Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.

2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Aprobată prin ordin al ministrului
Nr. 3418/19.03.2013

Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să
contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de
studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru
care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în diverse contexte particulare.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română jalonează
achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa
concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea
competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)
- Citire/ lectură
- Scriere/ redactare
- Elemente de construcţie a comunicării
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente
de evaluare continuă.
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi
obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o
abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în
acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate
ale elevilor.
Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare
ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi cele de
exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea
activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă
personală, la care ei trebuie să participe.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă până
în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei
specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării
personalităţii elevilor.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română 2

Competenţe generale

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare

cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de

comunicare cunoscute

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Clasa pregătitoare
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt,
pe teme familiare, rostit clar şi rar
- selectarea unei imagini dintr-un set, pentru
a indica despre ce este vorba în mesaj
- realizarea unui desen pentru a indica despre
ce este vorba în mesaj
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre
ce este vorba (în acest fragment de poveste)?”
- aprecierea ca adevărate sau false a unor
enunţuri scurte care testează înţelegerea textului
audiat
- formularea unor răspunsuri la întrebări
despre conţinutul unui mesaj/ text scurt
audiat
- reformularea unor mesaje
- repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un
text audiat
- observarea, recunoaşterea, executarea
unor comenzi simple (priveşte, ascultă, fii
atent)
- audierea unor poveşti sau a unei descrieri
şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un
mesaj scurt, rostit clar şi rar
- numirea personajului/ personajelor dintr-
un fragment de poveste audiat
- oferirea unor răspunsuri la cererea elementară
de informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?”
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe
teme accesibile, rostit cu claritate
- utilizarea imaginilor pentru indicarea
semnificaţiei unui mesaj audiat
- realizarea unui desen care corespunde
subiectului textului audiat
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre
ce este vorba... (în acest fragment de poveste/
în acest text) ?”
- selectarea unor enunţuri simple, scrise, care
exprimă mesajul textului audiat, dintr-o
pereche de enunţuri date
- formularea unor titluri potrivite textului audiat
- executarea unor comenzi/ instrucţiuni/ reguli
de joc prezentate de adulţi sau copii
- jocuri de tipul: „Basme şi culoare”,
„Scrisori desenate”, „Ce nu se potriveşte?”
etc.
- audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni
şi indicaţii şi manifestarea unor reacţii
corespunzătoare
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori
- audierea unor povestiri simple, ilustrate,
despre istoria scrisului
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un
mesaj rostit cu claritate
- identificarea personajelor/ personajului unui
text audiat
- oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul:
„Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?”
Clasa a II-a
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral
din texte accesibile variate
- selectarea unor enunţuri/ imagini
corespunzătoare subiectului unui text audiat
- formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la
întrebări legate de tema şi mesajul textului audiat
- alegerea răspunsurilor corecte la întrebări
legate de mesajul textului audiat, dintr-o
pereche/ serie de variante date
- selectarea/ formularea unor titluri potrivite
textelor scurte audiate
- povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a
unui fragment audiat
- executarea unor instrucţiuni în diferite tipuri
de activităţi
- audierea unor scurte emisiuni informative
accesibile copiilor (prognoza meteo, spoturi
publicitare, anunţuri, emisiuni de tipul „Cum
se fabrică” etc.)
- audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi
indicaţii şi manifestarea reacţiilor
corespunzătoare la acestea
- ilustrarea printr-o imagine/ serii de imagini/
bandă desenată a mesajului transmis de un text
audiat
1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un
text audiat
- identificarea personajelor dintr-un text audiat
- precizarea locului şi timpului acţiunii
prezentate într-un text audiat
- identificarea enunţurilor adevărate/
false referitoare la textul audiat
4
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română 4
 Clasa pregătitoare
- oferirea de replici afirmative/ negative la
enunţuri scurte care vizează diverse informaţii
din text – Exemplu: numele greşit al
personajului, locul corect în care se petrece
acţiunea
- recunoaşterea unor enunţuri care nu se
potrivesc ca sens cu un mesaj audiat anterior
- indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a
creionului etc.) pentru a selecta detaliul
corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte
- îndeplinirea unei instrucţiuni simple
- participarea la jocuri de grup, ca urmare
a înţelegerii regulilor jocului
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final
dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din
propoziţii rostite clar şi rar
- indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor
percepute prin diferite semne: bătăi din palme,
ridicarea unui deget, a unui obiect, jetoane puse
pe bancă, săritură etc. – Exemplu: „Pune pe
masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit”
- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt
- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor
din propoziţii orale de 3-4 cuvinte
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit
cu imaginea potrivită
- identificarea sensului unui cuvânt rostit de
cadrul didactic/ colegi
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română
Clasa I
- formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare
la conţinutul unui mesaj/ text audiat
- identificarea enunţurilor adevărate/
false referitoare la textul audiat
- completarea orală a unor enunţuri cu
elemente din textul audiat
- identificarea elementelor dintr-un text audiat
care se regăsesc într-o ilustraţie
corespunzătoare textului
- sesizarea unor elemente omise din
ilustraţiile corespunzătoare unor texte
audiate
- asocierea unor imagini/ enunţuri cu
informaţiile desprinse din discuţiile cu colegii
- stabilirea de asemănări/ deosebiri între
personajele şi/ sau întâmplările prezentate
în povestirile audiate
- jocuri de tipul: „Recunoaşte povestea şi
personajul”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă..”
etc.
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în
enunţuri rostite cu claritate
- jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/
se termină/ conţin un anumit sunet
- jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, „Fazan”,
„Sunetul care se repetă”, „Nume cu silabă
repetată”, „Completează silaba”, „Grupează după
numărul de silabe” etc.
- numărători melodice însoţite de mişcare
- analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor
- despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea
silabelor unui cuvânt şi reprezentarea lor prin
simboluri/ semne/ jetoane/ gesturi/ bătăi din
palme
- rostirea cuvintelor pe silabe în numărători
Clasa a II-a
- formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la
textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?,
Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?”
etc.)
- ordonarea cronologică a imaginilor care
reprezintă momente ale acţiunii textului audiat
- relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor
din textul audiat
- precizarea evenimentelor din textul audiat,
folosind expresiile: la început, mai întâi,
prima dată, apoi, după aceea, până la urmă
etc.
- recunoaşterea personajelor unui text după
descrierea înfăţişării lor sau după
prezentarea acţiunilor acestora
- ilustrarea prin desen a unor fragmente de text,
cu respectarea unor informaţii
- completarea unor enunţuri lacunare cu
informaţii dintr-un text audiat
- intuirea structurilor corecte sau incorecte dintr-
un enunţ oral
1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte
şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate
- analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor
- identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe
şi cuvinte
- ordonarea alfabetică a unor cuvinte date
- formarea unor cuvinte din silabe date
- formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe
sau sufixe (fără terminologie)
- jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate”
- despărţirea cuvintelor în silabe
- stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt
- schimbarea sensului unui cuvânt prin
schimbarea unei silabe/ unui sunet
5
 sau jocuri
- stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română 6

 Clasa pregătitoare
- rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece
sau numărători ritmate
- audierea unor înregistrări cu sunete din
mediul înconjurător
- discriminarea sunetelor din natură şi a
sunetelor din cuvinte
- interpretarea unor cântece care
conţin onomatopee
- construirea de rime pornind de la cuvinte date
- identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care
încep/ se termină cu un anumit sunet
- sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din
mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/
final, număr de silabe etc.)
- desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă
pentru copii, a căror denumire conţine (în poziţie
iniţială sau finală) sunetul specificat
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de
mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute
- participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor–
ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe
mână, marionete, măşti etc.
- audierea unor poveşti citite/ înregistrate/
povestite de adulţi/ copii
- participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”,
în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente
povestite de colegi sau adulţi invitaţi
- vizionarea unor scurte secvenţe din
emisiuni pentru copii
- rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe
computer (unde instrucţiunile sunt oferite
verbal)
Clasa I
- schimbarea sensului unui cuvânt prin
schimbarea unui sunet
- identificarea unor cuvinte date după criterii
precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet
final etc.
- numărarea cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte
- identificarea anumitor cuvinte în propoziţii
audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din
palme, poziţionarea de jetoane, simboluri grafice
etc.
- stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor
din propoziţii de 3-5 cuvinte
- dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii
prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte
- schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără
a schimba mesajul transmis
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-o
propoziţie cu imaginea potrivită/
corespunzătoare
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de
mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute
- formularea orală a unor întrebări sau solicitări
cu scopul înţelegerii unui mesaj oral
- jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind
păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti
etc.
- formularea unor întrebări de lămurire în urma
audierii poveştilor şi povestirilor citite,
înregistrate sau povestite de adulţi/ copii
- emiterea unor predicţii asupra
derulării evenimentelor dintr-un text
audiat
- activităţi de tipul „ştirile zilei” („Ce am făcut
ieri”), în care copiii ascultă întâmplări/
evenimente povestite de copii sau adulţi
Clasa a II-a
- identificarea unor cuvinte date după criterii
precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet
final etc.
- stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor
din propoziţii de 4-6 cuvinte
- dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii
prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte
- schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără
a schimba mesajul transmis
- jocuri de tipul: „Continuă propoziţia”, „ Cuvinte
dintr-un cuvânt”, „ Cum poate fi?”, „ Obiecte
mari, obiecte mici”, „Propoziţia crescătoare” etc.
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de
mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute
- jocuri de rol/ dramatizări ale unor lecturi
cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe
mână, marionete, măşti etc.
- participarea la activităţi de tipul „ce e nou în
lumea poveştilor”, în care copiii ascultă
întâmplări/ evenimente/ secvenţe din poveşti/
basme
povestite/ citite de copii sau adulţi
- conversaţii pe teme de interes pentru copii
- formularea orală a unor întrebări sau solicitări
cu scopul înţelegerii unui mesaj oral
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni
sau a unor filme româneşti/ dublate în limba
română pentru copii şi discutarea lor
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni - aplicaţii interactive în jocurile pe computer cu
şi filme pentru copii şi discutarea lor tematică adecvată, în care instrucţiunile sunt
- conversaţii pe teme de interes pentru copii
 Clasa pregătitoare
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Clasa pregătitoare
2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor
în enunţuri simple
- jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a
actului respirator, cu accent pe pronunţia
corectă
- exerciţii–joc de dicţie, cântece, numărători ritmate
- formulare de răspunsuri la ghicitori
- participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul
meu” (reproducerea unor mesaje formulate
de adult sau copii)
- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor
sunete stabilite anterior
- reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin
rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu
schimbarea tonului, volumului sau vitezei
vorbirii
- asocierea unor imagini sau obiecte,
cu onomatopeele corespunzătoare;
- jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite
de mişcare
- reproducerea unui mesaj scurt cu
schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia
Clasa I
- rezolvarea unor probleme la jocurile pe
computer, în care instrucţiunile sunt oferite verbal
- discuţii pe marginea unor spectacole de
teatru pentru copii, emisiuni radio-tv, filme
etc.
Clasa I
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse
situaţii de comunicare
- utilizarea formulelor specifice în situaţii concrete
de tipul: invitaţie, urare, solicitare, prezentarea
unor scuze etc.
- jocuri de rol
- oferirea unor informaţii despre sine, despre
familie, colegi, despre activităţile preferate etc.,
folosind enunţuri simple
- formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care
se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la
diverse teme din sfera de interes a copiilor
- exersarea unor formule de adresare, de
solicitare, de mulţumire, adaptate interlocutorului
- relatarea unor evenimente semnificative din
viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei
- enumerarea unor reguli de joc, a unor norme
ale clasei
- formularea de enunţuri pe baza unei imagini/
suite de imagini sau folosind cuvinte date
- dialoguri în pereche sau în grupuri mici pe
teme familiare reale sau imaginate
Clasa a II-a
oferite verbal
- folosirea dicţionarului pentru înţelegerea
unor termeni/ expresii din mesajele orale în
care contextul nu a oferit sensul noţiunilor
- vizitarea unor librării/ biblioteci şi
observarea organizării spaţiului/ standurilor
de carte
- participarea la activităţi dedicate unor
scriitori, Zilei Mondiale a Cărţii etc.
Clasa a II-a
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii
concrete de comunicare
- alcătuirea unor propoziţii prin care se
formulează o solicitare, o întrebare, o mulţumire,
o rugăminte, un îndemn, un salut etc.
- oferirea unor informaţii despre sine, despre
familie, colegi, despre activităţile preferate etc.,
folosind enunţuri
- jocuri de rol
- reformularea unor propoziţii prin schimbarea
intonaţiei sau a accentului, în funcţie de
scopul comunicării
- schimbarea topicii propoziţiei, cu
accentuarea unor detalii ale mesajului
transmis
- transformarea/ completarea unor enunţuri
după modele date
- identificarea şi corectarea greşelilor
de exprimare
- formularea de enunţuri după ilustraţii
sau folosind cuvinte date
- dramatizări ale unor fragmente din texte
de comunicare (aserţiune, întrebare, narative cunoscute
exclamaţie, supărare, bucurie etc.)
 Clasa pregătitoare
- simularea unor situaţii care
presupun verbalizarea unor trăiri
diferite
- jocuri de rol
- repovestirea unor fragmente din poveşti
audiate, cu reproducerea intonaţiei interpreţilor
(cadrul didactic, actori etc.)
- dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor
din basme audiate
- sesizarea utilizării formulelor specifice în
situaţii concrete de tipul: invitaţie, urare,
prezentarea unor scuze etc. pentru a transmite
intenţii, gânduri, sentimente etc.
2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la
sine şi la universul apropiat, prin mesaje
scurte
- formularea de mesaje despre sine (nume,
vârstă, adresă), despre familie, colegi, animalul
preferat, culoarea preferată, mâncarea preferată
etc.
- formularea unor răspunsuri la întrebări
adresate de colegi, pe teme de interes pentru
copii
- prezentarea unor evenimente semnificative
din viaţa proprie
- discuţii privind comportamentul unor
personaje; evidenţierea unor modele de
comportament
- formularea/ completarea unor enunţuri orale
care să conţină comparaţii între obiecte familiare
- alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi
descrierea unor lucruri şi evenimente
familiare
- exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă
de evenimente, persoane, lucruri
cunoscute
Clasa I
- exersarea exprimării, clare şi corecte, şi
conştientizarea importanţei acesteia în reuşita
comunicării
- conştientizarea existenţei unor reguli simple de
desfăşurare a schimburilor verbale (salutul,
prezentarea scuzelor, transmiterea mulţumirilor,
formularea unei cereri, formularea unor
întrebări etc.) care pot determina reuşita
comunicării
2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul
mesajelor simple
- formularea unor enunţuri simple, corecte,
coerente, referitoare la activităţi desfăşurate
- repovestirea clară şi cu intonaţie a unui text audiat
- exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte
sau situaţii familiare
- discuţii privind comportamentul personajelor
- evidenţierea unor modele de comportament,
formularea unor judecăţi de valoare faţă de
faptele personajelor
- discuţii de grup, pe subiecte familiare
- completarea unor enunţuri care solicită realizarea
acordului gramatical, menţinerea timpului
verbului
- formularea, completarea unor enunţuri orale care
să conţină comparaţii între obiecte familiare
- scurte descrieri (cel puţin trei trăsături) referitoare
la personaje de desene animate/ benzi desenate/
persoane cunoscute (părinţi, fraţi, surori, colegi)
- descrieri/ prezentări elementare ale unor
activităţi, jocuri cunoscute
Clasa a II-a
- recitarea unor poezii pe teme familiare
- combinarea unor propoziţii care au
legătură între ele, pentru a explora
formarea textului
- povestirea unor vise, poveşti etc.
2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită
de enunţuri înlănţuite logic
- dialoguri despre sine, despre familie, colegi,
despre animalul preferat, activităţile
preferate/ desfăşurate etc.
- povestirea unor evenimente semnificative din
viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a
clasei, cu folosirea verbelor la timpurile potrivite
- completarea unor mesaje orale scurte, în cadrul
unor discuţii în grup
- construirea unor enunţuri pe baza unui set
de cuvinte date şi/ sau a unui şir de imagini
- dezvoltarea unor enunţuri simple prin
folosirea de conectori elementari: şi, atunci,
însă, deoarece, dacă, atunci etc.
- formularea unor răspunsuri la întrebări printr-
o suită de enunţuri
- crearea unor scurte povestiri orale după o
imagine/ o suită de imagini şi după un şir
de întrebări
- identificarea trăsăturilor unui personaj,
descrierea unui loc, a unui fruct, a unei flori
etc.
- identificarea a cel puţin două trăsături ale unor
personaje de desene animate/ benzi
desenate/ poveşti cunoscute
- formularea unor descrieri/ prezentări
elementare ale unor activităţi/ jocuri preferate
 Clasa pregătitoare
2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în
situaţii de comunicare uzuală
- exersarea unor formule de salut, de
adresare, prezentare şi solicitare, adecvate
contextului
- dialoguri în diferite contexte, reale sau
simulate, pe teme de interes
- jocuri de exersare a unor reguli de
comunicare eficientă, civilizată: vorbire pe
rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea
ideii – Exemplu:
„Spune şi dă mai departe”, „Repetă şi continuă”,
„Statuile vorbitoare” etc.
- jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”,
„La cumpărături”, „O zi în familie”,
„Aniversări” etc.
- formularea de sarcini/ instrucţiuni
adresate colegilor
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-
ar întâmpla dacă …”
- povestirea unor experienţe trecute sau prezente
- planificări, preziceri şi presupuneri realizate
pe baza unor experienţe posibile sau a unora
imaginare
Clasa I
- jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă...”, „Dacă aş
fi...”, „Personajul preferat”, „Cine are dreptate?”,
„Continuă povestea” etc.
2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în
diferite contexte de comunicare
- dialoguri în contexte reale sau simulate, pe
teme familiare
- formularea unei opinii personale referitoare la un
personaj/ conduita unei persoane/ o întâmplare
etc.
- jocuri de rol în contexte familiare: „La telefon”,
„Pregătim o serbare”, „În vizită” etc.
- concentrarea atenţiei pe subiectul discuţiei şi
menţinerea unei conversaţii pe diferite teme
de interes
- exerciţii de primire sau de oferire a
unor complimente
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar
întâmpla dacă …”
- formularea întrebărilor corespunzătoare în
vederea obţinerii unor informaţii sau pentru
satisfacerea curiozităţii (Cine? Unde? Ce? Când?
De ce? Cum? Ce s-ar fi întâmplat dacă..?)
Clasa a II-a
- realizarea acordului dintre subiect şi
predicat, dintre substantiv şi adjectiv (fără
menţionarea terminologiei)
- jocuri de rol: „La secretariatul şcolii”; „La casa
de bilete”, „La bibliotecă” etc., cu respectarea
normelor de adresare civilizată
- prezentarea unor proiecte realizate
individual sau în echipă
2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în
diferite contexte de comunicare
- participarea la discuţii în perechi/ în grup pe
teme de interes (timpul liber, animalul
preferat, cartea preferată, prezentarea
produselor
activităţii şcolare etc.)
- formularea unor întrebări referitoare la
subiecte de interes
- formularea unor mesaje în care să-şi exprime
intenţia de a primi informaţii/ lămuriri în
legătură cu un aspect/ o problemă din spaţiul
familiar
- formularea unor enunţuri scurte, clare, prin
care să solicite sprijin în condiţiile neînţelegerii
unui mesaj oral
- utilizarea formulelor de adresare, de
solicitare, de mulţumire, corespunzătoare
unui anumit context
- jocuri de rol: întâlniri cu personaje
fantastice, întâmplări petrecute în vis,
călătorii în lumi imaginare
- identificarea unor obiecte/ fiinţe prin
descoperirea caracteristicilor acestora pe baza
unor întrebări şi răspunsuri, în cadrul unor
jocuri de grup
- realizarea unor postere care să ilustreze
reguli de comunicare eficientă (vorbirea pe
rând, ascultarea, păstrarea ideii)
 Clasa pregătitoare
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte
cunoscute, manifestând interes pentru
comunicare
- combinarea unor propoziţii simple prin
folosirea unor cuvinte de legătură
- folosirea unor cuvinte descriptive pentru
a îmbogăţi o descriere
- utilizarea şi interpretarea tonului folosit
în vederea exprimării unor emoţii variate
- iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă
de interes
- recunoaşterea unui obiect, prin formularea de
întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de
tipul „Cutiuţa fermecată”
- conversaţii scurte în grup, pe baza unui
text audiat sau a unei imagini
- jocuri de modificare a poveştilor
audiate: schimbarea succesiunii
evenimentelor, modificarea finalului
- crearea unor poveşti orale pornind de la
idei/ imagini date sau desene create de
copii
- poveşti despre istoria scrisului de-a
lungul timpului
Clasa I
2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la
contexte familiare, manifestând interes şi încredere
în sine
- jocuri de recunoaştere a unor personaje, a
unor poveşti după indicii date
- concursuri de ghicitori
- dramatizări ale unor poveşti cunoscute
- improvizarea unor povestiri plecând de la
cuvinte alese aleatoriu, de la teme familiare
copiilor
- formularea unor ipoteze privind posibilităţile de
continuare ale unei întâmplări, în vederea
stimulării spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii
- realizarea şi prezentarea unei „colecţii” de poveşti
audiate (album cu desene realizate de copil în
urma audierii textelor, însoţite sau nu de enunţuri
scrise)
- conversaţii în grup, pe baza unui text audiat sau
a unei imagini
- jocuri de modificare a poveştilor audiate:
schimbarea succesiunii evenimentelor,
modificarea finalului, introducerea unor personaje
etc.
- alcătuirea unor enunţuri orale şi/ sau crearea de
poveşti orale pornind de la idei/ imagini date
sau desene create de copii
- jocuri de tipul: „Spune mai departe”, „Cine este
personajul?”, „Continuă versul/ strofa”, „Spune
după mine” etc.
- crearea unor povestiri în grup, scrise apoi cu
ajutorul adultului şi ilustrate de copii
Clasa a II-a
- formularea unei opinii referitoare la un
personaj/ o întâmplare/ un mod de
comportament etc.
- dramatizări
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte
familiare manifestând interes şi încredere în
sine
- crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece
şi prezentarea acestora
- utilizarea limbajului verbal şi nonverbal
corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii
atenţiei interlocutorului (contact vizual,
expresie facială, claritate în exprimare, ton)
- utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul
de a-şi susţine afirmaţiile
- exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii
şi reacţii
- interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi
- jocuri de recunoaştere a unor personaje, a
unor poveşti după indicii date
- prezentarea unor lucrări personale
- repovestirea unor poveşti citite sau audiate
- concursuri de ghicitori, povestiri, recitări etc.
- dramatizări ale unor poveşti cunoscute/
texte citite
- participarea la serbări şcolare
 3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
Clasa pregătitoare
3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din
universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de
tipar
- recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de
tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse
de jucării, asocierea formei unui nor cu o literă)
- asocierea unor litere şi sunete
- observarea etichetelor din clasă, plasate pe
dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe
coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care se
depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se
realizează împreună cu copiii
- citirea globală a numelui scris cu litere de tipar
pe dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al
clasei, la panoul „Responsabilităţi” etc.
- jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”,
„Domino”, „Bingo”
- punerea în corespondenţă a unor cuvinte
formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite,
reprezentând obiecte din universul apropiat
- jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte
şi denumirea acestora
- răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi
„citirea” acestora în grup/ cu ajutorul cadrului
didactic
Clasa I
3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte,
scrise cu litere de tipar sau de mână
- intuirea unor cuvinte însoţite de
imagini corespunzătoare
- recunoaşterea literelor mari şi mici, de tipar şi
de mână
- realizarea literelor mari de tipar din figuri
tangram
- compunerea, la alfabetarul mobil, a unor
silabe, cuvinte, propoziţii din 3-5 cuvinte
- marcarea prin colorare, subliniere, decupare,
încercuire, a unor cuvinte din propoziţii
solicitate de cadrul didactic sau de elevi
- completarea unor silabe date pentru a
obţine cuvinte
- ordonarea unor silabe dintr-o serie dată, pentru
a obţine cuvinte
- citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise
cu litere de tipar sau de mână
- citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau texte
scurte care conţin cuvinte cu structură
fonetică simplă, scrise cu litere de tipar sau de
mână
- marcarea cuvintelor care se repetă într-un text
- citirea unor cărţi de grup (Big-books)
- citirea în perechi, citirea în lanţ, citirea ştafetă,
citirea ghidată şi/ sau selectivă a unor cuvinte
şi propoziţii
- realizarea unor colaje, afişe publicitare
utilizând cuvinte decupate din ziare şi reviste
- jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu
imagini, cuvinte sau simboluri
Clasa a II-a
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul
cunoscut
- citirea în forme variate a enunţurilor şi
textelor scurte ( citire cu voce tare/ în şoaptă/
în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă
etc.)
- citirea unor mesaje din mediul cunoscut:
reclame, afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte
etc.
- citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu
adaptarea intonaţiei impusă de semnele
de punctuaţie
- citirea selectivă în funcţie de anumite repere
(alineatul, linia de dialog) sau respectând un
detaliu/ o idee din text (joc: „Găseşte şi
citeşte”)
- identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi
autorului unui text
- auto-corectarea greşelilor de citire atunci
când cuvântul/ propoziţia citit(ă) nu are sens
- adaptarea stilului de a citi în funcţie de
scopul urmărit (de căutare a unui cuvânt, a
unei idei)
- exerciţii de utilizare a cuprinsului unei cărţi
- citirea unor cărţi, poveşti, poezii, reviste,
articole din reviste electronice, enciclopedii etc.
din
iniţiativa copilului
- căutarea unei anumite cărţi la colţul de lectură
sau la bibliotecă
- jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu
imagini, cuvinte sau simboluri
 Clasa pregătitoare
3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini
care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente
familiare
- formularea unor răspunsuri ce presupun alegere
duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine
este Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea
adormită?”
- lectură după una sau mai multe ilustraţii/
benzi desenate
- prezentarea unor albume personale cu
fotografii sau imagini
- „citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de
grup (desene, şir de imagini)
- citirea orarului clasei (activităţile sunt
reprezentate prin imagini corespunzătoare
fiecărei discipline)
- audierea unui fragment dintr-o poveste şi
selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia;
- continuarea unei poveşti pe baza imaginilor
selectate, cu sprijin din partea cadrului
didactic sau al colegilor
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri
care transmit mesaje de necesitate imediată,
din universul familiar
- identificarea semnificaţiei unor simboluri
întâlnite în situaţii cotidiene: M – metrou, H -
spital, I - informaţii, intrare, ieşire, farmacie,
trecere de pietoni, semafor etc.
- sortarea unor semne, simboluri grafice identice
- „citirea” simbolurilor pentru vreme şi a
calendarului naturii, a orarului şi/ sau a
jurnalului ilustrat
Clasa I
3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care
prezintă întâmplări, fenomene, evenimente
familiare
- identificarea personajelor, locului şi timpului
unei întâmplări prezentate în textul citit
- citirea unor „cuvinte cheie”
- recunoaşterea în ilustraţii a personajelor,
locului, timpului şi momentului evocat
- formularea unor răspunsuri orale la
întrebări despre conţinutul textului citit
- asocierea unor cuvinte/ enunţuri, scrise cu
litere de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite
- citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-
un text scurt
- ilustrarea unor enunţuri/ fragmente de text citite
- analiza legăturii dintre text şi imaginea care
îl însoţeşte
- identificarea titlurilor potrivite unui text scurt/
unor fragmente de text
- stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii
despre conţinutul unor enunţuri sau al unui text
scurt
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din
universul familiar, care transmit mesaje simple
- recunoaşterea unor simboluri întâlnite în
situaţii cotidiene: M – metrou, P- parcare, I -
informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de
pietoni, semafor etc.
- punerea în corespondenţă a imaginilor
cu mesajele orale/ scrise indicate
- plasarea în spaţiul clasei a unor jetoane sau
afişe care transmit mesaje (reguli de conduită,
aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale
Clasa a II-a
3.2. Identificarea mesajului unui text în care se
relatează întâmplări, fenomene din universul
cunoscut
- formularea orală a mesajului/ învăţăturii
desprinse dintr-un text citit
- discutarea textelor scurte, frază cu frază,
relevând nume, cuvinte familiare şi expresii
elementare
- formularea unor întrebări şi răspunsuri pe
baza textului citit
- identificarea şi analizarea ilustraţiilor care
însoţesc textul citit
- redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a
unui fragment dintr-un text citit
- formularea unor răspunsuri la întrebări, în
legătură cu un scurt text citit
- aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea
logică de desfăşurare a evenimentelor din
mesajul audiat
- emiterea unor predicţii asupra firului narativ
al textului citit
- identificarea unor informaţii previzibile în
diverse materiale cotidiene (reclame,
prospecte, orare
etc.)
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în
contexte cunoscute
- asocierea unor fapte/ evenimente/ lucruri din
universul apropiat cu fragmente de text/
simboluri/ desene/ gesturi
- decodarea unor informaţii din manual (viniete,
cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul
spre şcoală, în pliante/ reclame/ reviste
pentru copii etc.
- parcurgerea unor trasee semnalizate cu
ajutorul unor simboluri convenţionale sau
profesorului etc.) inventate („In căutarea comorii”, „Drumurile
viitorului” etc.)
 Clasa pregătitoare
- punerea în corespondenţă a imaginilor
cu mesajele orale indicate
- codarea sau decodarea unor mesaje scrise –
Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri
care prezintă reguli de comportament, aniversări
ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului
didactic etc.
3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor
redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând
interes pentru lucrul cu cartea
- observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse
forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini
etc.
- răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o
mini- bibliotecă, în biblioteca şcolii etc.
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi
diferenţe între suporturi de lectură variate
– colorat
Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu
ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.
- observarea amplasării imaginilor în raport
cu textul
- audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de
răsfoirea cărţii ce conţine textul şi
observarea imaginilor
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.
Clasa I
- realizarea unor mesaje, utilizând simboluri
din mediul apropiat
- exerciţii de completare a unor rebusuri în
care definiţiile sunt date prin desene/
simboluri
- exerciţii–joc de decodare a unor felicitări,
invitaţii, scrisori, în care sunt utilizate cuvinte şi
simboluri
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor
texte simple, susţinute de suport imagistic
- citirea unor cărţi de grup (cărţi uriaşe)
- citirea individuală şi din proprie iniţiativă a
unor poveşti, povestiri etc.
- memorare unor poezii şi ghicitori din
proprie iniţiativă
- confecţionarea unor minicărţi pe teme
familiare (individual şi în grup); realizarea
„Abecedarului clasei”, folosind planşe de
- exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a
finalului unei poveşti din care a fost citit, cu
voce tare, un fragment
- activităţi în biblioteca şcolii
- completarea unui jurnal de lectură al
clasei, folosind desene şi enunţuri scurte
- amenajarea şi reactualizarea unui „colţ al cărţii”
în sala de clasă
- completarea unor grafice, panouri cu
titluri, personaje ale textelor citite
- observarea intuitivă a cărţilor de diverse
forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi
diferenţe între suporturi de lectură variate
(carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii,
carte ce conţine doar text, carte electronică
etc.)
Clasa a II-a
- transmiterea unor mesaje prin intermediul unor
simboluri sau coduri date/ proprii
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor
cărţi adecvate vârstei
- realizarea unui jurnal personal de lectură în
care să fie înregistrate titlul şi personajele din
basmele/ poveştile/ povestirile citite sau
transcrieri/ copieri de glume, ghicitori, poezii
etc.
- realizarea unei „Colecţii de poveşti” individuală
sau comună (album cu desene realizate de
elevi în urma citirii/ audierii textelor, însoţite de
scurte prezentări scrise de mână sau la
computer)
- prezentarea orală a unor cărţi/ poveşti
citite individual sau în grup
- memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii
şi ghicitori
- autodictări cu autoevaluare sau evaluare
în pereche
- realizarea unor minicărţi pe teme de
interes comun sau personal
- amenajarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă
- completarea unor grafice/ panouri cu titluri/
autori/ personaje ale textelor citite de elevi
- recomandarea unor cărţi/ poveşti/
povestiri colegilor
- citirea unor texte în urma recomandărilor
făcute de părinţi, cadre didactice, bibliotecar,
colegi
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc. - repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite
- citirea unor reviste pentru copii evenimente şi informaţii
- vizite la muzee şi case memoriale
 4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Clasa pregătitoare
4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor
literelor, folosind resurse variate
- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a
coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare
în interiorul unui contur, înşirare de mărgele
- coaserea unor puncte pe etamină, în
vederea pregătirii copilului pentru
respectarea liniaturii
- modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după
un contur etc.
- poziţionarea corectă a suportului de scriere,
în raport cu propriul corp
- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus,
jos, dreapta, stânga etc.
- exersarea poziţiei corecte la scris
- utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/
de scris
- jocuri de tip labirint
- observarea literelor din plastic/ din alfabetarul
magnetic sau tipărite în relief pe diferite
suporturi
- construirea literelor din plastilină, pastă de
modelaj, „fir” de hârtie creponată sau
hârtie reciclată răsucită etc.
- scrierea pe diferite suporturi (pe etamină,
pe tablă, pe nisip, pe geamuri aburite etc.)
şi cu diferite instrumente, a unor modele
liniare, simboluri etc.
- decorarea literelor mari şi mici de tipar prin
desene sau prin colare, folosind seminţe,
hârtie, fire etc.
- scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi
culori variate (mari/ mici, groase/ subţiri), pe
foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm
Clasa I
4.1. Scrierea literelor de mână
- exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii
- modelarea din plastilină a contururilor unor
litere; decorarea literelor de mână şi de tipar;
- trasarea în duct continuu a literelor de mână
(începând prin unirea punctelor care le
compun)
- executarea conturului unor litere, silabe,
cuvinte cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe
spatele colegului, pe hârtie, cu pensula şi
acuarela, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli
mari
- scrierea literelor de mână, folosind diverse
instrumente de scris (creion, carioca, stilou,
pensulă, cretă) pe variate suporturi (foaie
velină, foaie liniată, tablă etc.)
- copierea, transcrierea literelor, silabelor,
cuvintelor, enunţurilor din 3-5 cuvinte
menţinând distanţa dintre elementele grafice,
dintre litere şi dintre cuvinte
- completarea după model, cu litere de mână, a
unor enunţuri din cuprinsul unor bilete,
invitaţii, felicitări, scurte scrisori
- exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului,
a alineatelor, de păstrare a distanţei dintre
cuvinte
- scrierea după dictare a literelor,
silabelor, cuvintelor, propoziţiilor din 3-5
cuvinte;
- selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe
date, scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru
a
obţine cuvinte
- realizarea unor afişe, etichete cuprinzând reguli
de conduită, norme de lucru, îndemnuri,
Clasa a II-a
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de
comunicare
- copieri şi transcrieri de litere, silabe,
cuvinte, propoziţii
- autocorectarea literelor, silabelor,
cuvintelor scrise, prin compararea cu un
model
- copierea unor texte scurte, exersând încadrarea
în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere
şi a spaţiului între cuvinte
- transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-
un scurt text pe teme cunoscute
- transcrierea sau copierea unor mesaje în
cadrul unor activităţi individuale sau comune
- scrierea corectă a unor propoziţii/ fraze/ a unui
text scurt pe foaie tip II, dictando, velină,
respectând încadrarea în pagina de caiet (tip
II,
dictando sau cu foaie velină), aprecierea spaţiilor
dintre litere şi cuvinte
- realizarea unor planşe/ etichete/ postere/ afişe
pe teme familiare, după modele date
- realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin
din partea cadrului didactic
 încurajări etc.
- realizarea unor postere, pe diferite teme, în
cadrul proiectelor, folosind imagini, cuvinte şi
propoziţii preluate după modele
 Clasa pregătitoare
- realizarea unor lucrări plastice, decorative
(folosind linia şi punctul), utilizând instrumente
diferite
- realizarea unor desene cu litere personificate
4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte
uzuale de comunicare
- confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere
de tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc.
(învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul
care trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom
scrie 1 Martie”)
- decorarea unor obiecte/ desene folosind
semne grafice
- „scrierea” unor bileţele folosind diferite semne,
linii curbe, linii frânte şi „citirea” mesajului
Clasa I
4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din
cuvinte scrise cu litere de mână, folosind
materiale diverse
- alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte,
având suport vizual
- adăugarea unor cuvinte/ semne de punctuaţie
în enunţuri eliptice
- ordonarea cuvintelor care formează un enunţ
şi scrierea acestuia
- scrierea unor cuvinte, propoziţii cu
ajutorul computerului
- confecţionarea unor etichete, afişe,
materiale necesare în activitatea zilnică
- organizarea în clasă a unui colţ/ panou,
destinat transmiterii unor mesaje şi informaţii
(prin
desene, cuvinte/ enunţuri simple şi simboluri) pe o
temă aleasă de copii sau referitoare la subiectul
unui proiect
- personalizarea unor modele predefinite de
invitaţii, felicitări, scrisori (de exemplu,
scrisoare către Moş Crăciun)
- jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise
Clasa a II-a
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
respectarea convenţiilor de bază
- scrierea cuvintelor obţinute prin completarea
sau combinarea unor silabe
- folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea
cu majusculă/ cu alineat, utilizarea corectă a
semnelor de punctuaţie)
- plasarea semnelor de punctuaţie într-un text
- scrierea unor bilete de mulţumire, de
informare, de solicitare, cu respectarea
convenţiilor
- confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii
(Crăciun, Paşte, 8 Martie) şi scrierea
mesajelor corespunzătoare folosind diverse
instrumente (stilou, creioane cerate, carioca,
marker etc.)
- confecţionarea unor fişe, etichete, afişe,
materiale necesare în activitatea zilnică
- marcarea prin chenare sugestive/ elemente
grafice a unor definiţii, motouri, formule, mesaje,
anunţuri importante etc., cu scopul de a le pune
în evidenţă
- formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări
pe teme familiare/ care prezintă interes
- compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri)
pe teme din sfera de interes a copiilor, cu
ajutorul unor imagini sau întrebări
- scrierea unor dorinţe, vise (de ex., „Aş dori să...”,
„Visul meu este să...”), rime, poveşti etc. pe
propriul caiet, pe un caiet al clasei sau într-un
spaţiu special amenajat (de ex.: Colţul de creaţie)
- activităţi care implică folosirea calculatorului
pentru redactarea unor enunţuri/ texte
scurte
 Clasa pregătitoare
4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şi
informaţii prin intermediul limbajelor
neconvenţionale
- „scrierea” unor bileţele cu mesaje diverse,
folosind desene, simboluri (inventate spontan sau
stabilite anterior)
- exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu
ajutorul desenului sau prin simboluri –
Exemplu:
„Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e
primăvara?”
- etichetarea originală a unor obiecte personale
- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare,
în care se vor folosi limbaje neconvenţionale
- organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat
„Peretele vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa
mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în
cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi
simboluri)
- organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine
realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/
desen/ poster din desene/ cuvinte/ alte
simboluri?”
- crearea unor ecusoane personalizate
(cu simboluri, cuvinte sau imagini)
- crearea unui orar pe un cod de culori
sau simboluri
- completarea jurnalului clasei folosind
desene, fotografii, simboluri
Clasa I
4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin
intermediul limbajelor convenţionale
neconvenţionale
- scrierea propriei versiuni a unei poveşti spuse
de cadrul didactic
- scrierea unor mesaje diverse, utilizând
cuvinte (propoziţii) şi simboluri/ desene
- redactarea, din proprie iniţiativă, a unor poveşti,
jurnale, poezii etc., prin care copilul să îşi
exprime bucuria, tristeţea, încântarea, mândria
etc.
- realizarea unor scrisori desenate, jurnale,
invitaţii la evenimente personale ori ale clasei,
documente cu valoare utilitară în cadrul clasei
(orar, traseul unor excursii, hărţi simple care să
marcheze obiective culturale din jurul şcolii etc.)
- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare,
în care se vor folosi limbaje convenţionale şi
neconvenţionale
- prezentarea, în scris, a unor experienţe
plăcute, amuzante, surprinzătoare, a unor fapte
bune
Clasa a II-a
- confecţionarea unei cărţi a clasei cu poveşti,
legende etc. scrise/ transcrise şi ilustrate de
copii
- realizarea unui ziar/ a unei reviste a clasei
- jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise
- crearea şi completarea unor rebusuri
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin
şi intermediul limbajelor convenţionale
- organizarea unui colţ în clasă/ panou unde copiii
pot lăsa mesaje, invitaţii, pot lansa dezbateri, îşi
pot exprima în scris şi cu ajutorul simbolurilor,
păreri şi impresii despre anumite evenimente,
dar şi informaţii pe o temă aleasă de ei (proiecte)
- completarea unui jurnal personal sau al
clasei, folosind desene, decupaje şi enunţuri
scurte
- crearea unor liste de cuvinte/ idei legate de
o temă propusă
- ascultarea unor experienţe ale colegilor de
clasă şi exprimarea, în scris, a părerilor şi a
reacţiilor personale
- realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind
de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-
a atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri,
atingerea unei suprafeţe)
- redactarea unor idei despre o melodie ascultată
- realizarea portretelor anotimpurilor în
cuvinte, formă şi culoare
CONŢINUTURI
Domenii CP
Comunicare orală Acte de vorbire: a saluta persoane
(ascultare, cunoscute, a se prezenta, a identifica
vorbire, un obiect, o persoană, a formula o
interacţiune) rugăminte
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri
adecvate
Dialogul
Formularea de întrebări şi răspunsuri
despre: jocuri şi jucării, membrii
familiei, prieteni, animale, reguli de
igienă alimentară şi personală
Forme ale discursului oral
Povestirea după imagini
Citire/ lectură Cartea
Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii
Literele mici şi mari de tipar
Simboluri uzuale din universul
apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital,
trecere de pietoni etc.
CLASA I
Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, a
formula o rugăminte, o idee/ o părere, o cerere
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate
Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative
Dialogul
Oferirea unor informaţii despre: identitatea
proprie, desene animate, filme pentru copii, viaţa
de şcolar, familie, prieteni, colegi de clasă, reguli
de circulaţie, mediul social şi natural apropiat,
igiena personală
Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând,
ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii
Forme ale discursului oral
Povestirea unor întâmplări trăite
Repovestirea unor întâmplări auzite
Descrierea unui obiect/ a unei persoane
Cartea
Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în
pagină
Literele mici şi mari de tipar şi de mână
Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Alfabetul limbii române
Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice
CLASA a II-a
Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe
cineva, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc,
a cere şi a da informaţii, a formula o idee/ o
părere/ o opinie/ o solicitare
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu
Intonarea propoziţiilor exclamative
Dialogul
Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog
despre: şcoală, familie şi locuinţă, prieteni, colegi,
mediul înconjurător, igiena clasei şi a locuinţei,
conduita în mijloacele de transport în comun, în
sala de spectacol
Reguli de vorbire eficientă: elemente de
politeţe verbală asociate actelor de limbaj utilizate
(salutul, prezentarea, formularea unei cereri,
ascultarea şi respectarea opiniei celuilalt)
Forme ale discursului oral
Povestirea unor întâmplări trăite sau observate
Repovestirea unor întâmplări citite
Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei
persoane
Reguli ale discursului oral
Pronunţie clară şi corectă
Acord de număr şi gen, fără terminologie
Intonaţie adecvată
Cartea
Cuprinsul unei cărţi
Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Alfabetul limbii române
Citirea cuvintelor, enunţurilor, textelor scurte
 Citirea cuvintelor pe etichete asociate
unor imagini sau obiecte
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
Formularea de propoziţii cu suport
intuitiv
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui
suport intuitiv
Scriere/ redactare Elemente grafice care intră în
componenţa literelor de mână: linii,
puncte, bastonaşe, zale, bucle,
semiovale, ovale, noduleţe
Desenarea literelor de tipar
Simboluri neconvenţionale folosite
în exprimarea scrisă
Scrierea funcţională folosind
desene, simboluri
Felicitarea
Biletul
(introduse progresiv) Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
Cuvinte care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă Textul (de maxim 120 de cuvinte)
(fără terminologie) Titlu. Autor. Alineate
Citirea propoziţiilor/ enunţurilor Aşezarea textului în pagină
Citirea textelor scurte (de maxim 75 de cuvinte, Textul literar
introduse progresiv) Textul narativ
Aşezarea textului în pagină Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală
Titlu. Autor. Alineate Textul liric
Poezii despre universul copilăriei
Textul nonliterar/ informativ
Alfabetul limbii române Alfabetul limbii române
Literele mici şi mari de mână Literele mici şi mari de mână
Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Ortografia Ortografia
Scrierea ortografică a cuvintelor Scrierea corectă a cuvintelor care conţin
Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al consoana m înainte de b şi p
titlului Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii
Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie),
(fără terminologie) Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile sau î, x
de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Scrierea corectă a cuvintelor într-un/ într-o, dintr-
un/ dintr-o, sau/ s-au, sa/ s-a
Punctuaţia Punctuaţia
Punctul Semnul exclamării
Semnul întrebării Virgula (în vocativ şi enumerare)
Linia de dialog Două puncte
Organizarea textului scris Organizarea textului scris
Scrierea caligrafică pe liniatură tip I Scrierea pe liniatură tip II şi dictando
Plasarea datei, a titlului, folosirea Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea
alineatelor titlului, a autorului, folosirea alineatelor,
respectarea spaţiului dintre cuvinte
Scrierea funcţională
Scrierea funcţională Copieri (texte de maxim 50 de cuvinte)
Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, Transcrieri (texte de maxim 50 de cuvinte)
propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări Dictări (texte de maxim 40 de cuvinte)
Biletul Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare
Invitaţia. Felicitarea Felicitarea
Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene) Afişul
 Scrierea imaginativă (texte de 3-5 enunţuri), Scrierea imaginativă (texte de 3-7 enunţuri), pe
pornind de la experienţe trăite baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate)
sau a unui şir de întrebări
Cartea, ziarul sau revista clasei
Elemente de Vocabular Vocabular Vocabular
construcţie a Cuvântul Cuvântul– grup de sunete asociat cu un înţeles Cuvântul
comunicării Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens opus
Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit
Fonetică Fonetică Fonetică
Sunete specifice limbii române Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi Sunetele limbii române. Vocale şi consoane
Despărţirea cuvintelor în silabe consoanelor (fără denumire) Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând
Cuvinte alcătuite din una, două sau Silaba Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
trei silabe, care nu conţin diftongi, Cuvântul
triftongi sau consoane redate în scris Despărţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără
prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, cunoaşterea regulilor
che, chi, ghe, ghi Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
 SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare
pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu
specificul acestei discipline.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între
toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de
învăţare pentru viaţa reală.

Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii
gândirii, precum şi a creativităţii elevului.
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină
şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru
participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi
sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze
sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în
cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se
va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora.
Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce
noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă
musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare
a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline
etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să
răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să
exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.
O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie
că e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor
limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă
aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context, învăţarea va fi
facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu
limbajul corporal, vizual sau muzical.
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc
în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii
ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De
altfel, oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile
copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele
specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în
reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă
ale elevilor.
Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare / competenţele dobândite de către
copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi
discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat
progresul fiecărui copil.
Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de
învăţare au fost structurate astfel încât să concure la dezvoltarea de competenţe specifice, rămânând
totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic.

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română 20

Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare
TEMA: Jucării

Ce urmărim? Cum procedăm?

- competenţe
specifice -
Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor. Activităţile se vor
desfăşura pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în
limba română + matematică şi explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi practice + muzică şi mişcare
Comunicare în limba română
1.1.  selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în
textul audiat – Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil”
 realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj oferirea de
răspunsuri scurte la întrebarea: „Despre ce este vorba poveste?”
 aprecierea cu adevărat/ fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea global
 formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat –
Exemplu: „Ce jucării avea Petrişor?” „Ce au făcut ele?” „Din ce motiv au
plecat?”
 repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată
1.2.  numirea personajelor din poveste
 oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu: „Cum
arătau
 jucăriile lui Petrişor?”, „Care sunt jucăriile tale preferate?”, „Cum le
îngrijeşti?”
1.3.  indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/ jetoane
puse pe bancă – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit în
propoziţia Jucăriile au fugit.”
 numărarea cuvintelor dintr-un enunţ
 punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită – Exemplu:
minge, ursuleţ, jucării, maşină etc.
 despărţirea cuvintelor în silabe
 indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină, jucării,
minge)
 indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când auziţi
sunetul j – jucărie, jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.)
 sortarea unor jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul:
„Încep cu sunetul j” (se dau jetoane care reprezintă: jucării, jaluzele, minge,
cojoc etc.)
 colorarea unor imagini care reprezintă obiecte/ fiinţe a căror denumire începe
cu sunetul j (jucării, jder, jardinieră)
1.4.  audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii
 participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje
formulate de adult sau copii)
2.1.  jocuri de cuvinte – Exemplu: „Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude la
început” (jumătate, jucărie, jumulit, japonez etc.)
 reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia
de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)
 ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare – Exemplu:
„Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.”
2.2.  prezentarea jucăriei preferate
1.1.  repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate
1.2.  participarea la jocuri de grup
3.1.  punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile
potrivite – Exemplu: minge, urs, copil, robot
3.2.  lectură după una sau mai multe ilustraţii
3.3.  punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate
3.4.  observarea unor pliante despre jucării
 observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor specificaţii
referitoare la vârsta participanţilor la joc, la regulile jocului etc.)
4.1.  decorarea unor jucării realizate din hârtie sau carton
 construirea literei J din plastilină, pastă de modelaj, „fir” de hârtie creponată
sau hârtie reciclată răsucită etc.
 trasarea literelor de tipar J şi j după contur dat sau prin unirea punctelor,
folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou
etc.)
 colorarea conturului literei, pe o fişă de dimensiuni A4
4.3.  etichetarea originală a jucăriilor din clasă/ din camera personală
 realizarea unor „prezentări” ale jucăriilor preferate, utilizând desene, simboluri
şi cuvinte, care vor fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/ Panoul vorbitor”)
 completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la finalul
săptămânii)
2.4.  crearea unei povestiri în grup despre jucăriile fericite ale unui copil; povestea
va fi scrisă de către profesor şi ilustrată de copii
Matematică şi explorarea mediului
1.1.  numărarea jucăriilor şi distribuirea lor
 construirea unor mulţimi din jucării
1.2.  compararea mulţimilor de jucării
2.2.  construcţii cu ajutorul figurilor geometrice
 confecţionarea unor jucării utilizând cutii, cilindri, sfere
 jocuri de construcţii cu cuburi
2.1.  jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite repere
1.6.  jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu două
jucării mai mult decât are colegul tău.”
3.1.  crearea/ completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării
 recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte (lovirea/
lansarea mingii; lansarea/ împingerea maşinuţelor etc.)
 utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea relaţiei vibraţie-sunet
4.2.  jocuri cu jucării de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...”
5.1.  organizarea şi întreţinerea colţului cu jucării
 gruparea jucăriilor după un anumit criteriu
5.2.  jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 1 –5 unităţi în concentrul
0–31
6.1.  ordonarea jucăriilor după înălţime; comparări succesive şi exprimarea
rezultatului
6.3.  joc de rol: „La magazinul/ raionul de jucării”
Arte vizuale şi abilităţi practice
1.3.  vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/ Povestea
jucăriilor” şi discutarea mesajului transmis
2.1.  enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/ jucăriilor preferate
2.3.  realizarea unor construcţii libere, spontane
 realizarea unor construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie
 confecţionarea unor jocuri şi jucării simple
Muzică şi mişcare
2.1; 2.2.  însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Cutia cu jucării” –
www.gradinitaonline.wordpress.com sau www.trilulilu.ro/ muzica-diverse/
cutia-cujucarii-melodii-gradinita)