Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR


BIOTEHNICE
Programul de studii: Cercetarea, proiectarea si testarea
sistemelor biotehnice

Marketing de produs

Dezvoltarea si lansarea noului produs

Studenti:
Lung Sorin Andrei
Sima Daniel Ionut

2018
Cuprins

Dezvoltarea si lansarea noului produs

- GENERAREA IDEILOR DE NOI PRODUSE

- FILTRAREA

- DEFINIREA SI TESTAREA CONCEPTULUI NOULUI PRODUS

- ANALIZA ECONOMICA SI COMERCIALA A PRODUSULUI

- ELABORAREA PRODUSULUI

- PROIECTAREA TEHNICA A PRODUSULUI

- REALIZAREA DESIGNULUI PRODUSULUI

- COMERCIALIZAREA / LANSAREA PRODUSULUI

1
Dezvoltarea si lansarea noului produs

Abordarea procesului de dezvoltare de noi produse a fost orientata spre


identificarea etapelor necesar a fi parcurse intr-o maniera secventiala. Desi, in
general, punctul initial de dezvoltare de noi produse si generarea ideilor de noi
produse, iar cel final lansarea pe piata, in cea mai mare parte a studiilor realizate nu
exista un consens cu privire la numarul si denumirea etapelor acestui proces.
Procesul de dezvoltare a noilor produse trebuie sa treaca prin mai multe etape
pentru evitarea greselilor si minimizarea riscurilor de esec. Cooper si
Kleinschmidt(1986) au aratat ca doar in cazul a 2% dintre noile produse lansate au
fost parcurse toate etapele.
Procesul de dezvoltare si lansare pe piata a noilor produse este orientat spre
realizarea anumitor obiective. Studiul a identificat principalele roluri strategice
atribuite noului produs: mentinerea imaginii de inovator de catre 46% dintre
intreprinderile investigate, apararea pozitiei pe piata (44%), construirea unui cap de
pod pentru a asigura patrunderea pe o noua piata (33%), valorificarea unei
tehnologii intr-un nou mod (27%) si valorificarea la maximum a sistemului de
distributie (24%).

GENERAREA IDEILOR DE NOI PRODUSE

Ideile de noi produse se pot identifica urmarind evolutia tehnologica,


abordand si consultand expertii, analizandu-se produsele comercializate pe piata,
participandu-se la targuri si expozitii, la colocvii stiintifice, lecturand reviste de
specialitate.

Ideile de produse noi pot aparea din cele mai variate surse, iar varianta
adoptata in final poate sa rezulte, deopotriva, dintr-o intamplare fericita sau dintr-o
analiza sistematica.

Exista insa si metode specifice de stimulare a gandirii creatoare. Departamentul de


marketing nu reprezinta decat una din posibilele surse de idei - destul de limitata,
uneori, sub aspectul capacitatii de a furniza sugestii radicale. Celelalte
departamente ale unei intreprinderi au si ele limitari similare, avand drept rezultat
faptul ca, foarte adesea, accentul cade pe ideile de inlocuire sau de extindere a
produselor existente.

Departamentul de marketing prin diverse studii de cercetare de marketing a


preferintelor consumatorilor poate da solutii relevante de produse noi care pot fi
lansate pe piata.

2
Ideea unui produs nou, implicit atrage dupa sine si ideea unui design nou
care sa ofere consumatorului o satisfactie deplina.

Ideile sugerate de consumatori pot fi identificate in urma intervievarii


acestora, analizarii observatiilor, ideilor lor privind imbunatatirea produselor
existente.

Inventivitatea angajatilor intreprinderii poate fi stimulata in multe


modalitati:

- folosirea tehnicilor de stimulare a creativitatii;

- recompensarea si stimularea celor care emit idei de noi produse;

-crearea unui climat propice creativitatii caracterizat de optimism, buna


dispozitie, cooperare, entuziasm;

-excluderea procedurilor birocratice care franeaza creativitatea;

-eliminarea starii de neincredere.

Procesul creativitatii se descompune in patru etape:

Pregatirea Definirea, perceptia,reformularea problemei si cautarea


informatiei
Incubatia Cautarea,identificarea solutiilor
Iluminarea Aparitia solutiei
Verificarea Compararea si testarea solutiei(testul pietei)

Creativitatea poate fi analizata pe baza a trei dimensiuni:

Ø fluiditate, capacitatea de a emite idei pe o tema data

Ø flexibilitate, capacitatea de a identifica idei in mai multe categorii

Ø originalitate, capacitatea de a emite idei noi

Ca metode de creativitate pot fi utilizate pentru a stimula potentialul creativ


al indivizilor metode rationale/combinatorii si metode intuitive/psihologice.

3
Metode rationale - combinatorii Metode intuitive - psihologice
Matrice descoperirilor Brainstorming

Metode listelor de atribute Sinectica

Analiza functionala Testele proiective

Analiza morfologica

Matrice descoperirilor implica crearea unui tabel unde sunt precizate exact,
pe linii ansamblul produselor si pe coloana ansamblul caracteristicilor posibile ale
celor doua. Intersectia liniilor cu coloanele pun in evidenta noile caracteristici care
pot fi adaugate la produs.

Metoda listei de atribute are rolul de a stabili o lista precisa a


caracteristicilor unui produs care ulterior vor fi modificate sistematic.

Analiza functionala defineste in prima faza functiile unui produs care mai apoi vor
fi supuse unor modificari.

Principalele modificari sunt:

-diminuarea dimensiunilor (masa, volum, lungime, inaltime, latime), a pretului, a


frecventei de utilizare, duratei de utilizare, esteticii, numarului de functii si
accesorii;

-suprimarea anumitor functii;

-inversarea structurii, a functiilor si caracteristicilor obiectului;

-modificarea scopului, momentului, locului utilizarii, a componentelor, surselor de


energie;

Brainstormingul reprezinta o tehnica de grup bazata pe libera asociere a


ideilor, urmarindu-se descoperirea unor noi solutii la o problema data. Animatorul,
dupa ce lanseaza in mod exact tema reuniunii, antreneaza membrii grupului sa-si
expuna toate ideile in mod spontan.

Conditiile reusitei unei asemenea reuniuni sunt:

-definirea exacta a problemei

-numarul de membrii ai grupului sa fie inte 6-12

4
-respectarea cu strictete a regulilor:

Ø interzicerea criticii

Ø emiterea unui numar maxim de idei

Ø ascultarea ideilor altora, imbunatatirea si combinarea lor

- o ambianta propice pentru stimularea emulatiei.

Sinectica (tehnica analogiilor) este o tehnica de stimulare intelectuala care


permite cautarea analogiilor existente intre ideile noi. Grupul sinectic este format
din 5 pana la 8 membrii de specialitati diferite. Reuniunea unui astfel de grup are o
durata mai mare de o ora.

Analogiile cautate se grupeaza in urmatoarele categorii:

- analogii distincte sau directe , comparandu-se produse, tehnologii, fapte

- analogii fantastice , unde se considera problema rezolvata si se imagineaza


situatii ideale fara constrangeri

- analogii personale, unde se incearca patrunderea in interiorul problemei si


identificarea cu aceasta.

FILTRAREA

Filtrarea are rolul de a evalua, ordona, selecta ideile care pot fi transpuse
intr-un produs viabil.

Evaluarea ideilor de noi produse se realizeaza pe baza unor criterii tehnice,


financiare si comerciale.

Evaluarea este realizata de catre un grup restrins de 4-5 persoane care nu au


participat in grupul de creativitate.

DEFINIREA SI TESTAREA CONCEPTULUI NOULUI PRODUS

Conceptul de produs reprezinta o descriere a avantajelor si beneficiilor


oferite consumatorului prin intermediul caracteristicilor obiective si subiective,
fizice si perceptuale ale produsului.

Un produs nou trebuie sa aiba nivelul caracteristicilor de calitate proiectat si


realizat astfel incat sa permita diferentierea lui de altele similare, prin depasirea
unui prag minim al noutatii fie prin procedee extensive (cresterea numarului de
proprietati),fieintensive(imbunatatireaniveluluiunorcaracteristici).

5
Innoirea antreneaza gradual modificarea componentelor calitative ale
produsului privind natura materiilor prime, de ordin tehnologic, functional,
economic si estetic.

Un produs nou este un bun sau un ansamblu de bunuri care prezina cel putin
o insusire noua sau modificata, sau pune in valoare o insusire care nu a mai fost
utilizata la produsele existente pe piata.

Conceptul noului produs necesita raspunsuri la unele intrebari :

- carui segment ii este adresat produsul ?

- de ce produsul ar fi cumparat ?

- care sunt avantajele care le ofera consumatorului ?

- unde va fi cumparat produsul ?

- cand va fi cumparat produsul ?

Raspunsurile la aceste intrebari se vor introduce intr-o matrice pentru a se


descoperii toate combinatiile posibile.

Conceptul produsului va fi testat, folosindu-se o metodologie adaptata in


functie de urmatoarele aspecte:

- forma in care conceptul va fi prezentat consumatorului(in forma scrisa, desen,


video)

- numarul de concepte care trebuie testate

- obiectivul final al testului(conceptele fezabile, selectia unui concept, alegerea


celei mai bune combinatii de atribute)

- bugetul afectat

La testarea acceptabilitatii conceptului, principalele teme abordate si regasite


intr-un chestionar sunt urmatoarele:

-usurinta, claritatea intelegerii conceptului

-avantajele pe care le prezinta fata de cele ale concurentilor

-credibilitatea avantajelor oferite

-intentia de cumparare a produsului

6
-pretul produsului

-imbunatatirile sugerate de consumatori

-produsele care vor fi inlocuite de catre noul produs

Inoirea pemanenta a gamei sortimentale reprezinta un proces tehnic,


economic si social de mare complexitate care presupune parcurgerea unor etape ca
analiza produselor din fabricatia curenta, alegerea variantelor optime ale
produselor noi din punct de vedre calitativ si al eficientei economice, optimizarea
structurii gamei sortimentale de produse.

ANALIZA ECONOMICA SI COMERCIALA A PRODUSULUI

Conceptele de produs retinute si validate constituie in continuare obiectivul


unui studiu de fezabilitate economico-financiara si comerciala. Pentru aceasta este
necesar un studiu aprofundat al pietei si o analiza a costurilor si rentabilitatii
proiectului.

Studiul de marketing este orientat in patru directii: consumatorii, concurenta,


distributia si macromediul.

Cand produsul este nou informatiile disponibile sunt mai putin numeroase
mai greu cuantificabile. Previziunile se bazeaza pe ipoteze si mai putin pe date
reale utilizandu-se metodele calitative.

Metodologia studiului este conceputa in functie de obicetivele stabilite:

- segmentarea pietei, potentialul fiecarui segment

- verificarea produselor concurente

- identificarea circumstantelor in care produsul va fi cumparat

- estimarea vanzarilor pe termen scurt si lung.

Pentru realizarea acestor estimari se au in vedere urmatoarele aspecte:

- durata de viata a produsului

- probabilitatea de a fi recumparat

- modelul de difuzare a inovatiei pe piata

- influenta liderilor de opinie asupra consumatorilor

7
Este important ca la estimarea vanzarilor sa se realizeze trei scenarii, unul
optimist, unul neutru si unul pesimist.

Calculul rentabilitatii este cel mai important punct al evaluarii financiare a


unui proiect.La acest calcul sunt folositi indicatori ca rata de rentabilitate interna,
valoarea investitiei actuala, timpul de recuperare a investitiei.

Pentru a estima vanzarile, compania trebuie sa analizeze evolutia


vanzarilor produselor similare si sa realizeze anchete de piata, stabilindu-se un
nivel minim si unul maxim al vanzarilor potentiale. Apoi, se pot estima costurile si
in final profitul, in functie de care se evalueaza atractivitatea financiara a
produsului.

Prima informatie necesara in realizarea analizei economice se refera la


caracteristicile segmentului de piata pe care firma il va tinti. Trebuie stabilite
marimea si potentialul acestui segment si ale concurentei, precum si
puterea/performantele acestor concurenti, pentru ca ulterior, sa poata fi decisa
pozitionarea.

Trebuie previzionate costurile de dezvoltare si marketing pentru noului


produs sau serviciu, si apoi dezvoltate diferite scenarii pentru a patrunde pe piata.
Pe baza acestor scenarii, se va previziona volumul vanzarilor/cota de piata, luandu-
se decizia continuarii sau abandonarii proiectului.

Introducerea de noi produse pe piata reprezinta o oportunitate de investitii


pentru firme si este esential ca astfel de oprtunitati sa fie evaluate prin prisma tuturor
celorlalte utilizari posibile ale resurselor firmei. In mod normal, o firma are o gama
foarte variata de oportunitati de investitii, si deci, trebuie sa gaseasca un numitor
comun pentru a putea stabili o ordine a preferintelor in ceea ce priveste aceste proiecte
distincte. In acest scop, tehnica DCF (discounted cash flow) a fost larg raspandita.

Principiul de baza al acestei tehnici il reprezinta recunoasterea faptului ca


in prezent, este disponibila si se poate investi o suma de bani care va genera un
flux de castiguri viitoare.

Astfel, 1 Euro investit astazi, va valora 1.10 Euro peste un an, daca rata de
recuperare a investitiei este de 10% an. Invers, 1 Euro primit peste un an, valoreaza
doar 0.90 Euro astazi, daca poate fi investit cu o rata de 10%. Aplicand tehnica
DCF se pot face comparatii directe intre oportunitatile de investitii cu cash-flow-
uri viitoare distincte, si se selecteaza aceea cu cea mai mare valoare neta prezenta.
8
Bineinteles, aceasta metoda nu este infailibila, dat fiind faptul ca depinde de
acuratetea cu care se fac previziunile cash-flow-urilor viitoare.

ELABORAREA PRODUSULUI

Aceasta etapa de elaborare a produsului constituie realizarea fizica a


produsului, parcurgandu-se patru faze. Prima faza fiind proiectarea tehnica a
produsului, a doua fiind crearea desingului produsului, a treia faza alegerea marcii,
iar cea de-a patra faza fiind proiectarea ambalajului.

PROIECTAREA TEHNICA A PRODUSULUI

La proiectarea tehnica a produsului se impune existenta unui caiet de sarcini


care transpune in termeni tehnici complexul de atribute ale conceptului de produs,
unul din atribute fiind performanta produsului (viteza, rezistenta, ciclul de viata),
caracteristicile fizico- chimice un alt atribut. Biroul de proiectare, pe baza acestor
informatii, finalizeaza conceptul sub forma unei machete sau a unui prototip.
Prototipul este supus unor serii de teste care sa-i determine durabilitatea, rezistenta
si alte performante tehnice dupa care se verifica daca functioneaza normal.
Proiectarea unui produs trebuie sa aiba in vedere mai mult decat simpla creare a
unui produs care sa satisfaca nevoile si dorintele consumatorilor. In ultimul timp
s-a adoptat o noua viziune asupra crearii produsului, numita proiectare pentru
usurarea productiei si a asamblarii. In acest fel se creeaza produse care, in acelasi
timp, satisfac dorintele si necesitatile consumatorilor.

O alta varianta ar fi implicarea consumatorilor in procesul de cumparare.

Caietul de sarcini transpune in tehnici ansamblul de atribute ale


conceptului de produs: performanta ( viteza, rezistenta, durata de viata, etc),
caracteristicile fizico-chimice economice. Biroul de proiectare, pe baza acestor
informatii, concretizeaza conceptul sub forma unei machete sau a unui prototip.
Asupra prototipului se realizeaza o serie de teste privind durabilitatea si
performantele tehnice. Se selecteaza prototipul si se verifica daca functioneza
normal.

Se produce in continuare seria zero care va fi supusa atat unor teste in


interiorul intreprinderii, cat si in exterior. In al doilea caz vor fi implicati in
realizarea testului consumatori, alte persoane implicate in procesul de cumparare (
prescriptori, distribuitori, decidenti, cumparatori), laboratoare independente de
verificare si atestare a calitatii, asociatii ale consumatorilor si ecologiste.

9
REALIZAREA DESIGNULUI PRODUSULUI

O mare importanta o are asupra produsului designul sau. Importanta


designului atinge doua trepte. Produsul poate sa prezinte o importanta ridicata a
designului sau o importanta redusa a designului. In special produsele cu forma si
structura stabila , bunurile de consum si echipamentele acorda o importanta
ridicata designului. Produsele fungibile si fractionabile (produse chimice,
minereuri, produse agricole, etc.) produse intermediare si produse a caror forma
este impusa de legi fizice sau norme etice) acorda o importanta mai redusa
designului.

Realizarea designului produsului parcurge anumite etape precis


stabilite.

Etapele parcurse in realizarea designului produsului au in vedere si


activitatile corespondente fiecarei etape.

Designul este una din cele mai puternice arme concurentiale din arsenalul
de marketing de la elaborarea produsului. Un desing bun contribuie la cresterea
utilitatii produsului si nu implica doar aspectul acestuia. Designul produsului
trebuie sa fie in concordanta cu reclama, pretul si distributia produsului. Un desing
bun face ca produsul sa fie imediat identificat si poate ajuta in luarea
deciziei imediate.

10
Etape Activitati
Obtinerea informatiilor despre
Analiza problemei de design
intreprindere (obiective, strategie, buget)
si despre produs;

Elaborarea caietului de sarcini.


Crearea conceptelor de design Realizarea unor crochiuri, desene si
suporturi vizale
Selectia conceptelor de design Analiza fezabilitatii pe baza criteriilor
de natura tehnica, tehnologica,
economico -financiara si de marketing.
Aprofundarea conceptelor de design Analiza solutiilor tehnice;

Analiza costurilor;

Analiza planurilor de fabricatie.


Selectia proiectelor Testarea acceptabilitatii designului la
nivel de consum
Realizarea si testarea machetei Fabricarea machetei in trei dimensiuni;

Testarea aspectului, imaginii si


functonalitatii produsului.

Fig.- Implicatiile rezultate pe piata de test

Compania colaboreaza cu o firma specializata in studii de piata care tine


sub observatie un panel de magazine in care se comercializeaza produsul.

Testele controlate sunt preferate celor standard atunci cand:

¨ produsul nu prezinta un risc comercial mare;

¨ concurenta acerba face necesara accelerarea lansarii;

¨ exista riscul distorsionarii rezultatelor testelor de catre concurenti;

¨ firma are nevoie de informatii de marketing referitoare la o zona restransa;

11
¨ exista anumite constrangeri financiare.

Stimularea: in cadrul acestui tip de testare, participantul este, de obicei,


adus intr-o locatie, unde produsul este prezentat si dispus intr-un aranjament
similar celui din magazin.

COMERCIALIZAREA / LANSAREA PRODUSULUI

Lansarea pe piata a noului produs necesita elaborarea unui program de


marketing, care sa contina modul concret de realizare a acestui proces, incepand cu
reglarea capacitatilor de productie, in functie de vanzarile prognozate, de ipotezele
difuzarii produsului lansat, pana la prezenta permanenta a produsului la punctele
de vanzare. Pentru aceasta, programul de lansare a noului produs implica
colaborarea tuturor compartimentelor firmei, in vederea asigurarii succesului
deplin.

Produsul care a reusit sa penetreze toate etapele anterioare urmeaza sa intre


in procedura de lansare propriu-zisa. Aceasta procedura incepe cu definirea unui
plan de marketing complex si continua cu aplicarea in detaliu a acestui plan.

Pentru a se asigura succesul lansarii produsului pe piata, se realizeaza


urmatoarele activitati:

- programarea actiunilor in timp;

- negocierea cu intermediarii privind accesul in punctele de vanzare;

- organizarea livrarilor, constituirea stocurilor necesare pentru a se evita rupturile


de stoc;

- motivarea reprezentantilor;

- organizarea prezentarii oficiale a produsului in fata jurnalistilor si a liderilor de


opinie;

- planificarea campaniei publicitare;

- distribuirea gratuita a esantioanelor de incercare;

- realizarea publicitatii la locul de vanzare.

12
Lansarea produsului nou – ca proces complex – reprezinta suma a patru
decizii referitoare la:

Momentul lansarii produsului pe piata ( cand o sa fie lansat produsul pe


piata? ): firma poate opta intre urmatoarele posibilitati:

Ø sa lanseze prima produsul- beneficiind de avantajele „primului


intrat”;

Ø sa lanseze produsul in acelasi moment cu cel al concurentului;

Ø sa amane lansarea pana dupa intrarea concurentului pe piata,


beneficiind de o serie de avantaje legate de: acoperirea costului
„educarii” de catre concurent, evitarea unor erori de lansare,
dimensionarea mai precisa a pietei.

Locul lansarii produsului ( unde sa fie lansat produsul? ): este dependent


de strategia de distributie aleasa. Astfel, produsul poate fi lansat simultan pe
intreaga piata a tarii sau poate fi introdus in unul sau cateva centre urbane mari. In
adoptarea deciziei referitoare la zona de lansare, firma trebuie sa tina cont de
caracteristicile consumatorilor potentiali carora se adreseaza si de gradul de
adaptare a produsului pe piata.

Fiind vorba de o strategie de lansare graduala, firmele vor trebui sa


evalueze pietele si in functie de atractivitatea lor si sa le descompuna in piete tinta
sau „vectori” orientati spre consumatori si definiti prin raportul cost/beneficiu.
Strategia poate fi reusita numai in masura in care firma realizeaza o analiza
vectoriala, care sa stabileasca,

In termeni cat mai concreti, cine sunt cei care au nevoie de produsul ei si
sa permita ca actiunile sale de marketing sa fie directionate riguros catre
oprtunitatile reale ale pietei.

Piata-tinta ( cui se adreseaza produsul? ): noul produs este destinat mai


multor tipuri de consumatori:

¨ inovatorii ( 2,5% din populatie): sunt indivizi dispusi sa incerce primii


noul produs; inclinati spre aventura, ei isi asuma riscurile, preferand sa fie
dezamagiti decat sa renunte la placerea de a incerca primii produsul;

13
¨ adoptantii timpurii (13,4%): segment alcatuit din persoane mai putin
dispuse la experimente si la presiunea sociala decat inovatorii; ei adopta noul
produs, dar cu mai multa prudenta;

¨ majoritatea precoce (34%): include persoane precaute cu noul produs, dar


daca beneficiaza de informatii suficiente pentru o evaluare corecta, vor urma
drumul liderilor de opinie. Prezentati drept „ganditori” si reprezentand 34% din
populatie, ei sunt o tinta importanta pentru firmele care se afla in faza de lansare a
noului produs;

¨ majoritatea intarziata (34%): include persoane care adopta produsul numai


dupa ce acest lucru a fost facut de altii. Ei sunt cei care se bazeaza pe zvonuri si pe
mass-media ca principala sursa de informatie;

¨ refractarii (16%): cuprind acele persoane care prefera produsele utilizate


pana atunci; daca adopta noul produs o fac numai din cauza unor discontinuitati in
aprovizionarea cu vechiul produs ori pentru ca s-au saturat de el.

In etapa de lansare a produsului, principalul obiectiv al intreprinderii este sa


informeze consumatorii in legatura cu aparitia noului produs; cheltuielile in aceasta
etapa sunt mari, vanzarile mici iar profiturile neglijabile, chiar negative. Produsul
este prezentat in una cel mult doua variante constructive, distributia, mai ales
pentru produse scumpe cum sunt autoturismele, este limitata, selectiva.

Etapa de crestere este caracterizata de o crestere rapida a vanzarilor si a


profitului; intreprinderea urmareste sa-si maximizeze cota de piata si sa-si creeze o
marca puternica. Consumatorii sunt numerosi dar apar si multi concurenti si
imitatori. Intreprinderea trebuie sa-si diversifice gama de produse, sa-si extinda
distributia si sa stimuleze preferinta de marca.

In etapa de maturitate volumul vanzarilor se stabilizeaza. Intreprinderea


incearca sa-si mentina avantajul competitiv prin imbunatatirea caracteristicilor
produsului, extinderea garantiei si a serviciilor post-vanzare, reduceri de preturi. Se
realizeaza un consum de masa dar si competitia se afla la cel mai inalt nivel.
Promovarea este foarte intensiva si competitiva.

In etapa de declin vanzarile scad puternic pe masura ce alte produse de


substitutie apar pe piata sau interesul consumatorilor fata de produs dispare.
Intreprinderea verifica daca mai sunt posibilitati de a realiza profit si urmareste
momentul optim de abandonare a produsului. Linia de produse este restransa la
modelele cele mai cautate, distributia devine din nou selectiva iar actiunile
promotionale se limiteaza la reclama de reamintire a produsului.

14
De cele mai multe ori, intreprinderile urmaresc realizarea unui portofoliu de
produse echilibrat, cu produse aflate in diferite stadii ale ciclului de viata, tocmai
pentru a elimina neajunsurile fiecarei faze, pentru a compensa eventualele pierderi
cu profiturile aduse de alte produse.

Obiective Informarea Realizarea unei Mentinerea Valorificarea


strategice consumatorilor; marci cotei de piata situturor
incurajarea puternice; maximizarea posibilitatilor
consumului; maximizarea profitului; de a obtine
cotei de piata; profit;
Vanzari Nivel scazut; Crestere Nivel maxim, In scadere;
rapida; urmat de un
usor declin;
Profituri Negative; Crestere Incep sa scada; Scad spre
rapida; zero;
Competitia Nu exista sau In crestere; Concurenta Concurenta
este apar imitatorii; semnificativa; limitata;
nesemnificativa;
Consumatori Inovatori; Piata de masa; Piata de masa; Intarziati;
Mixul Numar limitat Extinderea Linie completa Eliminarea
produsului de modele; liniei de de produse; articolelor
produse; neprofitabile;
Pretul Pret maxim sau Preturi pentru La nivelul Reducerea
pret toate concurentei; preturilor;
promotional; categoriile de
consumatori;
Distributia Exclusiva sau Intensiva si Intensiva si Selectiva;
selectiva; extensiva; extensiva; abandonarea
cresterea numar maxim unor centre
centrelor de de centre de de
distributie; distributie; distributie;
Promovare Informativa; Persuasiva; Competitiva; Informativa;
si obiectivele atragerea crearea unei mentinerea doar pentru
comunicarii inovatorilor si puternice loialitatii fata pastrarea
intermadiarilor; preferinte de de marca; imaginii;
marca;
Structura Publicitate; Mass media; Mass media; Media local
mixului vanzari vanzari promovarea
promotional personale. personale; orientata spre
(in ordinea promovarea dealeri.
eficientei) vanzarilor;
publicitate.

15
Bibliografie

1. **http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/POLITICA-DE-
PRODUS96.php
2. **http://www.rasfoiesc.com/business/management/Proiectarea-si-
dezvoltarea-int29.php?fbclid=IwAR1UX7JucEU0eMM5s9BMT52_-
mhnKDcIofT-KY5xhxgVjOo6j5hKznT04Rs
3. **http://www.qreferat.com/referate/marketing/DEZVOLTARE-SI-
LANSAREA-NOULUI-641.php
4. ** http://www.stiucum.com/marketing/marketing-mix/217/dezvoltarea-
si-lansarea-unui-p42231.php

16

S-ar putea să vă placă și