Tema de control I

1) Analiza\i specificul ]i argumenta\i actualitatea metodei socratice

Socrate a fost unul dintre primii g@nditori care ]i-au pus amprenta ]i au
modelat principiile cunoa]terii din epoca sa. El vorbea despre o voce pe care o
auzea atunci c@nd trecea prin clipe grele, o voce care [l [mpiedica de la unele
fapte dar nu [l [mpingea niciodat` s` fac` ceva. El s-a preocupat, prin
activitatea sa, de [ntemeierea ]tiin\ei morale ca ]tiin\` a valorilor universale.
Filosofia socratic` are o finalitate educativ` bine definit` ]i const` [n unirea ideii
morale cu practica vitu\ii.
Metoda socratic` are dou` procedee de baz`: ironia ]i maientica.
- ironia sau arta de a pune [ntreb`ri, care este [ndreptat` nu [mpotriva
necunoa]terii, ci [mpotriva falsei cunoa]teri, a confuziei. Cu ajutorul ironiei,
Socrate urm`re]te [nl`turarea prejudec`\ilor ]i preg`tirea terenului pentru
cunoa]terea de sine. Cu ajutorul [ntreb`rilor bine alese, preopinentul este prins
[n menghina propriilor contradic\ii. Aristotel a denumit aceast` prim` parte a
metodei socratice discurs inductiv.
- maienetica sau arta mo]itului. Socrate consider` c` adev`rul zace [n con]tii\a
fiec`rui om ]i c` trebuie scos la iveal` printr-un "tact pedagogic" pe care [l
denume]te "maientike tekne": aducerea la lumin` sau dezv`luirea ascunsului.
Scopul maienticii este descoperirea prin dialog a generalului ]i universalului
(adev`rul) care s`l`]luie]te [n fiecare. Aristotel asimileaz` aceast` etap` cu
generalizarea inductiv`.
Putem spune c` aceast` metod` este de actualitate ]i poate fi folosit` cu
succes ]i [n prezent pentru a scoate la lumin` adev`rul profund dintr-o situa\ie
anume. Dialogul ]i comunicarea sunt cele mai bune metode de cunoa]tere.

2) Preciza\i ]i argumenta\i trei tr`s`turi definitorii ale concep\iei

platoniciene cu privire la educa\ie

Concep\ia filosofic` a lui Platon este cunoscut` mai ales prin emblematica
alegorie a pe]terii. Pe]tera este falsa realitate perceput` de cei mai mul\i
oameni, iar aducerea for\at` c`tre lumin` reprezint` cel mai puternic argument
c` statul ar trebui s` controleze educa\ia.
Sistemul educa\ional platonician are la baz` no\iunea de adev`r.
{n opinia lui Platon, statul ideal este acela [n care dreptatea are valoarea
suprem` ]i sus\ine cultul competen\ei (fiecare s` se ocupe de ceea ce [i este
or@nduit prin firea sa [nn`scut`).
Statul nu are nevoie de legi ci doar de o moralitate profund`, animat` de
voin\`. El pune dec`derea diferitelor state pe seama dec`derii indivizilor
componen\i ai statului, de aceea el sus\ine acordarea a mai mare aten\ie
educa\iei morale a fiec`rui individ.
{n opinia lui Platon, unitatea cet`\ii are doi inamici: interesul individual ]i
interesul familiei, de aceea el crede c` proprietatea privat` ]i familia trebuie
desfiin\ate.
Sistemul lui Platon se pr`bu]e]te tocmai datorit` insisten\ei sale
categorice ca toate lucrurile s` fie subordonate statului.

3) Explica\i de ce este teoria devenirii un fundament pentru concep\ia

aristotelic` referitoare la educa\ie

Dac` Platon considera c` educa\ia trebuie realizat` doar [n institu\ii ale

statului, Aristotel delimiteaz` foarte precis rolul statului [n realizarea educa\iei:
copii sunt integra\i [n ]coli publice de la v@rsta de ]apte ani, iar educa\ia oferit`
de statse [mplete]te cu educa\ia familial`. Teoria devenirii este principala sa
premis` pentru educa\ie. Devenirea [nseamn` transformarea unei substan\e
determinate [ntr-o alt` substan\` determinat`, o mi]care cu scop de la materie
la form`. Materia este fiin\a nederminat`, substan\a este fiin\a determinat`
(aceasta posed` [n plus forma). F`r` form`, nimic nu poate s` existe, s` fie.
Scopul educa\iei este realizarea fericirii ]i a virtu\ii. Devenirea
personalit`\ii este rezultatul interac\iunii dintre materie ]i form`.

4) Argumenta\i rolul modelului educa\ional grecesc [n dezvoltarea

sistemului roman de educa\ie

Grecia a fost leag`nul civiliza\iei ]i al educa\iei. Sistemul roman de

educa\ie s-a conturat abia dup` cucerirea Greciei de c`tre romani. Sistemul
grecesc a servit drept model pentru sistemul roman de [nv`\`m@nt. Din punct
de vedere al con\inuturilor a fost adoptat umanismul clasicilor greci. Pentru c`
romanii nu aveau la acea dat` o literatur` na\ional`, la [nceput s-au preluat ]i s-
au tradus autorii greci. Cicero a tradus vreme de c@\iva ani din Platon ]i
morali]tii greci. Renumitul profesor de retoric` Quintilianus recomanda elevilor
s`i s`-]i [nceap` [nt@i studiile [n greac` ]i apoi [n latin`: "el (elevul) trebuie
ini\iat [nt@i [n disciplinele grece]ti de la care au provenit ]i ale noastre".