VULCANUL – monument al naturii

La extremitatea nordică a judeţului Hunedoara, acolo unde acesta se întîlneşte cu judeţul Alba,
pe cumpăna de ape dintre Valea Crişului Alb şi Valea Arieşului, un pinten imens de stîncă, cu pereţii
cenuşii şi prăpăstioşi, sparge tăriile cerului, dominînd cu silueta lui impunătoare şi spectaculoasă
împrejurimile, între comunele Buceş, Blăjeni şi Sohodol. Masivul, care măsoară în cel mai înalt punct
altitudinea de 1 257 m, are o suprafaţă de 21.25 kmp.
Stîncile abrupte, fragmentate în turnuri, stîlpi şi colonade, donjoane şi forturi, despărţite prin
rîpi adînci în care s-au adunat uriaşe conuri de grohotiş, lapiezurile liniare şi cele în formă de brazde
sau ogaşuri, dolinele şi avenele ivite înaintea turistului ce escaladează versanţii său poposeşte pe
întinderea platoului calcaros, toate, creează impresia unui măreţ edificiu căzut în ruina, în urma unui
cataclism apocaliptic. Carstul fosil este reprezentat prin cîteva peşteri care nu depăşesc 50 m în
lungime: Peştera Boului, Huda Sociului, Furotca şi Peştera Mică. Alte două peşteri, greu accesibile şi
din această cauză necercetate sînt situate, una în peretele sud-vestic la 30 m înălţime, iar a doua la 10—
15 m sub cota maximă, pe versantul nordic. Cîteva văi adînci prelungesc pereţii abrupţi ai Vulcanului,
dezvoltîndu-se radial: Valea Topliţei (avînd debitul cel mai mare 15 l/sec), Valea Plaiului, Ciuruleasa şi
Valea Povernei. O reţea hidrografică permanentă, ale cărei debite sînt reglate în funcţie de precipitaţii şi
zăpezi, a determinat şi apariţia celor peste 20 izvoare cu apă potabilă, situate între 750 şi 1 050 m alt.
De pe platoul din creştetul muntelui — loc ideal pentru instalarea cortului — ni se dezvăluie
în faţa ochilor o largă panoramă pînă departe, la marginea orizontului. Privînd în zile senine de la sud-
est spre nord-vest, observăm: cuşma calcaroasă a Brădişorului care face parte din ramificaţiile sudice
ale munţilor Trascăului şi la poalele căruia se afla aşezarea După Piatră; cele două coloane poliedrice
de bazalt ale detunatelor gemene — interesante monumente ale naturii — una acoperită de conifere,
numită de localnici Flocoasă spre a o deosebi de cealaltă, Goală; culmea Dealului Mare, peste care
trece prin pasul Dîmbul Arsurilor (l 000 m) şoseaua naţionala DN 74 Abrud-Zlatna apare între Brădişor
şi Detunate; Roşia Montană, străvechiul Alburnus Major, cu cetăţile sale de cremene, sfredelite în toate
direcţiile pe urmele filoanelor cu metal preţios, de către daci şi romani; apar, de asemenea, şi căsuţele
ascunse sub acoperişuri ţuguiate de şindrilă ale satului Poiana, aparţinător comunei Sohodol; dincolo de
firul de apa pornit de la Groduri, păduri uriaşe se întind pînă sub poalele muntelui Găina, acolo unde îşi
are obîrşia şi Valea adîncă a Crişului Alb.
Masivul cenuşiu şi solitar al Vulcanului — ce face parte din patrimoniul montan hunedorean
— constituie un important obiectiv turistic spre care se îndreaptă paşii cutezători ai drumeţului, în toate
anotimpurile. Nu există trasee marcate, dar potecile care duc spre înălţimile sale sînt numeroase.
Principalul drum de acces este cel care se desprinde din DN 74 în punctul Cotoncu. După o oră de
drumeţie, timp în care vom străbate cei 500 m diferenţa de nivel dintre trecătoare şi vîrf, vom atinge
punctul cu cea mai mare altitudine. De aici, alte drumuri ne vor îndemna poate spre Strîmba, Brădişorul
sau izvoarele Crişului Alb. Pentru valoarea sa peisagistică, rezervaţia geologică de pe muntele Vulcan a
fost declarată monument al naturii, constituind astfel un obiectiv de prim rang pentru turiştii de toate
vîrstele.

ION PÂRVA
Scanare, OCR şi corectura : Roşioru Gabi rosiorug@yahoo.com
Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la http://groups.yahoo.com/