Impactul tehnologiilor informației asupra guvernării digitale

Mihai Simona-Nicoleta
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași, România

Abstract
Tehnologia informației s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani și de aceea s-au deschis ferestre noi
în ceea ce privește operațiunile organizaționale și abilitatea de a încorpora sectoarele publice, private și
non-profit pentru a oferi servicii de calitate. Referatul prezintă ce este guvernarea digitală, avantajele și
dezavantajele utilizării tehnologiilor în guvernare și câteva trenduri pentru anii viitori.

Keywords
Digital governance, IT, tehnologia informației, e-governance

1. Introducere

Guvernarea digitală este formată din procesele de guvernare în care tehnologia informației are
un rol important. Scopul utilizării tehnologiilor în guvernare este acela de eficientiza activitatea
administrației și de a crește calitatea serviciilor publice.
Guvernarea digitală este una din componentele evaluate de către studii pentru a analiza gradul
de digitalizare a unei țări. Printre cele mai importante studii se află cel al ONU, cel realizat de către Comisia
Europeană și studiul IMD World. Țara noastră se situează printre ultimele țări în clasamentele studiilor
internaționale. Țările care se situează în top au implementat diferite proiecte pentru a se dezvolta
tehnologic, cum ar fi:
 Semnătura digitală
 Sisteme de identificare
 Aplicații de self-service din aria serviciilor financiare, medicale, sociale
 Educație în utilizarea tehnologiilor digitale.

Figura nr 1. Clasament IMD World, 2018

 2. Discuții

Impactul noilor tehnologii asupra accesului la informații și a furnizării serviciilor guvernamentale

a fost întotdeauna în centrul atenției. Fiecare inovație tehnologică – de la telegraf și până la tehnologiile
de astăzi – a declanșat speculații despre impactul său social și politic pe termen lung.
În general, Internetul, oferă multe beneficii guvernelor și organizațiilor non-profit. Informațiile
sunt difuzate rapid și ușor către clienți. Managementul are posibilitatea de a pune la dispoziția oamenilor
informații ce pot fi accesate rapid.
Printre cele mai răspândite tehnologii utilizate în guvernare se află:
 posibilitatea solicitării de documente online
 depunerea de documente online către administrațiile publice, fără a mai fi necesară deplasarea
la ghișee
 plata online a taxelor(impozite, amenzi)
 semnalarea unor probleme de pe orice dispozitiv mobil smart
 integrarea proceselor informatice și accesarea unei baze de date comune.
Tehnologia informației oferă instrumente pentru prelucrarea mai rapidă și mai eficientă a datelor
în cadrul administrațiilor publice. Serviciile publice eficiente pot duce la economii semnificative de costuri
sau la dezvoltarea unor noi tipuri de servicii cu același cost. În anul 2012, Comisia Europeană a estimat că
guvernarea electronică, prin comunicarea online dintre cetățeni și guverne, ar putea reduce costurile din
administrațiile publice cu 15-20%[1].
Oportunitatea de a reduce sarcinile administrative este una din avantajele guvernării digitale.
Sarcinile administrative reprezintă efortul pe care cetățenii și întreprinderile trebuie să îl depună pentru
a îndeplini cerințele de informare și înregistrare stabilite prin regulamentul guvernamental. De exemplu,
plata impozitelor sau solicitarea unor infomații necesare de la administrațiile publice devin mai ușor de
realizat atunci când informațiile sunt publicate on-line, instrumentele și procesele informatice sunt
integrate și informațiile sunt orientate către cetățeni și întreprinderi.
Pentru reducerea sarcinilor administrative, în general sunt luate în considerare următoarele două
strategii:
 Înregistrarea datelor doar o singură dată: întreprinderile și cetățenii trebuie să furnizeze
informațiile comune doar o singură dată. Informațiile furnizate anterior sunt reutilizate pentru
alte cereri. De exemplu, atunci când un cetățean cere un permis de conducere, el va completa o
cerere în care va completa adresa sa. Aceasta va putea fi reutilizată atunci când el dorește altceva
de la administrațiile publice, cum ar fi asistență socială. Totuși, Comisia Europeană estimează că
doar în 48% din cazuri administrațiile publice reutilizează datele pe care deja le deține.
 Abordarea ”întreaga guvernare”: diferitele administrații publice lucrează împreună pentru a oferi
răspunsuri complete în gestionarea programelor și furnizarea serviciilor. De exemplu, cineva care
dorește să își deschidă o afacere trebuie să contacteze o serie de administrații publice pentru a
obține actele și permisiunile necesare. O abordare a ”întregului guvern” ar viza simplificarea
acestor procese pentru cetățeni prin coordonarea nevoilor autorităților publice implicate,
reducerea duplicării și integrarea serviciilor IT.
Guvernarea digitală oferă avantaje prin creșterea transparenței informațiilor. Guvernele care pun
la dipoziția cetățenilor cantități mari de date online, le oferă posibilitatea analizării acestor date pentru a
se asigura că acțiunile guvernamentale sunt bine aliniate la obiectivele societății. Serviciile de guvernare
digitală sunt considerate uneori o modalitate de reducere a corupției prin eliminarea intermediarilor
dintre cetățeni și serviciile oferite de administrațiile publice[2].
Cu toate că guvernarea digitală oferă toate aceste avantaje, aceasta are și dezavantaje. Primul
dezavantaj major al digitalizării guvernării îl reprezintă excluderea persoanelor din societate care nu au
acces la internet din cauza sărăciei, a handicapurilor fizice, vârstei, alfabetizării digitale limitate etc.
Menținerea canalelor alternative de comunicare, cum ar fi birourile sau telefonia, reprezintă soluția
împotriva excluziunii sociale.
Un alt dezavantaj îl reprezintă faptul că guvernele sunt nevoite să sprijine formarea
competențelor digitale a cetățenilor pentru a se asigura că toți pot utiliza serviciile de guvernare
electronică. Funcționarii publici pot avea nevoie de formare suplimentară și de timp pentru a învăța noi
abilități, astfel încât să se poată adapta pentru a sprjini serviciul electronic.
Confidențialitatea cetățenilor poate fi compromisă deoarece guvernele colectează și partajează
datele. Aceste date personale sunt stocate de către guvern și pot fi expuse riscurilor de furt de date. Lipsa
încrederii în modul în care guvernul își gestionează datele personale și temerile legate de securitatea
inadecvată pot descuraja cetățenii să utilizeze serviciile electronice.
Bineînțeles, pe măsură ce s-au dezvoltat tehnologiile și guvernarea digitală, au apărut și softuri
specializate care oferă implementări complete pentru guvernarea digitală. Mai jos, prezint câteva dintre
aceste softuri:
 erwinDg[3] – permite înțelegerea datelor deținute prin termeni obișnuiți și standardizați,
transformarea datelor în informații utile, controlul acccesului asupra datelor.

Figura nr 2. erwinDG
 SAP Master Data Governance[4] – software de administrare a datelor care oferă posibilitatea de
colaborare în fluxul de lucru și consolidare financiară. Menține datele financiare, furnizorii,
clienții, materialele și alte date de bază.

Figura nr 3. SAP Master Data Governance

  IBM Unified Governance and Integration[5] – permite păstrarea datelor în forma corectă și oferă
disponibilitatea acestora în formă eficientă și securizată.

Figura nr 4. IBM Unified Governance and Integration

3. Trends
Tehnologiile informaționale sunt într-o continuă dezvoltare și schimbare. Așadar și guvernările
vor trebui să se schimbe și să se adapteze noilor cerințe.
Trendurile[6] pentru următorii ani sunt:
 Modernizarea IT: necesitatea trecerii de la o infrastructură tehnologică învechită la una modernă
este impulsionată de Actul de Modernizare a Tehnologiei Guvernamentale din SUA, lege din 2017.
Modernizarea IT a devenit o prioritate majoră a multor CIO guvernamentali federali, mai ales că
sistemele vechi sunt mai puțin eficiente, mai puțin sigure și mai costisitoare de întreținut.
 Inteligența artificială și analizele: combinația dintre inteligența artificială și analiză permite
agențiilor guvernamentale să prevadă și să furnizeze servicii din ce în ce mai personalizate. Aceste
servicii vor îmbunătăți experiența cetățenilor. Folosind inteligența artificială și analiza se va
îmbunăți și procesul de luare a deciziilor (de exemplu, prin monitorizarea și analizarea traficului
este posibil să se observe niște tipare care trebuiesc corectate – poate un semafor nu este bine
amplasat și din cauza sa se creează blocaje).
 Cybersecurity: odată cu prezența virtuală crescută a utilizatorilor și a cantităților mari de
informații extrem de sensibile stocate online, agențiile guvernamentale trebuie să se concentreze
și mai mult pe securitatea și protecția cibernetică. Pentru a prevei atacurile cibernetice și scurgeri
de informații, organizațiile se vor alinia la Regulamentul general privind protecția datelor în
Europa și vor implementa o arhitectură de securitate adaptivă cu monitorizare continuă, în timp
real.

4. Concluzii

Tehnologia informației a devenit acum o parte a societății și de aceea este utilizată în toate
domeniile, chiar și în guvernare. Sectoarele publice, private și non-profit care stochează date ar trebui să
analizeze diferite inovații IT Și să analizeze dacă se potrivesc nevoilor lor specifice astfel încât să își creeze
un avantaj competitiv în îndeplinirea misiunii lor.
 În opinia mea, guvernarea digitală reprezintă evoluarea, dezvoltarea și consider că orice persoană
care se află la conducerea unei organizații ar trebui să țină pasul cu tendințele din IT pentru a putea profita
de orice inovație care ar putea să îi aducă vreun beneficiu, chiar dacă inițial ar trebui să facă o investiție
mai mare.

5. Bibliografie

[1]
http://europa.eu/rapid/press-release_IP-12-1389_en.htm
[2]
https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-319-11710-2_18
[3]
https://go.erwin.com/request-a-demo-erwin-data-governance
[4]
https://www.capterra.com/p/146080/SAP-Master-Data-Governance/
[5]
https://www.ibm.com/analytics/ca/fr/unified-governance-integration/index.html?lnk=cafrhpv18f1
[6]
https://blogs.opentext.com/top-2018-tech-trends-government/

Alte referințe:
 http://um.ase.ro/no5/5.pdf
 https://www.arb.ro/wp-content/uploads/Studiu-e-Guvernare.pdf
 http://smartcityblog.ro/administratie-publica-smart-bazata-pe-tehnologii-digitale/
 http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2015/565890/EPRS_IDA(2015)5
65890_EN.pdf
 https://poseidon01.ssrn.com/delivery.php?ID=719105092024097124117099028086010
11803806908108303909112109212109008710709806602806612302911902205912102
70200710940820870950700170780600770290751030650840001190701130850420320
05072008083104083002025030095072111011011080127104100119004085004004087
124078&EXT=pdf