Omen 3481 Minoritati

Ministerul Educaţiei Naţionale - MEN
Ordinul nr. 3418/2013 privind aprobarea programelor şcolare pentru

învăţământul primar, clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
În vigoare de la 10 mai 2013
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 262 din 10 mai 2013. Formă aplicabilă la zi, 13 aprilie
2022 .
În conformitate cu prevederile art. 64 şi 65 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu

modificările şi completările ulterioare,
în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de
reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013,
în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea

Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările
ulterioare,ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.
Art. 1. –
(1) Se aprobă lista programelor şcolare pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a din
învăţământul primar, specificate în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Se aprobă programele şcolare pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a din învăţământul
primar, cuprinse în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. -
Programele şcolare pentru clasa pregătitoare şi clasa I, cuprinse în anexa nr. 2, se aplică în
sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 2013-2014.
Art. 3. -
Programele şcolare pentru clasa a II-a, cuprinse în anexa nr. 2, se aplică în sistemul de
învăţământ începând cu anul şcolar 2014-2015.
Art. 4. -
Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în
limbile minorităţilor, Direcţia generală resurse umane şi reţea şcolară naţională, Institutul de
Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, conducerile
unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 5. -
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei
naţionale,
Remus Pricopie
Bucureşti, 19 martie 2013.
Nr. 3.418.
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Programa şcolară
pentru disciplina
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

pentru şcolile şi secţiile cu predare
în limba germană
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Aprobată prin ordin al ministrului
Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să
contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de
studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru
care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română jalonează
achiziţiile de cunoaştere ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă
a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea
competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)
- Citire/lectură
- Scriere/redactare
- Elemente de construcţie a comunicării
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente
de evaluare continuă.
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi
obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o
abordare specifică educaţiei timpurii, bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere
în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii
variate ale elevilor.
Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare
ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi cele de
exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea
activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă
personală, la care ei trebuie să participe.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă până
în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei
specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării
personalităţii elevilor.
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a –Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba germană 2
Competenţe generale
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare

cunoscute
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de

comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral
pe teme familiare, rostit clar şi rar teme accesibile, rostit cu claritate din texte accesibile variate
- selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a - utilizarea imaginilor pentru indicarea semnificaţiei - selectarea unor enunţuri/ imagini corespunzătoare
indica despre ce este vorba în mesaj unui mesaj audiat subiectului unui text audiat
- realizarea unui desen pentru a indica despre ce - realizarea unui desen care corespunde subiectului - formularea de întrebări şi răspunsuri orale la
este vorba în mesaj unui text audiat întrebări legate de tema şi mesajul textului audiat
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: Despre ce - oferirea de răspunsuri la întrebarea: Despre ce - alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate
este vorba (în acest fragment de poveste)? este vorba... (în acest fragment de poveste/ în de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/serie
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri acest text?) de variante date
scurte care testează înţelegerea textului audiat - selectarea unor enunţuri simple, scrise, care - selectarea/formularea de titluri potrivite unor
- formularea de răspunsuri la întrebări despre exprimă mesajul textului audiat, dintr-o pereche scurte texte audiate
conţinutul unui mesaj/scurt text audiat de enunţuri date - povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui
- reformularea unor mesaje - formularea unor titluri potrivite textului audiat fragment audiat
- repovestirea unor secvenţe preferate, dintr-un text - executarea unor comenzi/instrucţiuni/reguli de joc - executarea unor instrucţiuni în diferite tipuri de
audiat prezentate de adulţi sau copii activităţi
- observarea,recunoaşterea, executarea unor - jocuri de tipul: „Basme şi culoare”, „Scrisori - audierea unor scurte emisiuni informative
comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent) desenate”, „Ce nu se potriveşte?” etc. accesibile copiilor (prognoza meteo, spoturi
- audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi - audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi publicitare, anunţuri, emisiuni de tipul „Cum se
manifestarea unor reacţii corespunzătoare indicaţii şi manifestarea unor reacţii fabrică” etc.)
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori corespunzătoare - audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori indicaţii şi manifestarea unor reacţii
corespunzătoare la acestea
- audierea de povestiri simple, ilustrate, despre
istoria scrisului - ilustrarea printr-o imagine/serii de imagini/bandă
desenată a mesajului transmis de un text audiat
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un 1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un
mesaj scurt, rostit clar şi rar mesaj rostit cu claritate text audiat
- numirea personajului/ personajelor dintr-un - identificarea personajelor/ personajului unui text - identificarea personajelor dintr-un text audiat
fragment de poveste audiat audiat - precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate
- oferirea de răspunsuri la cererea elementară de - oferirea de răspunsuri la întrebări de genul: Cine? într-un text audiat
informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum? Ce? Când? Unde? Cum? De ce? - identificarea enunţurilor adevărate/ false
- oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri - formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare la referitoare la textul audiat
scurte care vizează diverse informaţii din text – conţinutul unui mesaj/ text audiat - formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la
Exemplu: numele greşit al personajului, locul - identificarea enunţurilor adevărate/ false textul audiat (Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?,
corect în care se petrece acţiunea referitoare la textul audiat Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop? etc.)
- recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc - completarea orală a unor enunţuri cu elemente - ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă
ca sens cu un mesaj audiat anterior din textul audiat momente ale acţiunii textului audiat
- indicarea prin semne (ridicarea unui deget/a - identificarea elementelor dintr-un text audiat care - relatarea în succesiune logică a întâmplărilor din
creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect textul audiat
se regăsesc într-o ilustraţie corespunzătoare
dintr-un set de enunţuri/cuvinte - precizarea evenimentelor din textul audiat,
textului
- îndeplinirea unei instrucţiuni simple folosind expresiile: la început, mai întâi, prima
- sesizarea unor elemente omise din ilustraţiile
- participarea la jocuri de grup, ca urmare a dată, apoi, după aceea, până la urmă etc.
corespunzătoare unor texte audiate
înţelegerii regulilor jocului - recunoaşterea personajelor unui text după
- asocierea unor imagini/enunţuri cu informaţiile
descrierea înfăţişării lor sau după prezentarea
desprinse din discuţiile cu colegii
acţiunilor acestora
- stabilirea de asemănări/deosebiri între
- ilustrarea prin desen a unor fragmente de text, cu
personajele şi/sau întâmplările prezentate în
respectarea unor informaţii
povestirile audiate
- jocuri de tipul: „Recunoaşte povestea şi - completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii
personajul”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă..” etc. dintr-un text audiat
- intuirea structurilor corecte sau incorecte dintr-un
enunţ oral
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/sau final 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte
dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din enunţuri rostite cu claritate şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate
propoziţii rostite clar şi rar - jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/ se - analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor
- indicarea sunetelor/silabelor/cuvintelor percepute termină/ conţin un anumit sunet - identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi
prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui - jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, „Fazan”, cuvinte
deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, „Sunetul care se repetă”, „Nume cu silabă - ordonarea alfabetică a unor cuvinte date
săritură etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea repetată”, „Completează silaba”, „Grupează după
jetoane câte cuvinte ai auzit” - formarea de cuvinte din silabe date
numărul de silabe” etc.
- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt - formarea de cuvinte prin derivare cu prefixe sau
- numărători melodice însoţite de mişcare sufixe (fără terminologie)
- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din - analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor
propoziţii orale de 3-4 cuvinte - jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate”
- despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea - despărţirea cuvintelor în silabe
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu silabelor unui cuvânt şi reprezentarea lor prin
imaginea potrivită - stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/cuvânt
simboluri/ semne/ jetoane/gesturi/bătăi din palme
- identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul - schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea
- rostirea cuvintelor pe silabe în numărători sau
didactic/de colegi unei silabe/ unui sunet
- rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau jocuri - identificarea unor cuvinte date după criterii
numărători ritmate - stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/cuvânt precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final
- audierea unor înregistrări cu sunete din mediul - schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea etc.
înconjurător unui sunet - stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din
- discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor - identificarea unor cuvinte date după criterii propoziţii de 4-6 cuvinte
din cuvinte precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final - dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin
- interpretarea unor cântece care conţin etc. adăugare/eliminare de cuvinte
onomatopee - numărarea cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte - schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a
- construirea de rime pornind de la cuvinte date - identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, schimba mesajul transmis
- identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, - jocuri de tipul: „Continuă propoziţia”, „ Cuvinte
încep/se termină cu un anumit sunet poziţionarea de jetoane, simboluri grafice etc. dintr-un cuvânt”, „ Cum poate fi?”, „ Obiecte mari,
- sortarea de jetoane reprezentând obiecte din - stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din obiecte mici”, „Propoziţia crescătoare” etc.
mediul familiar, după diferite criterii (sunet propoziţii de 3-5 cuvinte
iniţial/final; număr de silabe etc.)
- dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin
- desenarea unor obiecte/fiinţe cu relevanţă pentru adăugare/eliminare de cuvinte
copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială
sau finală) sunetul specificat - schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a
schimba mesajul transmis
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-o
propoziţie cu imaginea potrivită/corespunzătoare
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de
mesaje orale, în contexte de comunicare mesaje orale, în contexte de comunicare mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute cunoscute cunoscute
- participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - - formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu - jocuri de rol/dramatizări ale unor lecturi
ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, scopul înţelegerii unui mesaj oral cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână,
marionete, măşti etc. - jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător, folosind marionete, măşti etc.
- audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.; - participarea la activităţi de tipul „ce e nou în lumea
de adulţi/ copii - formularea unor întrebări de lămurire în urma poveştilor”, în care copiii ascultă întâmplări/
- participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în audierii unor poveşti şi povestiri citite, înregistrate evenimente/ secvenţe din poveşti/ basme
care copiii ascultă întâmplări/ evenimente sau povestite de adulţi sau de către copii povestite/ citite de copii sau adulţi
povestite de colegi sau adulţi invitaţi - emiterea de predicţii asupra derulării - conversaţii pe teme de interes pentru copii
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni evenimentelor dintr-un text audiat - formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu
pentru copii - activităţi de tipul „ştirile zilei” („Ce am făcut ieri”), scopul înţelegerii unui mesaj oral
în care copiii ascultă întâmplări/evenimente - vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni sau
povestite de copii sau adulţi a unor filme româneşti/dublate în limba română
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni şi pentru copii şi discutarea lor
filme pentru copii şi discutarea lor - vizitarea unor librării/biblioteci şi observarea
- conversaţii pe teme de interes pentru copii organizării spaţiului/standurilor de carte
- discuţii pe marginea unor spectacole de teatru
pentru copii, emisiuni radio-tv, filme etc.

2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii
în enunţuri simple situaţii de comunicare concrete de comunicare
- jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a - utilizarea formulelor specifice în situaţii concrete de - alcătuirea de propoziţii prin care se formulează
actului respirator, cu accent pe pronunţia corectă tipul: invitaţie, urare, solicitare, prezentarea unor o solicitare, o întrebare, o mulţumire, o
- exerciţii-joc de dicţie, cântece, numărători ritmate scuze etc.; jocuri de rol rugăminte, un îndemn, un salut, etc.
- participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul - oferirea de informaţii despre sine, despre familie, - oferirea de informaţii despre sine, despre
meu” (reproducerea unor mesaje formulate de colegi, despre activităţile preferate etc., folosind familie, colegi, despre activităţile preferate etc.,
adult sau copii) enunţuri simple; jocuri de rol folosind enunţuri; jocuri de rol
- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete - formularea de întrebări şi răspunsuri prin care se - reformularea unor propoziţii prin schimbarea
stabilite anterior solicită lămuriri sau informaţii referitoare la diverse intonaţiei sau a accentului, în funcţie de scopul
- reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin teme din sfera de interes a copiilor comunicării
rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu - exersarea unor formule de adresare, de solicitare, - schimbarea topicii propoziţiei, cu accentuarea
schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii de mulţumire, adaptate interlocutorului unor detalii ale mesajului transmis
- asocierea unor imagini sau obiecte, cu - relatarea unor evenimente semnificative din viaţa - transformarea/ completarea unor enunţuri după
onomatopeele corespunzătoare; proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei modele date
- jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de - identificarea şi corectarea greşelilor de
- enumerarea unor reguli de joc, a unor norme ale
mişcare clasei exprimare
- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea - formularea de enunţuri după ilustraţii sau
- formularea de enunţuri pe baza unei imagini/ suite
intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare
de imagini sau folosind cuvinte date folosind cuvinte date
(aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare,
bucurie etc.) - dialoguri în pereche sau în grupuri mici pe teme - dramatizări ale unor fragmente din texte narative
familiare reale sau imaginate cunoscute
- simularea unor situaţii care presupun
verbalizarea unor trăiri diferite - jocuri de rol - exersarea exprimării, clare şi corecte, şi - recitări de poezii pe teme familiare
- repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, conştientizarea importanţei acesteia în reuşita - combinarea unor propoziţii care au legătură
cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul comunicării între ele, pentru a explora formarea textului
didactic, actori etc.) - conştientizarea existenţei unor reguli simple de - povestirea unor vise, poveşti etc.
- dramatizări ale poveştilor/fragmentelor din basme desfăşurare a schimburilor verbale (salutul,
audiate prezentarea scuzelor, transmiterea mulţumirilor,
- sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii formularea unei cereri, formularea unor întrebări
concrete de tipul: invitaţie, urare, prezentarea etc.) care pot determina reuşita comunicării
unor scuze etc. pentru a transmite intenţii,
gânduri, sentimente etc.
2.2. Transmiterea de informaţii referitoare la sine 2.2. Transmiterea de informaţii prin intermediul 2.2 Transmiterea de informaţii printr-o suită de
şi la universul apropiat, prin mesaje scurte unor mesaje simple enunţuri înlănţuite logic
- formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, - formularea de enunţuri simple, corecte, coerente, - dialoguri despre sine, despre familie, colegi,
adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, referitoare la activităţi desfăşurate despre animalul preferat, activităţile
culoarea preferată, mâncarea preferată etc. preferate/desfăşurate etc.
- repovestirea clară şi cu intonaţie a unui text audiat
- formularea de răspunsuri la întrebări adresate de - povestirea unor evenimente semnificative din
colegi, pe teme de interes pentru copii - exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte sau
situaţii familiare viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei,
- prezentarea unor evenimente semnificative din cu folosirea verbelor la timpurile potrivite
viaţa proprie - discuţii privind comportamentul personajelor;
evidenţierea unor modele de comportament, - completarea unor mesaje orale scurte, în cadrul
- discuţii privind comportamentul unor personaje; unor discuţii în grup
formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele
evidenţierea unor modele de comportament
personajelor - construirea unor enunţuri pe baza unui set de
- formularea, completarea unor enunţuri orale care cuvinte date şi/sau a unui şir de imagini
să conţină comparaţii între obiecte familiare - discuţii de grup, pe subiecte familiare
- completarea de enunţuri care solicită realizarea - dezvoltarea unor enunţuri simple prin folosirea
- alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi de conectori elementari: şi, atunci, însă,
descrierea unor lucruri şi evenimente familiare acordului gramatical
- formularea, completarea de enunţuri orale care să deoarece, dacă, atunci etc.
- exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de - formularea de răspunsuri la întrebări printr-o
evenimente, persoane, lucruri cunoscute conţină comparaţii între obiecte familiare
- scurte descrieri (cel puţin 3 trăsături) referitoare la suită de enunţuri
- identificarea a cel puţin 2 trăsături ale unor
personaje de desene animate/benzi desenate/ - crearea unor scurte povestiri orale după o
personaje de desene animate/ benzi desenate/
persoane cunoscute (părinţi, fraţi, surori, colegi) imagine/ o suită de imagini şi după un şir de
poveşti cunoscute
- descrieri/prezentări elementare ale unor activităţi, întrebări
- formularea de descrieri/prezentări elementare ale
jocuri cunoscute - Identificarea trăsăturilor unui personaj,
unor activităţi/ jocuri preferate
descrierea unui loc, a unui fruct, a unei flori etc.
- jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă...”, „Dacă aş
fi...”, „Personajul preferat”, „Cine are dreptate?”, - realizarea acordului dintre subiect şi predicat,
„Continuă povestea” etc. dintre substantiv şi adjectiv (fără menţionarea
terminologiei)
- jocuri de rol: „La casa de bilete”, „La bibliotecă”
etc., cu respectarea normelor de adresare
civilizată
2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în
situaţii de comunicare uzuală diferite contexte de comunicare diferite contexte de comunicare
- exersarea unor formule de salut, de adresare, - dialoguri în contexte reale sau simulate, pe teme - participarea la discuţii în perechi/ în grup pe
prezentare şi solicitare, adecvate contextului familiare teme de interes (timpul liber, animalul preferat,
- dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, - formularea unei opinii personale referitoare la un cartea preferată, prezentarea produselor
pe teme de interes personaj/ conduita unei persoane/ o întâmplare etc. activităţii şcolare etc.)
- jocuri de exersare a unor reguli de comunicare - jocuri de rol în contexte familiare: „La telefon”, „În - formularea de întrebări referitoare la subiecte de
eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea vizită” etc. interes
interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: - concentrarea atenţiei pe subiectul discuţiei şi - formularea de mesaje în care să-şi exprime
„Spune şi dă mai departe”, „Repetă şi continuă”, intenţia de a primi informaţii/lămuriri în legătură
menţinerea unei conversaţii pe diferite teme de
„Statuile vorbitoare” etc. cu un aspect/ o problemă din spaţiul familiar
interes
- jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”, - formularea unor enunţuri scurte, clare, prin care
- exerciţii de primire sau de oferire a unor
„La cumpărături”, „Aniversări” etc. să solicite sprijin în condiţiile neînţelegerii unui
complimente
- formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate mesaj oral
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla
colegilor
dacă …” - utilizarea formulelor de adresare, de solicitare,
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar de mulţumire, corespunzătoare unui anumit
- formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea
întâmpla dacă …” context
obţinerii unor informaţii sau pentru satisfacerea
- povestirea unor experienţe trecute sau prezente curiozităţii (Cine? Unde? Ce? Când? De ce? Cum? - jocuri de rol: întâlniri cu personaje fantastice,
- planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe Ce s-ar fi întâmplat dacă..?) întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi
baza unor experienţe posibile sau a unora imaginare
imaginare - identificarea unor obiecte/fiinţe prin
descoperirea caracteristicilor acestora pe baza
unor întrebări şi răspunsuri, în cadrul unor jocuri
de grup
- realizarea unor postere care să ilustreze reguli
de comunicare eficientă (vorbirea pe rând,
ascultarea, păstrarea ideii)
- formularea unei opinii personale referitoare la un
personaj/ o întâmplare/un mod de
comportament etc.
- dramatizări
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte 2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte
cunoscute, manifestând interes pentru contexte familiare, manifestând interes şi încredere familiare
comunicare în sine - crearea propriilor poveşti, poezii, jocuri, cântece
- combinarea unor propoziţii simple prin folosirea - jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor şi prezentarea acestora
unor cuvinte de legătură poveşti după indicii date; concursuri de ghicitori - utilizarea limbajului verbal şi nonverbal
- folosirea unor cuvinte descriptive pentru a - dramatizări ale unor poveşti cunoscute corespunzător, în vederea asigurării/menţinerii
îmbogăţi o descriere - improvizarea unor povestiri plecând de la cuvinte atenţiei interlocutorului (contact vizual, expresie
- utilizarea şi interpretarea tonului folosit în vederea alese aleatoriu, de la teme familiare copiilor facială, claritate în exprimare, ton)
exprimării unor emoţii variate - formularea de ipoteze privind posibilităţile de - utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul de a-şi
- iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de continuare ale unei întâmplări, în vederea stimulării susţine afirmaţiile
interes spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii - exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi
- recunoaşterea unui obiect, prin formularea de - realizarea şi prezentarea unei „colecţii” de poveşti reacţii
întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de audiate (album cu desene realizate de copil în urma - interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi
tipul „Cutiuţa fermecată” audierii textelor, însoţite sau nu de enunţuri scrise) - jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor
- conversaţii scurte în grup, pe baza unui text - conversaţii în grup, pe baza unui text audiat sau a poveşti după indicii date
audiat sau a unei imagini unei imagini - prezentarea unor lucrări personale
- jocuri de modificare a poveştilor audiate: - jocuri de modificare a poveştilor audiate:
schimbarea succesiunii evenimentelor, - repovestirea unor poveşti citite sau audiate
schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea
modificarea finalului finalului, introducerea unor personaje etc. - dramatizări ale unor poveşti cunoscute/texte
crearea de poveşti orale pornind de la citite
- - alcătuirea de enunţuri orale şi/sau crearea de
idei/imagini date sau desene create de copii poveşti orale pornind de la idei/imagini date sau - participarea la serbări şcolare
desene create de copii
- jocuri de tipul: „Spune mai departe”, „Cine este
personajul?”, „Continuă versul/strofa”, „Spune după
mine” etc.
- crearea de povestiri în grup, scrise apoi cu ajutorul
adultului şi ilustrate de copii
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
3.1. Recunoaşterea unor pictograme şi simboluri 3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte,
din universul familiar universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de scrise cu litere de tipar sau de mână
- identificarea unor pictograme şi simboluri întâlnite tipar, învăţate la limba maternă - recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de
în universul familiar - observarea etichetelor din clasă, plasate pe tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de
- marcarea pictogramelor şi simbolurilor identice dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe jucării, asocierea formei unui nor cu o literă)
de plastic, nuiele sau carton (în care se - asocierea unor litere şi sunete
- sortarea pictogramelor şi simbolurilor diferite după
depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se
criterii date - recunoaşterea literelor mari şi mici, de tipar şi de
realizează împreună cu copiii
- realizarea unor şiruri logice/ decorative folosind mână
- citirea globală a numelui scris cu litere mari de
diferite simboluri, pictograme - compunerea, la alfabetarul mobil, a unor silabe,
tipar pe dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare
- recunoaşterea propriului nume al clasei, la panoul „Responsabilităţi” etc. cuvinte, propoziţii din 3-5 cuvinte
- jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”, - marcarea prin colorare, subliniere, decupare,
„Domino”, „Bingo” încercuire, a unor cuvinte din propoziţii solicitate
de cadrul didactic sau de elevi
- punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate
din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând - completarea unor silabe date pentru a obţine
obiecte din universul apropiat cuvinte
- jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte - ordonarea unor silabe dintr-o serie dată, pentru a
şi denumirea acestora obţine cuvinte
- răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi - citirea integrală a cuvintelor scrise cu litere de
„citirea” acestora în grup/cu ajutorul cadrului tipar sau de mână
didactic - citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau texte
- intuirea unor cuvinte însoţite de imagini scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică
corespunzătoare simplă, scrise cu litere de tipar sau de mână
- marcarea cuvintelor care se repetă într-un text
- citirea unor cărţi de grup (Big-books)
- citirea în perechi, citirea în lanţ, citirea ştafetă,
citirea ghidată şi/sau selectivă a unor cuvinte şi
propoziţii
- realizarea unor colaje, afişe publicitare utilizând
cuvinte decupate din ziare şi reviste
- jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini,
cuvinte sau simboluri
3.2. Identificarea semnificaţiei unei/unor imagini 3.2. Identificarea semnificaţiei unei/unor imagini 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care
care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente prezintă întâmplări, fenomene, evenimente
familiare familiare familiare
- formularea de răspunsuri ce presupun alegere - formularea de răspunsuri ce presupun alegere - identificarea personajelor, locului şi timpului unei
duală/multiplă – Exemplu: „În prima imagine este duală/multiplă – Exemplu: „În prima imagine este întâmplări prezentate în textul citit
Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea - citirea unor „cuvinte cheie”
adormită?” adormită?”
- recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului,
- lectură după una sau mai multe ilustraţii/benzi - lectură după una sau mai multe ilustraţii/benzi
timpului şi momentului evocat
desenate desenate
- formularea de răspunsuri orale la întrebări despre
- prezentarea de albume personale cu fotografii sau - prezentarea de albume personale cu fotografii sau
imagini imagini conţinutul textului citit
- „citirea”/povestirea creaţiilor proprii sau de grup - „citirea”/povestirea creaţiilor proprii sau de grup - asocierea unor cuvinte/ enunţuri, scrise cu litere
(desene, şir de imagini) (desene, şir de imagini) de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite
- audierea unui fragment dintr-o poveste şi - citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate - citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un
selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia; prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline) text scurt
continuarea poveştii pe baza imaginilor selectate, - audierea unui fragment dintr-o poveste şi - ilustrarea unor enunţuri/fragmente de text citite
cu sprijin din partea profesoarei sau a colegilor selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia; - analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl
continuarea poveştii pe baza imaginilor selectate, însoţeşte
cu sprijin din partea profesoarei sau a colegilor - identificarea titlurilor potrivite unui text scurt/unor
fragmente de text
- stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre
conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în
care transmit mesaje de necesitate imediată, universul familiar, care transmit mesaje simple contexte cunoscute
din universul familiar - recunoaşterea unor simboluri întâlnite în situaţii - exerciţii de completare a unor rebusuri în care
- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite cotidiene: M – metrou, P- parcare, I - informaţii, definiţiile sunt date prin desene/ simboluri
în situaţii cotidiene: M – metrou, H - spital, I - intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, - asocierea unor fapte/ evenimente/ lucruri din
informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de semafor etc. universul apropiat cu fragmente de text/ simboluri/
pietoni, semafor etc. - punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje desene/ gesturi
- sortarea unor semne, simboluri grafice identice orale/scrise indicate - decodarea unor informaţii din manual (viniete,
- „citirea” simbolurilor pentru vreme şi a - plasarea în spaţiul clasei a unor jetoane sau afişe cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul
calendarului naturii, a orarului şi/sau a jurnalului care transmit mesaje (reguli de conduită, spre şcoală, în pliante/reclame/reviste pentru copii
ilustrat aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale etc.
- punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje profesorului etc.) - parcurgerea unor trasee semnalizate cu ajutorul
orale indicate - realizarea unor mesaje, utilizând simboluri din unor simboluri convenţionale sau inventate („In
- codarea sau decodarea unor mesaje scrise – mediul apropiat căutarea comorii”, „Drumurile viitorului” etc.)
Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care - transmiterea de mesaje prin intermediul unor
prezintă reguli de comportament, aniversări ale simboluri sau coduri date/ proprii
copiilor, mesaje ale copiilor sau ale profesorului
etc.
3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor 3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor
redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând texte simple, susţinute de suport imagistic
interes pentru lucrul cu cartea interes pentru lucrul cu cartea - citirea unor cărţi de grup (cărţi uriaşe)
- observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, - memorare de poezii şi ghicitori din proprie - memorare de poezii şi ghicitori din proprie
dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc. iniţiativă iniţiativă
- răsfoirea de cărţi în colţul amenajat cu o mini- - confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare - exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a
bibliotecă, în biblioteca şcolii etc. (individual şi în grup); finalului unei poveşti din care a fost citit, cu voce
- observarea şi stabilirea de asemănări şi diferenţe - exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a tare, un fragment
între suporturi de lectură variate – Exemplu: carte finalului unei poveşti din care a fost citit, cu voce
de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce - activităţi în biblioteca şcolii
tare, un fragment - completarea unui jurnal de lectură al clasei,
conţine doar text etc.
- activităţi în biblioteca şcolii folosind desene şi enunţuri scurte
- observarea amplasării imaginilor în raport cu
textul - completarea unui jurnal de lectură al clasei, - jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.
folosind desene citirea unor reviste pentru copii
- audierea unei poveşti, însoţită/urmată de răsfoirea
cărţii ce conţine textul şi observarea imaginilor - amenajarea şi reactualizarea unui „colţ al cărţii” în - memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii şi
sala de clasă ghicitori
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.
- observarea intuitivă a cărţilor de diverse forme, - autodictări cu autoevaluare sau evaluare în
dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini pereche
- observarea şi stabilirea de asemănări şi diferenţe - realizarea de minicărţi pe teme de interes comun
între suporturi de lectură variate (carte de colorat, sau personal
carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar
- amenajarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă
text, carte electronică etc.)
- completarea unor grafice/ panouri cu titluri/autori/
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.
personaje ale textelor citite de elevi
- recomandarea unor cărţi/poveşti/povestiri colegilor
4.1. Trasarea elementelor grafice folosind 4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor 4.1 Scrierea literelor de mână şi a unor mesaje
resurse variate literelor, folosind resurse variate scurte, în diverse contexte de comunicare
- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a - exersarea musculaturii fine a mâinii şi a - exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii
coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în - modelarea din plastilină a contururilor unor litere;
interiorul unui contur, înşirare de mărgele, interiorul unui contur, înşirare de mărgele decorarea literelor de mână şi de tipar;
decupare cu foarfeca - modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un - trasarea în duct continuu a literelor de mână
- modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc. (începând prin unirea punctelor care le compun)
contur etc. - poziţionarea corectă a suportului de scriere, în - executarea conturului unor litere, silabe cuvinte cu
- poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele
raport cu propriul corp - orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, colegului, pe hârtie, cu pensula şi acuarela, cu
- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc. creta pe tablă, cu markerul pe coli mari
dreapta, stânga etc. - exersarea poziţiei corecte la scris - scrierea literelor de mână, folosind diverse
- exersarea poziţiei corecte la scris - utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/de instrumente de scris (creion, carioca, stilou,
- utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/de scris pensulă, cretă) pe variate suporturi (foaie velină,
scris - jocuri grafice de tip labirint, arabescuri (în aer, pe foaie liniată, tablă etc.)
- jocuri grafice de tip labirint, arabescuri (în aer, pe suprafeţe mari) - copierea, transcrierea literelor, silabelor,
suprafeţe mari) - scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe cuvintelor, enunţurilor din 3-5 cuvinte menţinând
- scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip, pe geamul aburit etc.) şi cu diferite distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi
tablă, pe nisip, pe geamul aburit etc.) şi cu diferite instrumente a unor modele liniare, simboluri etc. dintre cuvinte
instrumente, a unor modele liniare, simboluri etc. - scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi - completarea după model, cu litere de mâna a
- scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate (mari/mici, groase/subţiri), pe foaie unor enunţuri din cuprinsul unor bilete, invitaţii,
culori variate (mari/mici, groase/subţiri), pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm felicitări, scurte scrisori
velină sau pe spaţii de 2-3 cm - realizarea unor lucrări plastice, decorative - exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului, a
- realizarea unor lucrări plastice, decorative (folosind linia şi punctul), utilizând instrumente alineatelor, de păstrare a distanţei dintre cuvinte
(folosind linia şi punctul), utilizând instrumente diferite - scrierea după dictare a literelor, silabelor,
diferite cuvintelor, propoziţiilor din 3-5 cuvinte;
- selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date,
scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru a
obţine cuvinte
- realizarea unor afişe, etichete cuprinzând reguli de
conduită, norme de lucru, îndemnuri, încurajări
etc.
- realizarea unor postere, pe diferite teme, folosind
imagini, cuvinte şi propoziţii preluate după modele
- copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte,
propoziţii
- autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor
scrise, prin compararea cu un model
- copierea unor texte scurte, exersând încadrarea
în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere
şi a spaţiului între cuvinte
- transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un
scurt text pe teme cunoscute
- transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul
unor activităţi individuale sau comune
4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte 4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte 4.2. Redactarea de mesaje scurte, formate din
uzuale de comunicare uzuale de comunicare cuvinte scrise cu litere de mână, folosind
- decorarea unor obiecte/desene folosind semne - confecţionarea de etichete, afişe, materiale materiale diverse
grafice necesare în activitatea zilnică - alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având
- „scrierea” unor bileţele folosind diferite semne, linii - organizarea în clasă a unui colţ/panou, destinat suport vizual
curbe, linii frânte şi „citirea” mesajului transmiterii de mesaje şi informaţii (prin desene, - adăugarea unor cuvinte/semne de punctuaţie în
şi simboluri) pe o temă aleasă de copii sau enunţuri eliptice
propusă de cadrul didactic - ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi
scrierea acestuia
- scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul
computerului
- confecţionarea de etichete, afişe, materiale
necesare în activitatea zilnică
- organizarea în clasă a unui colţ/panou, destinat
transmiterii de mesaje şi informaţii (prin desene,
cuvinte/enunţuri simple şi simboluri) pe o temă
aleasă de copii sau propusă de cadrul didactic
- personalizarea unor modele predefinite de
invitaţii, felicitări, scrisori (de exemplu, scrisoare
către Moş Crăciun)
- jocuri care solicită schimbul de mesaje scrise
4.3. Exprimarea de idei, trăiri personale şi 4.3. Exprimarea de idei şi sentimente prin 4.3. Exprimarea de idei, sentimente, păreri prin
informaţii prin intermediul limbajelor intermediul limbajelor intermediul limbajelor convenţionale
neconvenţionale - scrierea de mesaje diverse, utilizând simboluri/ - scrierea de mesaje diverse, utilizând cuvinte
- „scrierea” de bileţele cu mesaje diverse, folosind desene (propoziţii) şi simboluri/ desene
desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite - realizarea unor scrisori desenate, invitaţii la - organizarea unui colţ în clasă/panou unde copiii
anterior) evenimente personale ori ale clasei, documente pot lăsa mesaje, invitaţii, îşi pot exprima în scris şi
- exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu cu valoare utilitară în cadrul clasei (orar, traseul cu ajutorul simbolurilor, păreri şi impresii despre
ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu: unor excursii, hărţi simple care să marcheze anumite evenimente
«Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e obiective culturale din jurul şcolii etc.) - completarea unui jurnal personal sau al clasei,
primăvara?» - confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în folosind desene, decupaje şi enunţuri scurte
- etichetarea originală a unor obiecte personale care se vor folosi limbaje neconvenţionale - crearea unor liste de cuvinte/idei legate de o temă
- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în propusă
care se vor folosi limbaje neconvenţionale
- ascultarea unor experienţe ale colegilor de clasă
- organizarea în clasă a unui colţ/panou intitulat
„Peretele vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa - realizarea unor scrisori desenate, invitaţii la
mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în evenimente personale ori ale clasei, documente
cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi cu valoare utilitară în cadrul clasei (orar, traseul
simboluri) unor excursii, hărţi simple care să marcheze
- crearea de ecusoane personalizate (cu simboluri, obiective culturale din jurul şcolii etc.)
cuvinte sau imagini) - realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind
- completarea jurnalului clasei folosind desene, de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a
fotografii, simboluri atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea
unei suprafeţe)
- exprimarea unor idei despre o melodie ascultată
- realizarea portretelor anotimpurilor în cuvinte
simple, formă şi culoare
CONŢINUTURI
Domenii CP CLASA I CLASA a II-a

Comunicare orală Acte de vorbire: a saluta persoane Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, a Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe
(ascultare, cunoscute, a se prezenta, a identifica formula o rugăminte, o idee/ o părere, o cerere cineva, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc,
vorbire, un obiect, o persoană, a formula o a cere şi a da informaţii, a formula o idee/ o
interacţiune) rugăminte părere/ o opinie/ o solicitare
Cuvântul. Propoziţia/Enunţul Cuvântul. Propoziţia/Enunţul Cuvântul. Propoziţia/Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu
adecvate Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative Intonarea propoziţiilor exclamative
Dialogul Dialogul Dialogul
Formularea de întrebări şi răspunsuri Oferirea unor informaţii despre: identitatea proprie, Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog
despre: jocuri şi jucării, membrii desene animate, filme pentru copii, viaţa de şcolar, despre: şcoală, familie şi locuinţă, prieteni, colegi,
familiei, prieteni, animale, reguli de familie, prieteni, colegi de clasă, reguli de circulaţie, mediul înconjurător, igiena clasei şi a locuinţei,
igienă alimentară şi personală mediul social şi natural apropiat, igiena personală conduita în mijloacele de transport în comun, în
sala de spectacol
Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând, Reguli de vorbire eficientă: elemente de
ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii politeţe verbală asociate actelor de limbaj utilizate
(salutul, prezentarea, formularea unei cereri,
ascultarea şi respectarea opiniei celuilalt)
Forme ale discursului oral Forme ale discursului oral Forme ale discursului oral
Povestirea după imagini Povestirea unor întâmplări trăite Povestirea unor întâmplări trăite sau observate
Repovestirea unor întâmplări auzite Repovestirea unor întâmplări citite
Descrierea unui obiect/ unei persoane Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei
persoane
Reguli ale discursului oral
Pronunţie clară şi corectă
Acord de număr şi gen, fără terminologie
Intonaţie adecvată
Citire/lectură Cartea Cartea Cartea

Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii Cuprinsul unei cărţi
Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în
pagină
Simboluri uzuale din universul Simboluri uzuale din universul apropiat: Literele mici şi mari de tipar şi de mână
apropiat: metrou, intrare, ieşire, metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de pietoni Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
spital, trecere de pietoni etc. etc. Alfabetul limbii române
Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice
imagini sau obiecte (introduse progresiv)
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Cuvinte care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă
Formularea de propoziţii cu suport Formularea de propoziţii cu suport intuitiv (fără terminologie)
intuitiv Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport Citirea propoziţiilor/ enunţurilor
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui intuitiv Citirea textelor scurte (de maxim 75 de cuvinte,
suport intuitiv introduse progresiv)
Aşezarea textului în pagină
Titlu. Autor. Alineate
Scriere/redactare Elemente grafice care intră în Elemente grafice care intră în componenţa Alfabetul limbii române
componenţa literelor de mână: linii, literelor de mână: linii, puncte, bastonate, zale, Literele mici şi mari de mână
puncte, bastonate, zale, bucle, bucle, semiovale, ovale, noduleţe. Scrierea pe Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
semiovale, ovale, noduleţe liniatură tip I
Desenarea şi scrierea pe foaie velină
şi pe liniatură cu spaţii mari Ortografia
Scrierea ortografică a cuvintelor
Simboluri neconvenţionale folosite Simboluri neconvenţionale folosite în Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al
în exprimarea scrisă exprimarea scrisă titlului
Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii
(fără terminologie)
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile
de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Punctuaţia
Punctul
Semnul întrebării
Linia de dialog
Organizarea textului scris
Scrierea pe liniatură tip I
Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor
Scrierea funcţională folosind Scrierea funcţională folosind desene, simboluri Scrierea funcţională
desene, simboluri Felicitarea Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte,
Felicitarea Biletul
Biletul propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări
Biletul
Invitaţia. Felicitarea
Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene)
Scrierea imaginativă (texte de 3-5 enunţuri),
pornind de la experienţe trăite
Elemente de Vocabular Vocabular Vocabular

construcţie a Cuvântul Cuvântul– grup de sunete asociat cu un înţeles Cuvântul
comunicării Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens opus
Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit
Fonetică Fonetică Fonetică
Sunete specifice limbii române Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi Sunetele limbii române. Vocale şi consoane
Despărţirea cuvintelor în silabe consoanelor (fără denumire) Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând
Cuvinte alcătuite din una, două sau Silaba Propoziţia/enunţul (fără teoretizări)
trei silabe, care nu conţin diftongi, Cuvântul
triftongi sau consoane redate în scris Despărţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără
prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, cunoaşterea regulilor
che, chi, ghe, ghi Propoziţia/enunţul (fără teoretizări)
SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare
pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu
specificul acestei discipline.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare
pentru viaţa reală.
Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii
gândirii, precum şi a creativităţii elevului.
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină
şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru
participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi
sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de comunicare în limba română ar trebui să se deruleze
sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în
cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se
va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora.
Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce
noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă
musculatura mâinii. În clasa pregătitoare şi clasa I, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de
desenare a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane,
buline etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I. Activitatea didactică
se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora.
Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre
ceea ce învaţă.
O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie că
e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor
limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă
aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context, învăţarea va fi
facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu
limbajul corporal, vizual sau muzical.
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc
în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii
ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel,
oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile
copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele
specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în
reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă
ale elevilor.
Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare / competenţele dobândite de către
copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi
discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat
progresul fiecărui copil.
Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de
învăţare au fost structurate astfel încât să concure la dezvoltarea de competenţe specifice, rămânând
totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic.
Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare
TEMA: Jucării
Ce urmărim? Cum procedăm?

- competenţe
specifice -
Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor. Activităţile se vor
desfăşura pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată:
comunicare în limba română + matematică şi explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi
practice + muzică şi mişcare
Comunicare în limba română
1.1.  selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este
vorba în textul audiat – Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un
copil”
 realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj
oferirea de răspunsuri scurte la întrebarea: Despre ce este vorba
poveste?
 aprecierea cu adevărat/fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea
globală
 formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat –
Exemplu: „Ce jucării avea Petrişor?” „Ce au făcut ele?” „Din ce motiv au
plecat?”
 repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată
1.2.  numirea personajelor din poveste
 oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu:
„Cum arătau
 jucăriile lui Petrişor?” „Care sunt jucăriile tale preferate?” „Cum le
îngrijeşti?”
1.3.  indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din
palme/jetoane puse pe bancă – Exemplu: Pune pe masă atâtea jetoane
câte cuvinte ai auzit. “Jucăriile au fugit.”
 numărarea cuvintelor dintr-un enunţ
 punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită –
Exemplu: minge, ursuleţ, jucării, maşină etc.
 despărţirea cuvintelor în silabe
 indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină,
jucării, minge)
 indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când
auziţi sunetul j – jucărie, jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.)
 sortarea de jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după
criteriul: Încep cu sunetul j (se dau jetoane care reprezintă: jucării,
jaluzele, minge, cojoc etc.)
 colorarea unor imagini care reprezintă obiecte /fiinţe a căror denumire
începe cu sunetul j (jucării, jder, jardinieră)
1.4.  audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau
copii
 participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor
mesaje formulate de adult sau copii)
2.1.  jocuri de cuvinte – Exemplu: “Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude
la început.” (jumătate, jucărie, jumulit, japonez etc.)
 reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de
intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare,
bucurie etc.)
 ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare –
Exemplu: „Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.”
2.2.  prezentarea jucăriei preferate
1.1.  repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor
prezentate
1.2.  participarea la jocuri de grup
3.1.  punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu
imaginile potrivite – Exemplu: minge, urs, copil, robot
3.2.  lectură după una sau mai multe ilustraţii
3.3.  punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate
3.4.  observarea unor pliante despre jucării
 observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor
specificaţii referitoare la vârsta participanţilor la joc, la regulile jocului
etc.)
4.3.  etichetarea originală a jucăriilor din clasă/din camera personală
 realizarea unor „prezentări” ale jucăriilor preferate, utilizând desene,
simboluri şi cuvinte, care vor fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/
Panoul vorbitor”)
 completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la
finalul săptămânii)
Matematică şi explorarea mediului
1.1.  numărarea jucăriilor şi distribuirea lor
 construirea de mulţimi de jucării
1.2.  compararea grupurilor de jucării
2.2.  construcţii cu ajutorul figurilor geometrice
 confecţionarea de jucării utilizând cutii, cilindri, sfere
 jocuri de construcţii cu cuburi
2.1.  jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite
repere
1.6.  jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu
două jucării mai mult decât are colegul tău.”
3.1.  crearea/completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării
 recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte
(lovirea/lansarea mingii; lansarea/împingerea maşinuţelor etc.)
 utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea relaţiei vibraţie-sunet
4.2.  jocuri cu jucării de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...”
5.1.  organizarea şi întreţinerea colţului cu jucării
 gruparea jucăriilor după un anumit criteriu
5.2.  jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 1-2 unităţi în
concentrul 0-10
6.1.  ordonarea jucăriilor după înălţime; comparări succesive şi exprimarea
rezultatului
6.3.  joc de rol: „La magazinul de jucării”
Arte vizuale şi abilităţi practice
1.3.  vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/Povestea
jucăriilor” şi discutarea mesajului transmis
2.1.  enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/jucăriilor preferate
2.3.  realizarea de construcţii libere, spontane
 realizarea de construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie
 confecţionarea de jocuri şi jucării simple
Muzică şi mişcare
2.1; 2.2.  însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Cutia cu jucării” –
 www.gradinitaonline.wordpress.com sau www.trilulilu.ro/muzica-
diverse/cutia-cujucarii-melodii-gradinita)
PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
pentru disciplina

pentru şcolile şi secţiile cu predare
în limba maghiară
Clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a

Nr. 3418/ 19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Disciplina de studiu Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba
maghiară aparţine ariei curriculare Limbă şi comunicare, având un buget de timp de 3
ore/săptămână, la clasa pregătitoare şi 4 ore/săptămână la clasele I-II.
Programa şcolară a acestei discipline este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe, care înlocuieşte modelul de proiectare bazat pe obiective.
Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al
elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind
de la competenţe, permite orientarea către latura pragmatică a aplicării programei şcolare prin
accentuarea scopului pentru care se învaţă, precum şi prin accentuarea dimensiunii acţionale în
formarea personalităţii elevului.
- Conţinuturi
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română pentru şcolile
şi secţiile cu predare în limba maghiară orientează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale
elevului pentru întregul ciclu primar.
a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Acestea
constituie modalităţi de organizare a activităţilor didactice.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor, fiind grupate pe următoarele domenii:
- Citire/lectură
- Scriere/redactare
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţilor de învăţare, precum şi
elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă îşi propune să introducă o nouă abordare a studierii limbii române în cadrul
învăţământului în limba maghiară: adoptarea modelului comunicativ-funcţional. Această abordare
pune accent pe utilizarea limbii ca mijloc de comunicare, astfel, comunicarea orală, realizată prin
diverse acte de vorbire, bazată pe situaţii trăite şi întâlnite în viaţa de fiecare zi, capătă o pondere mai
mare, iar textul este utilizat ca pretext pentru comunicare şi nu pentru a fi însuşit ca atare. Activităţile
de predare-învăţare-evaluare plasează elevul în situaţii de utilizator activ al limbii române.
Programa şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte realizarea unui demers didactic
personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al
fiecărei clase şi al fiecărui elev.
Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă
nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei
timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp posibilităţi de
diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de posibilităţile de învăţare ale elevilor. Actuala programă
şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un
proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba
maghiară, început în clasa pregătitoare, continuă până la finalul clasei a II-a şi asigură o dezvoltare
progresivă a competenţelor. Programa şcolară a fost elaborată în conformitate cu profilul de formare al
copilului, specific ciclului achiziţiilor fundamentale, fiind structurat din perspectiva competenţelor-cheie.
Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară 2

cunoscute

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral
scurt, pe teme familiare, articulat clar şi rar, scurt, articulat clar şi rar, însoţit de gesturi clar articulat, emis cu viteză de la rar spre normal
însoţit de gesturi - exerciţii de recunoaştere a semnificaţiei textului - activităţi individuale şi de grup vizând
- identificarea unor imagini/obiecte dintr-o serie audiat (spus de profesor/înregistrat pe suport înţelegerea/ reprezentarea mesajului audiat
dată, potrivit mesajului audiat audio/video), pe baza unor imagini prezentate - exerciţii de semnalare a corectitudinii/
- selectarea şi ordonarea unor imagini potrivite - identificarea, selectarea şi ordonarea unor incorectitudinii unui enunţ/mesaj audiat
mesajului audiat imagini/obiecte dintr-o serie dată, potrivit - exerciţii de tipul „adevărat/fals”
- exerciţii de punere în corespondenţă a mesajului audiat - exerciţii de înţelegere globală de tipul
mesajelor audiate cu imaginile - exerciţii de punere în corespondenţă a „completează”, „încercuieşte”, „bifează”,
corespunzătoare mesajelor audiate cu imagini, simboluri, semne „grupează”, „uneşte”
- reacţii adecvate mesajelor audiate corespunzătoare - ilustrarea prin desen, simboluri, semne a
(semnalarea prin mişcări a înţelegerii - ilustrarea prin desen a mesajului audiat mesajului audiat
mesajelor) - exerciţii de înţelegere globală, de tipul - exerciţii de culegere de informaţii prin
- executarea unor comenzi didactice simple „grupează”, „aşază” „încercuieşte”, „colorează”, ascultare şi utilizarea acestora în contexte
- ilustrarea prin desen a mesajului audiat „uneşte”, completează” variate
- exerciţii de înţelegere globală de tipul - exerciţii de tipul „adevărat/fals” - exerciţii de colectare şi înregistrare a
„grupează”, ”uneşte”, „aşază”, „încercuieşte”, informaţiilor prin mijloace variate (desene
„colorează” animate, filme educative)
- reprezentarea prin pantomimă a mesajelor
interlocutorului
1.2. Recunoaşterea unor acţiuni şi a denumirilor 1.2. Recunoaşterea unor informaţii specifice 1.2. Recunoaşterea de informaţii specifice dintr-
unor obiecte din mediul apropiat în mesaje orale dintr-un mesaj oral articulat clar şi rar, însoţit de un mesaj oral clar articulat, emis cu viteză de la
articulate clar şi rar, însoţite de suport imagistic, suport imagistic rar spre normal
auditiv sau tactil - ascultarea unor comenzi didactice şi enunţuri - ascultarea de mesaje orale (texte audio,
- ascultarea unor comenzi simple (spuse de simple (spuse de profesor/ înregistrate pe monologuri, dialoguri, poveşti, secvenţe din
profesor/înregistrate pe suport audio/video) suport audio/video) desene animate) pe diferite teme
- reacţionare fizică (nonverbală), prin - plasarea, identificarea, gruparea unor - activităţi care demonstrează înţelegerea
pantomimă, potrivit instrucţiunilor imagini/obiecte, pe baza instrucţiunilor/potrivit diferitelor mesaje emise: desenare,
- selectarea imaginii potrivite mesajului audiat mesajului audiat reacţionare fizică, completare de text,
- identificarea unor imagini/obiecte dintr-o serie - desenarea, colorarea, completarea unor alegerea răspunsului corect
dată, potrivit mesajului audiat imagini, potrivit mesajului audiat - exerciţii de recunoaştere a unor elemente
- plasarea unor imagini/obiecte în ordine - exerciţii de înţelegere a unor reguli de joc (personaje, evenimente) din textul audiat, pe
corectă, la locul indicat, pe baza instrucţiunilor simple baza unor imagini prezentate
- desenarea, colorarea unor imagini, potrivit - exerciţii de sesizare a corespondenţei - exerciţii de stabilire a corectitudinii unui mesaj
mesajului audiat elementelor verbale cu cele nonverbale - exerciţii de executare a unor comenzi emise
- pantomime pentru demonstrarea înţelegerii de diferiţi interlocutori
diferitelor mesaje emise - jocuri de rol, pantomime pentru demonstrarea
înţelegerii diferitelor mesaje emise
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea 1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea 1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea
semnificaţiei mesajelor orale, în contexte de semnificaţiei mesajelor orale în contexte de semnificaţiei mesajelor orale, în diferite contexte
comunicare cunoscute comunicare familiare de comunicare
- vizionarea unor secvenţe de 2-3 minute din - jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, vizând - exerciţii de ascultare a unor secvenţe
filme de desen animat în limba română formarea comportamentului de ascultător activ dialogate pentru identificarea vorbitorului şi a
- ascultarea şi mişcarea în ritmul unui cântec - jocuri de grup cu teme date, simulări mesajului transmis de acesta
simplu pentru copii - ascultarea şi mişcarea în ritmul unui cântec - jocuri de rol de tipul emiţător-receptor, vizând
- ascultarea unui cântec simplu pentru copii şi pentru copii formarea comportamentului de ascultător activ
acompanierea cu o jucărie muzicală - vizionarea unor filme de desen animat în limba - jocuri de mimă, simulări ale unor situaţii
română concrete de comunicare pe teme cotidiene
- vizionarea unor filme de desen animat în
limba română
1.4. Executarea unui set de două, trei comenzi 1.4. Executarea unui set de comenzi didactice
didactice rostite clar şi rar rostite cu viteză normală
- reacţii adecvate mesajelor audiate (semnalarea - reacţii adecvate mesajelor audiate
prin mişcări a înţelegerii mesajelor) - -exerciţii de poziţionare, de grupare, de
- exerciţii de poziţionare a obiectelor pe baza ordonare a obiectelor pe baza comenzilor
comenzilor didactice didactice
- jocuri de mişcare, deplasare în clasă - jocuri de simulare a unor stări, trăiri, reacţii la
- executarea a 2-3 comenzi corelate, redate prin mesajele audiate
folosirea unor structuri care includ substantive, - exerciţii de orientare şi deplasare în clasă
verbe, adjective (Exemplu: „Colorează desenele
- exerciţii de executare a unor comenzi
mici/mari!”, „Colorează cu roşu florile!”)
corelate, redate prin folosirea unor structuri
- simulări ale unor situaţii concrete de mai complexe care includ substantive, verbe,
comunicare pe teme cotidiene concrete adjective, adverbe (Exemplu: „Colorează
desenul cu creioane colorate, apoi aşază foaia
la marginea băncii!”)

2.1. Reproducerea unor informaţii/cântece/poezii 2.1. Reproducerea unor mesaje simple respectând 2.1. Reproducerea unor mesaje simple
scurte şi simple pronunţia sunetelor specifice limbii române şi respectând pronunţia specifică a diftongilor,
- repetarea formulelor de salut accentul la nivelul cuvântului triftongilor şi a hiatului la nivelul cuvântului, a
- repetarea unei întrebări uzuale şi a - repetarea unor cuvinte, enunţuri, formule uzuale accentului şi a intonaţiei
răspunsului la această întrebare - exerciţii-joc de pronunţare corectă a cuvintelor - exerciţii-joc de evidenţiere a cantităţii vocalice
- repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj care conţin sunete specifice limbii române în limba română: oa, ea, ua, uă, ia, ie, eau
simplu individual/în cor până la reuşirea - exerciţii de accentuare corectă a cuvintelor - exerciţii de pronunţie, de accentuare şi de
pronunţiei, intonaţiei corecte - exerciţii de intonare prin repetare după model a intonare a diferitelor tipuri de propoziţii
- repetarea unor ghicitori, însoţită de gesturi unor cuvinte uzuale/ a diferitelor tipuri de (enunţiative, interogative, exclamative)
- recitarea unor rime propoziţii (enunţiative, interogative, exclamative) - exerciţii şi jocuri de dicţie, ghicitori, recitări,
- intonarea unor cântece însoţite de mişcare, - exersarea unor zicători, versuri, cântece, ghicitori dramatizări
mimă cu alternarea ritmului şi intonaţiei - exerciţii de reglare a intonaţiei în cadrul
dramatizărilor şi interpretării unor roluri
- exerciţii de reglare a vitezei de vorbire în
funcţie de contextul comunicaţional şi de
particularităţile interlocutorului
2.2. Transmiterea de informaţii elementare 2.2. Transmiterea de informaţii prin formularea de 2.2. Transmiterea de informaţii prin formularea
despre sine enunţuri simple referitoare la obiecte, persoane, de enunţuri referitoare la întâmplări cunoscute,
- răspuns la întrebări simple de identificare activităţi din mediul apropiat trăite
(profesorul oferind sprijin prin completare sau - repetarea unor mesaje scurte în care sunt - scurte relatări pe baza imaginilor/ pe baza
prin reluare cu pronunţie şi intonaţie corecte prezentate persoane sau activităţi cunoscute întrebărilor de sprijin
mesajul respectiv) - formularea de enunţuri simple pe teme familiare - exerciţii de identificare a unor persoane,
- participarea la jocuri de prezentare - formularea de răspunsuri la întrebări obiecte sau acţiuni pe baza unor cuvinte,
- prezentarea autoportretului realizat prin - scurte relatări pe baza imaginilor descrieri sau prezentări
colaj/desen ( Exemplu: „Eu sunt ...., am... - oferirea de informaţii despre mărimea şi utilitatea - exerciţii de descriere prin cuvinte sau enunţuri
ani.”) unor obiecte simple a unor evenimente cunoscute
- exerciţii de denumire a unor activităţi zilnice - activităţi de grup: relatarea unor întâmplări din
- exerciţii de completare a unor propoziţii, ghicitori, experienţa zilnică atât ca răspuns la întrebări,
versuri, folosind cuvinte/rime corespunzătoare cât şi în mod spontan
(dintr-un şir dat sau pe baza unui suport vizual) - recunoaşterea caracteristicilor unei întâmplări
(plăcut, neplăcut, interesant, plictisitor)
- exerciţii de relatare a unor întâmplări trăite sau
cunoscute, respectând succesiunea
evenimentelor
- exerciţii-joc de comparare a unor personaje
cunoscute sau din poveşti
- exerciţii de transformare, completare a unor
enunţuri după modele date
2.3. Numirea şi numărarea unor obiecte din 2.3. Exprimarea de cantităţi prin intermediul 2.3. Utilizarea corectă a cuvintelor care
universul apropiat numerelor denumesc fiinţe, lucruri, acţiuni, cantitatea şi
- răspuns la întrebarea: „Este aceasta/acesta - jocuri de numărare cu obiecte, imagini ordinea obiectelor din mediul apropiat
...?” (profesorul indicând obiectul) - repetarea numerelor de la 1 la 10 şi de la 10 la
- exerciţii de denumire a fiinţelor, lucrurilor,
- răspuns la întrebarea: „Ce este 20
acţiunilor, cantităţii şi ordinii obiectelor
aceasta/acesta?” (profesorul indicând - exerciţii-joc de numărare în ordine crescătoare,
- exersarea utilizării în enunţuri a structurilor
obiectul) descrescătoare
lexicale care exprimă ora (Exemplu: Este ora
- ghicirea obiectului dintr-un desen/colaj realizat - jocuri de sesizare a corespondenţei dintre
nouă.”) şi ordinea (Exemplu: „Ionel este al
de un coleg/alt grup obiecte, imagini şi numere
treilea.”)
- ghicirea animalului mimat de un coleg - exersarea de zicători, versuri, cântece care
- exerciţii de plasare în timp a unor acţiuni/
- repetarea numerelor de la 1 la 10 conţin numere
activităţi zilnice
- numărarea unor obiecte din clasă (creioane, - exerciţii de continuare a unor modele repetititve
- enumerarea de acţiuni, activităţi cotidiene
caiete, jucării) reprezentate prin numere
cunoscute, respectând ordinea cronologică a
desfăşurării acestora
- exerciţii - joc de utilizare a cuvintelor cu sens
asemănător şi a celor cu sens opus
2.4. Oferirea de răspunsuri scurte şi formularea 2.4. Oferirea de răspunsuri scurte şi formularea de 2.4. Oferirea de răspunsuri scurte şi formularea
de întrebări foarte simple în situaţii de necesitate întrebări simple în situaţii de comunicare pe teme de întrebări simple referitoare la obiecte,
imediată, cu sprijinul profesorului familiare persoane, activităţi din mediul apropiat
- participarea la jocuri de rol simple după model - răspunsuri la întrebări legate de executarea unor - răspunsuri la întrebări pe teme cunoscute
- oferirea unei replici (spontane sau învăţate) la comenzi didactice - exerciţii de exprimare a acordului pe baza
o scenă dintr-un desen animat - participarea la jocuri de rol după model întrebărilor (Exemplu: „E bine.”, „Îmi place.”)
- punerea în scenă a unui dialog simplu (două - oferirea unei replici (spontane sau învăţate) într-o - exerciţii de exprimare a dezacordului pe baza
replici), oferit ca model de profesor situaţie de comunicare cunoscută întrebărilor (Exemplu: „Nu este corect.”, „Nu-
- punerea în scenă a unui dialog simplu prezentat mi place.”)
ca model de profesor - exerciţii de formulare a unor întrebări simple
- activităţi în perechi pentru formularea unor pe teme familiare
întrebări scurte şi răspunsuri pe teme familiare - formularea de întrebări pentru a obţine
informaţii
- interacţiune cu diverşi parteneri de
dialog/colegi prin jocuri de rol, activităţi în
perechi, activităţi în grup
2.5. Participarea la jocuri de comunicare în care 2.5. Participarea la jocuri de comunicare în care 2.5. Participarea la jocuri de comunicare în care
reproduce mesaje scurte reproduce sau creează mesaje pe teme cunoscute formulează mesaje
- jocuri de pronunţie după modele intonatorii - exerciţii-joc de exersare a unor formule uzuale
- exerciţii de completare a unor enunţuri date cu
amuzante (de salut, de prezentare, mulţumiri, de solicitare,
cuvinte /sintagme/ formule uzuale
- exerciţii-joc de exersare a unor formule uzuale urări specifice sărbătorilor)
corespunzătoare
(de salut, de prezentare, mulţumiri) - reproducerea unor secvenţe dialogate
- jocuri de construire a unor secvenţe dialogate
- reproducerea unor scurte secvenţe dialogate - exerciţii de folosire a intonaţiei potrivite în funcţie
pe teme cunoscute
de context şi partenerul de dialog
- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei
- simulări ale unor situaţii concrete de comunicare
comunicative şi a curajului de a interveni în
pe teme cotidiene
actul comunicării
- interacţiuni în activităţi de grup, în perechi
- jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, vizând
formarea comportamentului de vorbitor
2.6. Manifestarea interesului pentru schimbul de 2.6. Manifestarea interesului pentru schimbul de 2.6. Manifestarea interesului pentru schimbul
mesaje în limba română mesaje în limba română cu interlocutori cunoscuţi de mesaje în limba română cu diferiţi
- vizionarea unor imagini, filme didactice, - ascultarea de poveşti înregistrate pe suport audio interlocutori
desene animate însoţite de suport auditiv sau spuse/citite de profesor - discuţii în grup pe marginea unui enunţ/mesaj
- parteneriate care iniţiază contacte cu vorbitori - vizionarea unor imagini, filme însoţite de suport ascultat
nativi de limba română auditiv - reacţionare emoţională adecvată în contexte
- participarea la activităţi în grupuri de 2-3 elevi, de comunicare variate
ascultând şi intervenind în conversaţie - exerciţii de adaptare a mimicii şi a gesturilor la
- parteneriate care iniţiază contacte cu vorbitori sensul mesajului audiat
nativi de limba română - parteneriate care iniţiază contacte cu vorbitori
nativi de limba română

3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea 3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea 3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea
unor mesaje scrise simple şi scurte din universul unor mesaje scrise scurte din universul apropiat unor scurte mesaje scrise
apropiat - exerciţii de identificare a unor simboluri/etichete - exerciţii de punere în corespondenţă a
- căutarea unor mesaje scrise noi în spaţiul cu mesaje scurte şi simple cuvintelor şi mesajelor scrise cu imaginile
clasei/şcolii ( Exemplu: copiii caută etichetele - exerciţii de decodare a unor mesaje simple corespunzătoare
schimbate săptămânal şi amplasate de redate prin simboluri/semne/etichete - exerciţii de comentare a imaginilor cu trimiteri
profesor în spaţiul clasei) - descoperirea semnificaţiei mesajelor scrise din la semnificaţia textului
- solicitarea sprijinului din partea profesorului afişe/desene - exerciţii de interpretare a mesajelor citite în
pentru descoperirea semnificaţiei mesajelor scurte texte din reclame, afişe, panouri,
- lectură după imagini
scrise din afişe/desene reviste pentru copii, benzi desenate,
- lectură după imagini enciclopedii pentru copii
- exerciţii de iniţiere în citirea unor texte pentru
copii în limba română
3.2. Recunoaşterea semnificaţiei unor 3.2. Identificarea semnificaţiei globale a unui text
reprezentări simbolice din mediul înconjurător scurt citit
- exerciţii de stabilire a corespondenţei imagine – - exerciţii de identificare a mesajului textului citit
mesaj/text (spus/citit de profesor) - răspunsuri la întrebări pe marginea textului
- exerciţii de recunoaştere şi asociere a - exerciţii de tipul "adevărat/ fals”
cuvintelor scrise pe cartonaşe cu imaginile lor - exerciţii de reprezentare a semnificaţiei
- exerciţii-joc de utilizare a imaginilor ca surse de textelor citite, prin diferite modalităţi de redare
informaţie (ghicirea semnificaţiei unor semne, (desen, mimă, dramatizare)
simboluri, litere, desene, etichete) - exerciţii de stimulare a atenţiei prin
- exerciţii de identificare a unor mesaje de pe introducerea/ eliminarea unor elemente în/din
panouri, afişe, reclame textul citit
- exerciţii de tipul „citeşte şi execută”
- exerciţii de tipul „alegere multiplă”/ „potrivire
multiplă”
- sarcini de tipul „completare de spaţii libere” pe
baza unui text citit
- sarcini de tipul „ordonare de propoziţii” pe
baza unor criterii (cronologie, locul de
desfăşurare a unor evenimente, personaje)
3.3. Realizarea corelaţiei între text şi ilustraţia
care însoţeşte textul
- exerciţii de potrivire: imagine-cuvânt/ enunţ/
/text
- exerciţii de potrivire a fragmentelor de text cu
imagini
- exerciţii de selectare şi ordonare de imagini pe
baza textului citit
- exerciţii de recunoaştere a corespondenţei
dintre mesajul transmis de ilustraţie şi cel
transmis de text
- exerciţii de asociere a momentelor dintr-o
naraţiune cu ilustraţiile corespunzătoare
- exerciţii de identificare a ilustraţiilor care
completează mesajul transmis de textul citit
- lectură după imagini
3.4. Recunoaşterea sunetelor şi literelor specifice
limbii române şi diferenţierea faţă de cele din
limba maghiară
- recunoaşterea literelor mici/mari de tipar şi de
mână, specifice limbii române
- exerciţii de punere în corespondenţă a literelor
cu sunetele asociate
- exerciţii de citire a cuvintelor şi a enunţurilor
- exerciţii de lectură individuală, cu voce tare a
unor scurte texte
- exerciţii de citire şi de intonare a diferitelor
tipuri de propoziţii
3.5. Citirea în ritm propriu şi cu voce tare a unui
text cunoscut, de mică întindere
- exerciţii de citire cu voce tare, în gând, în lanţ,
de tip ecou, selectivă
- exerciţii de citire a textelor de mică întindere,
respectând intonaţia impusă de semnele de
punctuaţie
- exerciţii de citire pe roluri
- exerciţii de recitare

4.1. Participarea la proiecte de grup/ la nivelul 4.1. Participarea la proiecte de grup/ la nivelul 4.1. Redactarea de mesaje scrise simple, cu
clasei în care elaborează cu sprijin scurte mesaje clasei în care elaborează, cu sprijin, scurte respectarea unor convenţii de bază
scrise mesaje scrise - scrierea corectă a literelor şi a grupurilor de
- realizarea unor colaje/desene pe care se - realizarea de etichete, cu sprijinul profesorului, litere specifice limbii române
lipesc diverse etichete cu scurte mesaje simple - exerciţii de încadrare corectă în spaţiul grafic
- realizarea unui autoportret pe care lipeşte - realizarea, cu sprijinul profesorului, a unor afişe a literelor, cuvintelor, propoziţiilor, a titlului şi
eticheta cu numele propriu pe teme date alineatelor unui scurt text
- desenarea animalului preferat pe care se - lipirea unor etichete pe desene, colaje sau - exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre
lipeşte o etichetă oferită de profesor cu pentru semnalizarea unor spaţii în clasă/şcoală cuvinte
denumirea acestuia - exerciţii de copiere a unor cuvinte, propoziţii
sau fragmente de text cunoscute
- exerciţii de copiere/transcriere a unor
substantive proprii, a unor propoziţii
enunţiative, interogative sau exclamative
- exerciţii de ordonare corectă a cuvintelor într-o
propoziţie
- alcătuire de enunţuri pe baza unor cuvinte
date
- alcătuire de enunţuri şi scurte texte scrise (3-5
enunţuri) pe baza unui suport vizual sau pe
baza unui şir de întrebări
4.2. Reproducerea unor mesaje scurte 4.2. Reproducerea/completarea unor scurte
funcţionale redate prin semne/simboluri mesaje funcţionale
- exerciţii de copiere a unor semne, simboluri - exerciţii de completare de rebusuri simple cu
- utilizarea unor desene, simboluri, semne pentru suport imagistic
a exprima un mesaj simplu (Exemplu: - realizarea unor etichete cu scurte mesaje
„Stropeşte florile!”, „Spală-te pe mâini!”) simple
- realizarea de afişe pe teme date, cu imagine
şi text
- completare de texte lacunare
- exerciţii de copiere/transcriere a unor scurte
mesaje (bilet, invitaţie), respectând regulile
aşezării în pagină
- exerciţii de completare a unor scurte mesaje
funcţionale (bilet, invitaţie) cu: formula de
adresare, formula de încheiere, menţionarea
locului, timpului desfăşurării evenimentului,
semnele de punctuaţie corespunzătoare
CONŢINUTURI
Comunicare orală Acte de vorbire: formule de salut, de Acte de vorbire: formule de salut, de Acte de vorbire: formule de salut, de
(ascultare, vorbire, prezentare, de adresare, de mulţumiri prezentare, de permisiune, de solicitare, de prezentare, de permisiune, de solicitare, de
interacţiune) mulţumiri, urări specifice sărbătorilor adresare, mulţumiri, urări specifice
religioase şi laice importante sărbătorilor religioase şi laice importante,
exprimarea acordului sau dezacordului în
legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei
persoane
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate Introducerea cuvintelor noi în vocabularul
Intonarea propoziţiilor enunţiative şi propriu
interogative Intonarea propoziţiilor enunţiative,
interogative şi exclamative
Formularea de întrebări şi răspunsuri cu Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui
suport imagistic, auditiv sau tactil dialog, în diferite situaţii de comunicare: dialog, în diferite situaţii de comunicare:
Oferirea unor informaţii despre: propria activităţi şcolare, petrecerea timpului liber, la activităţi şcolare, petrecerea timpului liber, la
persoană, familie, activităţi şcolare, cumpărături, la masă, prietenia cumpărături, la masă, prietenia, la medic,
cumpărături Formularea de întrebări şi răspunsuri cu igienă personală, călătorie (circulaţie,
suport imagistic mijloace de transport), îngrijirea mediului,
Oferirea unor informaţii despre: sine, colegii animale de companie, jucării preferate
de clasă, membrii familiei, mărimea şi utilitatea Formularea de întrebări şi răspunsuri cu
unor obiecte suport imagistic
Oferirea unor informaţii despre identitatea
proprie sau despre identitatea membrilor
familiei
Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe Reguli de vorbire eficientă: elemente de
rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea politeţe verbală asociate actelor de limbaj
ideii utilizate (salutul, prezentarea, formularea
unei cereri, ascultarea şi respectarea opiniei
celuilalt)
Povestirea după imagini Povestirea după imagini Povestirea unor întâmplări trăite sau
Povestirea după model observate
Prezentarea unor persoane/unor obiecte Repovestirea unor întâmplări citite
Prezentarea a unei persoane/unui obiect/
fenomen
Teme pentru contextualizarea comunicării Teme pentru contextualizarea comunicării Teme pentru contextualizarea comunicării
orale orale orale
Eu şi familia mea: eu, corpul meu, Eu şi familia mea: eu, corpul meu, Eu şi familia mea, satul, oraşul, şcoala,
îmbrăcămintea mea, familia mea, camera îmbrăcămintea mea; familia mea, locuinţa anotimpurile, petrecerea timpului liber, jocuri,
mea, jucării, la cumpărături, comportament şi noastră, camera mea; ocupaţiile părinţilor; mediul înconjurător, îngrijirea sănătăţii,
relaţii în societate activităţi în familie/ la cumpărături/ comportamentul civilizat.
Şcoala: clasa şi rechizitele şcolare aprovizionarea/ la piaţă; să aranjăm masa/
Animalele: animale domestice, animale micul dejun/ prânzul/ cina; ziua de naştere;
sălbatice prietenii noştri; în vizită la prieteni;
Exprimarea timpului: anotimpurile, zilele comportament şi relaţii în societate
săptămânii, sărbători (Crăciunul, Paştele) Şcoala: şcoala noastră, clasa, ghiozdanul şi
Numerele până la 10 rechizitele şcolare, colegii, profesoara/
Culorile profesorul
Culorile
Numerele până la 20
Satul: casa, curtea; animalele domestice,
păsăriile de curte; grădina: legume/ fructe.
Pădurea, câmpul: animale sălbatice.
Oraşul: strada, clădirile importante; mijloace
de transport; circulaţia; parcul.
Exprimarea timpului: anotimpurile, lunile
anului, zilele săptămânii, sărbători religioase
şi laice (Crăciunul, Paştele, ziua de naştere),
vacanţele şcolare
Timpul liber: programul zilnic, pe terenul de
joacă, la grădina zoologică, la circ, în
excursie, jocuri, pe derdeluş, la clubul
copiilor.
Coperte, foaie, pagină, ilustraţii Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în Cuprinsul unei cărţi
pagină
Simboluri uzuale din universul apropiat: Recunoaşterea şi asocierea cuvintelor scise Literele mici şi mari de tipar şi de mână
metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de pe cartonaşe cu imaginile lor Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi,
pietoni etc. ghe, ghi
Utilizarea imaginilor ca surse de Alfabetul limbii române
informaţie (ghicirea semnificaţiei unor Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice
semne, simboluri, litere, desene, etichete) (introduse progresiv)
Citirea propoziţiilor/ enunţurilor
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Citirea textelor scurte (de maxim 75-100 de
Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Formularea de propoziţii cu suport intuitiv cuvinte, introduse progresiv)
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport Aşezarea textului în pagină
intuitiv Titlu. Autor. Alineate
Scriere/redactare Simboluri convenţionale şi Simboluri convenţionale şi Literele mici şi mari de mână

neconvenţionale folosite în exprimarea neconvenţionale folosite în exprimarea Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi,
scrisă: semne, litere, desene, etichete scrisă: semne, litere, desene, etichete ghe, ghi
Identificarea unor mesaje de pe panouri, Alfabetul limbii române
afişe Ortografia
Scrierea corectă a literelor specifice limbii
române în cuvinte
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin
grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe,
ghi
Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei
Scrierea corectă a titlului
Scrierea propoziţiilor enunţiative, interogative
şi exclamative
Punctuaţia
Punctul
Semnul întrebării
Semnul exclamării
Virgula
Linia de dialog
Scrierea pe liniatură tip II
Aşezarea textului în pagina caietului:
plasarea titlului, a autorului, folosirea
alineatelor, respectarea spaţiului dintre
cuvinte
Scrierea funcţională folosind desene, Scrierea funcţională folosind desene, Scrierea funcţională
simboluri (ilustrarea unor felicitări, copierea simboluri Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte,
unor etichete) Copierea unor semne/ simboluri/ etichete propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte).
Felicitarea – copierea unor urări specifice Dictări
sărbătorilor Transcrierea şi completarea unor scurte texte
funcţionale: biletul, invitaţia
Alcătuirea de enunţuri şi scurte texte scrise
(3-5 enunţuri) pe baza unui suport vizual sau
pe baza unui şir de întrebări
construcţie a Cuvântul Cuvântul Cuvântul
comunicării Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus
Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles
diferit
Sunetele specifice limbii române Sunetele specifice limbii române Sunetele limbii române
Pronunţarea corectă a cuvintelor care conţin Pronunţarea corectă a cuvintelor care conţin
diftongi şi triftongi. diftongi şi triftongi.
Articularea vocalelor şi consoanelor (fără Articularea vocalelor şi consoanelor (fără
denumire) denumire)
Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv, Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv,

fără cunoaşterea regulilor) fără cunoaşterea regulilor)
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
Pornind de la contextul şi aspectele specifice ale studierii limbii române în şcolile şi clasele cu
predare în limba maghiară, se impune o abordare metodologică şi lingvistică nuanţată, care are în
vedere îmbogăţirea permanentă a vocabularului, activizarea fondului lexical cunoscut de copii şi
utilizarea acestuia în contexte variate, formarea exprimării coerente, adecvate la contextul de
comunicare.
Pe parcursul primilor ani de şcoală, se va urmări fundamentarea şi dezvoltarea capacităţii de
receptare a mesajelor orale şi scrise, precum şi de exprimare orală şi scrisă. Unele conţinuturi vor fi
reluate şi dezvoltate concentric.
În clasa pregătitoare şi clasa I, toate activităţile trebuie să vizeze învăţarea unor cuvinte,
structuri lexicale şi utilizarea acestora în comunicare, în contexte variate, în care predomină exerciţiile-
joc. Modelele de situaţii de comunicare simple, axate pe dialog, care pot fi valorificate pe baza unui
suport vizual şi/sau auditiv sunt foarte importante la această vârstă.
Profesorii vor adapta volumul lexical corespunzător temelor în funcţie de nivelul de cunoaştere
a limbii române şi al capacităţii de comunicare a elevilor. Se va evita introducerea prea multor
elemente (cuvinte, structuri lexicale) noi deodată. Regula urmată trebuie să fie: învaţă puţin, dar
foloseşte mult.
Propunem exersarea actelor de vorbire prin utilizarea laturii nonverbale a comunicării, care va
facilita receptarea şi exprimarea mesajelor orale. Limbajul utilizat de profesori în procesul predării
trebuie să fie simplu, uşor de înţeles.
În clasa a II-a, elevii continuă studiul limbii române pe baza achiziţiilor dobândite în cursul
clasei pregătitoare şi al clasei I. Elevii vor învăţa sunetele şi literele specifice limbii române, dar în
continuare, un rol important va avea şi comunicarea orală, urmărindu-se actualizarea volumului lexical
însuşit anterior. Fiecare oră de Comunicare în limba română va conţine activităţi de învăţare bazate
pe situaţii de comunicare, ponderea acestora fiind de o treime în raport cu celelalte activităţi.
Prezentarea noţiunilor se va face din perspectivă funcţional-aplicativă: situaţiile de comunicare
concrete – structurate corect, eficient, nuanţat – vor fi valorificate pe baza unui suport vizual.
În clasa a II-a învăţarea limbii române se desfăşoară în trei etape:
- etapa preabecedară,
- etapa abecedară,
- etapa postabecedară.
În perioada preabecedară se va acorda atenţie deosebită pronunţiei corecte a sunetelor,
utilizând exerciţii specifice pentru formarea auzului fonematic. Deosebit de utile sunt şi exerciţiile
pentru sesizarea sunetelor din cuvinte cunoscute, formate din 2-3 silabe. Acestea trebuie urmate de
exerciţii-joc de evidenţiere a cantităţii vocalice în limba română, în cuvinte care conţin diftongi şi
triftongi.
În perioada abecedară obiectivul principal urmărit este formarea priceperilor şi deprinderilor
de citit-scris în limba română.
La începutul perioadei abecedare vor fi recapitulate literele învăţate la limba maternă (care au
valori comune şi în limba română), insistându-se apoi pe familiarizarea elevilor cu cuvinte plurisilabice
care conţin astfel de litere. Progresiv, elevii vor fi deprinşi să asculte/recepteze şi cuvinte care conţin
diftongi şi triftongi. Urmează apoi însuşirea sunetelor şi literelor specifice limbii române, precum şi a
combinaţiilor de sunete şi litere ce presupun o pronunţie şi o grafie diferită în limba română în raport
cu limba maghiară.
Odată cu însuşirea citit-scrisului, trebuie să transmitem şi unele noţiuni gramaticale, fără
definiţii (scrierea cu literă mare a substantivelor proprii, denumirea şi rolul principalelor semne de
punctuaţie şi de ortografie). Aici putem apela la fenomenul de transfer, deoarece majoritatea semnelor
de punctuaţie au acelaşi rol în ambele limbi.
În perioada postabecedară se urmăreşte formarea deprinderilor de citire corectă, curentă
conştientă şi consolidarea deprinderilor de scriere.
Se va pune accent şi pe dezvoltarea competenţei de înţelegere a unui text scris. Elevii trebuie
să înveţe strategii de lectură care, pe termen lung, trezesc curiozitatea şi dorinţa lor de a citi. Până la
sfârşitul clasei a II-a, elevii trebuie să stăpânească metode care le vor permite, în timp, să se adapteze
şi să progreseze în situaţii autentice de înţelegere a unui text scris, totodată, să fie capabili să
completeze texte lacunare pe baza unui suport imagistic. Secvenţele înţelegerii după lectură se
derulează sub forma unor activităţi realizate regulat, cu scopul de a dezvolta elevilor reflexe, care să-i
ajute să înţeleagă un text.
Strategii didactice
Metodele şi procedeele didactice utilizate vor urmări crearea de situaţii educaţionale în care
elevii să participe activ la procesul învăţării. Latura formativă va avea un rol mai important decât cea
informativă, datorită necesităţii formării de deprinderi adecvate vârstei şi specificului disciplinei,
capacitatea de a opera cu informaţiile dobândite reprezentând obiectivul prioritar al studierii limbii
române.
Receptarea orală
La această grupă de vârstă, profesorii vor utiliza mesaje simple (comenzi orale, instrucţiuni,
întrebări). Toate acestea vor fi articulate cu atenţie, clar şi rar şi vor fi însoţite de gesturi.
Gradual pot fi introduse şi 2-3 comenzi corelate. De exemplu: „Colorează desenele mici/mari!
Încercuieşte desenele colorate cu roşu!”
Se pot face activităţi de ascultare care implică desenatul sau coloratul. Elevii ascultă diferite
instrucţiuni şi desenează ceea ce li se spune sau colorează doar ce li se cere.
Un alt exerciţiu eficient de ascultare este cel în care profesorul descrie o imagine, iar elevii
identifică sau exclud imaginea descrisă.
O altă sugestie ar fi ca elevii să asculte un mesaj/text spus sau citit de profesor şi să plaseze,
să ordoneze, să selecteze imagini/obiecte sau să le excludă pe cele care nu se referă la mesaj/text.
La elevi, abilităţile de receptare (printre care şi cele după auz) se vor dezvolta mai uşor decât
cele de producere de mesaj oral. Pentru ei, limba vorbită reprezintă modalitatea principală prin
intermediul căreia învaţă şi înţeleg noi structuri, cuvinte, de aceea, limba vorbită şi înţelegerea
acesteia au un rol fundamental în timpul lecţiilor de limbă română.
Exprimarea orală
În procesul de dezvoltare a capacităţii de exprimare orală este foarte important ca profesorul să
ofere elevilor oportunităţi de a interacţiona. Pentru şcolarul mic cele mai importante surse de interes
sunt imaginile, poveştile şi jocurile. Cu ajutorul acestora putem să-i atragem în jocuri de comunicare în
care trebuie să interacţioneze cu colegii sau cu profesorul pentru a rezolva sarcina primită.
Pentru educarea vorbirii, cele mai eficiente exerciţii sunt jocurile de rol. Situaţiile de comunicare
pe care le pot exersa elevii prin jocuri de rol vor fi luate din viaţa de zi cu zi. Ele sunt descrise în actele
de vorbire care vor fi realizate pe parcursul celor trei clase.
Din perspectiva abordării comunicativ-funcţionale, activităţile de învăţare trebuie să fie utile
pentru elevi, să le trezească curiozitatea, să abordeze aspecte din viaţa reală, stimulându-i să se
implice în efectuarea unor acţiuni. Pentru elevii care se exprimă mai greu în limba română, se
recomandă utilizarea unor tehnici de motivare specifice.
Se recomandă tolerarea greşelilor de exprimare, atâta timp cât nu stau în calea comunicării. De
asemenea, este încurajată varietatea formelor de exprimare (elevii pot utiliza diferite mijloace de
comunicare pentru a duce la îndeplinire o sarcină).
Elevii vor fi sprijiniţi de profesor care îi va încuraja şi îi va recompensa pentru progresele
realizate. Profesorul va accentua aspectele pozitive ale activităţii copiilor astfel încât să fie stimulată
încrederea în sine.
Registrul scris
Decodarea şi producerea de mesaje scrise, în clasa pregătitoare şi în clasa I, înseamnă
identificarea sensului unor simboluri/etichete cu mesaje scurte şi simple, descoperirea unor mesaje
simple în produsele realizate în grup sau individual, stabilirea corespondenţei imagine – text (citit de
profesor), recunoaşterea şi asocierea cuvintelor scrise pe cartonaşe cu imaginile lor, identificarea unor
mesaje de pe panouri, afişe, reclame şi utilizarea imaginilor ca surse de informaţie. Aceste sarcini se
vor realiza sub formă de joc, scopul lor fiind acela de a consolida competenţele elevilor şi de a-i motiva
prin mai multă încredere în forţele lor.
Modelul comunicativ-funcţional presupune dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare şi
exprimare orală şi a celor de receptare a mesajului scris şi de exprimare în scris. În clasa a II-a, în
procesul învăţării citirii şi scrierii, este de preferat să se asigure o relaţie corectă între forma sonoră şi
forma grafică a cuvintelor, astfel încât copilul să facă cu uşurinţă legătura între cuvântul scris şi sensul
acestuia.
În procesul predării-învăţării sunetelor şi literelor specifice limbii române se vor utiliza tehnicile şi
exerciţiile metodei fonetice analitico-sintetice. Se poate apela la fenomenul de transfer, deoarece
tehnica citirii a fost însuşită de elevi la limba maternă, în clasa I.
Activităţile destinate formării competenţelor de înţelegere a unui text scris în limba română şi de
familiarizare cu unele texte funcţionale scurte vor urmări formarea unei atitudini active bazate pe
tehnici adecvate pe care elevul le va aplica în toate situaţiile, căutând similitudini între limba sa
maternă şi limba română.
Proiectarea
Proiectarea activităţilor didactice va urmări:
- formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice,
- asigurarea unei proporţii rezonabile între etapele de familiarizare cu noile conţinuturi, de
structurare şi sistematizare necesare consolidării competenţelor operatorii, de consolidare şi
aplicare a cunoştinţelor dobândite,
- relaţionarea intra- şi interdisciplinară, intra- şi crosscurriculară,
- personalizarea procesului de predare-învăţare în raport cu competenţele profesionale ale
cadrului didactic şi în raport cu elevul (cu clasa),
- stimularea proceselor cognitive, având ca finalitate formarea de competenţe,
- asigurarea unei viziuni de ansamblu asupra învăţării,
- posibilitatea unei bune utilizări a resurselor (timp, mijloace materiale şi auxiliare didactice).
Evaluarea
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Ea trebuie corelată cu
toate activităţile didactice. Abordarea comunicativ-funcţională impune atât evaluarea iniţială la
începutul anului şcolar, cât şi cea formativă cu scopul urmăririi progresului înregistrat de fiecare elev în
parte. Competenţele de comunicare vor fi evaluate pe tot parcursul anului şcolar.
Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de
învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
Se va evalua competenţa de receptare (înţelegerea după auz), de producere orală (vorbirea),
citirea corectă, lectura comprehensivă, scrierea cuvintelor, a propoziţiilor cu respectarea convenţiilor
limbajului scris.
Se recomandă cu prioritate tehnici moderne de evaluare precum: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte
care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în
contexte fireşti, adaptate vârstei.
Programa şcolară
pentru disciplina

pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba rromani
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
rromani aparţine ariei curriculare Limbă şi comunicare, având un buget de timp de 3 ore/săptămână,
la clasa pregătitoare şi 4 ore/săptămână la clasele I-II.
Programa disciplinei Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba
rromani este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe.
de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în
- Conţinuturi
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română - pentru şcolile
şi secţiile cu predare în limba rromani jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale
competențelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Citire/lectură
- Scriere/redactare
abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în
acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate
ale elevilor.
Pentru clasa pregătitoare şi clasa I, programa de Comunicare în limba română pentru şcolile
şi secţiile cu predare în limba rromani asigură învăţarea comunicării în limba română în mod
sistematic şi eficient, punând accent pe învăţarea activă, prin joc, bazată pe interesul specific vârstei.
La acest nivel, se urmăreşte fundamentarea şi dezvoltarea capacităţii de comunicare în limba română,
cu accent pe înţelegerea mesajelor orale şi pe exprimarea unor mesaje simple în situaţii de
comunicare imediată. În clasa a II-a, comparativ cu clasele anterioare, valoarea adăugată adusă de
studiul acestei discipline constă în următoarele aspecte:
- se formează competenţele specifice noi, în raport cu clasa anterioară,
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în
limba rromani
2
- se urmăreşte însuşirea sunetelor şi literelor specifice limbii române, precum şi a combinaţiilor
de sunete şi litere ce presupun o pronunţie şi o grafie diferită în limba română în raport cu limba
rromani.
Astfel, studiul disciplinei Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în
limba rromani asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice
vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii
elevilor.

cunoscute

limba rromani
3

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj clar
scurt, pe teme familiare, articulat clar şi rar articulat clar şi rar articulat, emis cu viteză normal şi însoţit de
- selectarea/şi ordonarea unor imagini potrivite - exerciţii de recunoaştere a semnificaţiei textului gesturi
mesajului audiat audiat (spus de profesor/înregistrat pe suport - activităţi individuale şi de grup de confirmare/
- identificarea unor imagini/obiecte dintr-o serie audio/video), pe baza unor imagini prezentate reprezentare a mesajului audiat
dată, potrivit mesajului audiat - identificarea, selectarea şi ordonarea unor - exerciţii de semnalare a corectitudinii/
- exerciţii de punere în corespondenţă a mesajelor imagini/obiecte dintr-o serie dată, potrivit incorectitudinii unui enunţ/ mesaj audiat
audiate cu imaginile corespunzătoare mesajului audiat - exerciţii de tipul „adevărat/ fals”
- executarea unor comenzi didactice simple - exerciţii de punere în corespondenţă a mesajelor - exerciţii de înţelegere globală de tipul
- reacţii adecvate mesajelor audiate (semnalarea audiate cu imagini, simboluri, semne „completează”, „încercuieşte”, „bifează”,
prin mişcări a înţelegerii mesajelor) corespunzătoare „grupează”
- ilustrarea prin desen a mesajului audiat - reprezentarea prin pantomimă a unor mesaje - exerciţii de recunoaştere a unor
audiate elemente(personaje, evenimente) din textul
- exerciţii de înţelegere globală de tipul „grupează”,
„aşază” „încercuieşte”, „colorează”, „subliniază” - ilustrarea prin desen, simboluri, semne a audiat, pe baza unor imagini prezentate
mesajului audiat - exerciţii de culegere de informaţii prin ascultare şi
- exerciţii de înţelegere globală, de tipul „grupează”, utilizarea
„aşază” „încercuieşte”, „colorează”, „subliniază”, - acestora în contexte variate
„selectează”, „leagă”,completează” - exerciţii de colectare şi înregistrare a informaţiilor
- exerciţii de tipul „adevărat”/„fals” prin mijloace variate (desene, fotografii, filme,
mărturii narative)
interlocutorului
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba rromani
4
1.2. Recunoaşterea unor acţiuni şi a denumirilor 1.2. Recunoaşterea unor informaţii specifice 1.2. Recunoaşterea sunetelor specifice limbii
unor obiecte din mediul apropiat în mesaje orale dintr-un mesaj oral articulat clar şi rar, însoţit de române şi diferenţierea faţă de cele din limba
articulate clar şi rar, însoţite de suport imagistic, suport imagistic rromani
auditiv sau tactil - plasarea, identificarea, gruparea unor imagini/ - exerciţii de identificare a sunetelor specifice limbii
- ascultarea unor comenzi simple (spuse de obiecte, pe baza instrucţiunilor/potrivit mesajului române
profesor/înregistrate pe suport audio/video) audiat - exerciţii de discriminare a sunetelor specifice
- reacţionare fizică (nonverbală), prin pantomimă, - desenarea, colorarea, completarea unor imagini, limbii române faţă de cele din limba maternă
potrivit instrucţiunilor potrivit mesajului audiat - exerciţii-joc de identificare a sunetelor iniţiale şi
- selectarea imaginii potrivite mesajului audiat - exerciţii de înţelegere a unor reguli de joc simple finale ale cuvintelor
- identificarea unor imagini/obiecte dintr-o serie - exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor - exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe
dată, potrivit mesajului audiat verbale cu cele nonverbale - exerciţii de despărţire în sunete a unor cuvinte ce
- plasarea unor imagini/obiecte în ordine corectă, nu conţin diftongi, triftongi
pe baza instrucţiunilor - jocuri lexicale: crearea de cuvinte noi prin
- desenarea, colorarea unor imagini, potrivit înlocuirea sunetului iniţial – Exemplu: lac, rac, sac
mesajului audiat - exerciţii-joc de identificare a rimelor unor cuvinte
familiare în jocuri, cântece, poezii – Exemplu:
casă-masă
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea 1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea 1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea
semnificaţiei mesajelor orale, în contexte de semnificaţiei mesajelor orale, în contexte de semnificaţiei mesajelor orale, în contexte de
comunicare cunoscute comunicare cunoscute comunicare cunoscute
- vizionarea unor secvenţe de 2-3 minute din filme - jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, vizând - exerciţii de ascultare a unor secvenţe dialogate
de desen animat în limba română formarea comportamentului de ascultător activ pentru identificarea vorbitorului şi a mesajului
- ascultarea şi mişcarea în ritmul unui cântec - jocuri de grup cu teme date, simulări transmis de acesta
simplu pentru copii - jocuri de rol „emiţător-receptor”, vizând formarea
- vizionarea unor secvenţe din filme de desen
- ascultarea unui cântec simplu pentru copii şi animat în limba română comportamentului de ascultător activ
acompanierea cu o jucărie muzicală - jocuri de mimă, simulări ale unor situaţii concrete
- ascultarea şi mişcarea în ritmul unui cântec pentru
copii de comunicare pe teme cotidiene
- ascultarea unui cântec pentru copii şi - vizionarea unor secvenţe din filme de desen
acompanierea cu o jucărie muzicală animat în limba română
5
1.4 . Executarea unui set de două, trei îndrumări/ 1.4. Executarea unui set de îndrumări/ comenzi
comenzi didactice rostite clar şi rar rostite cu viteză normal
- reacţii adecvate mesajelor audiate (semnalarea - jocuri de simulare a unor stări, trăiri, reacţii la
prin mişcări a înţelegerii mesajelor) mesajele audiate;
- exerciţii de orientare şi deplasare în clasă - exerciţii de executare a unui set de 2-3 comenzi
- executarea a 2-3 comenzi corelate, redate prin corelate, redate prin folosirea unor structuri mai
folosirea unor structuri care includ substantive, complexe care includ substantive, verbe,
verbe, adjective – Exemplu: „Colorează desenele adjective, adverbe – Exemplu: Colorează desenul
mici/mari!”, „Colorează cu roşu florile!” etc. cu creioane colorate, apoi aşază foaia la
- simulări ale unor situaţii concrete de comunicare marginea băncii!”)
pe teme cotidiene concrete
- exerciţii de poziţionare a obiectelor pe baza
comenzilor didactice

scurte şi simple pronunţia sunetelor specific limbii române şi respectând pronunţia specifică a diftongilor,
- repetarea unor cuvinte, enunţuri, formule uzuale accentului şi a intonaţiei
- repetarea numerelor de la 1-10
- exerciţii-joc de pronunţare corectă a sunetelor - exerciţii-joc de evidenţiere a cantităţii vocalice în
- repetarea unei întrebări uzuale şi a răspunsului la
specifice limbii române limba română: oa, ea, ua, uă, ia, ie, eau
această întrebare – Exemplu: „Ce este aceasta?
O jucărie.” - exerciţii, de accentuare, de intonare prin repetare - exerciţii de pronunţie, de accentuare şi de
după model a unor cuvinte uzuale/a diferitelor tipuri intonare prin repetare, după modela diferitelor
- repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj
de propoziţii (enunţiative, interogative, exclamative) tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative,
simplu individual/în cor până la reuşirea
exclamative)
pronunţiei, intonaţiei corecte - exersarea unor zicători, versuri, cântece, ghicitori,
jocuri de mişcare cu alternarea ritmului şi intonaţiei - exerciţii şi jocuri de dicţie, frământări de limbă,
- repetarea unor ghicitori, eventual însoţită de
jocuri lexicale cu cuvinte şi formule uzuale ghicitori, recitări, dramatizări
gesturi
- reproducerea unor reguli de joc simple - exerciţii de reglare a intonaţiei în cadrul
- recitarea unor rime
dramatizărilor şi interpretării unor roluri
- intonarea unor cântece însoţite de mişcare, mimă
- exerciţii de reglare a intonaţiei, a vitezei de
sau acompaniament cu jucării muzicale
vorbire în funcţie de contextul comunicaţional şi
de particularităţile interlocutorului
6
2.2. Transmiterea de informaţii elementare 2.2. Transmiterea de informaţii simple despre 2.2. Transmiterea de informaţii referitoare la
despre sine persoane, activităţi din mediul apropiat întâmplări cunoscute, trăite
- răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu - repetarea unor mesaje scurte în care sunt - scurte relatări pe baza imaginilor/pe baza
sunt/numele meu e...” (profesorul oferind sprijin prezentate persoane sau activităţi cunoscute întrebărilor de sprijin
prin completare sau prin reluare cu pronunţie şi - formularea de enunţuri simple pe teme familiare - exerciţii de identificare a unor persoane, obiecte
intonaţie corecte mesajul respectiv) sau acţiuni pe baza unor cuvinte, descrieri sau
- formularea de răspunsuri la întrebări
- participarea la jocuri în lanţ – Exemplu: Elevul 1 – prezentări
- scurte relatări pe baza imaginilor
„Eu sunt ...., am... ani, sunt fetiţă.” Elevul 2 – „Eu - exerciţii de descriere prin cuvinte sau enunţuri
sunt..., am ... ani, sunt băiat” - exerciţii de completare a unor propoziţii, ghicitori,
versuri, folosind cuvinte/rime corespunzătoare (dintr- simple a unor persoane, obiecte, evenimente
- prezentarea autoportretului realizat prin cunoscute
un şir dat sau pe baza unui suport vizual
colaj/desen – Exemplu: „Eu sunt ...., am... ani.” - activităţi de grup: relatarea unor întâmplări din
experienţa zilnică atât ca răspuns la întrebări,
cât şi în mod spontan
- recunoaşterea şi numirea caracteristicilor unei
întâmplări (plăcut, neplăcut, interesant, plictisitor
etc.)
- recunoaşterea şi numirea caracteristicilor în
funcţie de care se pot face comparaţii între
obiecte (mărime, culoare, formă etc.)
- exerciţii de relatare a unor întâmplări trăite sau
cunoscute,respectând succesiunea
evenimentelor
- exerciţii-joc de comparare a unor evenimente şi
personaje cunoscute sau din poveşti
7
2.3. Numirea şi numărarea unor obiecte din 2.3. Exprimarea de cantităţi prin intermediul 2.3. Exprimarea orei şi a ordinii prin intermediul
universul imediat numerelor numerelor
- răspuns la întrebarea: „Este aceasta/acesta ...?” - jocuri de numărare cu obiecte, imagini - exerciţii de citire a orelor fixe de pe ceas
(profesorul indicând obiectul) - exerciţii-joc de numărare în ordine crescătoare, - exerciţii de plasare în timp a unor evenimente
- răspuns la întrebarea: „Ce este aceasta/acesta?” descrescătoare, din doi în doi cotidiene
(profesorul indicând obiectul) - jocuri de sesizare a corespondenţei dintre obiecte, - enumerarea de acţiuni, activităţi cotidiene,
- ghicirea obiectului dintr-un desen/colaj realizat de imagini şi numere cunoscute, respectând ordinea cronologică a
un coleg/alt grup - exersarea de zicători, jocuri de mişcare care conţin desfăşurării acestora
- ghicirea animalului mimat de un coleg numere - exersarea utilizării în enunţuri a structurilor
- numărarea unor obiecte din clasă (creioane, - exerciţii de continuare a unor modele repetitive lexicale care exprimă ora – Exemplu: „Este ora
caiete, jucării) reprezentate prin numere nouă.” şi ordinea – Exemplu: „ Ionel este al
treilea.”
- numărarea unor elemente vizuale din cărţi uriaşe
2.4. Oferirea de răspunsuri scurte şi formularea 2.4. Cererea şi oferirea de informaţii simple 2.4. Exprimarea acordului/dezacordului faţă de
de întrebări foarte simple în situaţii de necesitate referitoare la obiecte, persoane, activităţi din o situaţie dată
imediată, cu sprijinul profesorului mediul înconjurător - exerciţii de exprimare a acordului faţă de anumite
- răspuns la întrebarea „Ce faci?” când execută o - jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, vizând evenimente sau comportamente – Exemplu: „E
comandă didactică – Exemplu: „Merg la tablă.” formarea comportamentului de vorbitor bine.”, „Îmi place.”
„Desenez o casă.” „Mă ridic.” - activităţi în perechi: formularea de întrebări şi - exerciţii de exprimare a dezacordului faţă de
- participarea la jocuri de rol simple după model – răspunsuri simple, pe teme familiare anumite comportamente – Exemplu: „Nu este
Exemplu: „Bună! Ce faci?” „Bine, mulţumesc. Dar - exersarea formulelor uzuale în situaţii de dialog corect.”, „Nu-mi place.”
tu?” - oferirea unor informaţii despre mărimea şi utilitatea - jocuri de rol
- oferirea unei replici (spontane sau învăţate) la o unor obiecte - exerciţii de monolog cu sprijin
scenă dintr-un desen animal – Exemplu: „Ajutor!” - formularea unor scurte întrebări de informare şi - exersarea participării active la discuţii de grup şi
„Fugi!” clarificare stimularea
- punerea în scenă a unui dialog simplu (două - exerciţii de monolog, cu sprijin intervenţiilor individuale pentru exprimarea
replici) dintr-o carte uriaşă sau oferit ca model de - exerciţii de denumire a unor activităţi zilnice opiniilor
profesor i - activităţi în perechi: argumentarea unor puncte
- exerciţii-joc de identificare şi numire a asemănărilor
şi deosebirilor dintre persoane după diferite criterii de vedere
(gen, aspect exterior, vârstă etc.)
8
2.5. Participarea la jocuri de comunicare în care 2.5. Participarea la jocuri de comunicare în care 2.5. Participarea la jocuri de comunicare în care
reproduce sau creează rime/ mesaje scurte reproduce sau creează rime/mesaje scurte reproduce sau creează rime/mesaje, puncte de
- jocuri de pronunţie după modele intonatorii - jocuri de mişcare cu exersarea unor formule uzuale vedere
amuzante (de salut, de prezentare, de permisiune, de - exerciţii de ordonare a întâmplărilor pe baza
- găsirea de cuvinte care rimează solicitare) imaginilor
- construirea unor mesaje trăznite – Exemple: - exerciţii de folosire a intonaţiei potrivite în funcţie de - simulări şi jocuri de rol, de tipul: „La doctor”, „În
„Elefantul zboară.” „Pisica mănâncă un copac.” context şi partenerul de dialog parc”, „La bibliotecă”, „La cumpărături”
„Dinozaurul face o poză.” - simulări ale unor situaţii concrete de comunicare pe - formularea de întrebări pentru a obţine informaţii
teme cotidiene concrete - asocierea emoţiilor cu cuvinte şi expresii faciale
- exerciţii de comentare a imaginilor, secvenţelor
din filme care prezintă comportamente
inadecvate
2.6. Manifestarea interesului pentru schimbul de 2.6. Manifestarea interesului pentru schimbul de 2.6. Manifestarea interesului pentru schimbul
mesaje în limba română mesaje în limba română de mesaje în limba română
- vizionarea unor imagini, filme didactice, desene - vizionarea unor imagini, filme însoţite de suport - discuţii în grup pe marginea unui enunţ/mesaj
animate însoţite de suport auditiv auditiv ascultat
- parteneriate care iniţiază contacte cu vorbitori - ascultarea de poveşti înregistrate pe suport audio - reacţionare emoţională adecvată în contexte de
nativi de limba română sau citite de profesor comunicare variate
- contacte cu vorbitori nativi de limba română - exerciţii de adaptare a mimicii şi a gesturilor la
- participarea la discuţii în grupuri de 2-3 elevi, sensul mesajului audiat
ascultând şi intervenind în conversaţie - parteneriate care iniţiază contacte cu vorbitori
nativi de limba română
9

3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea 3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea 3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea
unor mesaje scrise simple şi scurte din universul unor mesaje simple şi scurte din universul unor mesaje scrise simple şi scurte din universul
imediat apropiat apropiat
- participarea la expunerea proiectelor - exerciţii de identificare a unor simboluri/etichete - exerciţii de punere în corespondenţă a cuvintelor
individuale/de grup care conţin diverse cu mesaje scurte şi simple şi mesajelor scrise cu imaginile corespunzătoare
simboluri/etichete cu mesaje scurte şi simple; - exerciţii de descoperire a unor mesaje simple în - exerciţii de comentare a imaginilor cu trimiteri la
reperarea etichetelor şi asocierea lor cu imaginea produsele realizate în grup sau individual semnificaţia textului
- căutarea unor mesaje scrise noi în spaţiul - exerciţii de interpretare a mesajelor citite în scurte
clasei/şcolii – Exemplu: copiii caută etichetele texte din reclame, afişe, panouri, reviste pentru
schimbate săptămânal şi amplasate de profesor copii, benzi desenate, enciclopedii pentru copii
în spaţiul clasei - exerciţii de iniţiere în citirea unor texte pentru
- solicitarea sprijinului din partea profesorului pentru copii, în limba română
descoperirea semnificaţiei mesajelor scrise din
afişele/desenele rezultate din proiectele de grup
3.2. Recunoaşterea semnificaţiei unor 3.2. Identificarea semnificaţiei globale a unui text
reprezentări simbolice din mediul înconjurător scurt citit
- exerciţii de stabilire a corespondenţei imagine – - exerciţii de identificare a mesajului textului citit
text (citit de profesor) - răspunsuri la întrebări pe marginea textului
- exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a - exerciţii de tipul „adevărat”/”fals”
propoziţiilor, cuvintelor şi silabelor pe baza - exerciţii de reprezentare a semnificaţiei a textelor
simbolurilor specifice citite, prin diferite modalităţi de redare (desen, mimă,
- exerciţii de recunoaştere şi asociere a cuvintelor dramatizare etc.)
scrise pe cartonaşe cu imaginile lor - exerciţii de stimulare a atenţiei prin introducerea sau
- exerciţii de identificarea mesajelor de pe panouri, eliminarea unor elemente din textul citit
afişe, reclame - exerciţii de tipul „citeşte şi execută”
- exerciţii-joc de utilizare a imaginilor ca surse de - exerciţii de tipul „alegere multiplă”/ potrivire multiplă
informaţie(ghicirea semnificaţiei unor semne, - sarcini de tipul „completare de spaţii libere” pe baza
simboluri, litere, desene, etichete de semnalizare unui text citit
a unor spaţii, pericole etc.) - sarcini de tipul „ordonare de propoziţii” pe baza unor
criterii (cronologie, locul de desfăşurare a unor
evenimente, personaje)
10
3.3. Citirea în ritm propriu şi cu voce tare a unui
text cunoscut
- recunoaşterea literelor mici/mari de tipar şi de
mână, specific limbii române
- exerciţii de punere în corespondenţă a literelor cu
sunetele asociate
- exerciţii de citire a cuvintelor şi a enunţurilor
- exerciţii de lectură individuală, cu voce tare a unor
scurte texte
- exerciţii de accentuare şi de intonare a diferitelor

4.1. Participarea la proiecte de grup/ la nivelul 4.1. Participarea la proiecte de grup/ la nivelul 4.1. Participarea la proiecte de grup/la nivelul
clasei/ individuale în care elaborează cu sprijin clasei/ individuale în care elaborează, cu sprijin, clasei/ individuale în care elaborează
scurte mesaje scrise scurte mesaje scrise cu sprijin scurte mesaje scrise
- realizarea unui colaj/desen pe care se marchează - realizarea de etichete, cu sprijinul profesorului, - scrierea corectă a literelor şi a grupurilor de litere
prin lipire diverse etichete pentru a explicita forma cu scurte mesaje simple specifice limbii române
grafică – Exemplu: o casă (cu ferestre si uşă), o - realizarea de afişe pe teme date, cu marcarea - exerciţii de încadrare corectă în spaţiul grafic a
grădină (cu flori, copaci, animale), un dulap (cu unor detalii verbale scurte literelor, cuvintelor, propoziţiilor, a titlului şi
jucării), o masă (cu fructe, obiecte uzuale) alineatelor unui scurt text
- realizarea unor afişe pentru a marca sărbători în - exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre
familie sau din spaţiul de cultură respectiv - prin cuvinte
decuparea şi lipirea numelui sărbătorii, a unor - exerciţii de copiere a unor cuvinte, propoziţii sau
detalii verbale scurte – Exemplu: „Aniversare” (se fragmente de
pot lipi etichete pe decoruri), „Carnaval” (etichete
- texte cunoscute
pentru costumaţii), „Crăciun” (etichete pentru
cadouri) - exerciţii de copiere/transcriere a unor substantive
proprii, a unor propoziţii enunţiative, interogative
- realizarea unui autoportret pe care îşi marchează
sau exclamative
numele
- exerciţii de ordonare corectă a cuvintelor într-o
- desenarea animalului preferat pe care lipeşte o
propoziţie
etichetă oferită de profesor cu denumirea acestuia
- alcătuire de enunţuri pe baza cuvintelor noi
11
- aducerea la şcoală a jucăriei preferate şi - alcătuire de enunţuri şi scurte mesaje scrise pe
selectarea uneia dintre etichetele oferite de baza unui suport vizual
profesor pentru a indica denumirea acesteia în
limba română; ataşarea etichetei
4.2. Reproducerea unor mesaje scurte 4.2. Elaborarea unor mesaje scurte funcţionale
funcţionale - exerciţii de completare de rebusuri simple cu suport
- exerciţii de copiere a unor semne, simboluri imagistic
- utilizarea unor desene, simboluri, semne pentru - realizarea, cu sau fără sprijin, a unor etichete cu
a exprima un mesaj simplu (Exemplu:„Stropeşte scurte mesaje simple
florile!”, „Spală-te pe mâini!” etc.) - realizarea de afişe pe teme date, cu imagine şi text
- completare de texte lacunare
- exerciţii de copiere/transcriere a unor scurte
mesaje (bilet,invitaţie)
- exerciţii de completare a unor scurte mesaje
funcţionale (bilet, invitaţie) cu: formula de adresare,
formulare la încheiere, menţionarea locului,
timpului desfăşurării evenimentului, semnele de
punctuaţie corespunzătoare
- exerciţii de redactare a unor scurte mesaje (bilet,
invitaţie) respectând regulile aşezării în pagină
12
CONŢINUTURI

Comunicare orală Acte de vorbire: formule de salut, de Acte de vorbire: formule de salut, de Acte de vorbire: formule de salut, de
(ascultare, vorbire, prezentare, de adresare, de mulţumiri prezentare, de permisiune, de solicitare, de prezentare, de permisiune, de solicitare, de
interacţiune) mulţumiri, urări specifice sărbătorilor adresare, mulţumiri, urări specifice sărbătorilor
religioase şi laice importante religioase şi laice importante, exprimarea
acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt
sau cu atitudinea unei persoane
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate Intonarea propoziţiilor enunţiative, interogative şi
adecvate Intonarea propoziţiilor enunţiative şi exclamative
interogative Dialogul
Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog, în
Dialogul diferite situaţii de comunicare: activităţi şcolare,
Dialogul Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui petrecerea timpului liber, la cumpărături, la
Formularea de întrebări şi răspunsuri cu dialog, în diferite situaţii de comunicare: masă, prietenia, la medic, igienă personală,
suport imagistic, auditiv sau tactil activităţi şcolare, petrecerea timpului liber, la călătorie (circulaţie, mijloace de transport),
Oferirea unor informaţii despre: propria cumpărături, la masă, prietenia îngrijirea mediului, animale de companie, jucării
persoană, familie, activităţi şcolare, Formularea de întrebări şi răspunsuri cu preferate
cumpărături suport imagistic Formularea de întrebări şi răspunsuri cu suport
Oferirea unor informaţii despre: sine, colegii imagistic
de clasă, membrii familiei, mărimea şi Oferirea unor informaţii despre identitatea
utilitatea unor obiecte proprie sau despre identitatea membrilor familiei
Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe Reguli de vorbire eficientă: elemente de
rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea politeţe verbală asociate actelor de limbaj
ideii utilizate (salutul, prezentarea, formularea unei
cereri, ascultarea şi respectarea opiniei celuilalt)
Forme ale discursului oral Forme ale discursului oral
Povestirea după imagini Povestirea unor întâmplări trăite sau observate
Povestirea după model Repovestirea unor întâmplări citite
Prezentarea unor persoane/unor obiecte Prezentarea a unei persoane/unui obiect/
fenomen
13
Forme ale discursului oral Pronunţie clară şi corectă
Povestirea după imagini Acord de număr şi gen, fără terminologie
Teme pentru contextualizarea comunicării
Teme pentru contextualizarea comunicării orale
orale Eu şi familia mea, satul, oraşul, şcoala,
Eu şi familia mea: eu, corpul meu, anotimpurile, petrecerea timpului liber, jocuri,
îmbrăcămintea mea; familia mea, locuinţa mediul înconjurător, îngrijirea sănătăţii,
noastră, camera mea; ocupaţiile părinţilor; comportamentul civilizat.
Teme pentru contextualizarea activităţi în familie/ la cumpărături/
comunicării orale aprovizionarea/ la piaţă; să aranjăm masa/
Eu şi familia mea: eu, corpul meu, micul dejun/ prânzul/ cina; avem musafiri;
îmbrăcămintea mea, familia mea, ziua de naştere; prietenii noştri; în vizită la
camera mea, jucării, la cumpărături, prieteni; comportament şi relaţii în societate
comportament şi relaţii în societate (prezentare, salut, rugăminte, permisiuni,
Şcoala: clasa şi rechizitele şcolare formulări de scuze etc.).
Animalele: animale domestice, animale Şcoala: şcoala noastră, clasa, orarul,
sălbatice ghiozdanul şi rechizitele şcolare, colegii,
Exprimarea timpului: anotimpurile, învăţătoarea/ învăţătorul.
zilele săptămânii, sărbători Culorile
Numeralele cardinale până la 20
Satul: casa, curtea; animalele domestice,
păsări; grădina: legume/ fructe/ pomi
fructiferi.
Oraşul: strada, clădirile importante; mijloace
de transport; circulaţia; parcul.
Exprimarea timpului: anotimpurile,
vacanţele şcolare, zilele săptămânii, lunile
anului, sărbători religioase şi laice (Crăciunul,
Paştele, ziua de naştere)
Timpul liber: programul zilnic, în excursie,
pe terenul de joacă, jocuri, pe derdeluş, la
scăldat, la grădina zoologică, circul.
Coperte, foaie, pagină, text, ilustrații Numerotarea paginilor, direcții de orientare în Cuprinsul unei cărți
14
pagină
Simboluri uzuale din universul Recunoaşterea şi asocierea cuvintelor scise Literele mici şi mari de tipar şi de mână
apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, pe cartonaşe cu imaginile lor Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe,
trecere de pietoni etc. Utilizarea imaginilor ca surse de ghi
informaţie (ghicirea semnificaţiei unor Alfabetul limbii române
semne, simboluri, litere, desene, etichete) Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice
(introduse progresiv)
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Citirea propoziţiilor/ enunţurilor
Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Citirea textelor scurte (de maxim 75-100 de
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport cuvinte, introduse progresiv)
intuitiv Aşezarea textului în pagină
Scriere/redactare Simboluri convenţionale şi Simboluri convenţionale şi Literele mici şi mari de mână
neconvenţionale folosite în exprimarea neconvenţionale folosite în exprimarea Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe,
scrisă: semne, litere, desene, etichete scrisă: semne, litere, desene, etichete ghi
Alfabetul limbii române
Ortografia
Scrierea corectă a literelor specifice limbii
române în cuvinte
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin
grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei
Scrierea corectă a titlului
Scrierea propoziţiilor enunţiative, interogative şi
exclamative
Punctuaţia
Punctul
Semnul întrebării
Semnul exclamării
Virgula
Linia de dialog
Scrierea pe liniatură tip II
Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea
15
titlului, a autorului, folosirea alineatelor,
respectarea spaţiului dintre cuvinte
Scrierea funcţională folosind desene, Scrierea funcţională
simboluri Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte,
Copierea unor semne/ simboluri/ etichete propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări
Felicitarea – copierea unor urări specifice Transcrierea şi completarea unor scurte texte
sărbătorilor funcţionale: biletul, invitaţia
Alcătuirea de enunţuri şi scurte texte scrise (3-5
enunţuri) pe baza unui suport vizual sau pe baza
unui şir de întrebări
construcţie a Cuvântul Cuvântul – grup de sunete asociat cu un Cuvântul
comunicării Cuvinte cu sens asemănător înţeles Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus
Cuvinte cu sens opus Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit
Sunetele specifice limbii române Sunetele specifice limbii române Sunetele limbii române
Pronunţarea corectă a cuvintelor care conţin Pronunţarea corectă a cuvintelor care conţin
diftongi şi triftongi. diftongi şi triftongi.
Articularea vocalelor şi consoanelor (fără Articularea vocalelor şi consoanelor (fără
denumire) denumire)
Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv, Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv, fără

fără cunoaşterea regulilor) cunoaşterea regulilor)
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
16
Pornind de la contextul şi aspectele specifice ale studierii limbii române la şcolile şi clasele cu
predare în limba rromani, se impune o abordare metodologică şi lingvistică nuanţată, care are în
vedere îmbogăţirea permanentă a vocabularului, activizarea fondului lexical cunoscut de copii şi
utilizarea acestuia în contexte variate, formarea exprimării coerente, adecvate la contextul de
comunicare.
Strategii didactice
Învăţarea unei limbi în clasa pregătitoare poate deveni o experienţă plină de bucurie, atât
pentru profesor, cât şi pentru copii, dacă acestora din urmă li se oferă spaţiu pentru a-şi manifesta
spontaneitatea. În fapt, de ce învăţăm o limbă? Pentru a da consistenţă personală - în formă verbală -
lumii în care ne aflăm. Mai concret, când învăţăm o limbă învăţăm ”să vorbim/să spunem” lumea
noastră. Din acest motiv, pentru eficienţa învăţării copiilor din clasa pregătitoare trebuie să ne
raportăm la lumea lor, respectiv la universul imediat, tangibil, la îndemână. Dar foarte adesea acest
univers este şi o creaţie a copilului. Elevul meştereşte câte ceva în permanenţă - desenează,
modelează, rupe şi lipeşte, îngână o melodie cunoscută sau doar de el ştiută. Pentru învăţarea
competenţelor de comunicare asemenea activităţi constituie contexte relevante pentru a ”învăţa lumea
din nou”.
Deci, o primă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea
conceptelor, fie că e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie ca e vorba de filtre de comunicare
de tipul funcţiilor limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos
atunci când enunţă aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. Traducerea
în limba maternă este o cale mai întortocheată pentru mintea copilului decât intuirea prin experienţă
directă întrucât traducerea presupune o operaţie sofisticată de transcodare. În acelaşi context,
învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea
ce exprimă) cu limbajul corporal sau vizual sau muzical.
O altă sugestie se referă la abordarea ludică: tot ceea ce se întâmplă la ”ora” de comunicare în
limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante. Din
spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. Profesorul are posibilitatea să realizeze jucării simple
(din materiale reciclabile) cu elevii mai mari, în cadrul unor proiecte. Aceste jucării pot fi apoi folosite la
cei mici, unde apar adesea ameliorări de design - copiii pot colora, adăuga accesorii - ceea ce
reprezintă tot atâtea contexte de învăţare (învăţarea unor calităţi şi exprimarea unei descrieri
rudimentare – Exemplu: X e roşu!).
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are
loc în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului,
elevii ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii.
De altfel, oricine învaţă cu mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.
Pe parcursul clasei I, se va urmări fundamentarea şi dezvoltarea capacităţii de receptare a
mesajului oral şi de exprimare orală. Unele conţinuturi vor fi reluate din clasa pregătitoare şi dezvoltate
concentric. Toate activităţile trebuie să vizeze învăţarea unor cuvinte, structuri lexicale şi utilizarea
acestora în comunicare, în contexte variate, în care predomină exerciţiile-joc.
Modelele de situaţii de comunicare simple, axate pe dialog, care pot fi valorificate pe baza unui
suport vizual şi/sau auditiv, sunt foarte importante la această vârstă.
limba rromani
17
Profesorii vor adapta volumul lexical corespunzător temelor în funcţie de nivelul de cunoaştere a
limbii române şi a capacităţii de comunicare a elevilor. Se va evita introducerea prea multor elemente
(cuvinte, structuri lexicale) noi deodată. Regula urmată trebuie să fie: învaţă puţin, dar foloseşte mult.
Propunem exersarea actelor de vorbire prin utilizarea laturii nonverbale a comunicării, care va
facilita receptarea şi exprimarea mesajelor orale.
Limbajul utilizat de profesori în procesul predării trebuie să fie simplu, uşor de înţeles.
În clasa a II-a, elevii continuă studiul limbii române pe baza achiziţiilor dobândite în cursul clasei
pregătitoare şi a clasei I. Studiul disciplinei asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor dobândite
de elevi.
În clasa a II-a învăţarea limbii române se desfăşoară în trei etape:
- etapa preabecedară
- etapa abecedară
- etapa postabecedară.
Elevii vor învăţa sunetele şi literele specifice limbii române, dar, în continuare, un rol important
va avea şi comunicarea orală, urmărindu-se actualizarea volumului lexical însuşit anterior. Fiecare oră
de limba română va conţine activităţi de învăţare bazate pe situaţii de comunicare, ponderea acestora
fiind de 30% în raport cu celelalte activităţi.
Autorii de manuale vor oferi modele de situaţii de comunicare axate pe dialog. Cuvintele şi
structurile lexicale învăţate vor fi utilizate în structuri didactice variate pe tot parcursul anului şcolar.
Prezentarea noţiunilor se va face din perspectivă funcţional-aplicativă: situaţiile de comunicare
concrete – structurate corect, eficient, nuanţat – vor fi valorificate pe baza unui suport vizual.
Perioada preabecedară – este etapa de consolidare a deprinderilor de vorbire dobândite în
clasa pregătitoare şi în clasa I. Ea se va materializa prin reactualizarea cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor. Se va acorda atenţie deosebită pronunţiei corecte a sunetelor, utilizând exerciţii
specifice pentru formarea auzului fonematic. Deosebit de utile sunt şi exerciţiile pentru sesizarea
sunetelor din cuvinte cunoscute, formate din 2-3 silabe. Acestea trebuie urmate de exerciţii-joc de
evidenţiere a cantităţii vocalice în limba română, în cuvinte care conţin diftongi şi triftongi.
Perioada abecedară
Obiectivul principal urmărit este formarea priceperilor şi deprinderilor de citit-scris în limba
română.
La începutul perioadei abecedare vor fi recapitulate literele învăţate la limba maternă (care au
valori comune şi în limba română), insistându-se apoi pe familiarizarea elevilor cu cuvinte plurisilabice
care conţin astfel de litere. Progresiv, elevii vor fi deprinşi să asculte/recepteze şi cuvinte care conţin
diftongi şi triftongi. Urmează apoi însuşirea sunetelor şi literelor specifice limbii române, precum şi a
combinaţiilor de sunete şi litere ce presupun o pronunţie şi o grafie diferită în limba română în raport
cu limba rromani. Stabilirea ordinii de predare a literelor specifice limbii române (în raport cu cele din
limba rromani) se va face în funcţie de ordinea tipică de frecvenţă a acestora în limba română.
Odată cu însuşirea citit-scrisului, trebuie să transmitem şi unele noţiuni gramaticale, fără definiţii
(scrierea cu literă mare a substantivelor proprii, denumirea şi rolul principalelor semne de punctuaţie şi
de ortografie etc.). Aici putem apela la fenomenul de transfer, deoarece majoritatea semnelor de
punctuaţie au acelaşi rol în ambele limbi.
Perioada postabecedară
În această perioadă se urmăreşte consolidarea priceperilor şi deprinderilor de citit-scris.
Concomitent se urmăreşte formarea primelor deprinderi de citire corectă, curentă, conştientă,
expresivă şi consolidarea deprinderilor de scriere.
Se va pune un accent pe dezvoltarea competenţei de înţelegere a unui text scris. Elevii trebuie
să înveţe strategii de lectură care, pe termen lung, trezesc curiozitatea şi dorinţa lor de a citi. Până la
sfârşitul clasei a II-a, elevii trebuie să stăpânească metode care le vor permite, în timp, să se adapteze
şi să progreseze în situaţii autentice de înţelegere a unui text scris, totodată, să fie capabili să
completeze texte lacunare pe baza unui suport imagistic. Secvenţele înţelegerii după lectură se
limba rromani
18
derulează sub forma unor activităţi realizate regulat, cu scopul de a dezvolta elevilor reflexe, care să-i
ajute să înţeleagă un text.
copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde
generale şi nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea
strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individulale şi de vârstă ale
elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a
competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi
înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi
urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
limba rromani
19
Programa şcolară
pentru disciplina

pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba sârbă

Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Comunicare în limba română pentru minoritatea sârbă este elaborată
potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei
este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar.
Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite
accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii
elevului.
- Conţinuturi
în diverse contexte particulare.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română jalonează
achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.
competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Citire/ lectură
- Scriere/ redactare
ale elevilor. Programa de Comunicare în limba română pentru minoritatea sârbă a fost adaptată după
Programa de Comunicare în limba română şi va fi parcursă intr-un număr mai mic de ore, conform
Planului-cadru.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română pentru minoritatea sârbă, început în clasa
pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin
experienţa specifică vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale
formării personalităţii elevilor. Având în vedere că limba maternă este limba sârbă, elevii din clasa
pregătitoare vor dobândi competenţe de comunicare orală în limba română, cei de clasa I, pe lângă
competenţele de comunicare orală, vor învăţa literele mari şi mici de tipar, iar cei de clasa a II-a vor
învăţa litere mari şi mici de mână, pe lângă celelalte competenţe specifice.
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a –Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maternă sârbă 2

cunoscute


1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din
pe teme familiare, rostit clar şi rar teme accesibile, rostit cu claritate texte accesibile variate
- selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a - utilizarea imaginilor pentru indicarea semnificaţiei - selectarea unor enunţuri/ imagini corespunzătoare
indica despre ce este vorba în mesaj unui mesaj audiat subiectului unui text audiat
- realizarea unui desen pentru a indica despre ce - realizarea unui desen care corespunde subiectului - formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la
este vorba în mesaj textului audiat întrebări legate de tema şi mesajul textului audiat
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce - alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate
este vorba (în acest fragment de poveste)?” este vorba... (în acest fragment de poveste/ în de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/ serie
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri acest text) ?” de variante date
scurte care testează înţelegerea textului audiat - selectarea unor enunţuri simple, scrise, care - selectarea/ formularea unor titluri potrivite textelor
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre exprimă mesajul textului audiat, dintr-o pereche scurte audiate
conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat de enunţuri date - povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui
- reformularea unor mesaje - formularea unor titluri potrivite textului audiat fragment audiat
- repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text - executarea unor comenzi/ instrucţiuni/ reguli de - executarea unor instrucţiuni în diferite tipuri de
audiat joc prezentate de adulţi sau copii activităţi
- observarea, recunoaşterea, executarea unor - jocuri de tipul: „Basme şi culoare”, „Scrisori - audierea unor scurte emisiuni informative
comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent) desenate”, „Ce nu se potriveşte?” etc. accesibile copiilor (prognoza meteo, spoturi
- audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi - audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi publicitare, anunţuri, emisiuni de tipul „Cum se
manifestarea reacţiilor corespunzătoare indicaţii şi manifestarea unor reacţii fabrică” etc.)
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori corespunzătoare - audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori indicaţii şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare
- audierea unor povestiri simple, ilustrate, despre la acestea
istoria scrisului - ilustrarea printr-o imagine/ serii de imagini/ bandă
desenată a mesajului transmis de un text audiat
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un 1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un
mesaj scurt, rostit clar şi rar mesaj rostit cu claritate text audiat
- numirea personajului/ personajelor dintr-un - identificarea personajelor/ personajului unui text - identificarea personajelor dintr-un text audiat
fragment de poveste audiat audiat - precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate
- oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de - oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul: într-un text audiat
informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?” „Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?” - identificarea enunţurilor adevărate/ false
- oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri - formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare referitoare la textul audiat
scurte care vizează diverse informaţii din text – la conţinutul unui mesaj/ text audiat - formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la
Exemplu: numele greşit al personajului, locul - identificarea enunţurilor adevărate/ false textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?,
corect în care se petrece acţiunea referitoare la textul audiat Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.)
- recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc - completarea orală a unor enunţuri cu elemente - ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă
ca sens cu un mesaj audiat anterior din textul audiat momente ale acţiunii textului audiat
- indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a - identificarea elementelor dintr-un text audiat care - relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din
creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect se regăsesc într-o ilustraţie corespunzătoare textul audiat
dintr-un set de enunţuri/ cuvinte textului - precizarea evenimentelor din textul audiat,
- îndeplinirea unei instrucţiuni simple - sesizarea unor elemente omise din ilustraţiile folosind expresiile: la început, mai întâi, prima
- participarea la jocuri de grup, ca urmare a corespunzătoare unor texte audiate dată, apoi, după aceea, până la urmă etc.
înţelegerii regulilor jocului - asocierea unor imagini/ enunţuri cu informaţiile - recunoaşterea personajelor unui text după
desprinse din discuţiile cu colegii descrierea înfăţişării lor sau după prezentarea
- stabilirea de asemănări/ deosebiri între acţiunilor acestora
personajele şi/ sau întâmplările prezentate în - ilustrarea prin desen a unor fragmente de text, cu
povestirile audiate respectarea unor informaţii
- jocuri de tipul: „Recunoaşte povestea şi - completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii
personajul”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă..” etc. dintr-un text audiat
- intuirea structurilor corecte sau incorecte dintr-un
enunţ oral
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte
dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din enunţuri rostite cu claritate şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate
propoziţii rostite clar şi rar - jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/ se - analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor
- indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute termină/ conţin un anumit sunet - identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi
prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui - jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, „Fazan”, cuvinte
deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, „Sunetul care se repetă”, „Nume cu silabă - ordonarea alfabetică a unor cuvinte date
săritură etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea repetată”, „Completează silaba”, „Grupează după - formarea unor cuvinte din silabe date
jetoane câte cuvinte ai auzit” numărul de silabe” etc.
- formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sau
- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt - numărători melodice însoţite de mişcare sufixe (fără terminologie)
- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din - analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor - jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate”
propoziţii orale de 3-4 cuvinte - despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea - despărţirea cuvintelor în silabe
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu silabelor unui cuvânt şi reprezentarea lor prin
imaginea potrivită - stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt
simboluri/ semne/ jetoane/ gesturi/ bătăi din palme
- identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul - schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea
- rostirea cuvintelor pe silabe în numărători sau
didactic/ colegi unei silabe/ unui sunet
jocuri
- rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau - stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt - identificarea unor cuvinte date după criterii
numărători ritmate - schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final
- audierea unor înregistrări cu sunete din mediul unui sunet etc.
înconjurător - identificarea unor cuvinte date după criterii - stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din
- discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final propoziţii de 4-6 cuvinte
din cuvinte etc. - dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin
- interpretarea unor cântece care conţin - numărarea cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte adăugarea/ eliminarea unor cuvinte
onomatopee - identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, - schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a
- construirea de rime pornind de la cuvinte date prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, schimba mesajul transmis
- identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ poziţionarea de jetoane, simboluri grafice etc. - jocuri de tipul: „Continuă propoziţia”, „ Cuvinte
se termină cu un anumit sunet - stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din dintr-un cuvânt”, „ Cum poate fi?”, „ Obiecte mari,
- sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din propoziţii de 3-5 cuvinte obiecte mici”, „Propoziţia crescătoare” etc.
mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/ - dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin
final, număr de silabe etc.) adăugarea/ eliminarea unor cuvinte
- desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru - schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a
copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială schimba mesajul transmis
sau finală) sunetul specificat - punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-o
propoziţie cu imaginea potrivită/ corespunzătoare
- participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor– - formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu - jocuri de rol/ dramatizări ale unor lecturi
ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, scopul înţelegerii unui mesaj oral cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână,
marionete, măşti etc. - jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind marionete, măşti etc.
- audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc. - participarea la activităţi de tipul „ce e nou în lumea
de adulţi/ copii - formularea unor întrebări de lămurire în urma poveştilor”, în care copiii ascultă întâmplări/
- participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în audierii poveştilor şi povestirilor citite, înregistrate evenimente/ secvenţe din poveşti/ basme
care copiii ascultă întâmplări/ evenimente sau povestite de adulţi/ copii povestite/ citite de copii sau adulţi
povestite de colegi sau adulţi invitaţi - emiterea unor predicţii asupra derulării - conversaţii pe teme de interes pentru copii
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni evenimentelor dintr-un text audiat - formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu
pentru copii - activităţi de tipul „ştirile zilei” („Ce am făcut ieri”), scopul înţelegerii unui mesaj oral
- rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente - vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni sau
computer (unde instrucţiunile sunt oferite verbal) povestite de copii sau adulţi a unor filme româneşti/ dublate în limba română
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni şi pentru copii şi discutarea lor
filme pentru copii şi discutarea lor - aplicaţii interactive în jocurile pe computer cu
- conversaţii pe teme de interes pentru copii tematică adecvată, în care instrucţiunile sunt
- rezolvarea unor probleme la jocurile pe computer, oferite verbal
în care instrucţiunile sunt oferite verbal - folosirea dicţionarului pentru înţelegerea unor
- discuţii pe marginea unor spectacole de teatru termeni/ expresii din mesajele orale în care
pentru copii, emisiuni radio-tv, filme etc. contextul nu a oferit sensul noţiunilor
- vizitarea unor librării/ biblioteci şi observarea
organizării spaţiului/ standurilor de carte
- participarea la activităţi dedicate unor scriitori,
Zilei Mondiale a Cărţii etc.

2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii
în enunţuri simple situaţii de comunicare concrete de comunicare
- jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a - utilizarea formulelor specifice în situaţii concrete de - alcătuirea unor propoziţii prin care se
actului respirator, cu accent pe pronunţia corectă tipul: invitaţie, urare, solicitare, prezentarea unor formulează o solicitare, o întrebare, o mulţumire,
- exerciţii–joc de dicţie, cântece, numărători ritmate scuze etc. o rugăminte, un îndemn, un salut etc.
- formulare de răspunsuri la ghicitori - jocuri de rol - oferirea unor informaţii despre sine, despre
- participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul - oferirea unor informaţii despre sine, despre familie, familie, colegi, despre activităţile preferate etc.,
meu” (reproducerea unor mesaje formulate de colegi, despre activităţile preferate etc., folosind folosind enunţuri
adult sau copii) enunţuri simple - jocuri de rol
- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete - formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se - reformularea unor propoziţii prin schimbarea
stabilite anterior solicită lămuriri sau informaţii referitoare la diverse intonaţiei sau a accentului, în funcţie de scopul
- reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin teme din sfera de interes a copiilor comunicării
rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu - exersarea unor formule de adresare, de solicitare, - schimbarea topicii propoziţiei, cu accentuarea
schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii de mulţumire, adaptate interlocutorului unor detalii ale mesajului transmis
- asocierea unor imagini sau obiecte, cu - relatarea unor evenimente semnificative din viaţa - transformarea/ completarea unor enunţuri după
onomatopeele corespunzătoare; proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei modele date
- jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de - enumerarea unor reguli de joc, a unor norme ale - identificarea şi corectarea greşelilor de
mişcare clasei exprimare
- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea - formularea de enunţuri pe baza unei imagini/ suite - formularea de enunţuri după ilustraţii sau
intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare de imagini sau folosind cuvinte date folosind cuvinte date
(aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, - dialoguri în pereche sau în grupuri mici pe teme - dramatizări ale unor fragmente din texte narative
bucurie etc.) familiare reale sau imaginate cunoscute
- simularea unor situaţii care presupun - exersarea exprimării, clare şi corecte, şi - recitarea unor poezii pe teme familiare
verbalizarea unor trăiri diferite conştientizarea importanţei acesteia în reuşita - combinarea unor propoziţii care au legătură
- jocuri de rol comunicării între ele, pentru a explora formarea textului
- repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, - conştientizarea existenţei unor reguli simple de - povestirea unor vise, poveşti etc.
cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul desfăşurare a schimburilor verbale (salutul,
didactic, actori etc.) prezentarea scuzelor, transmiterea mulţumirilor,
- dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor din formularea unei cereri, formularea unor întrebări
basme audiate etc.) care pot determina reuşita comunicării
- sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii
concrete de tipul: invitaţie, urare, prezentarea
unor scuze etc. pentru a transmite intenţii,
gânduri, sentimente etc.
2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul 2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită
sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte mesajelor simple de enunţuri înlănţuite logic
- formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, - formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente, - dialoguri despre sine, despre familie, colegi,
adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, referitoare la activităţi desfăşurate despre animalul preferat, activităţile preferate/
culoarea preferată, mâncarea preferată etc. - repovestirea clară şi cu intonaţie a unui text audiat desfăşurate etc.
- formularea unor răspunsuri la întrebări adresate - exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte sau - povestirea unor evenimente semnificative din
de colegi, pe teme de interes pentru copii situaţii familiare viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei,
- prezentarea unor evenimente semnificative din - discuţii privind comportamentul personajelor cu folosirea verbelor la timpurile potrivite
viaţa proprie - completarea unor mesaje orale scurte, în cadrul
- evidenţierea unor modele de comportament,
- discuţii privind comportamentul unor personaje; formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele unor discuţii în grup
evidenţierea unor modele de comportament personajelor - construirea unor enunţuri pe baza unui set de
- formularea/ completarea unor enunţuri orale care - discuţii de grup, pe subiecte familiare cuvinte date şi/ sau a unui şir de imagini
să conţină comparaţii între obiecte familiare - dezvoltarea unor enunţuri simple prin folosirea
- completarea unor enunţuri care solicită realizarea
- alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi acordului gramatical, menţinerea timpului verbului de conectori elementari: şi, atunci, însă,
descrierea unor lucruri şi evenimente familiare deoarece, dacă, atunci etc.
- formularea, completarea unor enunţuri orale care să
- exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de conţină comparaţii între obiecte familiare - formularea unor răspunsuri la întrebări printr-o
evenimente, persoane, lucruri cunoscute suită de enunţuri
- scurte descrieri (cel puţin trei trăsături) referitoare la
- identificarea a cel puţin două trăsături ale unor personaje de desene animate/ benzi desenate/ - crearea unor scurte povestiri orale după o
personaje de desene animate/ benzi desenate/ persoane cunoscute (părinţi, fraţi, surori, colegi) imagine/ o suită de imagini şi după un şir de
poveşti cunoscute întrebări
- descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi,
- formularea unor descrieri/ prezentări elementare jocuri cunoscute - identificarea trăsăturilor unui personaj,
ale unor activităţi/ jocuri preferate descrierea unui loc, a unui fruct, a unei flori etc.
- jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă...”, „Dacă aş - realizarea acordului dintre subiect şi predicat,
fi...”, „Personajul preferat”, „Cine are dreptate?”, dintre substantiv şi adjectiv (fără menţionarea
„Continuă povestea” etc. terminologiei)
- jocuri de rol: „La secretariatul şcolii”; „La casa de
bilete”, „La bibliotecă” etc., cu respectarea
normelor de adresare civilizată
- prezentarea unor proiecte realizate individual
sau în echipă
- exersarea unor formule de salut, de adresare, - dialoguri în contexte reale sau simulate, pe teme - participarea la discuţii în perechi/ în grup pe
prezentare şi solicitare, adecvate contextului familiare teme de interes (timpul liber, animalul preferat,
- dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, - formularea unei opinii personale referitoare la un cartea preferată, prezentarea produselor
pe teme de interes personaj/ conduita unei persoane/ o întâmplare etc. activităţii şcolare etc.)
- jocuri de exersare a unor reguli de comunicare - jocuri de rol în contexte familiare: „La telefon”, - formularea unor întrebări referitoare la subiecte
eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea „Pregătim o serbare”, „În vizită” etc. de interes
interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: - concentrarea atenţiei pe subiectul discuţiei şi - formularea unor mesaje în care să-şi exprime
„Spune şi dă mai departe”, „Repetă şi continuă”, menţinerea unei conversaţii pe diferite teme de intenţia de a primi informaţii/ lămuriri în legătură
„Statuile vorbitoare” etc. interes cu un aspect/ o problemă din spaţiul familiar
- jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”, - exerciţii de primire sau de oferire a unor - formularea unor enunţuri scurte, clare, prin care
„La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” complimente să solicite sprijin în condiţiile neînţelegerii unui
etc. mesaj oral
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla
- formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate dacă …” - utilizarea formulelor de adresare, de solicitare,
colegilor de mulţumire, corespunzătoare unui anumit
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar context
întâmpla dacă …” curiozităţii (Cine? Unde? Ce? Când? De ce? Cum? - jocuri de rol: întâlniri cu personaje fantastice,
- povestirea unor experienţe trecute sau prezente Ce s-ar fi întâmplat dacă..?) întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi
- planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe imaginare
baza unor experienţe posibile sau a unora - identificarea unor obiecte/ fiinţe prin
imaginare descoperirea caracteristicilor acestora pe baza
unor întrebări şi răspunsuri, în cadrul unor jocuri
de grup
- realizarea unor postere care să ilustreze reguli
de comunicare eficientă (vorbirea pe rând,
ascultarea, păstrarea ideii)
- formularea unei opinii referitoare la un personaj/
o întâmplare/ un mod de comportament etc.
- dramatizări
cunoscute, manifestând interes pentru contexte familiare, manifestând interes şi încredere familiare manifestând interes şi încredere în
comunicare în sine sine
- combinarea unor propoziţii simple prin folosirea - jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor - crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece
unor cuvinte de legătură poveşti după indicii date şi prezentarea acestora
- folosirea unor cuvinte descriptive pentru a - concursuri de ghicitori - utilizarea limbajului verbal şi nonverbal
îmbogăţi o descriere - dramatizări ale unor poveşti cunoscute corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii
- utilizarea şi interpretarea tonului folosit în - improvizarea unor povestiri plecând de la cuvinte atenţiei interlocutorului (contact vizual, expresie
vederea exprimării unor emoţii variate alese aleatoriu, de la teme familiare copiilor facială, claritate în exprimare, ton)
- iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de - formularea unor ipoteze privind posibilităţile de - utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul de
interes continuare ale unei întâmplări, în vederea stimulării a-şi susţine afirmaţiile
- recunoaşterea unui obiect, prin formularea de spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii - exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi
întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de - realizarea şi prezentarea unei „colecţii” de poveşti reacţii
tipul „Cutiuţa fermecată” audiate (album cu desene realizate de copil în urma - interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi
- conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audierii textelor, însoţite sau nu de enunţuri scrise) - jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor
audiat sau a unei imagini - conversaţii în grup, pe baza unui text audiat sau a poveşti după indicii date
- jocuri de modificare a poveştilor audiate: unei imagini - prezentarea unor lucrări personale
schimbarea succesiunii evenimentelor, - jocuri de modificare a poveştilor audiate: - repovestirea unor poveşti citite sau audiate
modificarea finalului schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea - concursuri de ghicitori, povestiri, recitări etc.
- crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ finalului, introducerea unor personaje etc.
- dramatizări ale unor poveşti cunoscute/ texte
imagini date sau desene create de copii - alcătuirea unor enunţuri orale şi/ sau crearea de citite
- poveşti despre istoria scrisului de-a lungul poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau
- participarea la serbări şcolare
timpului desene create de copii
- jocuri de tipul: „Spune mai departe”, „Cine este
personajul?”, „Continuă versul/ strofa”, „Spune după
mine” etc.
- crearea unor povestiri în grup, scrise apoi cu ajutorul
adultului şi ilustrate de copii
3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul
universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de scrise cu litere de tipar sau de mână cunoscut
tipar - intuirea unor cuvinte însoţite de imagini - citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor
- recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de corespunzătoare scurte ( citire cu voce tare/ în şoaptă/ în gând;
tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de - recunoaşterea literelor mari şi mici, de tipar şi de citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă etc.)
jucării, asocierea formei unui nor cu o literă) mână - citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame,
- asocierea unor litere şi sunete - realizarea literelor mari de tipar din figuri afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte etc.
- observarea etichetelor din clasă, plasate pe tangram - citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu
dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe - compunerea, la alfabetarul mobil, a unor silabe, adaptarea intonaţiei impusă de semnele de
de plastic, nuiele sau carton (în care se cuvinte, propoziţii din 3-5 cuvinte punctuaţie
depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se - marcarea prin colorare, subliniere, decupare, - citirea selectivă în funcţie de anumite repere
realizează împreună cu copiii încercuire, a unor cuvinte din propoziţii solicitate (alineatul, linia de dialog) sau respectând un
- citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe de cadrul didactic sau de elevi detaliu/ o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”)
dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, - completarea unor silabe date pentru a obţine - identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi
la panoul „Responsabilităţi” etc. cuvinte autorului unui text
- jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”, - ordonarea unor silabe dintr-o serie dată, pentru a - auto-corectarea greşelilor de citire atunci când
„Domino”, „Bingo” obţine cuvinte cuvântul/ propoziţia citit(ă) nu are sens
- punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate - citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise cu - adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul
din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând litere de tipar sau de mână urmărit (de căutare a unui cuvânt, a unei idei)
obiecte din universul apropiat - exerciţii de utilizare a cuprinsului unei cărţi
- citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau texte
- jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică - citirea unor cărţi, poveşti, poezii, reviste, articole
şi denumirea acestora simplă, scrise cu litere de tipar sau de mână din reviste electronice, enciclopedii etc. din
- răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi - marcarea cuvintelor care se repetă într-un text iniţiativa copilului
„citirea” acestora în grup/ cu ajutorul cadrului - căutarea unei anumite cărţi la colţul de lectură sau
didactic la bibliotecă
citirea ghidată şi/ sau selectivă a unor cuvinte şi - jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini,
propoziţii cuvinte sau simboluri
3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se
care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente prezintă întâmplări, fenomene, evenimente relatează întâmplări, fenomene din universul
familiare familiare cunoscut
- formularea unor răspunsuri ce presupun alegere - identificarea personajelor, locului şi timpului unei - formularea orală a mesajului/ învăţăturii desprinse
duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este întâmplări prezentate în textul citit dintr-un text citit
Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea - citirea unor „cuvinte cheie” - discutarea textelor scurte, frază cu frază, relevând
adormită?” nume, cuvinte familiare şi expresii elementare
- recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului,
- lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi timpului şi momentului evocat - formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza
desenate textului citit
- formularea unor răspunsuri orale la întrebări
- prezentarea unor albume personale cu fotografii despre conţinutul textului citit - identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc
sau imagini textul citit
- asocierea unor cuvinte/ enunţuri, scrise cu litere
- „citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite - redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui
(desene, şir de imagini) fragment dintr-un text citit
- citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un
- citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate text scurt - formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură
prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline) cu un scurt text citit
- ilustrarea unor enunţuri/ fragmente de text citite
- audierea unui fragment dintr-o poveste şi - aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea
- analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl
selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia; logică de desfăşurare a evenimentelor din mesajul
însoţeşte
- continuarea unei poveşti pe baza imaginilor audiat
- identificarea titlurilor potrivite unui text scurt/ unor
selectate, cu sprijin din partea cadrului didactic - emiterea unor predicţii asupra firului narativ al
fragmente de text
sau al colegilor textului citit
- stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre
conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt - identificarea unor informaţii previzibile în diverse
materiale cotidiene (reclame, prospecte, orare
etc.)
din universul familiar - recunoaşterea unor simboluri întâlnite în situaţii - asocierea unor fapte/ evenimente/ lucruri din
- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite cotidiene: M – metrou, P- parcare, I - informaţii, universul apropiat cu fragmente de text/ simboluri/
în situaţii cotidiene: M – metrou, H - spital, I - intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, desene/ gesturi
informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de semafor etc. - decodarea unor informaţii din manual (viniete,
pietoni, semafor etc. - punerea în corespondenţă a imaginilor cu cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul
- sortarea unor semne, simboluri grafice identice mesajele orale/ scrise indicate spre şcoală, în pliante/ reclame/ reviste pentru
- „citirea” simbolurilor pentru vreme şi a - plasarea în spaţiul clasei a unor jetoane sau afişe copii etc.
calendarului naturii, a orarului şi/ sau a jurnalului care transmit mesaje (reguli de conduită, - parcurgerea unor trasee semnalizate cu ajutorul
ilustrat aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale unor simboluri convenţionale sau inventate („In
- punerea în corespondenţă a imaginilor cu profesorului etc.) căutarea comorii”, „Drumurile viitorului” etc.)
mesajele orale indicate - realizarea unor mesaje, utilizând simboluri din - transmiterea unor mesaje prin intermediul unor
- codarea sau decodarea unor mesaje scrise – mediul apropiat simboluri sau coduri date/ proprii
Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care - exerciţii de completare a unor rebusuri în care
prezintă reguli de comportament, aniversări ale definiţiile sunt date prin desene/ simboluri
copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului - exerciţii–joc de decodare a unor felicitări, invitaţii,
didactic etc. scrisori, în care sunt utilizate cuvinte şi simboluri
3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor
redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând texte simple, susţinute de suport imagistic cărţi adecvate vârstei
interes pentru lucrul cu cartea - citirea unor cărţi de grup (cărţi uriaşe) - realizarea unui jurnal personal de lectură în care
- observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, - citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor să fie înregistrate titlul şi personajele din
dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc. poveşti, povestiri etc. basmele/ poveştile/ povestirile citite sau
- răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini- - memorare unor poezii şi ghicitori din proprie transcrieri/ copieri de glume, ghicitori, poezii etc.
bibliotecă, în biblioteca şcolii etc. iniţiativă - realizarea unei „Colecţii de poveşti” individuală
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi - confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare sau comună (album cu desene realizate de elevi
diferenţe între suporturi de lectură variate – (individual şi în grup); realizarea „Abecedarului în urma citirii/ audierii textelor, însoţite de scurte
Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu clasei”, folosind planşe de colorat prezentări scrise de mână sau la computer)
ilustraţii, carte ce conţine doar text etc. - exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a - prezentarea orală a unor cărţi/ poveşti citite
- observarea amplasării imaginilor în raport cu finalului unei poveşti din care a fost citit, cu voce individual sau în grup
textul tare, un fragment - memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii şi
- audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de - activităţi în biblioteca şcolii ghicitori
răsfoirea cărţii ce conţine textul şi observarea - completarea unui jurnal de lectură al clasei, - autodictări cu autoevaluare sau evaluare în
imaginilor folosind desene şi enunţuri scurte pereche
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc. - amenajarea şi reactualizarea unui „colţ al cărţii” în - realizarea unor minicărţi pe teme de interes
sala de clasă comun sau personal
- completarea unor grafice, panouri cu titluri, - amenajarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă
personaje ale textelor citite - completarea unor grafice/ panouri cu titluri/ autori/
- observarea intuitivă a cărţilor de diverse forme, personaje ale textelor citite de elevi
dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini - recomandarea unor cărţi/ poveşti/ povestiri
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi colegilor
diferenţe între suporturi de lectură variate (carte - citirea unor texte în urma recomandărilor făcute
de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce de părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi
conţine doar text, carte electronică etc.) - repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc. evenimente şi informaţii
- citirea unor reviste pentru copii - vizite la muzee şi case memoriale
4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor 4.1. Scrierea de mână a literelor de tipar 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de
literelor, folosind resurse variate - exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii comunicare
- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a - modelarea din plastilină a contururilor unor litere; - scrierea literelor de mână, folosind diverse
coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în decorarea literelor de tipar; instrumente de scris (creion, carioca, stilou,
interiorul unui contur, înşirare de mărgele - realizarea literelor mari de tipar din figuri pensulă, cretă) pe variate suporturi (foaie velină,
- modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un Tangram foaie liniată, tablă etc.)
contur etc. - executarea conturului unor litere, silabe cuvinte cu - copierea, transcrierea literelor, silabelor,
- utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/de degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele cuvintelor, enunţurilor din 3-5 cuvinte menţinând
scris colegului, pe hârtie, cu pensula şi acuarela, cu distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi
- scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi creta pe tablă, cu markerul pe coli mari, dintre cuvinte
culori variate (mari/mici, groase/subţiri), pe foaie - poziţionarea corectă a suportului de scriere, în - completarea după model, cu litere de mână, a
velină sau pe spaţii de 1-2 cm raport cu propriul corp unor enunţuri din cuprinsul unor bilete, invitaţii,
felicitări, scurte scrisori
- exersarea poziţiei corecte la scris
- exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului, a
- scrierea de mână a literelor de tipar, folosind
alineatelor, de păstrare a distanţei dintre cuvinte
diverse instrumente de scris (creion, carioca,
stilou, pensulă, cretă) pe variate suporturi (foaie - scrierea după dictare a literelor, silabelor,
velină, foaie liniată, tablă etc.) cuvintelor, propoziţiilor din 3-5 cuvinte;
- selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date,
scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru a
obţine cuvinte
- copierea unor texte scurte, exersând încadrarea
în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere
şi a spaţiului între cuvinte
- autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor
scrise, prin compararea cu un model
- transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un
scurt text pe teme cunoscute
- realizarea unor planşe/etichete/postere/afişe pe
teme familiare, după modele date
- transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul
- realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din
partea cadrului didactic
4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
uzuale de comunicare cuvinte scrise cu litere de tipar, folosind respectarea convenţiilor de bază
- confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de materiale diverse - copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte,
tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc. - alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având propoziţii şi texte scurte
(învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care suport vizual - încadrarea textului în pagina de caiet (tip II,
trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1 - adăugarea unor cuvinte/ semne de punctuaţie în dictando sau cu foaie velină), aprecierea spaţiilor
Martie”) enunţuri eliptice dintre litere şi cuvinte
- decorarea unor obiecte/ desene folosind semne - ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi - scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau
grafice scrierea acestuia combinarea unor silabe
- „scrierea” unor bileţele folosind diferite semne, linii - scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul - folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu
curbe, linii frânte şi „citirea” mesajului computerului majusculă/ cu alineat, utilizarea corectă a
- confecţionarea unor etichete, afişe, materiale semnelor de punctuaţie)
necesare în activitatea zilnică - plasarea semnelor de punctuaţie într-un text
- completarea de bilete, invitaţii, felicitări folosind - scrierea unor bilete de mulţumire, de informare,
litere decupate din ziare şi reviste de solicitare etc., cu respectarea convenţiilor
- completarea după model, cu litere de tipar, a unor - confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii
enunţuri din cuprinsul unor bilete, invitaţii, felicitări, (Crăciun, Paşte, 8 Martie) şi scrierea unor mesaje
scurte scrisori. folosind diverse instrumente (stilou, creioane
- copierea/transcrierea unor cuvinte şi mesaje cerate, carioca, marker etc.)
simple - notarea şi adnotarea unor reguli, definiţii etc.
- realizarea unor postere, pe diferite teme, în cadrul - formularea în scris a răspunsurilor la întrebări pe
proiectelor, folosind imagini, cuvinte şi propoziţii teme familiare/care prezintă interes
preluate după modele - compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe
teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul
unor imagini sau unor întrebări
- scrierea unor dorinţe, vise, rime, poveşti etc. pe
propriul caiet, pe un caiet al clasei sau într-un
spaţiu special amenajat pentru acestea (de ex.:
Colţul de creaţie)
- activităţi care implică folosirea calculatorului
pentru redactarea unor enunţuri/texte scurte
realizarea unor colaje cu mesaje decupate din
ziare sau reviste
4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şi 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin
informaţii prin intermediul limbajelor intermediul limbajelor convenţionale şi intermediul limbajelor convenţionale
neconvenţionale neconvenţionale - organizarea unui colţ în clasă/ panou unde copiii
- „scrierea” unor bileţele cu mesaje diverse, folosind - scrierea unor mesaje diverse, utilizând cuvinte pot lăsa mesaje, invitaţii, pot lansa dezbateri, îşi
desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite (propoziţii) şi simboluri/ desene pot exprima în scris şi cu ajutorul simbolurilor,
anterior) - redactarea, din proprie iniţiativă, a unor mesaje păreri şi impresii despre anumite evenimente, dar
- exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu scurte, prin care copilul să îşi exprime bucuria, şi informaţii pe o temă aleasă de ei (proiecte)
ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu: tristeţea, încântarea, mândria etc. - completarea unui jurnal personal sau al clasei,
„Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e - realizarea unor scrisori desenate, jurnale, invitaţii folosind desene, decupaje şi enunţuri scurte
primăvara?” la evenimente personale ori ale clasei, - crearea unor liste de cuvinte/ idei legate de o
- etichetarea originală a unor obiecte personale documente cu valoare utilitară în cadrul clasei temă propusă
- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în (orar, traseul unor excursii, hărţi simple care să - ascultarea unor experienţe ale colegilor de clasă
care se vor folosi limbaje neconvenţionale marcheze obiective culturale din jurul şcolii etc.) şi exprimarea, în scris, a părerilor şi a reacţiilor
- organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat - confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în personale
„Peretele vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa care se vor folosi limbaje convenţionale şi - realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind
mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în neconvenţionale de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a
cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea
simboluri) unei suprafeţe)
- organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine - redactarea unor idei despre o melodie ascultată
realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/ - realizarea portretelor anotimpurilor în cuvinte,
poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?” formă şi culoare
- crearea unor ecusoane personalizate (cu
simboluri, cuvinte sau imagini)
- crearea unui orar pe un cod de culori sau
simboluri
- completarea jurnalului clasei folosind desene,
fotografii, simboluri
CONŢINUTURI

Comunicare orală Acte de vorbire: a saluta persoane Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, a Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe
(ascultare, cunoscute, a se prezenta, a identifica formula o rugăminte, o idee/ o părere, o cerere cineva, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc,
vorbire, un obiect, o persoană, a formula o a cere şi a da informaţii, a formula o idee/ o
interacţiune) rugăminte părere/ o opinie/ o solicitare
Formularea de întrebări şi răspunsuri Oferirea unor informaţii despre: identitatea proprie, Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog
despre: jocuri şi jucării, membrii desene animate, filme pentru copii, viaţa de şcolar, despre: şcoală, familie şi locuinţă, prieteni, colegi,
familiei, prieteni, animale, reguli de familie, prieteni, colegi de clasă, reguli de circulaţie, mediul înconjurător, igiena clasei şi a locuinţei,
igienă alimentară şi personală mediul social şi natural apropiat, igiena personală conduita în mijloacele de transport în comun, în
sala de spectacol
Descrierea unui obiect/ a unei persoane Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei
persoane
Citire/ lectură Cartea Cartea Cartea

Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în Cuprinsul unei cărţi
pagină
Literele mari şi mici de tipar Literele mici şi mari de tipar Literele mici şi mari de tipar şi de mână
Simboluri uzuale din universul Alfabetul limbii române Alfabetul limbii române
apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
trecere de pietoni etc. (introduse progresiv) Citirea cuvintelor, enunţurilor, textelor scurte
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Cuvinte care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
Formularea de propoziţii cu suport (fără terminologie) Textul (de maxim 120 de cuvinte)
intuitiv Citirea propoziţiilor/ enunţurilor Titlu. Autor. Alineate
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui Aşezarea textului în pagină
suport intuitiv Textul literar
Textul narativ
Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală
Textul liric
Poezii despre universul copilăriei
Textul nonliterar/ informativ
Scriere/ redactare Elemente grafice care intră în Alfabetul limbii române Alfabetul limbii române
componenţa literelor de mână: linii, Elemente grafice care intră în componenţa Literele mici şi mari de mână
puncte, bastonate, zale, bucle, literelor de mână: linii, puncte, bastonate, zale, Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
semiovale, ovale, noduleţe bucle, semiovale, ovale, noduleţe scrise pe
Desenarea şi scrierea literelor de tipar liniatura tip I
pe foaie velină şi pe liniatură cu spaţii Literele mici şi mari de tipar
mari
Simboluri neconvenţionale folosite Ortografia Ortografia
în exprimarea scrisă Scrierea cu litere mari şi mici de tipar a cuvintelor Scrierea corectă a cuvintelor care conţin
şi a propoziţiilor consoana m înainte de b şi p
Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii
Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie),
(fără terminologie) Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â
sau î, x
Scrierea corectă a cuvintelor într-un/ într-o,
dintr-un/ dintr-o
Punctuaţia Punctuaţia
Punctul Semnul exclamării
Semnul întrebării Virgula (în vocativ şi enumerare)
Linia de dialog Două puncte
Scrierea pe liniatură tip II şi dictando
Scrierea funcţională folosind Scrierea funcţională Scrierea funcţională
desene, simboluri Copieri (litere, silabe, cuvinte, propoziţii) Copieri (texte de maxim 30 de cuvinte)
Felicitarea Biletul Transcrieri (texte de maxim 30 de cuvinte)
Biletul Invitaţia. Felicitarea Dictări (texte de maxim 20 de cuvinte)
Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene) Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare
Felicitarea
Afişul
Scrierea imaginativă (texte de 3-7 enunţuri), pe
baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate)
sau a unui şir de întrebări
Cartea, ziarul sau revista clasei

construcţie a Cuvântul Cuvântul– grup de sunete asociat cu un înţeles Cuvântul
Sunete specifice limbii române Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi Sunetele limbii române. Vocale şi consoane
Despărţirea cuvintelor în silabe consoanelor (fără denumire) Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând
Cuvinte alcătuite din una, două sau Silaba Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
triftongi sau consoane redate în scris Despărţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără
prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, cunoaşterea regulilor
che, chi, ghe, ghi Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între
toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de
învăţare pentru viaţa reală.
Strategii didactice
sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze
cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se
va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora.
Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce
noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă
musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare
a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline
etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să
răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să
exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.
O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie că
e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc
în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii
copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele
specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în
reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă
ale elevilor.
Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare / competenţele dobândite de către
copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi
discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat
progresul fiecărui copil.
TEMA: Jucării

- competenţe
specifice -
desfăşura pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în
limba română + matematică şi explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi practice + muzică şi mişcare
1.1.  selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în
textul audiat – Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil”
 realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj oferirea
de răspunsuri scurte la întrebarea: „Despre ce este vorba poveste?”
 aprecierea cu adevărat/ fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea globală
 formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat –
plecat?”
 oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu:
„Cum arătau
 jucăriile lui Petrişor?”, „Care sunt jucăriile tale preferate?”, „Cum le
îngrijeşti?”
1.3.  indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/ jetoane
puse pe bancă – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit
în propoziţia Jucăriile au fugit.”
 punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită –
Exemplu: minge, ursuleţ, jucării, maşină etc.
 indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină, jucării,
minge)
 indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când
auziţi sunetul j – jucărie, jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.)
 sortarea unor jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul:
„Încep cu sunetul j” (se dau jetoane care reprezintă: jucării, jaluzele, minge,
cojoc etc.)
 colorarea unor imagini care reprezintă obiecte/ fiinţe a căror denumire începe
cu sunetul j (jucării, jder, jardinieră)
1.4.  audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii
 participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor
mesaje formulate de adult sau copii)
2.1.  jocuri de cuvinte – Exemplu: „Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude la
început” (jumătate, jucărie, jumulit, japonez etc.)
 reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia
de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)
 ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare – Exemplu:
„Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.”
1.1.  repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate
 selectarea unor etichete ce reproduc cuvinte afişate la tablă/în clasă sau sunt
tipărite pe fişele de lucru
 observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor specificaţii
referitoare la vârsta participanţilor la joc, la regulile jocului etc.)
4.1.  decorarea unor jucării realizate din hârtie sau carton
4.3.  etichetarea originală a jucăriilor din clasă/ din camera personală
 realizarea unor „prezentări” ale jucăriilor preferate, utilizând desene,
simboluri şi cuvinte, care vor fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/ Panoul
vorbitor”)
 completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la finalul
săptămânii)
2.4.  crearea unei povestiri în grup despre jucăriile fericite ale unui copil; povestea
va fi scrisă de către profesor şi ilustrată de copii
 construirea unor mulţimi din jucării
1.2.  compararea mulţimilor de jucării
 confecţionarea unor jucării utilizând cutii, cilindri, sfere
2.1.  jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite repere
1.6.  jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu două
jucării mai mult decât are colegul tău.”
3.1.  crearea/ completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării
 recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte (lovirea/
lansarea mingii; lansarea/ împingerea maşinuţelor etc.)
5.2.  jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 1–5 unităţi în
concentrul 0–31
rezultatului
6.3.  joc de rol: „La magazinul/ raionul de jucării”
1.1.  vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/ Povestea
jucăriilor” şi discutarea mesajului transmis
2.1.  enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/ jucăriilor preferate
2.3.  realizarea unor construcţii libere, spontane
 realizarea unor construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie
 confecţionarea unor jocuri şi jucării simple
www.gradinitaonline.wordpress.com sau www.trilulilu.ro/ muzica-diverse/
cutia-cujucarii-melodii-gradinita)
PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
pentru disciplina

pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba slovacă

Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
slovacă aparţine ariei curriculare Limbă şi comunicare, având un buget de timp de 3 ore/săptămână,
la clasa pregătitoare şi 4 ore/săptămână la clasele I-II.
Programa disciplinei Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba
slovacă este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe.
de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în
- Conţinuturi
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română - pentru şcolile
şi secţiile cu predare în limba slovacă jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale
a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Acestea
reflectă
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea
cu elemente de bază ale domeniilor integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Citire/lectură
- Scriere/redactare
ale elevilor.
Pentru clasa pregătitoare şi clasa I, programa de Comunicare în limba română pentru şcolile
şi secţiile cu predare în limba slovacă asigură învăţarea comunicării în limba română în mod
sistematic şi eficient, punând accent pe învăţarea activă, prin joc, bazată pe interesul specific vârstei.
La acest nivel, se urmăreşte fundamentarea şi dezvoltarea capacităţii de comunicare în limba română,
cu accent pe înţelegerea mesajelor orale şi pe exprimarea unor mesaje simple în situaţii de
comunicare imediată. În clasa a II-a, accentul se pune pe însuşirea sunetelor şi literelor specifice
Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba slovacă 2
limbii române, precum şi a combinaţiilor de sunete şi litere ce presupun o pronunţie şi o grafie diferită
în limba română în raport cu limba slovacă.
Astfel, studiul disciplinei Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în
limba slovacă asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice
vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii
elevilor.

cunoscute


1.1. . Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral 1.1. . Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral 1.1. . Identificarea semnificaţiei unui mesaj clar
scurt, pe teme familiare, articulat clar şi rar articulat clar şi rar articulat, emis cu viteză normală şi însoţit de
- selectarea/şi ordonarea unor imagini potrivite - recunoaşterea semnificaţiei textului audiat (spus gesturi
mesajului audiat de profesor/înregistrat pe suport audio/video), pe - activităţi individuale şi de grup de confirmare
- identificarea unor imagini/obiecte dintr-o serie baza unor imagini prezentate /reprezentare a mesajului audiat
dată, potrivit mesajului audiat - identificarea, selectarea şi ordonarea unor - exerciţii de semnalare a corectitudinii/
- exerciţii de punere în corespondenţă a mesajelor imagini/obiecte dintr-o serie dată, potrivit incorectitudinii unui enunţ /mesaj audiat
audiate cu imaginile corespunzătoare mesajului audiat - exerciţii de tipul „adevărat/fals”
- executarea unor comenzi didactice simple de tipul - punerea în corespondenţă a mesajelor audiate cu - executarea unor comenzi didactice simple de tipul
„grupează”, „aşază” „încercuieşte”, „colorează”, imagini, simboluri, semne corespunzătoare „completează”, „încercuieşte”, „bifează”,
„subliniază” - reprezentarea prin pantomimă a unor mesaje „grupează”
- reacţii adecvate mesajelor audiate (semnalarea audiate - recunoaşterea unor elemente din textul audiat, pe
prin mişcări a înţelegerii mesajelor) - ilustrarea mesajului audiat prin desen, simboluri, baza unor imagini prezentate (personaje,
- ilustrarea prin desen a mesajului audiat semne evenimente)
- executarea unor comenzi didactice simple, de - culegerea de informaţii prin ascultare şi utilizarea
tipul „grupează”, „aşază” „încercuieşte”, acestora în contexte variate
„colorează”, „subliniază”, „selectează”, „leagă”, - colectarea şi înregistrarea informaţiilor prin
completează” mijloace variate (desene, fotografii, filme, mărturii
- exerciţii de tipul „adevărat”/„fals” narative)
interlocutorului
1.2. Recunoaşterea unor acţiuni şi a denumirilor 1.2. Recunoaşterea unor informaţii dintr-un 1.2. Recunoaşterea unor informaţii dintr-un scurt
unor obiecte din mediul apropiat în mesaje orale mesaj oral articulat clar şi rar, însoţit de suport text audiat
articulate clar şi rar, însoţite de suport imagistic, imagistic - identificarea elementelor dintr-un text audiat care
auditiv sau tactil - plasarea, identificarea, gruparea unor imagini/ se regăsesc într-o ilustraţie corespunzătoare
- ascultarea unor comenzi simple (spuse de obiecte, pe baza instrucţiunilor/potrivit mesajului textului
profesor / înregistrate pe suport audio/video) audiat - identificarea personajelor dintr-un text audiat
- reacţionare fizică (nonverbală), prin pantomimă, - desenarea, colorarea, completarea unor imagini, - precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate
potrivit instrucţiunilor potrivit mesajului audiat într-un text audiat
- selectarea imaginii potrivite mesajului audiat - exerciţii de înţelegere a unor reguli de joc simple - ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă
- identificarea unor imagini/obiecte dintr-o serie - exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor momente ale acţiunii textului audiat
dată, potrivit mesajului audiat verbale cu cele nonverbale - ilustrarea prin desen a unor secvenţe din textul
- plasarea unor imagini/obiecte în ordine corectă, - reacţii adecvate mesajelor audiate (semnalarea audiat
pe baza instrucţiunilor prin mişcări a înţelegerii mesajelor) - jocuri de simulare a unor stări, trăiri, reacţii la
- desenarea, colorarea unor imagini, potrivit - exerciţii de orientare şi deplasare în clasă mesajele audiate;
mesajului audiat - executarea a 2-3 comenzi corelate, redate prin - exerciţii de executare a unui set de 2-3 comenzi
folosirea unor structuri care includ substantive, corelate, redate prin folosirea unor structuri mai
verbe, adjective – Exemplu: „Colorează desenele complexe care includ substantive, verbe,
mici/mari!”, „Colorează cu roşu florile!” etc. adjective, adverbe – Exemplu: Colorează desenul
- simulări ale unor situaţii concrete de comunicare cu creioane colorate, apoi aşază foaia la
pe teme cotidiene concrete marginea băncii!”)
- exerciţii de poziţionare a obiectelor pe baza
comenzilor didactice
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în 1.3. Recunoaşterea sunetelor specifice limbii
dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din enunţuri rostite cu claritate române şi diferenţierea faţă de cele din limba
propoziţii rostite clar şi rar - jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/ se slovacă
- indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute termină/ conţin un anumit sunet - exerciţii de identificare a sunetelor specifice limbii
prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui - jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, „Fazan”, române
deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, „Sunetul care se repetă”, „Nume cu silabă - exerciţii de discriminare a sunetelor specifice
săritură etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea repetată”, „Completează silaba” etc. limbii române faţă de cele din limba maternă
jetoane câte cuvinte ai auzit” - numărători melodice însoţite de mişcare - exerciţii-joc de identificare a sunetelor iniţiale şi
- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt identificarea unor cuvinte date după criterii finale ale cuvintelor
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final - stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt
imaginea potrivită etc. - exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe
- rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau - numărarea cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte - exerciţii de despărţire în sunete a unor cuvinte ce
numărători ritmate - identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, nu conţin diftongi, triftongi
- audierea unor înregistrări cu sunete din mediul prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, - jocuri lexicale: crearea de cuvinte noi prin
înconjurător poziţionarea de jetoane, simboluri grafice etc. înlocuirea sunetului iniţial – Exemplu: lac, rac, sac
- discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor - punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-o - exerciţii-joc de identificare a rimelor unor cuvinte
din cuvinte propoziţie cu imaginea potrivită/ corespunzătoare familiare în jocuri, cântece, poezii – Exemplu:
- interpretarea unor cântece care conţin casă-masă
onomatopee
- sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din
mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/
final, număr de silabe etc.)
- desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru
copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială
sau finală) sunetul specificat
- vizionarea unor secvenţe de 2-3 minute din filme - jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, vizând - vizionarea unor secvenţe de 2-3 minute din filme
de desen animat în limba română formarea comportamentului de ascultător activ de desen animat în limba română
- ascultarea şi mişcarea în ritmul unui cântec - jocuri de grup cu teme date, simulări - ascultarea şi mişcarea în ritmul unui cântec
simplu pentru copii - vizionarea unor secvenţe din filme de desen simplu pentru copii
- ascultarea unui cântec simplu pentru copii şi animat în limba română - ascultarea unui cântec simplu pentru copii şi
acompanierea cu o jucărie muzicală - ascultarea şi mişcarea în ritmul unui cântec pentru acompanierea cu o jucărie muzicală
- participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor– copii - conversaţii pe teme de interes pentru copii
ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, - ascultarea unui cântec pentru copii şi - formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu
marionete, măşti etc. acompanierea cu o jucărie muzicală scopul înţelegerii unui mesaj oral
- audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite - jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind - vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni sau
de adulţi/ copii păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc. a unor filme româneşti/ dublate în limba română
- participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în - rezolvarea unor probleme la jocurile pe computer, pentru copii şi discutarea lor
care copiii ascultă întâmplări/ evenimente în care instrucţiunile sunt oferite verbal - aplicaţii interactive în jocurile pe computer cu
povestite de colegi sau adulţi invitaţi tematică adecvată, în care instrucţiunile sunt
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni oferite verbal
pentru copii
- rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe
computer (unde instrucţiunile sunt oferite verbal)

scurte şi simple pronunţia sunetelor specifice limbii române şi respectând pronunţia specifică a diftongilor,
- repetarea numerelor de la 1-10 - repetarea unor cuvinte, enunţuri, formule uzuale accentului şi a intonaţiei
- repetarea unei întrebări uzuale şi a răspunsului la - exerciţii-joc de pronunţare corectă a sunetelor - exerciţii-joc de evidenţiere a cantităţii vocalice în
această întrebare – Exemplu: „Ce este aceasta? specifice limbii române limba română: cuvinte care conţin
O jucărie.” - exerciţii, de accentuare, de intonare prin repetare diftongi/triftongi (oa, ea, ua, uă, ia, ie, eau)
- repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj după model a unor cuvinte uzuale/a diferitelor tipuri - exerciţii de pronunţie, de accentuare şi de
simplu individual/în cor până la reuşirea de propoziţii (enunţiative, interogative, exclamative) intonare prin repetare, după modela diferitelor
pronunţiei, intonaţiei corecte - exersarea unor zicători, versuri, cântece, ghicitori, tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative,
- repetarea unor ghicitori, însoţită de gesturi jocuri de mişcare cu alternarea ritmului şi intonaţiei exclamative)
- recitarea unor rime - jocuri lexicale cu cuvinte şi formule uzuale - exerciţii şi jocuri de dicţie, frământări de limbă,
- intonarea unor cântece însoţite de mişcare, mimă - reproducerea unor reguli de joc simple ghicitori, recitări, dramatizări
sau acompaniament cu jucării muzicale - exerciţii de reglare a intonaţiei în cadrul
- jocuri de pronunţie după modele intonatorii dramatizărilor şi interpretării unor roluri
amuzante - exerciţii de reglare a intonaţiei, a vitezei de
vorbire în funcţie de contextul comunicaţional şi
de particularităţile interlocutorului
2.2. Transmiterea de informaţii elementare 2.2. Transmiterea de informaţii simple despre 2.2. Transmiterea de informaţii referitoare la
despre sine persoane, activităţi din mediul apropiat întâmplări cunoscute, trăite
- răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu - repetarea unor mesaje scurte în care sunt - scurte relatări pe baza imaginilor/pe baza
sunt/numele meu e...” (profesorul oferind sprijin prezentate persoane sau activităţi cunoscute întrebărilor de sprijin
prin completare sau prin reluare cu pronunţie şi - formularea de enunţuri simple pe teme familiare - identificarea unor persoane, obiecte sau acţiuni
intonaţie corecte mesajul respectiv) - formularea de răspunsuri la întrebări pe baza unor cuvinte, descrieri sau prezentări
- participarea la jocuri în lanţ – Exemplu: Elevul 1 – - scurte relatări pe baza imaginilor - descrierea prin cuvinte sau enunţuri simple a
„Eu sunt ...., am... ani, sunt fetiţă.” Elevul 2 – „Eu unor persoane, obiecte, evenimente cunoscute
- exerciţii de completare a unor propoziţii, ghicitori,
sunt..., am ... ani, sunt băiat” - activităţi de grup: relatarea unor întâmplări din
versuri, folosind cuvinte/rime corespunzătoare (dintr-
- prezentarea autoportretului realizat prin un şir dat sau pe baza unui suport vizual) experienţa zilnică atât ca răspuns la întrebări,
colaj/desen – Exemplu: „Eu sunt ...., am... ani.” cât şi în mod spontan
- jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, vizând
formarea comportamentului de vorbitor - recunoaşterea şi numirea caracteristicilor unei
- activităţi în perechi: formularea de întrebări şi întâmplări (plăcut, neplăcut, interesant, plictisitor
răspunsuri simple, pe teme familiare etc.)
- exersarea formulelor uzuale în situaţii de dialog - recunoaşterea şi numirea caracteristicilor în
funcţie de care se pot face comparaţii între
- oferirea unor informaţii despre mărimea şi *utilitatea
obiecte (mărime, culoare, formă etc.)
unor obiecte
- relatarea unor întâmplări trăite sau cunoscute,
- exerciţii de monolog, cu sprijin
respectând succesiunea evenimentelor
- exerciţii de denumire a unor activităţi zilnice
- exerciţii-joc de comparare a unor evenimente şi
- exerciţii-joc de identificare şi numire a asemănărilor personaje cunoscute sau din poveşti
şi deosebirilor dintre persoane după diferite criterii
(gen, aspect exterior, vârstă etc.)
- numirea unor obiecte în răspunsuri la întrebări - jocuri de rol în contexte familiare: „La telefon”, - utilizarea formulelor de adresare, de solicitare,
de tipul: „Este aceasta/acesta ...?” , „Ce este „Pregătim o serbare”, „În vizită” etc. de mulţumire, corespunzătoare unui anumit
aceasta/acesta?” (profesorul indicând obiectul) - jocuri de numărare cu obiecte, imagini context
- ghicirea obiectului dintr-un desen/colaj realizat de - exerciţii-joc de numărare în ordine crescătoare, - citirea orelor fixe de pe ceas
un coleg/alt grup descrescătoare, din doi în doi - exersarea utilizării în enunţuri a structurilor
- ghicirea animalului mimat de un coleg - jocuri de sesizare a corespondenţei dintre obiecte, lexicale care exprimă ora – Exemplu: „Este ora
- numărarea unor obiecte din clasă (creioane, imagini şi numere nouă.” şi ordinea – Exemplu: „ Ionel este al
caiete, jucării) treilea.”
- exersarea de zicători,
- numărarea unor elemente vizuale din cărţi uriaşe - plasarea în timp a unor evenimente cotidiene
- jocuri de mişcare care conţin numere
- răspuns la întrebarea „Ce faci?” când execută o - enumerarea de acţiuni, activităţi cotidiene,
- exerciţii de primire sau de oferire a unor
comandă didactică – Exemplu: „Merg la tablă.” cunoscute, respectând ordinea cronologică a
complimente
„Desenez o casă.” „Mă ridic.” desfăşurării acestora
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla - exerciţii de ordonare a întâmplărilor pe baza
- participarea la jocuri de rol simple după model – dacă …”
Exemplu: „Bună! Ce faci?” „Bine, mulţumesc. Dar imaginilor
tu?”
- oferirea unei replici (spontane sau învăţate) la o curiozităţii (Cine? Unde? Ce? Când? Câţi/Câte?
scenă dintr-un desen animal – Exemplu: „Ajutor!” etc.)
„Fugi!”
- punerea în scenă a unui dialog simplu (două
replici) dintr-o carte uriaşă sau oferit ca model de
profesor
cunoscute, manifestând interes pentru contexte familiare, manifestând interes şi încredere familiare manifestând interes şi încredere în
comunicare în sine sine
- construirea unor mesaje trăsnite – Exemple: - jocuri de mişcare cu exersarea unor formule uzuale - exerciţii de exprimare a acordului/ dezacordului
„Elefantul zboară.” „Pisica mănâncă un copac.” (de salut, de prezentare, de permisiune, de faţă de anumite evenimente sau comportamente
„Dinozaurul face o poză.” solicitare) – Exemplu: „E bine.”, „Îmi place.”, „Nu este
- vizionarea unor imagini, filme didactice, desene - exerciţii de folosire a intonaţiei potrivite în funcţie de corect.”, „Nu îmi place.”
animate însoţite de suport auditiv context şi partenerul de dialog - jocuri de rol
- găsirea de cuvinte care rimează - simulări ale unor situaţii concrete de comunicare pe - exerciţii de monolog cu sprijin
- dialog cu vorbitori nativi de limba română teme cotidiene concrete - exersarea participării active la discuţii de grup şi
- formularea de impresii după vizionarea unor imagini stimularea intervenţiilor individuale pentru
şi/sau filme însoţite de suport auditiv exprimarea opiniilor
- ascultarea de poveşti înregistrate pe suport audio - activităţi în perechi: argumentarea unor puncte
sau citite de profesor de vedere
- dialog cu vorbitori nativi de limba română - simulări şi jocuri de rol, de tipul: „La doctor”, „În
- participarea la discuţii în grupuri de 2-3 elevi, parc”, „La bibliotecă”, „La cumpărături”
ascultând şi intervenind în conversaţie - formularea de întrebări pentru a obţine informaţii
- asocierea emoţiilor cu cuvinte şi expresii faciale
- exerciţii de comentare a imaginilor, secvenţelor
din filme care prezintă comportamente
inadecvate
- discuţii în grup pe marginea unui enunţ/mesaj
ascultat
- reacţionare emoţională adecvată în contexte de
comunicare variate
- exerciţii de adaptare a mimicii şi a gesturilor la
sensul mesajului audiat

3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea 3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte,
unor mesaje scrise simple şi scurte din universul universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de scrise cu litere de tipar sau de mână
imediat tipar - recunoaşterea literelor mici şi mari de tipar şi de
- participarea la expunerea proiectelor - recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de mână, specifice limbii române
individuale/de grup care conţin diverse tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de - exerciţii de punere în corespondenţă a literelor cu
simboluri/etichete cu mesaje scurte şi simple; jucării, asocierea formei unui nor cu o literă) sunetele asociate
- reperarea etichetelor şi asocierea lor cu imaginea - asocierea unor litere şi sunete - exerciţii de citire a cuvintelor şi a enunţurilor
- căutarea unor mesaje scrise noi în spaţiul - observarea etichetelor din clasă, plasate pe - exerciţii de lectură individuală, cu voce tare a unor
clasei/şcolii – Exemplu: copiii caută etichetele dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe scurte texte
schimbate săptămânal şi amplasate de profesor de plastic, nuiele sau carton (în care se
- exerciţii de accentuare şi de intonare a diferitelor
în spaţiul clasei depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se
- solicitarea sprijinului din partea profesorului pentru realizează împreună cu copiii
descoperirea semnificaţiei mesajelor scrise din - citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe - intuirea unor cuvinte însoţite de imagini
afişele/desenele rezultate din proiectele de grup dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, corespunzătoare
la panoul „Responsabilităţi” etc. - compunerea, la alfabetarul mobil, a unor silabe,
- jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”, cuvinte, propoziţii din 3-5 cuvinte
„Domino”, „Bingo” - marcarea prin colorare, subliniere, decupare,
- punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate încercuire, a unor cuvinte din propoziţii solicitate
din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând de cadrul didactic sau de elevi
obiecte din universul apropiat - completarea unor silabe date pentru a obţine
- jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte cuvinte
şi denumirea acestora - ordonarea unor silabe dintr-o serie dată, pentru a
- răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi obţine cuvinte
„citirea” acestora în grup/ cu ajutorul cadrului - citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise cu
didactic litere de tipar sau de mână
- realizarea literelor mari de tipar din figuri - citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau texte
tangram scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică
simplă, scrise cu litere de tipar sau de mână
- marcarea cuvintelor care se repetă într-un text
citirea ghidată şi/ sau selectivă a unor cuvinte şi
propoziţii
- exerciţii de iniţiere în citirea unor texte pentru
copii, în limba română
3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini 3.2. Identificarea semnificaţiei unor reprezentări 3.2. Identificarea semnificaţiei globale a unui text
care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente simbolice din mediul înconjurător scurt citit
familiare - exerciţii de stabilire a corespondenţei imagine – - exerciţii de identificare a mesajului textului citit
- formularea unor răspunsuri ce presupun alegere text (citit de profesor) - răspunsuri la întrebări pe marginea textului
duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este - exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a - exerciţii de tipul „adevărat”/”fals”
Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea propoziţiilor, cuvintelor şi silabelor pe baza
adormită?” - exerciţii de reprezentare a semnificaţiei a textelor
simbolurilor specifice citite, prin diferite modalităţi de redare (desen,
- lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi - exerciţii de recunoaştere şi asociere a cuvintelor mimă, dramatizare etc.)
desenate scrise pe cartonaşe cu imaginile lor
- prezentarea unor albume personale cu fotografii - exerciţii de stimulare a atenţiei prin introducerea
- identificarea mesajelor de pe panouri, afişe, sau eliminarea unor elemente din textul citit
sau imagini reclame - exerciţii de tipul „citeşte şi execută”
- „citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup - exerciţii-joc de utilizare a imaginilor ca surse de - exerciţii de tipul „alegere multiplă”/ potrivire
(desene, şir de imagini) informaţie (ghicirea semnificaţiei unor semne, multiplă
- citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate simboluri, litere, desene, etichete de semnalizare - sarcini de tipul „completare de spaţii libere” pe
prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline) a unor spaţii, pericole etc.) baza unui text citit
- audierea unui fragment dintr-o poveste şi - sarcini de tipul „ordonare de propoziţii” pe baza
selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia; unor criterii (cronologie, locul de desfăşurare a
- continuarea unei poveşti pe baza imaginilor unor evenimente, personaje)
selectate, cu sprijin din partea cadrului didactic
sau al colegilor
din universul familiar - recunoaşterea unor simboluri întâlnite în situaţii - asocierea unor fapte/ evenimente/ lucruri din
- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în cotidiene: M – metrou, P- parcare, I - informaţii, universul apropiat cu fragmente de text/ simboluri/
situaţii cotidiene: M – metrou, H - spital, I - informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, desene/ gesturi
intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, semafor semafor etc.
etc. - decodarea unor informaţii din manual (viniete,
- punerea în corespondenţă a imaginilor cu cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul
- sortarea unor semne, simboluri grafice identice mesajele orale/ scrise indicate spre şcoală, în pliante/ reclame/ reviste pentru
- „citirea” simbolurilor pentru vreme şi a - plasarea în spaţiul clasei a unor jetoane sau afişe copii etc.
calendarului naturii, a orarului şi/ sau a jurnalului care transmit mesaje (reguli de conduită,
ilustrat - parcurgerea unor trasee semnalizate cu ajutorul
aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale unor simboluri convenţionale sau inventate („In
- punerea în corespondenţă a imaginilor cu profesorului etc.) căutarea comorii”, „Drumurile viitorului” etc.)
mesajele orale indicate - realizarea unor mesaje, utilizând simboluri din - transmiterea unor mesaje prin intermediul unor
- codarea sau decodarea unor mesaje scrise – mediul apropiat simboluri sau coduri date/ proprii
Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care - exerciţii de completare a unor rebusuri în care
prezintă reguli de comportament, aniversări ale definiţiile sunt date prin desene/ simboluri
copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului
- exerciţii–joc de decodare a unor felicitări, invitaţii,
didactic etc.
scrisori, în care sunt utilizate cuvinte şi simboluri
3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor
redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând texte simple, susţinute de suport imagistic cărţi adecvate vârstei
interes pentru lucrul cu cartea - memorare unor poezii şi ghicitori din proprie - realizarea unui jurnal personal de lectură în care
- observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, iniţiativă să fie înregistrate titlul şi personajele din
dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc. - confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare basmele/ poveştile/ povestirile citite sau
- răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini- (individual şi în grup); realizarea „Abecedarului transcrieri/ copieri de glume, ghicitori, poezii etc.
bibliotecă, în biblioteca şcolii etc. clasei”, folosind planşe de colorat - realizarea unei „Colecţii de poveşti” individuală
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi - exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a sau comună (album cu desene realizate de elevi
diferenţe între suporturi de lectură variate – finalului unei poveşti din care a fost audiat un în urma citirii/ audierii textelor, însoţite de scurte
Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu fragment prezentări scrise de mână sau la computer)
ilustraţii, carte ce conţine doar text etc. - completarea unui jurnal de lectură al clasei, - prezentarea orală a unor cărţi/ poveşti citite
- observarea amplasării imaginilor în raport cu folosind desene şi enunţuri scurte individual sau în grup
textul - amenajarea şi reactualizarea unui „colţ al cărţii” în - memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii şi
- audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de sala de clasă ghicitori
răsfoirea cărţii ce conţine textul şi observarea - completarea unor grafice, panouri cu titluri, - amenajarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă
imaginilor personaje ale textelor citite - completarea unor grafice/ panouri cu titluri/ autori/
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc. - observarea intuitivă a cărţilor de diverse forme, personaje ale textelor citite de elevi
dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini - recomandarea unor cărţi/ poveşti/ povestiri
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi colegilor
diferenţe între suporturi de lectură variate (carte - citirea unor texte în urma recomandărilor făcute
de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce de părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi
conţine doar text, carte electronică etc.) - repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc. evenimente şi informaţii
- activităţi în biblioteca şcolii

4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor 4.1. Scrierea unor mesaje simple, folosind litere 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de
literelor, folosind resurse variate de tipar comunicare
- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a - exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii - scrierea corectă a literelor şi a grupurilor de litere
coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în - modelarea din plastilină a contururilor unor litere; specifice limbii române
interiorul unui contur, înşirare de mărgele decorarea literelor de tipar; - trasarea în duct continuu a literelor de mână
- coaserea unor puncte pe etamină, în vederea - executarea conturului unor litere, silabe, cuvinte (începând prin unirea punctelor care le compun)
pregătirii copilului pentru respectarea liniaturii cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele - exerciţii de copiere a unor cuvinte, propoziţii sau
- modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un colegului, pe hârtie, cu pensula şi acuarela, cu fragmente de texte cunoscute
contur etc. creta pe tablă, cu markerul pe coli mari - copierea, transcrierea literelor, silabelor,
- poziţionarea corectă a suportului de scriere, în - scrierea literelor de tipar, folosind diverse cuvintelor, enunţurilor din 3-5 cuvinte menţinând
raport cu propriul corp instrumente de scris (creion, carioca, stilou, distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi
- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, pensulă, cretă) pe variate suporturi (foaie velină, dintre cuvinte
dreapta, stânga etc. foaie liniată, tablă etc.) - copierea/transcrierea unor substantive proprii, a
- exersarea poziţiei corecte la scris - copierea literelor de tipar, silabelor, cuvintelor, unor propoziţii enunţiative, interogative sau
- utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de menţinând distanţa dintre elementele grafice, exclamative
scris dintre litere şi dintre cuvinte - ordonarea corectă a cuvintelor într-o propoziţie
- jocuri de tip labirint - completarea după model, cu litere de tipar, a unor - alcătuirea de enunţuri şi scurte mesaje scrise pe
- observarea literelor din plastic/ din alfabetarul enunţuri din cuprinsul unor bilete, invitaţii, felicitări, baza unui suport vizual copieri şi transcrieri de
magnetic sau tipărite în relief pe diferite suporturi scurte scrisori litere, silabe, cuvinte, propoziţii
- construirea literelor din plastilină, pastă de - selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date, - autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor
modelaj, „fir” de hârtie creponată sau hârtie scrise cu litere de tipar, pentru a obţine cuvinte scrise, prin compararea cu un model
reciclată răsucită etc. - realizarea unor afişe, etichete cuprinzând reguli - copierea unor texte scurte, exersând încadrarea
- scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe de conduită, norme de lucru, îndemnuri, încurajări în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere
tablă, pe nisip, pe geamuri aburite etc.) şi cu etc. şi a spaţiului între cuvinte
diferite instrumente, a unor modele liniare, - realizarea unor postere, pe diferite teme, în cadrul - transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un
simboluri etc. proiectelor, folosind imagini, cuvinte şi propoziţii scurt text pe teme cunoscute
- decorarea literelor mari şi mici de tipar prin preluate după modele - transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul
desene sau prin colare, folosind seminţe, hârtie,
fire etc.
- scrierea corectă a unor propoziţii/ fraze/ a unui
- scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi
text scurt pe foaie tip II, dictando, velină,
culori variate (mari/ mici, groase/ subţiri), pe foaie
respectând încadrarea în pagina de caiet (tip I/ tip
velină sau pe spaţii de 1-2 cm
II/ dictando /cu foaie velină), aprecierea spaţiilor
- realizarea unor lucrări plastice, decorative dintre litere şi cuvinte
(folosind linia şi punctul), utilizând instrumente
diferite
- realizarea unor desene cu litere trasarea în duct - realizarea unor planşe/ etichete/ postere/ afişe pe
continuu a literelor de mână (începând prin unirea teme familiare, după modele date
punctelor care le compun) - realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din
partea cadrului didactic
4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
uzuale de comunicare cuvinte scrise cu litere de tipar, folosind respectarea convenţiilor de bază
- realizarea unui colaj/desen pe care se marchează materiale diverse - realizarea, cu sau fără sprijin, a unor etichete cu
prin lipire diverse etichete pentru a explicita forma - exerciţii de copiere a unor semne, simboluri scurte mesaje simple
grafică – Exemplu: o casă (cu ferestre si uşă), o - utilizarea unor desene, simboluri, semne pentru a - realizarea de afişe pe teme date, cu imagine şi
grădină (cu flori, copaci, animale), un dulap (cu exprima un mesaj simplu (Exemplu:„Stropeşte text
jucării), o masă (cu fructe, obiecte uzuale) florile!”, „Spală-te pe mâini!” etc.)alcătuirea şi - completare de texte lacunare
- realizarea unor afişe pentru a marca sărbători în scrierea unor enunţuri scurte, având suport vizual - exerciţii de copiere/transcriere/completare a unor
familie sau din spaţiul de cultură respectiv - prin - scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul scurte mesaje (bilet, invitaţie) cu elementele
decuparea şi lipirea numelui sărbătorii, a unor computerului specifice (formula de adresare, formula de
detalii verbale scurte – Exemplu: „Aniversare” (se - confecţionarea unor etichete, afişe, materiale încheiere, menţionarea locului, timpului
pot lipi etichete pe decoruri), „Carnaval” (etichete necesare în activitatea zilnică desfăşurării evenimentului), respectând regulile
pentru costumaţii), „Crăciun” (etichete pentru - organizarea în clasă a unui colţ/ panou, destinat aşezării în pagină şi folosirea convenţiilor
cadouri) transmiterii unor mesaje şi informaţii (prin limbajului scris (scrierea cu majusculă/ cu alineat,
- realizarea unui autoportret pe care îşi marchează desene, cuvinte/ enunţuri simple şi simboluri) pe o utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie)
numele temă aleasă de copii sau referitoare la subiectul - plasarea semnelor de punctuaţie într-un text
- desenarea animalului preferat pe care lipeşte o unui proiect - scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau
etichetă oferită de profesor cu denumirea acestuia - personalizarea unor modele predefinite de combinarea unor silabe
- aducerea la şcoală a jucăriei preferate şi invitaţii, felicitări, scrisori (de exemplu, scrisoare - scrierea unor bilete de mulţumire, de informare, de
selectarea uneia dintre etichetele oferite de către Moş Crăciun) solicitare, cu respectarea convenţiilor
profesor pentru a indica denumirea acesteia în - jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise - confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii
limba română; ataşarea etichetei (Crăciun, Paşte, 8 Martie) şi scrierea mesajelor
- realizarea de etichete, cu sprijinul profesorului, cu corespunzătoare folosind diverse instrumente (stilou,
- confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de scurte mesaje simple creioane cerate, carioca, marker etc.)
tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc. - confecţionarea unor fişe, etichete, afişe, materiale
(învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care necesare în activitatea zilnică
trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1
- formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe
Martie”) teme familiare/ care prezintă interes
- decorarea unor obiecte/ desene folosind semne - activităţi care implică folosirea calculatorului
grafice pentru redactarea unor enunţuri/ texte scurte
- „scrierea” unor bileţele folosind diferite semne, linii - confecţionarea unei cărţi a clasei cu poveşti,
curbe, linii frânte şi „citirea” mesajului legende etc. scrise/ transcrise şi ilustrate de copii
- jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise
- crearea şi completarea unor rebusuri simple cu
suport imagistic
CONŢINUTURI
Comunicare orală Acte de vorbire: formule de salut, de Acte de vorbire: formule de salut, de prezentare, Acte de vorbire: formule de salut, de prezentare,
(ascultare, prezentare, de adresare, de mulţumiri de permisiune, de solicitare, urări specifice de permisiune, de solicitare, exprimarea acordului
vorbire, sărbătorilor religioase şi laice importante, sau dezacordului în legătură cu un fapt sau cu
interacţiune) exprimarea acordului sau dezacordului în legătură atitudinea unei persoane
cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane
Formularea de întrebări şi răspunsuri Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog, în Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog, în
cu suport imagistic, auditiv sau tactil diferite situaţii de comunicare: activităţi şcolare, diferite situaţii de comunicare: activităţi şcolare,
Oferirea unor informaţii despre: petrecerea timpului liber, la cumpărături, la masă, petrecerea timpului liber, la cumpărături, la masă,
despre: propria persoană, familie, prietenia urări cu ocazia sărbătorilor religioase şi laice, la
activităţi şcolare, cumpărături Formularea de întrebări şi răspunsuri cu suport bibliotecă, prietenia, la medic, igienă personală,
imagistic călătorie (circulaţie, mijloace de transport),
Oferirea unor informaţii despre: sine, colegii de îngrijirea mediului, animale de companie, jucării
clasă, membrii familiei, mărimea şi utilitatea unor preferate
obiecte Formularea de întrebări şi răspunsuri cu suport
imagistic
Oferirea unor informaţii despre identitatea proprie
sau despre identitatea membrilor familiei
Descrierea unui obiect/ a unei persoane Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei
persoane
Teme de contextualizare a Teme de contextualizare a comunicării orale Teme de contextualizare a comunicării orale
comunicării orale Eu şi familia mea: eu, corpul meu, îmbrăcămintea Eu şi familia mea, satul, oraşul, şcoala,
Eu şi familia mea: eu, corpul meu, mea; familia mea, locuinţa noastră, camera mea; anotimpurile, petrecerea timpului liber, jocuri,
îmbrăcămintea mea, familia mea, ocupaţiile părinţilor; activităţi în familie/ la mediul înconjurător, îngrijirea sănătăţii,
camera mea, jucării, la cumpărături/ aprovizionarea/ la piaţă; să aranjăm comportamentul civilizat.
cumpărături, comportament şi relaţii masa/ micul dejun/ prânzul/ cina; avem musafiri;
în societate ziua de naştere; prietenii noştri; în vizită la
Şcoala: clasa şi rechizitele şcolare prieteni; comportament şi relaţii în societate
Animalele: animale domestice, (prezentare, salut, rugăminte, permisiuni,
animale sălbatice formulări de scuze etc.).
Exprimarea timpului: anotimpurile, Şcoala: şcoala noastră, clasa, orarul, ghiozdanul
zilele săptămânii, sărbători şi rechizitele şcolare, colegii, învăţătoarea/
învăţătorul.
Culorile
Numeralele cardinale până la 20
Satul: casa, curtea; animalele domestice, păsări;
grădina: legume/ fructe/ pomi fructiferi.
Oraşul: strada, clădirile importante; mijloace de
transport; circulaţia; parcul.
Exprimarea timpului: anotimpurile, vacanţele
şcolare, zilele săptămânii, lunile anului, sărbători
religioase şi laice (Crăciunul, Paştele, ziua de
naştere)
Timpul liber: programul zilnic, în excursie, pe
terenul de joacă, jocuri, pe derdeluş, la scăldat, la
grădina zoologică, circul.
Citire/ lectură Cartea Cartea Cartea

Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în Cuprinsul unei cărţi
pagină
Simboluri uzuale din universul Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor Literele mici şi mari de tipar şi de mână
apropiat: metrou, intrare, ieşire, imagini sau obiecte Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe,
spital, trecere de pietoni etc. Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) ghi
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Alfabetul limbii române
Formularea de propoziţii cu suport Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice
intuitiv intuitiv (introduse progresiv)
Citirea propoziţiilor/ enunţurilor
Citirea textelor scurte (de maxim 75 de cuvinte,
introduse progresiv)
Aşezarea textului în pagină
Scriere/ redactare Elemente grafice care intră în Elemente grafice care intră în componenţa Literele mici şi mari de mână
componenţa literelor de mână: linii, literelor de mână: linii, puncte, bastonate, zale, Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe,
puncte, bastonate, zale, bucle, bucle, semiovale, ovale, noduleţe. Scrierea pe ghi
semiovale, ovale, noduleţe liniatură tip I Alfabetul limbii române
Desenarea şi scrierea pe foaie velină Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor Ortografia
şi pe liniatură cu spaţii mari Scrierea corectă a cuvintelor
Simboluri neconvenţionale folosite Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii
în exprimarea scrisă (fără terminologie)
Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al
titlului
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile
de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Scrierea propoziţiilor enunţiative, interogative şi
exclamative
Punctuaţia
Punctul
Semnul întrebării
Semnul exclamării
Virgula
Linia de dialog
Scrierea pe liniatură tip I
Scrierea funcţională folosind Scrierea funcţională folosind desene, simboluri Scrierea funcţională
desene, simboluri Felicitarea Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte,
Felicitarea Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene) propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări
Biletul Biletul
Invitaţia
Scrierea imaginativă (texte de 3-7 enunţuri), pe
baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate)
sau a unui şir de întrebări
construcţie a Cuvântul Cuvântul – grup de sunete asociat cu un înţeles Cuvântul
Sunete specifice limbii române Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi
Despărţirea cuvintelor în silabe consoanelor (fără denumire) consoanelor (fără denumire)
Cuvinte alcătuite din una, două sau Silaba
triftongi sau consoane redate în scris Despărţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv, fără
prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, cunoaşterea regulilor cunoaşterea regulilor)
che, chi, ghe, ghi Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
Sugestii metodologice
Strategii didactice
sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de comunicare în limba română ar trebui să se deruleze
cazul claselor i şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. Profesorul are posibilitatea
să realizeze jucării simple (din materiale reciclabile) cu elevii mai mari, în cadrul unor proiecte. Aceste
jucării pot fi apoi folosite la cei mici, unde apar adesea ameliorări de design - copiii pot colora, adăuga
accesorii - ceea ce reprezintă tot atâtea contexte de învăţare (învăţarea unor calităţi şi exprimarea
unei descrieri rudimentare - Exemplu: X e roşu!). De asemenea, accentul se va pune pe
spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări
succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile
devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura
mâinii. În clasa pregătitoare scrierea semnelor grafice se poate face, iniţial, pe caiete cu foaie velină,
apoi copiii pot folosi aceste semne grafice în decorarea diferitelor obiecte (ulcior, acoperişul casei,
costume populare, cârceii viţei de vie etc.). Tot la nivelul clasei pregătitoare, în vederea pregătirii
copiilor cu respectarea liniaturii, aceştia pot fi puşi să coasă pe etamină.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să
răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să
exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.
Pentru eficienţa învăţării copiilor trebuie să ne raportăm la lumea lor, respectiv la universul
imediat, tangibil, la îndemână. Dar foarte adesea acest univers este şi o creaţie a copilului - care arareori
stă locului! Elevul meştereşte câte ceva în permanenţă - desenează, modelează, rupe şi lipeşte, îngână
o melodie cunoscută sau doar de el ştiută.
O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie
că e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie ca e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are
loc în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii
copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde
generale şi nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea
strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale
elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a
competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi
înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi
urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

TEMA: Jucării

- competenţe
specifice -
desfăşura pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în
limba română + matematică şi explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi practice + educaţie
muzicală şi mişcare
1.1.  selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în
textul audiat – Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil”
 realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj oferirea de
răspunsuri scurte la întrebarea: Despre ce este vorba poveste?
 aprecierea cu adevărat/fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea
globală
 formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat –
plecat?”
 oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu: „Cum
arătau
 jucăriile lui Petrişor?” „Care sunt jucăriile tale preferate?” „Cum le îngrijeşti?”
1.3.  indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/jetoane puse
pe bancă – Exemplu: Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit.
“Jucăriile au fugit.”
 punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită – Exemplu:
minge, ursuleţ, jucării, maşină etc.
 indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină, jucării,
minge)
 indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când auziţi
sunetul j – jucărie, jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.)
 sortarea de jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul:
Încep cu sunetul j (se dau jetoane care reprezintă: jucării, jaluzele, minge, cojoc
etc.)
 colorarea unor imagini care reprezintă obiecte /fiinţe a căror denumire începe cu
sunetul j (jucării, jder, jardinieră)
1.4.  audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii
 participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje
formulate de adult sau copii)
2.1.  jocuri de cuvinte – Exemplu: “Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude la
început.” (jumătate, jucărie, jumulit, japonez etc.)
 reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de
comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)
 ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare – Exemplu:
„Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.”
1.1.  repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate
3.1.  punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile
potrivite – Exemplu: minge, urs, copil, robot
3.2.  lectură după una sau mai multe ilustraţii
 observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor specificaţii
referitoare la vârsta participanţilor la joc, la regulile jocului etc.)
4.3.  etichetarea originală a jucăriilor din clasă/din camera personală
 realizarea unor „prezentări” ale jucăriilor preferate, utilizând desene, simboluri
şi cuvinte, care vor fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/ Panoul vorbitor”)
 completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la finalul
săptămânii)
 construirea de mulţimi de jucării
1.2.  compararea grupurilor de jucării
 confecţionarea de jucării utilizând cutii, cilindri, sfere
2.1.  jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite repere
1.6.  jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu două jucării
mai mult decât are colegul tău.”
3.1.  crearea/completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării
 recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte (lovirea/lansarea
mingii; lansarea/împingerea maşinuţelor etc.)
5.2.  jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 1-2 unităţi în concentrul
0-10
rezultatului
6.3.  joc de rol: „La magazinul de jucării”
1.3.  vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/Povestea jucăriilor”
şi discutarea mesajului transmis
2.1.  enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/jucăriilor preferate
2.3.  realizarea de construcţii libere, spontane
 realizarea de construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie
 confecţionarea de jocuri şi jucării simple
 www.gradinitaonline.wordpress.com sau www.trilulilu.ro/muzica-diverse/cutia-
cujucarii-melodii-gradinita)

Omen 3481 Minoritati

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Omen 3481 Minoritati

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei Naţionale - MEN

Ordinul nr. 3418/2013 privind aprobarea programelor şcolare pentru

În conformitate cu prevederile art. 64 şi 65 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Domenii CP CLASA I CLASA a II-a

Citire/lectură Cartea Cartea Cartea

Elemente de Vocabular Vocabular Vocabular

Ce urmărim? Cum procedăm?

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Scriere/redactare Simboluri convenţionale şi Simboluri convenţionale şi Literele mici şi mari de mână

Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv, Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv,

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Aprobată prin ordin al ministrului

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Domenii CP CLASA I CLASA a II-a

Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv, Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv, fără

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Domenii CP CLASA I CLASA a II-a

Citire/ lectură Cartea Cartea Cartea

Elemente de Vocabular Vocabular Vocabular

Ce urmărim? Cum procedăm?

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare