Tema 1 : ELEMENTE DE BAZĂ ÎN PREVEDEREA TIMPULUI

Cod Sinoptic International

I.Aspecte generale

II.Conținutul secțiunilor 0 și 1

I.Scopul final al meteorologiei sinoptice este prognoza timpului.Starea vremii reprezintă

valorile tuturor elementelor meteo la un moment dat.Timpul sau vremea reprezintă
succesiunea continuă a stărilor atmosferei pentru un interval de timp de o zi, o
săptămână,chiar un an.Prognoza vremii se realizează pe baza datelor meteo provenite de la un
număr mare de stații situate în regiuni întinse, numite regiuni naturale sinoptice.

În emisfera nordică sunt trei regiuni naturale sinoptice, precum:

A.Asiatică

B.Europeană cuprinzând 120° longitudine și 60° latitudine

C.Africană

Delimitarea nu este convențională, ea realizându-se în funcție de centrii barici, ce determină

evoluția vremii în fiecare dintre ele.

Regiunea naturală Europeană se desfășoară între 30 -90° latitudine nordică și între 3°

longitudine vestică(la vest de Islanda) și 90° longitudine estică (în estul fluviului Enisei).

Pentru prevederea vremii sunt necesari circa 20 de parametrii atmosferici ce sunt transmiși pe
baza Codului Sinoptic Internațional(CSI). Acesta a fost elaborat de OMM ăn 1981 și a fost
pus în vigoare la 1 ianuarie 1982. C.S.I. permite atât codificarea cât si decodificarea
informaţiilor de natură meteorologică obţinute în cadrul staţiilor ca urmare a desfăşurărilor
programului permanent de supraveghere a atmosferei desfăşurat la scară globală si care se
materializează prin observaţii si măsurători instrumentale sau cu aparatură meteorologică.

Codul este alcătuit din grupe de cifre și indici simbolici, de regulă de lungime egală , ce
alcătuiesc 5 secțiuni.Utilizarea lor este selectivă.

 Secțiunea 0 - reprezintă identificarea mesajului

 Secțiunea 1 - este folosită total sau parțial în funcție de ora de observații și elementele
meteo.
 Secțiunea 2 - este folosită integral sau parțial de stațiile meteo de pe mare și unele de
pe litoral în raport cu elementele măsurate.
 Secțiunea 3 - are o utilizare selectivă și regională fiind inclusă parțial sau total la
anumite ore standard, pentru transmiterea unor date sau a unor informații suplimentare
necesare în schimbul național sau regional.
  Secțiunea 4 - are o utilizare națională pentru o situație pentru care vârfurile norilor se
află sub nivelul altitudinal al stației meteo
 Secțiunea 5 – este folosită pentru transmitereaa mesajelor de avertizare privind de
producerea de fenomene meteo de risc sau altor informații stabilite de A.N.M.

C.S.I este alcătuit din două sisteme:

a) unul pentru stațiile terestre cu formula FM-12XSYNOP

b) unul pentru stațiile de pe mare și de pe coastă cu formula FM- 13XSHIP

În schimbul international de date, orele folosite sunt : 0,6,12,18.

Datele meteo de la stații sunt corelate cu datele meteo din atmosfera înaltă:baloane, sateliți
meteo, radare doppler.

II. Conținutul secțiunilor 0 și 1

Secțiunea 0: Mi Mi Mj Mj YYGGiw IIiii

Mi Mi Mj Mj - indică timpul de mesaj SYNOP sau SHIP și implicit stație terestră sau de pe
mare.

YYGGiw - YY- ziua din lună

GG- ora reală de observații, rotunjită la cea mai apropiată oră întreagă GMT/
UTC

iw – unitatea de măsură pentru vitea vântului m/s sau noduri.

IIiii - II-indicativul regional al țării

Pentru România II este 15. Pe harta snoptică, România face parte din careul geografic 15 , ca
și Bulgaria.

iii-indicativul național al stației ce este cuprins între 000 și 499

exemplu: 15434--- 15= II-România

434=iii-Slatina

Secțiunea 1 : iR iX hVV Nddff 1snTTT 2snTdTdTd 3PoPoPoPo 4PPPP 5appp

6 RRRt R 7wwW1 W2 8Nh CL CM CH 9hh//.

𝐢𝐑 𝐢𝐗 hVV - iR = ne indică prezența sau absența grupei cu cifra de constrol 6 a

precipitatiilor,se codifică cu tabela 1819.

Dacă iR este 0 sau 1 grupa de precipitații(6) este prezentă.

Dacă iX este 3 sau 4 , grupa de precipitații(6) este absentă.

 iX = indică modul de exploatare al stației cu personal sau automată și dacă este
inclusă sau nu grupa cu cifra de control 7. Se codifică cu tabela 1860.

h = reprezintă înălțimea bazei norilor cei mai joși de deasupra solului , se codifică
cu tabela 1600. Dacă h e 4= 300- 600. Se stabilește vizual de meteorologii de serviciu,
adică dacă este între 9-2500 sau peste ,sau dacă nu sunt nori.

VV= reprezintă vizibilitatea pe orizontală deasupra solului prin care se indică cel
mai îndepărtat obiectiv vizibil și identificabil , se codifică cu tabela 4377.

Exemplu: 00 → m< 100.

!!! Dacă VV este diferit pe direcții se va indica cea mai mică distanță

Nddff – este permanent prezentă în mesajul sinoptic= telegramă sinoptică = meteor

N- nebulozitatea totală dată de toate geamurile de nori, se codifică cu tabela

2700.Exemplu: n=6→gradul de acoperire al cerului cu 6 optimi sau între 7-8 zecimi.

dd- direcția vântului exprimată în decagrade pentru stațiile dotate cu anemometre,

anemografe și senzori de vânt. Se codifică cu tabela 0877.

!!! La stațiile dotate numai cu giruete, se folosesc tabelele de sub tabela 0877.

ff- reprezintă viteza vântului exprimată în m/s din intervalul de 10 minute ,ce precede
momentul observației.

1snTTT - indică temperatura aerului exprimată în grade și zecimi de grade .

1= cifră de control

sn= semnul temperaturii , se codifică cu tabela 3845,

dacă sn este 0 → temperatura ≥ 0°C

dacă sn este 1 → temperatura ≤ 0°C

TTT= temperatura aerului

t°C→ 12,9 °C =10129

→- 4,9 °C =11049

10149 →14,9°C

11001→ -0,1°C

2snTdTdTd – indică temperatura punctului de rouă exrimată îm grade si zecimi de grade

(arată nivelul de condensare).

2= cifră de control
 sn= semnul temperaturii , se codifică cu tabela 3845

TdTdTd= temperatura punctului de rouă. Când sn=9 , se introduce umezeala

relativă a aerului (%) și grupa devine 29UUU.

!!! Când umezeala relativă este 100% , sunt ocupate toate pozițiile literei U, în restul situației
prima literă va fi 0.

Exemplu: 20049→ Td= 4,9°C

3PoPoPoPo – indică presiunea atmosferei la nivelul stației exprimată în hectopasca(milibari),

citită la barometru și corectată la T de 0°C .

3=cifră de control

PoPoPoPo = presiunea atmosferică la nivelul stației.

!!!Cifra miilor de la presiune se omite.

Exemplu: 39982→Po=998,2

30998→Po=1099,8

4PPPP- indică presiunea atmosferei la nivelul mării, exprimată în hectopascali (milibari), se

codifică la fel ca la grupa cu cifra de control 3.

PPPP= presiunea atmosferică la nivelul mării

!!!Cifra miilor de la presiune se omite.

Exemplu: 48789→ P=878,9 mb

40929→ P=1092,9 mb

5appp- indică tendința barometrică din ultimele 3 ore ce preced ora de observații.

5=cifră de control

a= caracteristica tendinței barometrice , se codifică cu tabela 02000.

ppp= valoarea tendinței brometrice exprimată în hectopascali sai milibari.

Exemplu: 52194 → 19,4 mb

52004→ 0,4 mb

6 RRR𝐭 𝐑 - indică cantitatea de precipitații căzută în intervalul de 6-12 ore, ce precede

momentul observației.
 6=cifră de control

RRR= cantitatea de precipitații căzută în perioada indicată de t R .Se codifică cu tabela

3590.

t R = durata perioadei de referință , se codifică cu tabela 4019.

Exemplu: 69922→ 0,2 mm în 12 h

69888→ 988 mm în 9 h

7ww𝐖𝟏 𝐖𝟐 - indică starea timpului

7=cifră de control

ww= starea timpului în momentul observației.Se codifică cu tabela 4677

W1 W2 = reprezintă starea timpului ce precede momentul observației (vremea pe

trecut). Se codifică cu tabela 4680.

8𝐍𝐡 𝐂𝐋 𝐂𝐌 𝐂𝐇 - indică felul și genul norilor

8=cifră de control

Nh = nebulozitatea parțială/inferioară, dată de norii joși (CL ) sau în absența

acestora de norii mijlocii. Se codifică cu tabela 2700.

CL =nori joși, se codifică cu tabela 0513

CM = nori mijloci, se codifică cu tabela 0515

CH = nori superiori, se codifică cu tabela 0509

9hh//- indică înălțimea bazei norilor cei mai joși cu o precizie de 30 de m.

!!!Grupa este omisă din mesajele sinoptice de la stațiile ce măsoară instrumental cu

precizia cerută, înălțimea bazei norilor cei mai joși.

9=cifră de control

hh= înălțimea bazei norilor joși

//= sfârșit de secțiune 1

Schema Byerknes

Această schemă are forma unui pătrat cu latura de 16 mm.

Informațiile meteo provenite de la stațiile meteo prin telegramele sinoptice sunt trecute pe
hărțile sinoptice sub forma schemei Byerknes prin următoarele simboluri: