Capitolul V.

COMBATEREA INFRACTIUNILOR DE CORUPTPIE IN STATELE

MEMBRE
Sectiunea I.Italia
Subsectiunea I. Aspecte generale privind coruptia
Probelama coruptiei in Italia nu ste un element de noutate, in contextual in care fenomenul a
macinat societatea inca de acum cateva decenii, cand marile ‘’ familiii ,, mafiote si crima
organizata amputau orice speratana a statullui de a se dezvolta intr-un mediu prielnic si normal in
cee ace priveste segmentele sociale. Este cunoscut faptul ca fenomenul coruptie ocupa un loc
fruntas in ceea ce inseamna activitate infractionala la nivelul Italiei, dovada stau multitudinea
cazurilor prezentate de presa international in care oameni de ‘’ inallta moralitate ,, ai statului sunt
implicate in dosare penale privind coruptia, diminuand astfel, putina incredere pe care cetateni o
mai au in ceea ce inseamna conducere democratica, valori democratice sau speranta la o viata
europeana, civilizata.
In societatea in care problema coruptiei se resimte cel mai acut, aceasta devenind chiar o traditie
daca, din nou, facem referire la trecutul infractional al unor cetateni italieni arhicunoscuti, este in
mod clar nevoie de reforme puternice, radicale pentru a estompa fenomenull si a aduce statul pe
o linie ascensiva din punct de vedere individuala orice indoiala cu privire la coruptia
functionarilor publici cu care cetateni italieni se confrunta zilnic, pana la inaltii functionari
publici ce conduc statul, in amploarea sa.1
Una dintre problemele cu care s-a confruntat inca de la inceputul actiunea Departamentului, este
faptul ca aspect importante privind coruptia, nu erau definite, devenind astfell ambiguu in
aplicare si interpretabil, aspectece au condus la o suprasolicitare a administratiei publice si
necesita eforturi indelungate perntru persoanele insarcinate cu aplicarea planului.
Astfel, Italia s-a confruntat concomitant cu problemele privind actiunile si planurile defectuaose
in eliminarea coruptiei, in incercarea sa de a elabora o strategie privind lupta anticoruptie la nivel
national, rezultatele fiind in unele cazuri neexistente si in cele mai bune situatii, minime.2
Referendu-se la cadrul juridic, Italia a adoptat Cinversatia penala privind coruptia in luna Iunie a
anului 2013, aparand ca un raspuns fata de ingrijorarea nationala in raport cu fenomenul
coruptiei, reflectata de diferite studii si institutii de statistica si mai mult,de personalitatile
implicate,sub diferite forme, in dosarele penale instrumentate de procurorii italieni privind o
serie infractiuni de coruptie, de la cel ma inalt nivel. Ratificarea conventiei oferea o serie de
reforme legislative, bucurandu-se si de increderea guvernului, avand drept scop schimbarea
mentalitatii nationale si prevedea, printre altele si:
- Consolidarea practicilor si politicilor anticoruptie de in toate nivelele, cuprinzand reforme
aplicabile in cadrul autoritatilor locale, regionale si centrale;
- Prevedea o abordare mult mai inclinata spre prevenire, oblige orice institutie publica in
abordarea planurilor de integritate;
- Prevedea un domeniu larg de aplicare a normelor de drept penal, desigur, in ceea ce
priveste savarsirea infractiunilor de coruptie;
- Imbunatatirea conduitei demnitarilor;
- Transparenta in cheltuielile publice;

1
A se vedea Del Vecchio, P. Severino, Il contrasto alla corruziunoe nel diritto interno e nel diritto internazionale,Ed.
Cedam, 2014, p.235
2
Raportul UE privind combaterea coruptiei in Italia.
 - Accesul la informative;
- Reforme privind cooperarea dintre autoritati;3

Astfel, ideea din spatele reformelor a fost imbratisata, insa, a fost in repetate randuri si criticata,
intrucat aceaste nu prevedea dispozitii cu privire la infractiunile contabile, de spalare de banilor
sau infractiunile electorale. Noile reforma produceau, de asemenea, ambiguitati in cee ace
priveste definitia coruptiei, a mitei ,conducand la diferite problem practice.Sectorul privat era si
elun segment ce cuprindea inadvertente in sensul ca nu are completat si definit conform
principiilor europene, fiind criticata in repetate randuri de marile institutii europene de control si
de Consiliu, cu aplecare speciala asupra reglementarii aspectelor privitoare la prescriptii.
Oameni insarcinati cu crearea si sustinerea masurilor anticoruptie, precum si o serie de insitutii
cum ar fi parchetele instantele sau Curtea de Conturi, au fost pentru multa vreme limitati in a-si
exercita competenele, fapt pentru care coruptia a acaparat procurori si de Curtea de Conturi au
condus la o vizibila linie ascensiva in ceea ce priveste cadrul institutional atunci cand ne referim
la infractiunile de coruptie.4
In ultimii 5 ani, rapoartele Transparancy International au sesizat o imbunatatire a luptei
anticoruptie la nivelul Italiei, aspect ce se datoreaza integral Curtii de Conturi si sistemului
judiciarm format acum din oameni competenti cu reale dorinte in a crea cadrul propice
dezvoltarii sociale.
Cu toate acestea, s-a resimtit si un dezinteres din partea Parlamentului. Guvernului, agentiilor
anticoruptie si a partidelor politice in a lupa cu fonemenul coruptiei, standartele lor fiind de
continuare minime si criticate de institutiile de controlul de competente de la nivel European.5

Subsectiunea a II-a. Cadrul anticoruptie in contextual legislatiei nationale

In stadiul actual, Codul penal Italian cuprinde o serie de norme aplicavile in domeniul coruptiie,
iar aspectele principale ce tin de aceasta sunt definite dupa cum urmeaza:
In raport cu luarea de mita, Codul Penal Italian prevedea ca fiind infractiune fapta functionarului
public pentru a elibera un act official primeste pentru sine sau pentru un tert, in bani sau sub
forma unor foloase, o restributiecare nu i se cuvine,6 sau accepta promisiunea ei ,pedepsind-o cu
inchisoarea de la 6 luni la 3 ani. In continuare, articolul defineste aspectele privitoare la primirea
retributiei amintite mai sus in contextul in care actul este defa infaptuit si precizeaza ca pentru
aceasta, pedeapsa va fi inchisoarea de maxim 1 an.7
Pedeapsa va fi marita daca fapta prevazut de art. 319 are drept obiect conferinta de obligatii
puternice, salarii, pensii sau stipularea de contracte in care are interese administratia de care
apartne functionarul public.
Analiza sumara a infractiunii prezinta obiectul juridic al infractiunii ca fiind relatiile sociale
privitoare la buna desfasurare a activatitlor de serviciu, ce in materialitatea lor presupun:

3
Raportul UE privind combaterea coruptiei in Italia.
4
Idem.
5
Idem.
6
A se vedea Bonelli F., Mantovani M., Corruzione nazionale e internazione, Ed. Giuffe, 2014. p. 342
7
Art. 318 din Codul Penal Italian.
indeplinirea cu probitate de catre functionarii publici, precum si de catre ceilalti functionari a
indatoririlor de serviciu
Subiectul active al infractiunii este calificat, acesta putand fi doar un functionar public, subiectul
pasiv fiind constituit de institutia in cadrul careia isi desfasoara activitatea respectivul functionar,
a carei reputatie este stirbita prin infractiune.
In privinta participatiei penale aceasta este posibila sub toate formele sale, cu mentiunea ca
pentru atragerea situatiei de coautorat se impune a fi indeplinita conditia ca toti autorii
infractiunii sa indeplineasca circumstanta subiectului activ, impusa in textul de legea, aceea de a
fi functionari publici.
Pe situatia de fata, luarea de mita se poate reaiza sub aspectul elementului material in mai multe
modalitati. In prima instanta, textul de lege pedepseste actiunea functionarului public de a primi
bani sau foloase sub forma retributiei, pentru sine sau pentru alul in scopul elibearrii unui act. In
a doua ipoteza, legea penala italiana va pedepsi fapta functionarului public care accepta
promisiunea unor bani sau foloase sub forma retributiei , pentru sine sau pentru altul, inaintata de
respectibul mituitor, in scopul eliberarii unui act.
Aducem precizarea ca legea nu prevedea calitatea acutului, insa in cadrul unei interpretari
extensive, rezulta faptul ca actul pentru a carui eliberari se primesc sau se accepta promisiunea
de bani ori de alte foloase sub forma retributiei trebuie sa se afle in legatura cu raporturile de
serviciu pe care functionarul public le interprinde cu institutia publica.8
Raportandu-se la Codul Penal roman si la actele internationalce reglementeaza aspectele
privitoare la infractiunea de luare de mita, observam ca Italia nu pedepseste sub aspectul luarii de
mita fapta functionarului public ce pretinde bunuri sau alte foloase in scopul prezentat mai sus,
aceasta fiind incrimnata dinstict in continutul art. 322 ( Instigarea la coruptie ). In concluzie,
smpla pretndere a banilor sau a foloaselor pentru realizarea unui act ce intra in indatoririle de
serviciu ale functionarului public, va atrage raspunderea penala pentru infractiunea de instigare
la coruptie, fiind sanctionata cu pedeapsa inchisorii in cuantum de pana la 2 ani.
Urmarea imediata este constituita de starea de pericoll create pentru relatiile sociale referitoare la
normala activitate a organelor si institutiilor publice, legatura de cauzalitate neimpunand
problem in ceea ce inseamna stabilirea ei.
In raport cu latura subiectiva, fapta ce poate savarsi doar sub imperiul intentiei directe.
Cerinta savarsirii faptei cu intentie directa, in toate modalitatile comiterii elementului material al
infrctiunii rezulta din scopul exact pe care faptuitorul il urmareste si anume : eliberarea actului.
Daca functionarul primeste sau accepta promisiunea de bani sau foloase sub forma unor
retributii, insa nu in scopul de a elibera un act privitor la indatoririle sale de serviciu fapta nu va
constitui infractiunea de luare de mita.
Momentul consumarii infractiunii este momentul primirii efective a banilor sau a foloaselor , ori
momentl acceptarii promisiunii fata de aceasta.
Caracterul sanctionar al normei de incriminare, raportat la legislatia romaneasca, este mult mai
bland, limita maxima de pedeapsa pentru savarsirea acestei infractiuni fiind de doar 3 ani, in
contextual in care Romania prevede pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, inclusive sub
forma de pretinderii, pedeapsa inchisorii de pana la 10 ani.

8
A se vedea Giovani Fiandaca, Enzo Musco, Diritto penale. Vol 1: Parte speciale,Ed. Zanichelli, 2012, p.467
Un alt element il constituie situatia in care functionarul primeste retributia pentru un act official
deja infaptuit, (aceasta constituind tot infractiunea de luare de mita ) caracterul sanctionator va fi
mai bland maxim 1 an de inchisoare.
In cee ace priveste legislatia italiana, luare de mita mai imbraca si o forma agravanta 9, definite ca
fiind fapta functionarului public care pentru a omite sau a intarsia sau pentru a fi omisa sau
intarziata eliberarea unui act de catre biroul sau, sau pentru a executa sau a fi un act contrar
indatoririlor de serviciu, primeste pentru sine sau pentru un tert bani sau ate foloase sau accepta
promisiunea lor.
Obsevam ca in situatia art. 319, legea penala Italiana pesepseste aceleasi modalitati ale
elementului material din art. 318, insa savarsite pentru omiterea sau intarirea sau pentru
omisiiunea sau executarea sau viitoare executare a unui act ce intra intr-o vadita contradictie cu
insarcinarile de serviciu pe care respectivul functionar public le interprinde in cadrul institutiei
publice in care isi desfasoara activitatea. Pentru actiunea descrisa mai sus, legea penala
pedepseste respectivul functionar cu inchisoarea de pana la 8 ani, caracterul sanctionar fiind
pedeapsa inchisorii cuprinsa in intervalul 4-8 ani.Notam ca prinderea banilor sau a foloaselor de
catre functionarul public in scopul prezentat mai sus va atrage, de asemenea, raspunderea penala
pentru infractiunea de instigare la coruptie, unde sanctiunea este inchisoarea de pana la 5 ani si 4
luni.
In privinta darii de mita10, legislatia italiana prevedea aceleasi pedepse applicable funtionarilor
publici pentru savarsirea infractiunii de luare de mita si pentru persoana ce da sau promite
functionarului public sau celui care ocupa o functie publica bani sau alte foloase in scopurile
arate mai sus ( art. 318 si art. 319). Mai mult, actiunea persoanei care da sau promite bani sau
alte foloase necuvenite unui functionar public pentru a-l oblica sa elibereze un act oficia, este
sups, atunci cand oferta nu este acceptata, pedepsei cu inchisorii cuprinsa intre 4 luni si 2 ani.11
Observam ca in legislatia italiana, actiunea mituitorului de a oferi sau pronune ipoteza oferirii de
bani sau alte foloase unui funtionar public in care functionarul public le are in raport cu institutia
in care isi desfasoara activitatea, daca pronunerea nu este acceptata, aceasta va constitui o forma
atenuata a infractiunii de dare de mita, conrar principiilor legislatiei romanesti, unde refuzul
promisiunii sau oferirea de bani sau alte foloase material functionarilor publici urmata de refuzul
acestea nu constituie circumstanta atenuata si nici caz de micsorare a pedepsei in cadrul
institutiei de individualizare a pedepsei.
Legea italiana propune aceeasi situatie si pentru ipoteza in care mituitorul ofera sau promite bani
sau alte foloase sub forma unor retributii in scopul obligarii unui functionar public sa omita
eliberarea sau sa intarzie eliberarea unui act de biroul sau, sau sa faca un act conrar indatoririlor
sale. In aceasta situatie pedeapsa va fi inchisoare, cuprinsa in intervalul de 2 ani si 8 luni, si 5 ani
si 4 luni.
In cazul infractiunii de trafic de influenta,legislatia italiana prevedea in art. 346 din Codul penal,
ca va constitui infractune fapta persoanei care face trafic de influenta pe langa un functionar
public sau pe langa un angajat public care presteaza un serviciu public sau sa ii promita pentru
sine sau pentru o terta persoana, bani sau alte foloase, ca pret al propriei intermedieri fata de
functionarul sau angajat public si va fi pedepsita cu inchisoare de la1 la 5 ani si cu amenda
cuprinsa intre 309 si 2065 de euro. Precizam ca variant agravata o constituie situatia in care

9
Art. 319 din Codul Penal Italian
10
Art. 321 din Codul Penal Italian.
11
Art. 322 din Codul Penal Italian.
respective pesoana savarseste elemental material al infractiunii prezentate mai sus sub pretextul
ca trebuie sa cumpere favoarea unui functionar sau angajat public sau ca trebuie sa-l remunereze
pe acesta, pedeapsa fiind cuprinsa intre 2 si 6 ani de inchisoare si amenda cuprinsa intre 516 si
265 de euro, in aceasta situatie.
Analiza infractiunii de trafic de influenta releva ca obiectul juridic al acestea este constituit de
relatiile sociale privitoare la desfasurarea activitatilor institutiilor publice.
Subiectul active al acestei infractiuni oate fi orice persoana cu capacitatea de a raspunde penal ce
comite elemental material al infractiunii. Subiectul pasiv fiind constituit de institutia publica in
subsidiar, subiect pasiv poate fi chiar functionarul pe langa care se urmareste interventia.
Elementul material poate fi exeutat prin modalitatea primrii a a acceptarii promisiunii de bani
pentru sine sau pentru o terta persoana, in scopul traficarii influentei sale pe langa un functionar
public.
Urmarirea imediata este constituita de crearea unei stari e pericol in ceea ce privesste buna
desfasurare a activitatii unei insitutii publice. Legatura de cauzalitate, de asemenea, nu pune
problem in identificarea ei.
Infractiunea de cumparare de influenta se realizaza doar cu intentie directa calificata prin scop.
In legatura cu infractiunea de cumparare de influenta,Italia a integrat-o in Codul Penal in anul
2012 si se prezinta ca fiind fapta pesoanei care pe nedrept, ofera sau promite, pentru sine sau
pentru altul, bani sau alte avantaje patrimoniale, unei persoane cu titlu de interventie personala
ilegala pe langa un functionar public sau o institutie pubica sau pentru a-l remunera in ceea ce
priveste indeplinirea unui act contrar indatoririlor oficiale sau omisiunea sau intarzirea unui act
official ce intra in atributiile respectibului functionar. Pentru acestea, pedeapsa este inchisoarea
cuprinsa intre 1-3 ani.
Aceeasi pedeapsa se aplica celor care ofera in mor justificat sau promit bani sau alte avantaje
patrimoniale in scopul prezentat mai sus.12
Pedeapsa este mai mare in cazul in care persoana care ofera sau promite in mod nejustificat,
pentru sine sau pentru altul, bani sau alte avantaje patrimoniale , are calitatea de functionar
public sau angajat al unei institutii publice.
Pedepsele sunt de asemenea, mai mari in cazul in care infractiunile au fost comise in legatura cu
exercitarea de activitatilor judiciare.
In cazull in care faptele nu sunt deosbeit de grave, pedeapsa este redusa.
In raport cu bunurile infractiuni, art. 240 din Codul Penal Italian presupune ca in caz de
condamnare, judecatorul poate ordona confiscarea lucrurilor care sunt produsul sau profitul
acesteia. In continuare, art. 322 din Codul Penal Italian prevede ca in cazul condamnarii unei
persoane pentru savarsirea infractiunilor de coruptie prezentate mai sus intotdeana va fi ordonata
confiscarea bunurilor care reprezinta profitul sau pretul, exceptand cazul cand apartin unei
persoane straine de infractiune, sau , cand acest lucru nu este posibil, confiscarea bunurilo de
care dispune ,, faptasul la o valoare corespunzatoare acestui pret (prin echivalent).13

12
A se vedea Luigi Delpino, Rocco Pezzano, Manuae di diritto penale. Parte special, Ed. Giurgiche Simone, 2015,
p.570.
13
Art.322 din Codul penal Italian.
Mentionam ca asemenei legislatiei romanesti, Italia a reglementat in Codul Penal in art. 357,
notiunea de functionar public. Astfel, in sensul legii penale italiene, functionarul public este
considerate persoana ce efectueaza conform legii actiuni in slujba autoritatilor publice, judiciare
sau administrative. De asemenea, este functionarul public orice persoana care desfasoara
activitati in cadrul institutiilor ce implimenteaza vointa guvernului sau in cadrul autoritatilor de
stat.
In ceea ce priveste reglementarea conflictului de interese, legislatia aplicabila administratiei
publice si reformelor legislative fata de coruptie din anul 2012 cuprind dispozitii ce defines un
areal larg de aplicare. In urma adoptarii normelor din 2012, in martie 2013, Guvernul a adoptat
un decret legislative privind transparenta informatiilor in cadrul administratitei publice, in care
averile oficialiilor alesi si numiri, inclusive rudele acestora pana la gradul al II-lea sunt facute
publice. Un aspect ce guverneaza acest decret este principiul conform caruia liberal acces la
informarea publica este regula, exceptia stabilindu-se doar prin lege. Acest sistem de publicitate
a activelor este aplicabil functionarilor alesi si numiri la nivel central, regional si local, inclusive
a celor care desfasoara activitati temporare in cadrul autoritatilor publice. Mai mult, un alt decret
in anul 2013 stabileste norme de incompabilitate si in a avea anumite functii publice de
conducere, in cazul in care functionarul in cauza a fost condamnat anterior pentru savarsirea
vreunei infractiuni impotriva administrati publice.14
Domeniul achizitiilor publice este de asemenea un factor de risc pentru extinderea fenomenului
de coruptie, constant in aceea ca o mare parte a achizitiilor publice facute in cadrul statului
Italian sunt organizate fara o licitatie publica.
Referitor la coruptia din sectorul privat, Italia a primit critici din partea institutiilor de
monitorizare si control datorita faptului ca Decizia –Cadru 2003/568/JAI a Consiliului privind
combaterea coruptiei in sectorul privat nu a fost ratificata integeral.
Coruptia din sectorul privat nu este desemnata ca o infractiune in Codul Penal Italian, insa este
intr-o oarecare masura acoperita de o serei de dispozitii de drept penal in Codul Civil in art.
2635, astfel : directori, directori generali sau manageri insarcinati cu pregatirea documentelor
contabile ale societatilor, auditoria sau lichidatorii care, ca urmare a oferirii de banii sau
foloasele ori a altui beneficiu, pentru sine sau pentru altii efectueaza sau omit anumite aspecte
procedural cu incalcarea obligatiilor inerente in cadrul biroului lor, cauzand prejudicicii unei
societati, vor fi pedepsiti cu inchisoarea de la unu la treni ani.15
Pedeapsa este de la 1 la 5 ani in situatia in care infractiunea este comisa de catre cei de la
supravecgheaza activitatea persoanelor mentionate mai sus. De asemenea, cu aceeasi pedeapsa
va fi sanctionata si persoana ce da sau promite bani persoanelor prezentate mai sus in scopurile
mentionate.
Desi in anul 2012 au aparut o serie de modificari, inclusive in raport cu definirea infractiunilor
de coruptie din sectorul privat si sanctiunile aplicabile acestora, Italia inca nu abordeaza toate
ramurile domeniului de aplicare al infractiunilor de coruptie. Noile dispozitii sunt inca
insuficiente pentru a oferi defintii curpinzatoare, cel putin in cazul darii si luarii de mita, acolo
unde dispotiile sunt foarte inguste si limitate doar a anumite categorii de persoane. Mai
mult,urmarirea penala a acestor infractiuni se poate face doar in baza unei plangeri, ca si mod de
sesizare, actiunea penala putand fi exercitata din oficiu doar in cazul in care prin comiterea

14
Raportul UE privind combaterea coruptiei in Italia.
15
Idem.
infractiunii se creeaza o denaturare a concurentei la nivelul achizitiilor de bunuri si/sau
servicii.16
Actiunile recente ale justitiei si raportul OECD17 din 2011, ne arata ca atunci cand vine vorba
despre dare si luare de mita, imbricate in forma transfrontaliera, interesul de reprimare a acestora
este mai puternic, insa nu satisfacator.
In cee ace priveste sistemul contabil aplicabi firmelor, GRECO a remarcat ca sistemul nu este in
conformitate cu Conventia penala privind coruptia, acest llucru reiesind din limitarile aplicarii
acestor norme strict pentru soctiatile cotate la bursa, companiile de stat si pentru societatile de
asigurari.18
Italia nu beneficiaza de un parchet competent si specializat la cee ace inseamna urmariea si
anchetarea infractiunilor de coruptie,dosarele penale ce sustin cauze de coruptie fiind urmarite si
anchetate din punc de vedere penal de procurorii din cadrul parchetelor comune.
Decretul-lege nr.90/2014 transformat in Legea nr. 114/2014, oferind responsabiitati de
supraveghere a contractelor de achizitii publice autoritatii nationale anticoruptie, a reproiectat
misiunea institutionala a celor de la ANAC19. Acest lucru poate fi individualizat prin prevenirea
coruptiei in administratia publica, in companiie participante si filiale, inclusive prin punerea in
aplicare a transparentei in toate aspectele legate de management, precum si pentru activitatie de
supravecghere in cadrul contractelor de achizitii publice, a sarcinilor cu toate acestea, in toate
sectoarele administatiei publice in care se pot dezvolta potentialele fenomene negative asupra
cetatenilor si intreprinderilor, orientand comportamentele si activitatile functionarilor publici, cu
operatiuni intr-o institutie consultative si administrativa.20
Obiectivul noii ANAC, exprimat in prezenta viziune, este de a supraveghea si de a preveni
coruptia prin crearea unei retele de colaborare in govern, si in acelasi tip, cresterea eficientei
utilizarii resulselor, reducerea controaleleor officiale,implicand printre altelle si ingreunarea
sarcinilor procedural care ar creste costul suportat de govern, fara a crea datorie pentru cetateni si
interprinderi.2122

Subsectiunea a III-a . Aspecte processual penale

Pe 6 noiembrie 2012 a fost adoptata Legea nr. 180/2012, incercand prin aceasta sa ofere
asigurarea unei abordari mai echitabile in ceea ce inseamna politici anticoruptie si politici de
prevenire a fenomenului si, succesiv, Italia intra prin Commissione independete pe la
Valutazione, la Transparenza e I’Integrita – CIVIT, in programul national anticoruptie,
desfasurat pet rei ani, elaborate de Departamentul pentru Administratie Publica, ce cuprindea o
serie de masuri de transparenta si prevenire a coruptiei in randul functionarilor publici si o serie
de masuri ce vizau interceptarea oricaror forme de coruptie si a coruptilor.
Pe 6 noimebrie 2012 a fost adoptata Legea nr. 180/ 2012, incercand prin ceasta sa ofere
asiguarea unei abordari mai echitabile in cee ace inseamna politici anticoruptie si politici de

16
Idem.
17
http://www.oecd.org/daf/anti-bribery/anti-briberyconvention/Italyphase3reportEN.pdf
18
Idem.
19
Autoritate Nazionale Anticorruzione.
20
http://www.anticorruzione.it/
21
A se vedea http://www.anticorruzione.it/
22
Autoritatea nationala anticoruptie.
prevenire a fenomenului si , succesiv, Italia intra, prin Commissione independente pe a
Valutazione, la Transparenza e I’Integrita CIVIT 23, in prgramul national anticoruptie, desfasurat
pe trei ani, elaborate de Departamentull pentru Administratie Publica, ce cuprindea o serie de
masuri de transparenta si prevenire a coruptiei in randul functionarilor publici si o serie de
masuri ce vizau interceptarea oricaror forme de coruptie si a coruptilor.
In cele ce urmeaza vom incerca sa prezentam in linii mari etapele unui process penal :
Procestul penal ia nastere atunci cand organelle de cercetare penala sau procurorul afla de
existent unui fapt care ar putea fi considerat o contraventie sau o infractiune iar pec ale de
conseicinta vor demara urmarirea penala, in vederea inceperii procesului penal, exceptand cazul
in care considera cazul inchis.24
Pentru acela delicte care trebuie solutionate de Instanta colegiala, de Curtea de jurati, (simiara
Curtii Coroanei dinn Regatul Unit ori Districtului judiciar federal din SUA), si in unele cazuri,
de Instanta cu judecatorul unic, procurorul trimite o cerere de chemare in judecata catre
Judecator, in vederea audierii preliminare. Odata ce audierea preliminara s-a incheiat,
judecatorul poate fie sa trimita invinuitul in judecata, fie sa renunte la urmarirea penala.
Pentru acela infractiuni care intra in compotenta Instantei cu judecator unic sau a judecatorului
de pace, procurorul va inainte o cerere de trimite in judecata sau o trimitere directa in judecata,
dupa care urmeaza o serie procese speciale : procedura accelerate, sanctiunea solicitata de catre
carti (negocierea pedepsei) , hotararea imediata sau accelerate, procedura prin hotararea penala
de condamnare.25
Procedura penala are de obicei trei etape: prima instant ( Curtea de jurati, Instanta colegiala,
Instanta cu judecator unic si judecator de pace), Curtea de Apel si Curtea de Casatie ( instanta
suprema).
In prima instant sunt obtinute toate probele, proceura finalizandu-se cu condamnarea sau
achitarea asupra careia se poate introduce apel. Se poate introduce un apel impotriva sentintei
pronuntate in prima istanta, Curtea de Apel putand sa confirme sentinta pronuntata in prima
istanta, sa o anule partial ori integral,Mentionam ca anularea se poate face doar prin retrimiterea
la primul judecator. Hotararea Curtii de Apel putand de a fi de asemenea contestata printr-o
cerere inainte Curtiii de Casatii (instanta suprema). Astfel, cererea nu este admisibila, fie o
respinge sau chiar caseaza sentinta fara sa o trimita inapoim sau poate anula in final sentinta
trimitind-o judecatorului de la prima istanta.26
Odata ce s-au incheiat toate etapele judecatii, sentinta este definitive si va fi executorie.
Un aspect notabil este reprezentat de faptul ca orice contestatie asupra masurilor coercitive este
inaintata si solutionata de ‘’ Tribunalle del riesame’’, o institutie cu competente exclusive in
acest sens.
De asemenea, organelle ce cercetare penala pot aresta o persoana daca aceastea este surprinsa in
timpul comieterii unei fapte penale sau ulterior , daca exista riscul ca persoana respective sa se

23
Autoritatea nationala anticoruptie.
24
A se vedea http://e-justice.europa.eu.
25
Idem.
26
Idem.
sustraga procedurii. Scopul arestatului este evitarea comiterii mai multor infractiuni si retinerea
persoanei, obtinerea probelor necesare si evitarea sustragerii persoanei suspectate de la ancheta.27
Mai mult, politia poate aresta o persoana pentru a pune in aplicare un mandate European de
arestare.
In raport cu durata retinerii, precizam ca aceasta nu poate depasi 24 de ore.28
In cee ace priveste pledarea vinovatiei, sistemul judiciar Italian nu prevede dispozitii in acest
sens, insa, daca nu doreste derularea procesului penal ci o procedura redusa, poate fi inainta
procurorului o cerere cu privire la o eventuala intelegere asupra pedepsei ( negocierea pedepsei).
Solicitarea trebuie facuta in cadrul audierii preliminare sau , in cazu in care nu exista o audiere
preliminara, chiar la inceputul procesului.29

Sectiunea a II-a Germania

Subsectiunea a I. Aspecte generale privind coruptia
Germania este una trintre tarile in care lupta anticoruptie este un element caruia i se atribuie o
deosebita importanta atat cee ace priveste cadrul legal cat si strategiile de reprimare a
fenomenului,investind intr-o serie de actiuni de prevenire si antrenare a spiritului recunoscut
eficienta sistemelor de reprimare a coruptiei din Germania, subliniid aspectele privitoare la
coruptia din Administratia publica.
In raport cu legislatia germana, putem afirma ca aceastea nu acopera in intregime tot arealul
coruptiei si al anumitor tipuri de comportament catalogate de morala international ca fiind ‘’
comportamente legate de coruptie ‘’ , in cee ace priveste sectorull privat. In ciuda faptului ca
Germania este un membru fondator al GRECO si de asemenea, stat semntar a celor mai
puternice acte international priviotoare la coruptie ( Conventia penala impotriva coruptiei si
Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei) , Germania nu si-a armonizat prevederile
nationale referitoar la coruptie cu textul cuprins in actele normative mentionate mai sus.
In anul 2013, in Germania au urmarit statul chiar si in ultimul raport, acestea referindu-se in cea
mai mare parte la aspectele privitoare la finantarea partidelor politice in special si la aspectele
privitoare la transparenta, a III-a runda de evaluare a GRECO oferind Germaniei (fata de
recomandari) calificativul de ‘’ in general nesatisfacator’’.
In raport cu cadrul ce guverneaza institutie, precizam ca Germania reglementeaza activitatea
administratiei publice prin coduri de conduit curprinzatoare ce viseaza reprimarea si prevenirea
coruptiei de la nivel federal si local. Potrivit studiilor,99% dintre institutiile publice benefeciazza
de sistemul de decizionare ‘’ a celor patru ochi’’, asta insemnand ca in majoritatea cazurilor
pentru luarea unei decizii, e nevoie de avizul a doua persoane ; 80 % dintre institutii
reglementeaza in regulamentele de ordine interioara aspectele privitoare la corutpie 74%
monitorizeaza in mod aleatoriu luarea deciziilor;62% au depistat segmente in care riscul
coruptiei este crescut; iar 57% au numit un comisar anticoruptie la nivelul institutiei. De
asemenea, studiile arata ca un numar foarte mare de functionary publici s-au aratat dispusi sa
depuna plangere penala catre organelle judiciare, in situatia in care vor lua la cunostinta despre
fapta vreunui coleg de corupe o persoana sau de a fi corupt.

27
A se vedea https://e-justice.europa.eu
28
A se vedea Codul de procedura penala a Italiei.
29
A se vedea https://e-justice.europa.eu.
In cee ace priveste conflictual de interese, parlamentarii germani nu sunt obligati sa-si declare
averile. O serie de dezbateri recente s-au concentrate pe extinderea si transparenta veniturilor
suplimentare obtinute de catre acestia. Noi norme in acest sens au intrat in vigoare pentru
parlamentarii ce-si desfasoara mandatul in perioada 2013-2017.
Legea germana nu prezinta nicio limita de timp care sa guverneze perioada dintre parasierea
functiei publice si intretinerea de raporturi de serviciu in domeniul privat, in legatura cu
functionarii publici.

Subsectiunea a II-a. Cadrul anticoruptie in contextu legislatiei nationale

Potrivit Codului Penal german, un functionar public comite o infractiune de coruptie in
contextual in care da sau primeste mita. Precizami insa ca legislatia in domeniul functionarilor
publici nu sustine ipoteza nfractiunilor comise de catre parlamentari sau de catre membrii
consiliilor regionale, dispozitiile aplicandu-se doar functionarilor publici, inluzand categoria
primarilor.
In contectul prevederilor in legatura cu savarsirea infractiunilor de coruptie, legislatia propune
spre incrimianare luarea de mita30 sub forma faptei functionarului public sau a oricarei persoane
insarcinate cu exercitarea unui serviciu public special care cere, accepta promisiunea sau accepta
un beneficiu pentru sine sau pentru o terta persoana pentru neindeplinirea unei indatoriri de
serviciu. In continuare, norma de incriminare pedepseste fapta judecatorului sau a a arbitrul care
cere, permite sa ii fie promis sau accepta un beneficiu pentru sine sau o terta persoana in
schimbul efectuarii sau efectuarii in viitor a un act judiciar. Norma prezinta si o ipoteza in care
savarsirea elementului material in sensul descries mai sus nu va fi pedepsita, daca benefeciarul
de are a dispus, prin acceptarea promisiunii, a fost autorizat de institutia publica in cadrul careia
ii desfasoara activitatile de serviu funtionarului pubic respective sau acesta a intocmit imediat un
raport despre beneficiul primit.31 In ipotiza functionarului public sau a oricarei persoane
insarcinate cu exercitarea unui serviciu public care a oricarei persoane insarcinate cu exercitarea
unui serviciu public care primeste, accepta promisiunea sau cere beneficii in scopul
neindeplinirii prerogativelor de serviciu, legea germana prevede sanctiunea amenzii sau
pedeapsa inchisorii de cel mult 3 ani. Savarsirea modalitatilor aceluiasi element material de catre
un judecator sau arbitru, va fi supusa cu caracter sanctionar mai aspru va fi supusa pedepsii
amenzii sau inchisorii de cel mult 5 ani. Observam astfe un caracter sanctionar mai aspru pentru
judecatorii sau membrii instantelor de arbitraj insa, in comparative cu normele de sanctionare
romanesti, luarea de mita, in Germania este mult mai bland pedepsita.
In legislatia germana, luarea de mita mai poate imbraca o forma. Luarea de mita pentru
incurajarea incalcarii indatoririlor de serviciu32 sanctioneaza fapta functionarului public sa a
persoanei insarcinate cu exercitarea unui serviciu public special care cere, permite sa ii fie
promis sau accepta un beneficiu pentru sine sau pentru o terta persoana, in schimbul faptului ca a
efectuat sau va efectua in viitor, un act public si, prin urmare, a incalcat sau va incalca
indatoririle sale de serviciu. Fapta judecatorilor sau a membrilor instantelor de arbritraj care cer,
permit sa le fie promis sau accepta un beneficiu pentru sine sau pentru o terta persoana, in
schimbul faptului ca vor efectua in viitor un act judiciar si, prin urmare, vor incalca atributiile lor

30
Codul Penal german, capitolul 30, sectiunea 331.
31
Este necesar ca pentru incidenta cazului de nepedepsire actiunea de acceptare, provenita din partea
functionarului public, sa vizeze un beneficiu necerut de acesta.
32
Codul Penal german, capitolul 30, sectiunea 332.
judiciare va constitui de asemenea infractiunea de luare de mita pentru incurajarea incalcarii
indatoririlor de seviciu. In ipoteza functionarului public sau a oricarei persoane insarcinate cu
exercitarea unui serviciu public care primeste, accepta promisiunea sau cere beneficii in scopul
incalcarii prerogativelor de serviciu legea germana prevede pedeapsa inchisorii cuprinsa intre 6
luni si 5 ani, iar in cauzuri mai putin grave, sanctiunea este pedepsita cu inchisoarea de maxim 3
ani sau amenda.Savarsirea modalitatilor aceuiasi element material de catre un judecator sau
arbitru, va fi supusa pedepsii cu inchisoarea cuprinsa intre 1 an si 10 ani, iar in cazuri mai putin
grave, sanctunea este pedeapsa cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani. De asemenea observam,astfel,
un caracter sanctionar mai aspru pentru functionarii publici, persoanelor insarcintate cu
exercitarea unui serviciu public, judecatorii sau membri instantelor de arbitraj ce executa diferite
acte, prin savarsirea modalitatilor elementului material incriminate, in scopul incalcarii
prerogativelor de serviciu. In cee ace priveste paralela cu normele de sanctionare romanesti,
luarea de mita in aceasta forma este sanctionata bland in Germania, desi se simte o oarecare
armonizare special al pedepsei ajungand si la cuantumuri ce insumeaza 10 ani de inchisoare.
In ambele cazuri, obiectul juridic al infractiunilor prevazute si pedepsite de Codul Penal german ,
in capitulul 30, senctiunile 331 si 332 este constituit de relatiile sociale privitoare la buna
desfasurare a activitatilor de serviciu, ce presupune executarea acestora cu buna credinta.
Subiectii active ai infractiunilor pot fi functionarii publici, persoanele insarcinate cu exercitarea
unui serviciu public special, membrii instantelor de arbitraj si judecatorii. Subiectul pasiv fiind
constituit de institutia in care respectivul subiect active isi desfasoara activitatea de serviciu.33
In cee ace priveste participarea penala la infractiunile amintite mai sus, aceasta este posibila sub
toate formele sale.Mentionam ca pentru a ne afla in situatia unei infractiuni de coautorat, este
necesar ca toti subiectii active sa indeplineasca acea calitate ceruta de lege.
Luarea de mita,cat si luarea de mita pentru incurajarea incalcarii indatoririlor de serviciu se pot
realiza sub imperiul a trei modalitati ale elementului material.
In prima istanta, normele de incriminare germane pedepseste fata functionarului public, a
persoanei nsarcintate cu exercitarea unui serviciu public specia, a judecatorilor sau a membrilor
instantelor de arbitra ce cer (pretend) un beneficiu pentru sine sau pentru o terta persoana pentru
ineindeplinirea unei indatoriri de serviciu sau pentru indeplinirea unui act prin incalcarea
prerogativelor de serviciu. De asemenea, textele de incriminare prevad ca elementul material mai
poate fi constituit si prin acceptarea promisiunii referitoare la un beneficiu pentru sine sau pentru
altul in scopul aratat mai sus, cat si prin actiunea subiectului active de a primi beneficiul, in
scopurile aratate mai sus.
Pentru a ne afla in prezenta infractiunilor,oricare dintre aceste sanctiuni trebuie sa aiba ca obiect
beneficii, pe care subiectul active sa le ceara, sa le accepte sau sa accepte promisiunea fata de
acestea in scopurile prezentate ai sus. Menstionam ca activitatea functionarului trebuie sa vizze
un act referitor la neindeplinirea unei atributii de serviciu sau un act indeplinit cu incalcarea
flagranta a indatoririlor de serviciu.
Urmarea imediata este reprezentata de starea de pericol create pentru relatiile sociale referitoare
la normala activitate a insitutiilor publice. Legatura de cuazalitate nu impune problem in
identificarea ei.

33
A se vedea Michal Bohlander L, The German Criminal Code, Ed. Hart, Publishing, 2008, p.67.
In raport cu latura subiectiva, infractiunea se poate savarsi doar cu intentie directa calificata prin
scop.
Codul Penal german curpinde, de asemenea, o serie de norme penale referitoare la fapta oricarei
persoane care promite sau acorda un avantaj pentru un functionar public, o persoana insarcinata
cu exercitarea unui serviciu public special sau un soldat a Fortele Armate pentru aceasta sau o
terta persoana pentru neindeplinirea unei sarcini de serviciu34 sau fapta persoana carei promite
sau acorda un beneficiu unui judecator sau unui membru al instantelor de arbitraj pentru aceasta
sau o terta persoana in schimbul faptului ca a efectuat sau va efectua in viitor un act judiciar 35,
actiuni ce vor constitui infractiunea de dare de mita.
Mentionam ca in situatia in care functionarull public sau persoana insarcinata cu exercitarea unui
serviciu public special, ce primeste un beneficiu si face un raport prompt si imediat despre acesta
sau institutia in care interprinde activitati de serviciu aproba primirea acelui beneficiu, actiunea
nu va constitui infractiune de dare de mita.36
Inraport cu sanctiunile pentru aceasta forma de dare de mita, Codul Penal german prevede ca in
prima ipoteza, persoana va fi sanctionata cu inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda,iar in
situatia in care mita este oferita unui judecator sau unui membru al instantelor arbitraj,pedeapsa
este inchisoarea de maxim 5 ani sau amenda.
Darea de mita mai poate imbarca o forma in legislatia germana, astfel, fapta persoanei care
promite sau acorda un beneficiu pentru un functionar public sau o persoana insarcinata cu
exercitarea unui serviciu pubic special sau un soldat din Fortele Armate pentru aceasta sau o terta
persoana, in schimbul faptului ca a efectuat sau va efectua in viitor un act public si , prin urmare,
a incalcat sau va incalca indarorile sale de serviciu37. Pentru acestea, sanctiunea penal ava fi, in
prima ipoteza, pedeapsa inchisorii de la 3 luni la 5 ani38, iar pentru a II-a ipoteza, sanctiunea va fi
pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 5 ani. In situatia in care normele penale din Codul Penal,
sectiunea 332 si sectiunea 334 privesc cazuri deosebit de grave, sanctiunea va fi inchisoarea de la
1 la 10 ani. In sensul legii penale,cazurile deosebit de grave sunt reprezentate de : beneficiul
major la care se refera infractiunea, sarvarsirea infractiunii in forma continuata sau faptul ca
autorul actioneaza in temei commercial sau in calitate de membru al unui grup infractional al
carui scop este luarea in mod sistematic al unor comisioane din astfel de infractiuni.39
Obiectul juridic al infractiunilor de dare de mita, atat in forma prevazuta de sectiunea 333 cat si
de sectiunea 334 este constituit de relatiile sociale a caror formare formare si dezvoltare nu ar
putea fi posibila fara asigurarea unei comportari cinstite, loiale, din partea functionarilor , a
persoanelor insarcinate cu exercitarea unui serviciu public special, a militarilor din Fortelor
Armate, a judecatorilor sau a membrilor instantelor de arbitraj, punand in pericol bunul mers al
diferitelor institutii.
Subiectul active al infractiunii poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal,
subiectului pasiv fiind reprezentat de institutia in cadrul careia, persoana ce ia mita, isi
desfasoara activitatile de serviciu.

34
Codul Penal german, capitolul 30, sectiunea,333.
35
idem
36
idem
37
Codul Penal german,capitolul 30, sectiunea 334.
38
In cazurile mai putin grave, pedeapsa este inchisoarea de maximum doi ani sau pedeapsa amenzii.
39
Codul Penal german, capitolul 30, sectiunea, 335.
In ceea ce priveste elemental material, infractiunea prevazuta in sectiunea 333 poate fi savarsita
sub 2 modatilitati ale elementului de a promite un avantaj pentru un functionar public, o
persoana insarcinata cu exercitarea unui serviciu public special, un soldat din Fortele Armate, a
judecatorilor sau a membrilor instantelor de arbitraj, punand in pericol bunul mers al diferitelor
institutii.
Subiectul active al infractiunii poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal,
subiectul pasiv fiind reprezentat de institutia in cadul careia , persoana ce ia mita, isi desfasora
activitatile de serviciu.
In cee ace priveste elementul material, infractiunea prevazuta in sectiunea 333 poate fi savarsita
sub 2 modalitati ale lementului material. In prima instanta, legea penala pedepseste fapta
persoanei de a promite un avantaj pentru un functionar public, o pesoana insarcinata cu
exercitarea unui serviciu public special, un soldat din Fortele Armate, judecator sau membru al
instantelor de arbitra pentru acesta sau o terta persoana in scopul neindeplinirii unei sarcini de
serviciu, iar in situatia secundara, prin fapta persoanei de a acorda un vantaj punui functioar
public, unei persoane insarcinate cu exercitarea unui serviciu public special sau unui soldat din
Fortele Armate in scopul aratat mai sus. Elementul material in situatia infractiunii prevazute de
sectiunea 334 poate fi savarsita sub forma a trei modalitati. Intr-o prima variant, textul de e
incrimineaza fapta persoanei care ofera un beneficiu pentru un functionar puvlic, o pesoana
insarcinata cu exercitarea unui serviciu public special, unui militar al Fortelor Armate, unui
judecator sau a unui membru al instantelor de arbitraj , pentru aceasta sau o terta persoana, in
schimbul faptului ca a efectuat sau va efectua in viitor un act public si , prin urmare, a incalcat
sau va incalca indatoririle sale de serviciu. Oferirea de beneficii impune aratarea sau prezentarea
banilor sau a altor valori din spectrul ,, beneficiilor’’. In a doua variant, legea penala pedepseste
fapta persoanei care promite diverse benefici persoanelor enuntate mai sus in scopul infractiunii ,
iar a III-a modalitate este
,,acordarea’’, incidenta acestea impunand remiterea reala a bunului,
Urmarirea imediata este crearea unei stari de pericol concretizata in crearea posibilitatii
indeplinirii incorecte a indatoririilor de serviciu prin incalcarea normelor privitoare la acestea, a
functionarului public, a persoanei insarcinate cu exercitarea unui serviciu public special, a unui
millitar din Fortele Armate, a unui judecator sau a unui membru al instantelor de arbitraj, in
legatura cu insitutia in care acesta isi desfasoara activitatea de serviciu.
In raport cu latura subiectiva, infractiunile de dare de mita si de dare de mita pentru incurajrea
incalcarii indatoririlor de serviciu se pot savarsi doar cu intentie directa calificata prin scop.
In ceea ce priveste sanctiunile pentru savarsirea infractiunilor de coruptie, observam in legislatia
germana, regimuri de sanctionarea mai blande decat in Romania.

Subsectiunea a III-a. Aspectele procesuale panale

In cee ace priveste situatia Germaniei, sistemul judiciar se prezinta pregatit din punctul acesta de
vedere, abordarile specific penru savarsirea infractiunilor de luare de mita si a celolarte
infractiuni conexe fiind in armoie cu practicile tarilor ce prezinta cea mai sporita eficienta in
acest domeniu, astfel, 8 din 16 refiuni detin unitati specializate anticoruptie in cadrul birourilor
de urmarie penala a sectiilor de politie.
Un aspect notabil necesita a fi mentionat , este faptul ca in Germania exista un mecanim ce
confera ministrului justitii dreptul de a ‘’ instrui ,, procurorii in cadrul dosarelor penale, astfel, in
raport cu acest aspect; potrivit unui studio recent, 83 % dintre judecatori si procurorii germani s-
au opus dreptului pe care ministrul justitiei il are, si 50 % dintre ei cred ca este important ca acest
aspect sa fie eliminat.40
In Germania,procesul penal se desfasoara in trei etape: urmariea penala daca exista suspiciunea
comiterii unei infractiuni, in cadrul careia sa fie clarificate aspectele referitoaer latemeinicia
suspectarii. In acest scop, se pot lua diverse mauri de cercetare, precum perchezitiile.Dupa
incheierea cercetarilor, procurorul decide daca procedura va fi suspendata din lipsa unor
suspiciuni serioase sau daca se va dispune punerea sub acuzare.
Suspendarea procedurii poate avea lor in toate etapele procedural si poate fi disupusa fie de catre
procurer, fie de catre istanta. Dintre cauze de suspendare, enumeram : absenta suspectului sau a
inculpatului pentru o durata lunga de tip sau daca din probele administrate nu rezulta suspiciunea
ca o persoana a savarsit infractiunea, astfel, nu poate fi trimisa in judecata.
Procedura poate face obiectul si unei suspendari definitive in cazul delictelor, cand culpa este
considerate minora si nu exista un interes public pentru efectuarea urmarii penale. Suspendarea
poate fi conditionata si de indeplinirea unei obligatii, de exemplu, plata unei sume de bani sau
participarea la o sesiune de formare, precum un seminar pe tema educatiei rutiere.
In situatia in care actul de justitie, in speta, urmarirea penala se desfasoara fara problem fiind
stranse rapid probe, se poate apela la o procedura acceleratta, astfel, va fi organizata foarte
repede o prima sedinta de judecata.
2. In cadrul procedurii intermediare, instant analizeaza actul de acuzare si decide scoaterea de
sub urmarire penala sau continuarea procedurii. In cazul in care istanta in baza probelor
existente, considera ca este probabila o condamnare, va initia faza de judecata.
3. In cadrul fazei de judecata, instant pregateste si conduce sedinta principala, acuzatia fiind
analizata in cadrul unei audieri orale, pe baza probelor existente (martori, inscrisuri etc.).
In legatura cu arestarea preventive mentionam ca acesta masura poate fi prelungita pentru toata
durata cercetarilor penale poate depasi 6 luni in anumite condisti specific care trebuie analizate
din oficiu de catre procurer si de catre instanta judecatoreasca ( de exemplu, cercetarea penala
este extrem de dificila, neobisnuit de complexa sau existent alte motive importante).

Sectiunea a III-a. Franta

Subsectiunea I. Aspecte generale privind coruptia
Legislatia nationala franceza acopera o gama larga de aspecte legate de combaterea coruptiei,
desi nu exista o strategie spcifica de combatere a coruptiei la nivel national. Problemele legate de
coruptie au fost mai importante in ultimii ani. Astfel, in alegerile prezidentiale, a fost infiintat
Comitetul Jospin pentru a aborda ceea ce a fost descries ca o ‘’ criza de incredere’’, Comitetul
Jospin a recomandat o serie de masuri, printre care : limitarea imunitatii prezidentiale,
consolidarea normelor privind finantarea partidelor politicie si a campaniillor electorale,
restrictionara detinerii de functii multiplre la politiciieni, si in curs de dezvoltare o strategie

40
A se vedea Daniel Dormoy, La corruption et le droit international, collectif sous la direction, Ed.
Bruylant,2010,p.127
pentru a preveni conflictelle de interese. Pornind de la aceste recomandari, o serie de propuneri
legislative au fost depuse in 2013. Guvernul a propus, de asemenea, o reforma judiciara
cuprinzatoare, inclusive a serviciul de urmarire penala, dar discutia a fost suspendata la mijlocul
anului 2013.41
Evaluarea Frantei de catre Transparency International, in cee ace priveste Sistemul National de
Integritate, conchide ca: ,, in general, autoritatile menite sa aplice legea sunt bine pregatite, iar
nivelul de integritate este destul de mare. Exista, totusi, cazuri isolate de coruptie care implica
ofiteri de politie de grad inalt. Eforturille de a centraliza cunostintele si coordona actiunile
impotriva coruptiei a condus la crearea Brigazii Centrale pentru Lupta Impotriva Coruptiei
(BCLC) in 2004. Personalul sau include oameni din cadrul politiei nationale si jandarmeriei,
precum si de la Ministerului Economiei. Acest luctu faciliteaza schimbul de experienta si
cunostintele tehnice si faciliteaza accesarea bazelor de date ale diferitelor autoritati. Cercetarile
sugereaza ca unele regiuni se confrunta cu provocari specifiece in ceea ce priveste coruptia si
crima organizata, si eforturile depuse de autoritatile locale au castigat sprijinul ministrului
justitiei.’’42
In ultimii ani s-au intalnit cazuri de coruptie de la nivel inalt, investigatii si urmariri penale in
cazul sesizarilor de practice corupte, de finantari ilegale a partidelor si de favoritism. Existenta
unor astfel de anchete este un semn a eforturile pentru a sesiza si urmari in justitie cazuri de
coruptie, chiar si atunci cand sunt implicate factori de decizie la nivel inalt. Acest lucru se
datoreaza, cel putin partial, intiativelor precum BCLC, precum si sistemului francez de
judecatori de investigatie indepdendenti. In plus, exista mecanisme si a sistemului judiciar pentru
a acoperi cazurile de coruptie.43
In cee ace priveste conflictual de interese, ,, in 2010 si 2011, in rapoartele sale anuale, SCPC a
analizat toate aspectele legate de conflictele de interese, si a concluzionat ca posibilitatea de a
detine mai multe mandate este unul dintre principalii factori care conduc la coruptie. In 2012,
Comitetul Jospin a subliniat necesitatea de a aborda conflictele de interese mai viguros printr-o
strategie globala. In prezent, intre 70-80% din functionarii parlamentari alesi detin cel putin o
alta functie, o practica in conformitate cu legislatia franceza.
Este o infractiune pentru functionarii publici- inclusive functionarii publici alesi, atat la nivel
central cat si local- de a avea orice interes illegal intr-o activitate pe care o administreaza sau
supravegheaza. Potrivit datelor SCPC, in 2009, inculpatii au fost gasiti vinovati in 42 de cazuri;
in timp ce in 2010, cel putin 28 (datele au fost doar partial disponibile la momentul raportului
SCPC). Pe baza datelor partial disponibile din 2010, 13 recomandari au condus la o pedeapsa cu
inchisoarea cu suspendarea si noua la amenzi de 2 167-5 400 EUR. Practicile ‘’ usii turnante ,,
sunt incriminate intr-o anumita masura, caci functionarii publici trebuie sa respecte o perioada
de trei ani de retragere, perioada in care nu se pot alatura unei companii private cu care au
incheiat contracte sau care a fost supravegheata de ei in timp ce erau in functia publica.
Condamnari pe astfel de acuzaii sunt rare; conform SCPC, a existat un singur caz in 2009. Franta
a incriminate, de asemenea, ‘’ imbogatirea ilicita’’, in anumite circumstante : acest lucru
inseamna, acumularea de avere sau de sustinerea unui stil de viata fara a fi in masura sa justifice
originile sale, si , in acelasi timp, fiin in relatii obisnuite cu o persoana care comite infractiuni
grave. Aceasta infractiune se pedepseste cu trei ani de inchisoare si o amenda de 75 000 de euro.

41
Raportul UE privind combaterea coruptiei in Franta
42
Idem.
43
idem
Incepand din 1988, au fost depuse 12 de cazuri de imbogatire ilicita a procurorului, si toate au
fost repinse.
Sistemul declaratiilor de interese si avere a suferit o serie de reforme majore si este intr-o
continua ascensiue. Franta are un sistem de declarare a averilor care acopera, printre altele,
candidatii la functia de Presedinte al Republicii, membrii ai guvernului, Senatul si Adunarea
Nationala, membrii Frantei in Parlamentul European, presedinti de consilii regionale, presedinti
de consilii regionale, presedinti de consilii generale, alti functionare publici ai autoritatile locale,
in special cei cu un stat special, si , mai recent, sefi de intereprinderi publici. In conformitate cu
noua legislatie, oficialii alesti trebuie sa prezinte ambele declaratii. Cu toate acestea, aceste
declaratii nu include date despre averile detinute de membrii familiei sau ai propriei gospodarii.
O reforma introdusa in 2011, a facut infractiune din prezentarea declaratiilor false de avere. In
ultimul sau raport de activitate, Comisia de Transparenta Financiara in Politica (CTFVP) a
solicitat consolidarea competentelor de investigare, de exemplu prin impunerea de sanctiuni
financiare pentru refuzul de a divulga rapid registrele fiscale. In conformitate cu Legea 2013
privind transparenta in viata publica, CTFVP a fost inlocuit de un organim independent
responsabil pentru monitorizarea declaratiilor de avere.’’44
In raport cu finantarea partidelor politice, ,,Franta are un sistem politic public- privat mix.
Regulile privind finantarea partidului si a campaniei electorae au fost puse in aplicare in 1988, si
au fost ulterior modificate in 1990 si 1995, partial ca raspuns la o serie de cazuri in cee ace
priveste finantarea campaniilor electorale care au aparut la momentul respective. Dupa cum a
subliniat GRECO, aceasta legislatie stabileste cinci princii de basa : in primul rand, ca detinatorii
de anumite posturi sau alesi in functii trebuie sa depuna o declarative a averii lor, o limita
superioara de donatii catre candidati si partide, in al patrulea rand, participarea financiara de
catre stat, prin finantarea partidelor si rambursarea cheltuielilor de campanie, care fac obiectul
supravegherii de contabilitate, si in cele din urma, santionarea incalcarilor. Controlul finantarii
partidelor revine Comisiei Nationale a Conturilor de Campanie si Finantarea Politice (CNCCFP).
Cadrul juridic actual privind alegerile si transparenta financiara in politica a fost introdus in
2011, in urma unor recomandari GRECO. Procedurile care reglementeaza finantarea campaniilor
electorale au fost simplificate, iar noua legislatie a adaugat si alegerile senatoriale la domeniul de
aplicare a normelor. Noul cadru juridic a clarificat rolul contabiilor responsabili pentru conturile
de campanie electorala, precum si data depunerii conturilor de campanie electorala. De asemenea
. CNCCFP a primit puterea, sub supravegherea unui judecator, de a reduce rambursarea de stat a
unui candidat in cazul unor nereguli sub pragul de anulare a intregului cont al campaniei
electorale. Recent legislatia adoptata a redus in plus limita maxima pentru donatii personale catre
parti la 7 500 de euro (pentru toate partile combinate) pe an. CNCCFP vor primi in fiecare an o
lista a persoanelor care au donat mai mult de 3 000 de euro pentru un partid politic.
Cadrul juridic actual inca pare insufficient in anumite puncta.Raportul pe 2011 de conformitate
GRECO a subliniat necesitatea de a aborda recomandarile cu privire la activitatile partilor terte,
transparenta informatiilor financiare a partidelor in campaniile electorale, rolul agentilor de
partid si normele care reglemnteaza subscriptiile membrilor de partid si a reprezentatilor alesi.
Autortiatile francize au recunoscut ca capacitatea CNCCFP de a supraveghea in mod eficient
finantarea partidelor s ia campaniei electorale nu este suficienta. De asemenea, raportul de
conformitate GRECO din 2011 a concluzionat ca CNCCFP a avut putine resure juridice si acces
limitat la documentati privind conturile partidelor. Potrivit GRECO, CNCCFP ‘’ nu revizuieste

44
Raportul UE privind combaterea coruptiei in Franta.
cheltuielile partidelor, nu poate cere prezentarea unor documente si nu are autoritatea de a
verifica documentele justificative sau efectura verificari la fata locului, si nu poate apela la
asistenta serviciilor de ancheta judiciara, in cazul in care are indoieli serioase. Doi ani mai tarziu,
in 2013, GRECO a remarcat inca o data dezamagirea ca recomandarile sale nu au fost puse in
aplicare. In contextual transparentei finantarii politice, a constat ca in timp ce o serie de
amendamente legislative planificate s-au materializat in cele din urma, Franta nu a remedia
punctele slabe amintite anterior de GRECO, si nici nu a facut un progress real din 2011. Aceasta
declarative se aplica si la consolidarea supravegherii de catre CNCCFP.’’45
Franta a implementat o reforma legislatica de anvegura in anul 2007, in urma recomandarilor din
partea GRECO si OECD. Aceasta a inclus o noua lege anticoruptie compusa in cea mai mare
parte din dispozitiile penale, introducand sapte infractiuni noi legate de corutpie, a extins
domeniul de aplicare al infractiunilor anterioare, in special de trafic de influenta si de infractiuni
legate de membrii sistemului judiciar. De asemenea, a autorizat utilizarea tehnicilor speciale de
investigare in cercetarea infractiunilor de coruptie. Salutand reformele, OECD, GRECO si ONU
au recomandat modificari suplimentare, inclusive extinderea domeniului de aplicare de trafic de
influenta, in legatura cu functionarii publici straini si membrii adunarilor publice straine, precum
si extinderea perioadelor prescrise pentru luare de mita si trafic de influenta si reconsiderea
normelor privind jurisdictia. Mai multe reforme legislative recente marcheaza o noua abordare,
acestea includ legi recent adoptate privind conflictele de interese, precum si dispozitiile ce s-au
votat in noimebrie 2013 pentru combaterea criminalitatii financiare intr-un mod mult mai
concentrat.46

Subsectiunea a II-a. Cadrul anticoruptie in contextual legislatiei nationale

Codul Penall francez prevede o serie de norme de incriminare a infractiunilor din arealul
coruptiei, cum ar fi: luarea de mita,darea de mira, traficul de influenta sau cumpararea de
influenta, astfel:
Luarea de mita , este prevazuta in Codul Penal francez ca fiind fapta persoanei care detine o
functie de autoritate publica, insarcinata cu o misiune de serviciu public, sau investita cu un
mandate de alegeri publice, sa solicite sau sa primeasca, farad ret, in orice moment, direct sau
indirect, oferte, promisiuni, daruri, cadouri, sau avantaje oarecare pentru ea insasi sau pentru
altul in scopul de a indeplini sau pentru o viitoare indeplinire, pentru a se abtine sau pentru o
viitoare abtinere de la indeplinirea unui act dce intra in atributiile sale de serviciu, de misiunea
sau mandatul sau pentru a abuza sau sa abuzeze in viitor de influenta sa reala sau presupusa in
vederea obtinerii de favoruri , distinctii, posturi/slujbe, beneficii sau orice ate decizii favorabile
in raport cu respective institutie.47
Obiectul juridic al acestei infractiuni il reprezinta buna desfasurare a activitatilor de serviciu, ce
presupun indeplinirea prerogativelor de catre functionarii ce activeaza in cadrul institutiilor,
persoanelor insarcintate cu o misiune de serviu public sau investite printr-un mandate de alegeri
publice, cu buna credinta.48

45
Raportul UE privind combaterea corutpiei in Franta.
46
Idem.
47
Art. Art432-1 1 din Codul Penal francez.

48
A se vedea J.Pradel, Droit penal compare, Ed. Dalloz, 2008, p.230.
Subiectul active al aestei infractiuni poate fi un functionar public, o persoana insarcinata cu o
misiune de serviciu public sau o persoana investita in functie printr-un mandate de alegeri.
Subiectul pasiv este constituit de insitutia in cadrul careia isi desfasoara prerogatiele de servciu
functionarul public, persoana insarcinata cu misiunea publica sau perosna investita in functie
printr-un mandate de alegeri.
In legatura cu participarea penala,aceasta este posibila sau toate formele sale,insa, precizam ca
pentru retinerea statii de coauturat este necasr ca toti subiectii active ai infractiunii sa fie
constituiti in conditiile normei de incriminare.
In ceasta situatie,elementul matieral al infractiunii cunoaste doua modalitati. In prima istanta,
norma de incriminare pedepseste fapta persoanei care detine o functie de autoritate publica,
insarcinata cu o misiune de serviciu public, sau investita cu un mandate de alegeri publice, sa
solicite fara drept, ca orice moment, direct sau indirect, oferte, peromisiuni, daruri, cadouri sau
avantaje oarecum pentru ca insasi pentru altul in scopull de a indeplini sau pentru o viitoare
indeplinire, pentru a se abtine sau pentru o viitoare abtinere de la indeplinirea unui act ce intra in
atributiile sale de serviciu,de msiunea sau mandatul sau pentru a abuza sau sa abuzeze in viitor
de influenta sa reala sau presupusa in vederea obtinerii de favoruri,distinctii, posturi/slujbe,
beneficii sau orice alte decizii favorabile in raport cu respective institutie. In aceasta situatie,
actiunea de solicitare trebuie inainta verbal sau scris, intiativa comiterii infractiunii prevenind de
la faptuitor. Nu are importanta daca s-a dat curs sau nu solicitarii, infractiunea fiind consumata in
momentul savarsirii modalitatii elementului material. In cel de-al II-lea caz, legea penala
pedepseste fapta persoanei care primeste fara drept, in orice moment, direct sau indirect, oferte,
promisiuni, daruri , cadouri, sau avantajje oarecare pentru ea insasi sau pentru altull in scopurile
prezentate mai sus. In acest caz, initiative infractionala apartine mituitorului si nu poate fi avuta
in vederea fara un act efectiv de remiteri a posibilelor obiecte ale infractiuntii.
Legatura de cauzalitate nu prezinta problem in identificarea ei , aceasta reiesind din
materialitatea infractiunii. Urmarea imediata este constituita de crearea starii de pericol in raport
cu relatiile sociale referitoare la normala activitate a respective institutii.
In ceea ce priveste latura subiectiva, precizam ca forma de vinovatie cu care se poate savarsi
aceasta infractiune este intentia diecta calificata prin scop.
Pedeapsa cu care se sanctioneaza luarea de mita, in Franta este pedeapsa amenzii ce poate ajunge
la dublul produsului obtinut prin infractiune sau pedeapsa inchisorii de masim 10 ani.
Infractiunea de darea de mita este prevazuta si pedepsita de Codul Penal francez in art. Art. 433-
1, fiind fapta persoanei care propune sau da fara drept, in orice moment, direct sau indirect
ofertee, promisiuni, daruri , cadouri sau avantaje de orice fel unei persoane care detine o functie
de autoritate publica, insarcinata cu o misiune de serviciu public sau investita cu un mandate
electoral public, pentru ea insasi sau pentru altul in scopul de a indeplini sau a se abtine sa
indeplineasca un act care tine de functia sa, misiunea sa sau de mandatull sau, sau faciliteaza prin
functia sa, misiunea sau mandatul sau pentru ca aceasa sa abuzeze de influenta sa reala sau
presupusa in vederea obtinerii de la o autoritate sau de la adminisrtatie publica distintii, locuri de
munca sau orice decizie favorabila.49

49
A se vedea Michele- Laure Rassat, Droit penal special- Infractions du Code penal, edition 7, Ed. Precis, 2014,
p.570.
In raport cu obiectul juridic al infractiunii, aceste este constituit de relatiile sociale privitoare la
buna desfasurare a raporturilor de servciu intreprinse de functionarii publici in cadrul institutiilor
publice la care norma de incriminare face referire.
Subiectul active al acestei infractiuni poate fi orice persoana care are capacitatea de raspundere
penala. Subiectul pasiv este constituit de institutia publica in cadrul careia, functionarul public
sau orice dintre persoanele la care face referire norm de incriminare, isi desfasoara activitatea de
serviciu.
Inceea ce priveste participarea penala,aceasta ste posibila sub formele sale, indiferent ca vorbim
de atragerea situatiei de coautorat, instigare sau de complicitate.
In raport cu elemenetul material , acesta poate fi savarsit sub doua modalitati. In prima istanta,
norma de drept penal incrimineaza fapta persoanei care propune fara drept, in orice moment,
direct sau indirect oferte, promisiuni, daruri , cadouri sau avantaje de orice fel unei persoane
care detine o functie de autoritate publica, insarcinata cu o misiune de serviciu ublic sau investita
cu un mandate electoral public, pentru ea insasi pentru altul in scopul de a indeplini sau a se
abtine sa indeplineasca un act care tine de functia sa, de misiunea sa sau de mandatul sau, sau
faciliteaza prin functia sa,misiunea sau mandatul sau pentru ca aceasta sa abuzeze de influenta sa
reala sau presupusa in vederea obtinerii de la o autoritate sau de la administratie publica
distinctii, locuri de munca sau orice decizie favorabila. In cea de-a doua ipoteza,norma de drept
penal incrimineaza fapta persoanei cara da, fara drept, in orice moment, direct sau indirect oferte,
promisiuni , daruri, cadouri sau avantaje de orice fel unei persoane care detine o functie de
autoritate publica, insarcinata o misiune de serviciu public sau investita cu un mandate electoral
public, pentru ea insasi sau pentru altul in scopurile prezentate mai sus.50
Mentionam ca actiunea de propunere trebuie sa prezinta o oferta certa si concreta in raport cu
bunurile si activitatea viitoare, intreprinsa de functionarul public in raport cu institutia in cadrul
careia isi desfasoara activitatile de serviciu.
Fapta de ,, a da’’ , presupune remiterea efectiva a bunului in sensul comiterii infractiunii, catre
functionarul public.
Urmarea imediata este constituita de starea de pericol create in raport cu bunul mers al institutiei
publice in cadrul careia isi desfasoara activitatea persoana care destine o functie de autoritate
publica, insarcinata cu o misiune de serviciu public sau persoana investita cu un mandate
electoral public, activitate ce trebuie a fi guvernata de principia precum : echitatea si buna
credinta. Legatura de cauzalitate trebuie sa existe.
Forma de vinovatie sub care se poate savarsi aceasta infractiune este intentia directa calificata
prin scop.
Pedeapsa prevazuta de Codul Penal pentru savarsirea acestei infractiuni este inchisoarea de pana
la 10 ani. Observam un caracter sanctionator, in cadrul acestei norme de incriminare, mai aspru
decat cel pe care-l prevede Codul Penal roman pentru savarsirea infractiunii de dare de mita, ce
poate constituit un termen maxim de 7 ani de inchisoare.51

50
A se vedea Michele- Laure Rassat, Droit penal special- Infractions du Code penal, edition 7, Ed. Precis, 2014,
p.571.

51
A se vedea Michele- Laure Rassat, Droit penal special- Infractions du Code penal, edition 7, Ed. Precis, 2014,
p.580.
Infractiunea de trafic de influenta52 este prevazuta in Codul Penal francez ca fiind fapta
persoanei care solicita sau primeste, in orice moment, direct sau indirect, oferte sau promisiuni,
daruri, cadouri sau avantaje de orice fel, pentru el insusi sau pentru altcineva, pentru a abuza de
influenta sa reala sau presupusa in vederea obtinerii de la autoritate sau administratia publica
distinctii , slujbe, avantaje sau orice allte decizii favorabile.
Obiectul juridic al acestei infractiuni este reprezentata de relatiile sociale privitoare la buna
desfasurare a activitatilor institutiilor publice sau a diferitelor autoritatilor.
Subiectul active al acestei infractiuni poate fi orice persoana care are o reala influenta sau doar
asa sa se creada ca dispune de aceasta in scopul de a obtine de la autoritate sau o unitate
adminitrativ-publica distinctiim slujbe, avantaje sau orice alte deciziii favorabile.
Subiectul pasiv este institutia pentru care se urmareste eventuala traficare a influentei.
In legatura cu elementu material, acesta poate fi savarsit prin doua actiuni. In prima istanta legea
penala pedepseste fapta persoanei ce solicita in orice moment, direct sau indirect, oferte sau
promisiuni, daruri, cadouri sau avantaje de orice fel, pentru el insusi sau pentru altcineva, pentru
a abuza de influenta sa reala sau presupusa in vederea obtinerii de la o autoritate sau admnistratia
publica distinctii, slujbe sau avantaje sau orice alte decizii favorabile.
Subiectul pasiv este institutia pentru care se urmareste eventuala traficare a influentei.
In legatura cu elementul material, acesta poate fi savarsit prin doua actiuni. In prima istanta legea
penala pedepseste fapta persoanei ce sollicita in orice moment, direct sau indirect, oferte sau
promisiuni, daruri , cadouri sau avantaje de orice fel, pentru el insusi sau pentru altcineva, pentru
a abuza de influenta sa reala sau presupusa in vederea obtinerii de la o autoritate sau
administratia publica distinctii, slujbe, avantaje sau orice alte decizii favorabile.Modalitatea
solicitarii necesita o actiune de pretindere, inaintata de subiectul active, in legatua cu orice
avantaje sau cadouri. In a doua ipoetza, infractiunea se poate realiza prin primirea de cadouri sau
avantaje in orice moment, direct sau indirect, oferte sau promisiuni, daruri, cadouri sau avantaje
de orice fel, pentru el insusi sau pentru altcineva in scopurile aratate mai sus. Mentionam ca
pentru comiterea infractiunii sub modalitatea primirii ca element material, este necesara
remiterea bunului sa a oricarui altui avantaj.
Urmarea imediata consta in starea de pericol create pentru bunl mers al institutiei publice sau a
autoritatii, legatura de cauzalitate nu impune problem in identificarea ei. In subsidiar urmarea
impediata poate consta in lezarea imaginii functionarilor publlici sau a persoanelor ce activeaza
in cadrul autoritatilor la care face referire art.433-2.
Forma de vinovatie cu care se poate savarsi aceasta infractiune este intentia directa calificata prin
scop.
In raport cu regimul sanctionar, infractiunea se pedepseste cu inchisoarea de pana la 5 ani. In
raport cu aceasta infractiune, sanctiunea din Romania este mai aspra, ajunganda si la 7 ani de
inchisoare.
Infractiunea de cumparare de influenta53 este prevazuta in Codul Penal francez ca fiind fapta
persoanei care ofera in orice moment, direct sau indirect, promisiuni, daruri, cadouri sau avantaje
de orice fel, pentru el insusi sau pentru alcineva, pentru a abuza de influenta sa reaa sau
presupusa in vederea obtinerii de la autoritatea sau administratia publica distinctii, slujbe,
52
Art. 433-2 din Codul Penal francez.
53
Codul penal francez
avantaje sau orice alte decizii favorabile sau cedeaza propunerii, in raport cu acestea, inaintata de
persoana ce are influenta sau pretinde ca are influenta in scopul prezentat anterior.
Obiectul juridic al aceste infractiuni este constituit de relatiile socialle referitoare la activitatea
autoritatillor institutiilor publice.
Subiectul active al acestei infraciuni poate fi orice persoana ce are capacitatea de a raspunde
penal. Participatia penala este posibila sub toate formele : coautorat, instigare sau complicitate.
Precizam ca subiectul pasiv este constituit de autoritate sau institutia publica in cadrul careia isi
desfasoara activitatile de serviceu functionarul a carui influentare se urmareste, in scopul
infractiunii.
Elementul material cunoaste doua modalitati. In prima situatie, legea penaa pedepseste oferirea
in orice moment, direct sau indirect, de promisiuni , daruri , cadouri sau avantaje de orice fel,
pentru el insusi sau pentru altcineva, pentru a abuza de influenta sa reala sau presupupa in
vederea obtinerii de la autoritate sau administratia publica distinctii, slujbe, avantaje sau orice
alte decizii favorabile. In a doua ipoteza, legea penala incrimineaza fapta persoanei de a ceda in
fata propunerilor inaintate de catre traficantul de influenta, in scopul prezentat mai sus.
Urmarea imediata fiind producerea unei stari de pericoll in legatura cu bunul mers al activitatii
unei autoritati sau a unei institutii publice, legatura de cauzalitate nu impune probleme in
stabilirea ei.
Infractiunea poate fi savarsita doar sub forma intentiei directe calificate prin scop.
In raport cu regimul sanctionar, legislatia franceza prevede pentru savarsirea acestei infractiuni
pedeapsa inchisorii de pana la 5 ani. Mentionam ca in legatura cu savarsirea infractiunilor dare
de mita, luare de mita, trafic de influenta si cumparare de infuenta, autorul sau compliceele va
beneficia de un regim sanctionar mai usor (limietele se vor reduce la jumatate ) in situati a in
care acesta a avertizat autoritatea administrative sau judiciara, a permis impiedicarea procedurii
rezultatului sau a identificat, daca a fost cazul, alti autori sau complici.
Subsectiunea a III-a. Aspecte precesual penale
Serviciul Central de Prevenire a Coruptiei (SCPC), infatisat in 1993, analizeaza datellle privind
coruptia in Franta si coordoneaza politicile de prevenire. Atasat Ministrului Justitiei si condus de
un an magistrate, serviciul prezinta situatia atuala cu privire la coruptie, scoate in evidenta
anumite aspecte, si ofera recomandari intr-un raport annual de activitate. In ciuda eforturilor
SCPC, datele privind amploarea retelelor si incidentelor de courptie nu sunt colectate in mod
sistematic. In plus, multe institutii nu au structure disponibile pentru detectarea corputiei. De-a
lungul anilor au existat mai multe planuri de revizuire si de extindere a competentelor sale.
SCPC observa ca puterile sae nu mai sunt adecvate pentru a aborda necesitatea curenta de
prevenire a coruptiei, publice sau private, nationale sau international. Raportul UNAC privind
Franta a recomandat exploarea posibilitatii ca cetatenii sa poata depune rapoarte anonime al
SCPC pe suspiciuni de coruptie, precum sis a permita persoanelor fizice si juridice de a consulta
SCPC sau servicii similar , in caz de suspiciuni. Precizam ca SCPC nu poate investiga acuzatiile
sau remedia leziuni care l-au afectat pe cel ce raporteaza.54
In Franta, precosul penal cunoaste trei etape:

54
Codu Penal francez.
 - Ancheta; poate fi condusa de care polities au jandarmerie, avand drept scop constatarea
comiterii unei infractiuni, colectarea probelor si cautarea faptuitorului. Anceta este
condusa sub controlul procurorului Republicii, desfasurandu-se in mos sistematic atunci
cand actiunile au fost demarcate de catre Ministerul Public.
- Instructia penala; cercetarea condusa de catre judecatorul de instructive are ca obiectiv
colectarea de probe privind comiterea unei infractiuni si cautarea faptuitorului, stabilind
daca exista suficiente elemente incriminatoare pentru a trimite faptuitorului inaintea
instantei de judecata. Aceasta ancheta pregateste cauza in vederea judecatii.Ancheta de
instructive este secreta, dar persoanele care se constituie ca parti la process au acces la
dosar si pot foruma cereri in anumite conditii.
- Judecata; se desfasoara cu respectare principiilor processual penale garantate ale
contradictorialitatii, publicitatii si oralitatii. In final, judecatoru va pronunta o hotarare ce
va putea face obiectul unei eventuale cai de atac.55

De asemenea, exista pentru niveluri de juridictie, dupa cum urmeaza :

- Tribunalull de politie ( Le tribunal de police); completul este format dintr-un judecator
unic si solutioneaza, in principal, contraventiile din categoria a V-ai. Apelul se judeca in
fata Curtii de apel correctional (Chambre des appels correctionnels)
- Instanta judecatoreasca de proximitate (Juridiction de proximite); completul este unic si
solutioneaza contraventiile din categoria a IV-a.56
- Tribunalul correctional (Tribunal correctionnel); completul este format din trei judecatori
ce solutioneaza delicte. Actiunie in istanta pot fi introduse fie la tribunalul in jurisdictia
caruia s-a comis infractiunea, fie la tribunalul in jurisdictia caruia domiciliaza persoana
sau una dintre persoanele care fac obiectul actiunii, fie in fata tribunalului in a carui
jurisdictie a fost arestata persoana urmarita. Apelul se va judeca in fata Curtii de apel, in
cadrul Camerei de apel correctional.57
- Curtea cu jurati; instant compententa care judeca infractiuni savarsite de persoane
majore,care nu intra in sfera de competenta a unei istante specializate, fiind alcatuita din
trei magistrate profesionisti si noua jurati alesi prin tragere la sorti din randu cetatenilor
francezi.

Precizam ca in situatia comiterii unei infractiui de drept comun, autorul sau participantii pot fi
retinuti pe o durata de 24 de ore ce poate fi prelungita o singura data cu inca 24 de ore de catre
procuroul Republicii in cadrul anchetei judiciare sau de catre judecatorul de instructive in cadrul
instructiei.58 Exista totusi sisteme de retinere derogatorii. In caz de delincventa sau criminalitate
organizata, trafic de droguri sau terorism, durata retinerii este mai lunga. Pe de alta parte, in
cazul minorilor, conditiile de retinere a persoanelor si posibilitatilor de prelungire a acestei
masuri sunt , in general, reglementarea cu o mai mare strictete.

55
A se vedea portarul https://e-justice.europa.eu.
56
Idem.
57
Idem.
58
A se vedea Codul de procedura penala al Frantei.
Nerespectare perioadei de retinere poate determina anularea masurii si a oricaror acte ulterioare
pentru care retinerea constituie supoerul necesar.59

59
A se vedea portalul https://e-justice.europa.eu