scrisă......................................................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
Elemente de civilizaţie...........................................................................................................................30
Tehnici de învăţare.................................................................................................................................31
Structuri ale limbii (Gramatica).............................................................................................................32
Elemente de construcţie a limbii (Vocabularul).....................................................................................33
Teste.......................................................................................................................................................34
Catalogul meu în anul şcolar ................/...............................................................................................35
Observaţie: Aceasta este paginaţia dosarului de portofoliu folosit la început. Dacă persoana care
foloseşte acest dosar (elevul) simte nevoia să numeroteze şi alte pagini adăugate ulterior, poate folosi un
sistem de tipul 5.2, 5.3 ... pentru (de ex.) paginile adăugate la capitolul Ascultare. Oricare ar fi sistemul
pe care ţi-l vei crea, ţine cont că mai târziu vei renunţa la unele foi folosite pentru că vei evolua şi vei
depăşi acel nivel (de ex. un tabel de conjugare poate deveni mai târziu prea simplu ca să îl mai păstrezi).
17/ 37
© 2007 Sorin Giurumescu, Catedra de Limbi Moderne, Colegiul Naţional „Jean Monet” Ploieşti,
modificat la Consfătuirile Naţionale ale inspectorilor şi metodiştilor de limbi moderne, 7-8 septembrie
2011, Târgovişte
___________________________________________________________________________________
_
Reproducerea acestui model de portofoliu al elevului este permisă cu condiţia păstrării menţiunii de
mai sus cu privire la realizarea acestuia la Colegiul Naţional „Jean Monet” Ploieşti în anul
2007(august) în cadrul Comisiei metodice de limbi moderne
____________________________________________________________________________________
18/ 37
Paşaport Lingvistic Europass
Parte integrantă a Portofoliului european lingvistic elaborat de către Consiliul Europei
NUME PRENUME
Data naşterii (*)
Limba(i) maternă(e)
Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluarea competenţelor lingvistice
A1 A2 B1 B2 C1 C2
Ascultare
Citire
Participare la
conversaţie
Discurs oral
Exprimare scrisă
Diploma(-ele) sau certificatul(-ele) (*)

Nivel
Denumire Instituţia emitentă Data european(***)
Experienţa(-ele) lingvistică(-e) (*) (la nevoie se adăuga foi suplimentare)

Descriere Din Până în
(*) Rubricile marcate cu un asterisc sunt facultative. (**) A se vedea grila de auto-evaluare pe verso.
(***) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine (CECR) va fi menţionat
numai dacă este prevăzut în certificatul sau diploma în original.
Notă explicativă
19/ 37
Paşaportul lingvistic Europass este o componentă a Portofoliului Lingvistic European elaborat de către
Consiliul Europei. Acesta utilizează cele şase niveluri europene ale Cadrului European Comun de
Referinţă pentru Limbi Străine (CEF), în scopul prezentării într-un format standardizat a nivelului
competenţelor lingvistice dobândite.
Mai multe informaţii referitoare la Paşaportul Lingvistic Europass: http://europass.cedefop.europa.eu
Mai multe informaţii despre Portofoliul Lingvistic European: www.coe.int/portfolio
Formatul Paşaportului Lingvistic Europass poate fi descărcat, gratuit, de pe site-urile anterior
menţionate.
© 2004 Consiliul Europei şi Comunităţile Europene 2006
20/ 37
Grila de autoevaluare a competenţelor lingvistice
A1 A2 B1 B2 C1 C2
Ascult Pot să înţeleg expresii Pot să înţeleg expresii şi Pot să înţeleg punctele Pot să înţeleg conferinţe Pot să înţeleg un discurs Nu am nici o dificultate
are cunoscute şi propoziţii cuvinte uzuale frecvent esenţiale în vorbirea şi discursuri destul de lung, chiar dacă nu este în a înţelege limba
foarte simple referitoare întâlnite pe teme ce au standard clară pe teme lungi şi să urmăresc clar structurat, iar vorbită, indiferent dacă
la mine, la familie şi la relevanţă imediată familiare referitoare la chiar şi o argumentare conexiunile sunt numai este vorba despre
împrejurări concrete, pentru mine personal activitatea profesională, complexă, dacă implicite şi nu comunicarea directă sau
când se vorbeşte rar şi (de ex., informaţii scoală, petrecerea subiectul îmi este semnalate în mod în transmisiuni radio,
cu claritate. simple despre mine şi timpului liber etc. Pot relativ cunoscut. Pot să explicit. Pot să înţeleg sau TV, chiar dacă
familia mea, să înţeleg ideea înţeleg majoritatea programe de televiziune ritmul este cel rapid al
cumpărături, zona unde principală din multe emisiunilor TV de ştiri şi filme fără prea mare vorbitorilor nativi, cu
Î locuiesc, activitatea programe radio sau TV şi a programelor de efort. condiţia de a avea timp
N profesională). Pot să pe teme de actualitate actualităţi. Pot să să mă familiarizez cu
Ţ înţeleg punctele sau de interes personal înţeleg majoritatea un anumit accent.
E esenţiale din anunţuri şi sau profesional, dacă filmelor în limbaj
L mesaje scurte, simple şi sunt prezentate într-o standard.
E clare. manieră relativ clară şi
G lentă.
E
R Citire Pot să înţeleg nume Pot să citesc texte foarte Pot să înţeleg texte Pot să citesc articole şi Pot să înţeleg texte Pot să citesc cu uşurinţă
E cunoscute, cuvinte şi scurte şi simple. Pot să redactate, în principal, rapoarte pe teme faptice şi literare lungi orice tip de text, chiar
propoziţii foarte simple, găsesc anumite într-un limbaj uzual sau contemporane, în care şi complexe, sesizând dacă este abstract sau
de exemplu, din informaţii previzibile în referitor la activitatea autorii adoptă anumite diferenţele stilistice. Pot complex din punct de
anunţuri, afişe sau diverse materiale mea profesională. Pot să atitudini şi puncte de să înţeleg articolele vedere lingvistic sau al
cataloage. cotidiene (de ex., înţeleg descrierea vedere. Pot să înţeleg specializate şi structurii, de exemplu,
reclame, prospecte, evenimentelor, proză literară instrucţiunile tehnice manuale, articole
meniuri, orare) şi pot să exprimarea contemporană. lungi, chiar dacă nu se specializate şi opere
înţeleg scrisori sentimentelor şi a referă la domeniul meu. literare.
personale scurte şi urărilor din scrisori
simple. personale.
21/ 37
Partici Pot să comunic într-o Pot să comunic în Pot să fac faţă în Pot să comunic cu un Pot să mă exprim fluent Pot să particip fără efort
pare la conversaţie simplă, cu situaţii simple şi uzuale majoritatea situaţiilor grad de spontaneitate şi şi spontan, fără a fi la orice conversaţie sau
conver condiţia ca care presupun un care pot să apară în de fluentă care fac nevoie să-mi caut discuţie şi sunt
saţie interlocutorul să fie schimb de informaţii cursul unei călătorii posibilă participarea cuvintele în mod prea familiarizat(ă) cu
dispus să repete sau să simplu şi direct pe teme printr-o regiune unde normală la o vizibil. Pot să utilizez expresiile idiomatice şi
reformuleze frazele sale şi despre activităţi este vorbită limba. Pot conversaţie cu limba în mod flexibil şi colocviale. Pot să mă
într-un ritm mai lent şi familiare. Pot să să particip fără pregătire interlocutori nativi. Pot eficient în relaţii sociale exprim fluent şi să
să mă ajute să formulez particip la discuţii prealabilă la o să particip activ la o şi în scopuri exprim cu precizie
ceea ce încerc să spun. foarte scurte, chiar conversaţie pe teme conversaţie în situaţii profesionale. Pot să-mi nuanţe fine de sens. În
Pot să formulez dacă, în general, nu familiare, de interes familiare, exprimându- formulez ideile şi caz de dificultate, pot să
întrebări simple pe teme înţeleg suficient pentru personal sau referitoare mi şi susţinându-mi punctele de vedere cu reiau ideea şi să-mi
cunoscute sau de a întreţine o conversaţie la viata cotidiană (de opiniile. precizie şi să-mi restructurez formularea
necesitate imediată şi să ex. Familie, petrecerea conectez intervenţiile cu abilitate, în aşa fel
V răspund la asemenea timpului liber, bine de cele ale încât dificultatea să nu
O întrebări. călătoriile, activitatea interlocutorilor mei. fie sesizată.
R profesională şi
B actualităţi).
I
R Discur Pot să utilizez expresii Pot să utilizez o serie de Pot să leg expresii şi să Pot să prezint descrieri Pot să prezent descrieri Pot să prezint o
E s oral şi fraze simple pentru a expresii şi fraze pentru mă exprim coerent într- clare şi detaliate într-o clare şi detaliate pe descriere sau o
descrie unde locuiesc şi o descriere simplă a o manieră simplă pentru gamă vastă de subiecte teme complexe, argumentaţie cu
oamenii pe care îi familiei mele şi a altor a descrie experienţe şi legate de domeniul meu integrând subtemele, claritate şi fluentă, într-
cunosc. persoane, a condiţiilor evenimente, visele de interes. Pot să dezvoltând anumite un un stil adaptat
de viată, a studiilor şi a mele, speranţele şi dezvolt un punct de puncte şi terminându-mi contextului; cu o
activităţii mele obiectivele mele. Pot să vedere pe o temă de intervenţia cu o structură logică
profesionale prezente îmi argumentez şi actualitate, arătând concluzie adecvată. eficientă, care să ajute
sau recente. explic pe scurt opiniile avantajele şi auditoriul să sesizeze şi
şi planurile. Pot să dezavantajele diferitelor să retină punctele
povestesc o întâmplare opţiuni. semnificative.
sau să relatez intriga
unei cărţi sau a unui
film şi să-mi exprim
reacţiile.
22/ 37
Expri Pot să scriu o carte Pot să scriu mesaje Pot să scriu un text Pot să scriu texte clare Pot să ms exprim prin Pot să scriu texte clare,
mare poştală scurtă şi simplă, scurte şi simple. Pot să simplu şi coerent pe şi detaliate într-o gamă texte clare, bine cursive, adaptate stilistic
scrisă de exemplu, cu salutări scriu o scrisoare teme familiare sau de vastă de subiecte legate structurate, dezvoltând contextului. Pot să
din vacantă. Pot să personală foarte simplă, interes personal. Pot să de domeniul meu de punctele de vedere. Pot redactez scrisori,
S completez formulare cu de exemplu, de scriu scrisori personale interes. Pot să scriu un să tratez subiecte rapoarte sau articole
C detalii personale, de mulţumire. descriind experienţe şi eseu sau un raport, complexe într-o complexe, cu o structură
R exemplu, numele, impresii. transmiţând informaţii scrisoare, un eseu sau logică clară, care să-l
I naţionalitatea şi adresă sau argumentând în un raport, subliniind ajute pe cititor să
E mea pe un formular de favoarea sau împotriva aspectele pe care le sesizeze şi să retină
R hotel. unui punct de vedere. consider importante. aspectele semnificative.
E Pot să scriu scrisori Pot să selectez un stil Pot să redactez
subliniind semnificaţia adecvat destinatarului. rezumate sau recenzii
pe care o atribui ale unor lucrări de
personal evenimentelor specialitate sau opere
sau experienţelor. literare.
23/ 37
Înţelegerea textului audiat
La data de ....................... nivelul meu este de .........
În continuare descriu pe scurt experienţele mele anterioare în privinţa acestei

competenţe, cum am exersat-o până acum şi ce tipuri de exerciţii cred în acest moment că mi-
ar fi utile. Este important să fiu sincer aici pentru a putea să-mi dau seama apoi, în timp, nu
numai ce progrese fac în privinţa acestei competenţe, dar şi a competenţelor de învăţare
(tehnici de învăţare).
Tot ceea ce tine de situaţia mea de pornire (la momentul începerii acestui portofoliu) şi
planificarea, respectiv scopurile pe care mi le stabilesc pentru prima etapa voi completa pe
această primă foaie a capitolului dedicat acestei competenţe.
Apoi voi folosi în continuare foi noi pe care le voi adăuga în dosar în continuare, cu
exerciţii propriu-zise sau exemple de exerciţii. Aceste noi foi ar putea deveni neinteresante cu
timpul sau s-ar putea să le reorganizez, aşa că nu e bine să se amestece cu prima foaie din
capitol.
Primul meu obiectiv pentru acesta competenţă este să ating nivelul ....., după ce am
parcurs un număr total de ...... ore, la data de ........
Experienţele mele de până acum:
.......................................................................................................................................................
...............
.... ..................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
24
Înţelegerea textului citit

capitol.
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.... ..................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
...........................
25
Interacţiunea orală

capitol.
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.... ..................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
26
Producerea de mesaje orale

capitol.
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.... ..................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
27
Producerea de mesaje scrise

capitol.
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.... ..................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
28
Elemente de civilizaţie
Atunci când învăţăm o limbă străină, trebuie să învăţăm despre vorbitorii acelei limbi
despre cultură şi civilizaţie, elemente necesare comunicării.
Adesea învăţăm şi reţinem bine unele lucruri pentru că sunt în contrast cu ceea ce ştim
noi (se numeşte învăţare contrastivă).Poţi menţiona aici acele aspecte care te-au mirat la
început în legătură cu felul de a fi al celor care vorbesc limba pe care o înveţi. Sigur ai aflat
lucruri care te-au mirat. Notează-le aici!
Tot aici poţi menţiona şi rezuma: proiecte şcolare la diferite discipline privind aspecte
ale culturii şi civilizaţiei studiate, observaţiile personale directe făcute cu ocazia unor excursii
sau a altor contacte cu populaţia vorbitoare a limbii învăţate, lucruri văzute pur şi simplu la
televizor. Pot fi şi simple întrebări sau mirări cărora le vei găsi, poate, răspunsul mai târziu.
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.... ..................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
29
Tehnici de învăţare
Îţi este util să iţi organizezi într-un capitol special abilităţile privind învăţarea, deoarece
tehnicile de învăţare se referă adesea la mai multe competenţe. Adună aici toate „trucurile”
folosite de-a lungul timpului, observaţiile privind felul în care înveţi mai uşor, ceea ce îţi spun
profesorii tăi sau cei din jur şi ceea ce observi tu.
Cum am învăţat până acum:....
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.... ..................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.... ..................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
30
Structuri ale limbii (Gramatica)
În Paşaportul European al Limbilor gramatica nu ocupă o rubrică specială pentru că nu

este o competenţă separată în comunicare, însă se regăseşte ca o competenţă parţială în fiecare
dintre celelalte competenţe. De aceea este important să iţi observi progresele referitoare la
anumite structuri ale limbii, pe care le conştientizezi, le înveţi, le recunoşti şi le înţelegi corect
(ascultare, citire), iar apoi le foloseşti corect (vorbire, conversaţie, scriere). Drumul unei
structuri gramaticale în învăţare începe, de obicei, cu recunoaşterea ei la citire, apoi, eventual,
la ascultare şi se continuă cu folosirea structurii mai întâi la scriere şi apoi la vorbire. Încearcă
să aplici în mod conştient această cale pentru felurite structuri învăţate şi să iţi pui la punct
vocabularul de specialitate (metalimbajul) şi tehnicile de folosire a cărţilor de gramatică. Aşa
vei putea găsi mai târziu răspunsuri la întrebări pe care le ai în acest domeniu. Nu întotdeauna
profesorul îţi poate fi alături!
Ce loc a ocupat gramatica până acum în felul cum am învăţat, cum am exersat şi, de
fapt, ce competenţe au fost favorizate de acel mod de învăţare a gramaticii, ce aş putea
îmbunătăţi....
Apoi: ce îmi propun să fac în continuare, ce structuri mi se par dificile şi trebuie să le

am în vedere pentru a solicita ajutorul...
.......................................................................................................................................................
...............
.... ..................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
Elemente de construcţie a limbii (Vocabularul)

31
In Paşaportul European al Limbilor vocabularul nu ocupă o rubrică specială pentru că nu
este o competenţă separată în comunicare, însă se regăseşte ca o competenţă parţială în fiecare
dintre celelalte competenţe. De aceea este important să iţi observi progresele referitoare la
dezvoltarea vocabularului, de care devii conştient şi înveţi să le recunoşti şi înţelegi corect
(ascultare, citire), iar apoi să le foloseşti corect (vorbire, conversaţie, scriere). Drumul unui
cuvânt sau expresii în învăţare începe, de obicei, cu recunoaşterea lui/ei la citire, apoi,
eventual, la ascultare şi se continuă cu folosirea cuvântului/expresiei mai întâi la scriere şi
apoi la vorbire. Încearcă să aplici în mod conştient această cale pentru cuvinte şi expresii
învăţate şi să iţi pui la punct vocabularul de specialitate (metalimbajul) şi tehnicile de folosire
a unor dicţionare ale limbii (începând de la B1 şi dicţionare monolingve!). Aşa vei putea găsi
mai târziu răspunsuri la întrebări pe care le ai în acest domeniu. Nu întotdeauna profesorul îţi
poate fi alături!
Ţine cont că întotdeauna vocabularul pasiv (receptiv), adică totalitatea cuvintelor şi

expresiilor citite sau ascultate, pe care le recunoşti, este mai mare decât vocabularul activ
(productiv), adică totalitatea cuvintelor pe care le poţi şi folosi la scriere sau vorbire, iar
elementele de vocabular se învaţă întâi receptiv şi apoi trec în sfera productivă.
Ce loc a ocupat vocabularul până acum în felul cum am învăţat, cum am exersat şi, de
fapt, ce competenţe au fost favorizate de acel mod de învăţare a vocabularului, ce as putea
îmbunătăţi....
Apoi: ce îmi propun să fac în continuare, ce sfere de vocabular mi se par dificile şi

trebuie să le am în vedere pentru a solicita ajutorul...
Nu uita: cuvintele se învaţă în context, chiar dacă, uneori, mi se pare comod să le repet
luate izolat, prin diferite tehnici, cum ar fi cutia de vocabular.
.......................................................................................................................................................
...............
.... ..................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
Teste
32
La şcoală dăm teste de diferite feluri. Chiar dacă rezultatul a fost mai puţin bun, am ce
câştiga dintr-un test, dacă îl ataşez sau copiez aici şi scriu alături rezolvarea corectă a părţilor
pe care le-am greşit. Astfel îmi pot urmări progresele şi pot vedea repede greşelile care se
repetă, ca să pot lua măsuri.
.......................................................................................................................................................
...............
.... ..................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.... ..................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
.......................................................................................................................................................
...............
Catalogul meu în anul şcolar ................/.................

Prescurtări folosite: Sapt – Săptămâna (se numerotează săptămânile de şcoală de la 1 la 36…),
A – Înţelegerea textului audiat, C – Înţelegerea textului citit, IO – Interacţiune orală, PO–
Producere de mesaje orale, PS – Producere de mesaje scrise, ECC – Elemente de cultură şi
33
civilizaţie, Gr – Gramatica, Vo – Vocabular, T – Teste, TA – Teme pentru acasă, Abs –
Absenţe, Obs. – Observaţii
Observaţii pentru părinţi şi elevi:
Se vor nota puncte pozitive (+) sau negative (-) sau note, în funcţie de modul de
evaluare a activităţii adoptat de profesorul clasei. În funcţie de programă şi de planificarea
stabilită de profesor, unele competenţe vor fi exersate mai mult în unele perioade, iar altele
deloc. Dacă un elev nu are însemnări în catalog pentru o perioadă mai lungă de timp, poate fi
un semnal negativ pentru părinţi (dar situaţia în care nici colegii săi nu au puncte, poate fi
datorată faptului că în perioadele de predare se obţin mai greu puncte decât în perioadele de
exersare). De asemenea, un număr de puncte nu înseamnă întotdeauna aceeaşi notă pentru
activitate, adevăratul reper fiind media punctelor pe clasă (grupă) şi nivelul de participare al
întregii clase. Notele la testele speciale pentru o anume competenţă se vor trece în rubrica
acelei competenţe. Notele la testele nespecifice se vor trece în rubrica T + Obs. Testele care
nu se trec direct în catalog ar putea fi notate uneori cu un număr de puncte. Notele care se trec
în catalog vor fi încercuite.
După încheierea unei perioade de evaluare a activităţii (de regula după fiecare jumătate
de semestru), se trasează o linie orizontala în tabel şi se începe de la capăt cu acumularea
punctelor. Daca elevul a avut mult mai multe puncte decât cele necesare pentru nota maximă,
profesorul poate accepta transferul punctelor suplimentare ca bonus de pornire pentru
următoarea perioadă, însă în condiţiile stabilite de el cu clasa.
Semnat
Semnat
IO + Gr + TA + T+ parinte
Sapt A C PS ECC prof. (şi
PO Vo Abs Obs (şi
data!)
data!)
34
35
Semnat
Semnat
Gr + TA + T+ parinte
Sapt A C PC + V S EC prof. (şi
Vo Abs Obs (şi
data!)
data!)
Observaţii:
36
Buna ziua,
Revenim cu date exacte vizavi de nr. de copii participanti

in tabara, dar si cu o mare rugaminte totodata, respectiv
suplimentarea nr. de locuri, desigur in masura in care se
poate. A fost si pentru noi o situatie neprevazuta
entuziasmul copiilor, asa ca un nr. de 54 de doritori
asteapta sa fie primiti in tabara. O adevarata ,,invazie” a
Scolii Nr.7 Resita, asa cum vorbisem cu Shira ca e
posibil sa se intample (colegul de engleza, de
asemenea, vine cu vreo 37-40 de elevi pe 25 iulie, cred).
Am strans deja avansul, asteptam cu speranta un
raspuns pozitiv din partea d-voastra. De data aceasta
mare parte din copii sunt mai mici, cls. a III-a, a IV-a, a
V-a, a VI-a. Avem insa si 10 copii mari.
37

Scrisoare Metodica Limbi Moderne 2011

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scrisoare Metodica Limbi Moderne 2011

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DIRECŢIA GENERALĂ

EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII

De consultat în anexă: portofoliul profesorului de limbi moderne-pag.11, portofoliul profesorului

I. Evaluarea cu scop de orientare şi optimizare a învăţării

1. Depăşirea evaluării de tip tradiţional şi evaluarea în conformitate cu nivelurile comune de

3.Adaptarea evaluării la specificul clasei - nivel de cunoaştere, particularităţi psiho-pedagogice ale

9. Obligativitatea autoevaluării cadrului didactic (capacitatea de a raporta propriul comportament

- proiectarea curriculară centrată pe competenţe şi dezvoltarea unei strategii didactice care

- corelarea competenţelor specifice cu o serie de forme de prezentare a conţinuturilor;

- posibilitatea ca unei competenţe specifice să îi corespundă mai multe conţinuturi;

- utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative;

- programa şcolară este un document de referinţă, în sensul că stabileşte competenţele care

În completarea acestor recomandări, prezente în programele şcolare, referitor la obiectivele pe care

 manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în perechi/grup, în diferite

Construcţia standardelor şi a criteriilor de notare

Competenţe Conţinuturi Competenţe Standarde de Proba de

Acest parcurs corespunde unui model al învăţării şi evaluării centrat pe competenţe.

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE

Referitor la metodele alternative de evaluare, acestea reprezintă elemente de specificitate în

Strategiile moderne de predare-învăţare-evaluare caută să accentueze dimensiunea interactivităţii,

b. Metode de gândire critică

Un element de noutate în domeniul evaluării digitale, la nivelul sistemului educaţional

II. Îmbunătăţirea competenţelor de lectură la LIMBI MODERNE

Referitor la îmbunătăţirea competenţelor de lectură prin studiul limbilor moderne,

Se impune raportarea la CECRL, Nivelurile comune de competenţe – INTELEGERE – VORBIRE

III. ELEMENTE ESENŢIALE ALE FORMĂRII CONTINUE.

 redactarea unui plan de lecţie (sau a unei secvenţe a unei lecţii);

Un set de instrumente importante sunt atașate ca anexe la această scrisoare metodică:

Anca-Mariana PEGULESCU Manuela-Delia ANGHEL Sorin GIURUMESCU

Portofoliul inspectorului de Limbi moderne

Recomandăm ca portofoliul inspectorului să includă:

 Fişa postului operaţionalizată;

Recomandăm ca portofoliul profesorului să includă:

 Decizia de numire (titularizare, suplinire, detaşare), (în copie);

Recomandăm ca portofoliul profesorului metodist să includă:

3. Graficul de evidenţă a inspecţiilor efectuate;

4. Graficul inspecţiilor de specialitate şi tematice;

6 Copie a rapoartelor de inspecţie;

7. Modele de documente de planificare şi proiecte didactice la nivelul învăţământului primar, gimnazial

8. Legi, ordine, note ale M.E.C.T.S., Guvernului privind învăţământul preuniversitar.

9. Modelul formularelor tip folosite in cadrul inspecţiilor.

Recomandăm ca portofoliul şefului de catedră să includă:

DOSARUL PRIVIND ACTIVITATEA COMISIEI METODICE / CATEDREI ........................................

1. Documentele 1.1. Evidenţa membrilor

1.2 Graficul de utilizare a

1.3. Graficul de interasistenţă.

1.4. Lista cu elevii capabili de

1.5. Rezultate la concursuri şi

1.6. Rezultate la examene

1.7. Program de pregătire:

1.8. Raportul comisiei/catedrei

1.9. Graficul activităţilor

1.10. Dosar cu propuneri

1.11. Instrumente de evaluare

1.14. Evaluarea membrilor

1.15. Documentele privind

1.16. Materiale prezentate în

1.17. Graficul de desfăşurare

1.18. Rapoarte privind analiza

19. Documente de 2.1. Program de activitate

2.2. Program de activitate

21. Documente de evidenţă 3.1. Registrul de organizare a

3.3. Evidenţa activităţilor.