Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
an școlar ......
Clasa pregătitoare
Prof.pentru înv.primar:
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Programa şcolară
pentru disciplina
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să
contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei
de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului
pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar
- selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj
- realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de poveste)?”
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea textului audiat
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat
- reformularea unor mesaje
- repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat
- observarea, recunoaşterea, executarea unor comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent)
- audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar
- numirea personajului/ personajelor dintr-un fragment de poveste audiat
- oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?”
- oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din text – Exemplu:
numele greşit al personajului, locul corect în care se petrece acţiunea
- recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat anterior
- indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de
enunţuri/ cuvinte
- îndeplinirea unei instrucţiuni simple
- participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din propoziţii rostite
clar şi rar
- indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui deget,
a unui obiect, jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai
auzit”
- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt
- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din propoziţii orale de 3-4 cuvinte
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită
- identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/ colegi
- rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate
- audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător
- discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte
- interpretarea unor cântece care conţin onomatopee
- construirea de rime pornind de la cuvinte date
- identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ se termină cu un anumit sunet
- sortarea jetoanelor care reprezintă obiecte din mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/ final, număr
de silabe etc.)
- desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială sau
finală) sunetul specificat
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de
mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute
- participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti
etc.
- audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite de adulţi/ copii
- participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de colegi
sau adulţi invitaţi
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru copii
- rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer (unde instrucţiunile sunt oferite verbal)
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Domenii
Comunicare orală Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o
(ascultare, vorbire, persoană, a formula o rugăminte
interacţiune) Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate
Dialogul
Formularea de întrebări şi răspunsuri
despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară
şi personală
Forme ale discursului oral
Povestirea după imagini
Citire/ lectură Cartea
Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii
Literele mici şi mari de tipar
Simboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de
pietoni etc.
Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
Formularea de propoziţii cu suport intuitiv
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv
Scriere/ redactare Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe,
zale, bucle, semiovale, ovale, noduleţe
Desenarea literelor de tipar
Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă
Scrierea funcţională folosind desene, simboluri
Felicitarea
Biletul
Elemente de Vocabular
construcţie a Cuvântul
comunicării Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus
Fonetică
Sunete specifice limbii române
Despărţirea cuvintelor în silabe
Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau
consoane redate în scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru
proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu specificul
acestei discipline.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între toate
disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru
viaţa reală.
Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii,
precum şi a creativităţii elevului.
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe
dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea
activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Tot ceea ce se
întâmplă la „ora” de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau
antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu
trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor
şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se
corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe
măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii
de desenare a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane,
buline etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă
intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi
sentimente despre ceea ce învaţă.
O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie că e
vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor limbii/actelor
de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă aceste activităţi, pentru
elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context, învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt
stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu limbajul corporal, vizual sau
muzical.
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în
contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii ajung să
recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel, oricine învaţă
mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate
metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe
progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze
în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este
recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile
între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai
bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare/ competenţele dobândite de către copii în
contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii.
În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de învăţare au
fost structurate astfel încât să concure la dezvoltarea de competenţe specifice, rămânând totodată circumscrise
unei teme accesibile şcolarului mic.
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Programa şcolară
pentru disciplina
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Matematică şi explorarea mediului este elaborată potrivit unui nou
model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel
încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva
disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea
scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/ direcţii precizate, folosind sintagme de tipul: în, pe,
deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
- jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate;
- identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în spaţiu în raport cu alte obiecte precizate;
- jocuri de identificare a obiectelor din realitatea imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe care o au faţă
de un reper;
- prezentarea propriei persoane în funcţie de poziţia din clasă şi prin raportarea la ceilalţi colegi;
- utilizarea unui program simplu de calculator pentru vizualizarea unor deplasări în plan;
- scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale, orizontale, oblice, separat şi în combinaţii;
- reprezentarea prin desene a unor modele decorative simple, folosind linii orizontale, verticale, oblice;
- colorarea unor elemente în funcţie de poziţia pe care o ocupă faţă de un anumit reper într-un desen;
2.2. Identificarea unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor corpuri
geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte manipulate de copii şi în mediul înconjurător
- descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din mediul apropiat;
- recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice: pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, în mediul
înconjurător şi în materiale tipărite;
- reproducerea, prin desen, a formelor geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) cu ajutorul unor
şabloane sau cu mâna liberă pe foaie cu pătrăţele;
- folosirea formelor geometrice (pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi) în realizarea unor desene (casă, robot, vapor
etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele;
- recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului folosind imagini sau modele;
- construirea unor obiecte uzuale folosind suportul desfăşurat al unui cub (ex.: suport de creioane, cutia pentru
cadouri);
- jocuri de construcţii folosind piese din lemn sau plastic;
3.1. Descrierea unor fenomene/ procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul
identificării unor regularităţi
- continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere;
- descoperirea „intrusului” în cadrul unui model repetitiv;
- găsirea elementelor unei mulţimi, fiind date elementele celeilalte mulţimi şi regula de corespondenţă dintre
acestea;
- exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex.: păpuşă-rochie, pantof-picior, maşină-şofer, ploaie-umbrelă,
pătrat-linie etc.);
- identificarea regulii de corespondenţă în cazul unor maşinării funcţionale (care presupun intrare – ieşire);
- jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale sau în imagini
(ploaie, ninsoare, vânt etc.);
- diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în funcţie de caracteristicile specifice observate;
- completarea unui calendar pe o săptămână/ lună cu starea vremii, prin lipirea/ desenarea unor simboluri -
nori, soare, vânt etc.;
- observarea unor modificări apărute în viaţa omului, animalelor, plantelor, în funcţie de anotimp;
- observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, animale) pentru identificarea structurii lor comune;
- numărarea florilor/ frunzelor unei plante care apar în interval de o săptămână, în scopul evidenţierii creşterii
acesteia;
- marcarea înălţimii personale, din 2 în 2 luni, cu ajutorul fâşiilor de hârtie colorată, fixate pe tocul uşii/ dulap/
perete;
- urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa;
- identificarea simţurilor şi utilizarea acestora în explorarea mediului înconjurător;
- observarea directă în mediul natural a unor plante, insecte etc.;
- identificarea şi denumirea corectă a părţilor componente ale corpului omenesc, pentru evidenţierea rolului
acestora;
- compararea propriilor fotografii cu cele ale colegului de bancă, în scopul identificării caracteristicilor comune
oamenilor;
- compararea fotografiilor personale cu acelea ale părinţilor, în scopul identificării asemănărilor (transmiterea
moştenirii genetice de la generaţie la generaţie);
- enumerarea unor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu ajutorul electricităţii;
- identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea;
- identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care asigură funcţionarea unor obiecte;
- utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea sunetelor (identificarea relaţiei vibraţie – sunet);
- explorarea unor softuri educaţionale adecvate vârstei;
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul familiar
- realizarea unor desene având ca tematică locuinţa, camera proprie;
- participarea la acţiuni care implică un mediu curat şi prietenos în cadrul clasei;
- identificarea efectelor pozitive şi negative ale acţiunilor proprii asupra mediului apropiat;
- realizarea unor desene/ afişe/ colaje care să prezinte norme de comportare civilizată;
- realizarea unor postere referitoare la regulile de igienă colectivă;
4.1. Formularea unor observaţii asupra mediului apropiat folosind limbajul comun, reprezentări prin desene
şi operatorii logici „şi”, „nu”
- jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii logici „şi”, „nu” (ex.: „Copiii care au ochi verzi şi păr blond să
ridice mâna.”);
- executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (ex.: „Copiii care nu au şosete verzi să facă 2 paşi în
faţă.”);
- transmiterea unor instrucţiuni simple, de tipul celor de mai sus, în cadrul unor jocuri în perechi/ de grup;
- exerciţii care implică atenţie concentrată pe detalii: observă elemente de detaliu dintr-un desen, componente
ale unei scheme simple, componente de mici dimensiuni ale unei plante etc.;
- jocuri logico-matematice referitoare la intersecţia a două mulţimi;
4.2. Identificarea relaţiilor de tipul „dacă... atunci…” între două evenimente succesive
- identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra propriului corp;
- jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea;
- analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din poveşti;
- organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?”;
- vizionarea unor filme/ prezentări pentru identificarea efectelor pozitive/ negative ale unor alimente, a
necesităţii hranei pentru creştere şi dezvoltare etc.;
5.1. Sortarea/ clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat
- gruparea obiectelor/ corpurilor după un anumit criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust, utilitate,
naturale/ prelucrate etc.);
- gruparea materialelor după caracteristici observate: transparenţă, duritate, flexibilitate, utilizare etc.;
- sortarea pe diverse categorii: legume/ fructe; cu gust dulce/ acru etc.;
- identificarea unor elemente/ prototipuri din diverse categorii (plante, animale, figuri geometrice, mulţimi etc.);
- identificarea categoriei căreia îi aparţine un anumit element;
- clasificarea animalelor în funcţie de numărul de picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire
etc.;
5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul
0-31, cu ajutorul obiectelor
- jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 – (ex.: „La
cumpărături”, „În parc” etc.)
- rezolvarea de probleme în care numerele sunt date obiectual sau figurate prin semne simple: puncte,
cerculeţe, linii etc.
- identificarea situaţiilor contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin adunare/ scădere: am primit, a
adus, au venit, au urcat, a spart, a dat, pleacă, zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi asocierea lor cu operaţia
corespunzătoare
- folosirea unor reprezentări simbolice simple pentru a reda înţelegerea enunţului unei probleme
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date
- recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării unei probleme
Domenii
Numere Numerele naturale 0-31:
recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare:
- de la 0 la 10
- de la 10 la 20
- de la 20 la 31
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10, prin numărare
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/ cu
suport intuitiv
Probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5
Figuri şi corpuri Orientare spaţială şi localizări în spaţiu
geometrice Repere/ direcţii în spaţiu : în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos,
stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
Figuri plane/ 2D
Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: denumire; conturare
Corpuri/ 3D
Cub, cuboid, sferă: denumire
Măsurări Lungime
Unităţi nonstandard
Timp
Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare
Anotimpurile: denumire, ordonare
Bani
Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei)
Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-31
Date Colectarea şi gruparea datelor
Ştiinţele vieţii Corpul omenesc
Părţi componente şi rolul lor
Simţurile
Igiena corpului
Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena
alimentaţiei
Plante şi animale
Părţi componente
Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare
Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură)
Ştiinţele Elemente intuitive privind:
Pământului Pământul
Prezenţa apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.)
Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet
Universul
Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în modele simple
Ştiinţele fizicii Forţe şi mişcare
Efecte observabile ale forţelor: împingere, tragere
Mişcarea corpurilor şi schimbarea formei: deformare, rupere
Forme şi transfer de energie
Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea
aparatelor electrice
Unde şi vibraţii: producerea sunetelor
SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru
proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul
acestei discipline integrate.
Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru
viaţa reală.
Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii,
precum şi a creativităţii elevului.
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe
dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea
activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea,
accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora.
Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, elevul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile
devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. Se
poate începe direct cu antrenamentul mental, pe de o parte şi cu scrierea globală a cifrei, pe de altă parte,
având în vedere faptul că elevul nu are dificultăţi în a reproduce forma cifrei, ci la încadrarea ei în pătrăţelul cu
latura de 0,5 cm.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă
intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi
sentimente despre ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate
metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe
progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze
în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este
recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile
între copii. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai
bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate,
comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi
valorizat progresul fiecărui elev.
Prezentăm în continuare exemple de abordare integrată, în cadrul cărora activităţile de învăţare au
fost structurate astfel încât să conducă la dezvoltarea unor anumite competenţe specifice, rămânând totodată
circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic şi reprezentative pentru specificul acestei discipline din planul
de învăţământ.
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Programa şcolară
pentru disciplina
DEZVOLTARE PERSONALĂ
Clasa pregătitoare
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Dezvoltare personală este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară
centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului
de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, demersul didactic pornind de la
competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea
personalităţii elevului.
În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară
Consiliere şi orientare, având alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe săptămână în
clasele I şi a II-a.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice.
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare,
care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte
diverse.
Competenţele generale pentru disciplina Dezvoltare personală vizează achiziţiile elevului pentru
întregul interval de studiu al disciplinei.
Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele
generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt corelate cu exemple de
activităţi de învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi de organizare a activităţii
didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri
de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului și care integrează strategii didactice.
Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa
şcolară sau de a le completa astfel încât acestea să faciliteze un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la
clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi a proiectării unor
parcursuri de învăţare adaptate nevoilor clasei şi elevilor.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului, organizate pe
următoarele domenii:
- Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos
- Dezvoltare emoţională şi socială
- Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente
de evaluare continuă.
Disciplina Dezvoltare personală este dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop dezvoltarea
capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă interesele, aptitudinile,
trăirile personale, abilităţile de relaţionare şi comunicare, reflecţiile cu privire la învăţare. În cadrul disciplinei,
se formează în primul rând abilităţi şi se dezvoltă atitudini, finalitatea fiind dobândirea încrederii în sine, starea
de bine a copiilor, pregătirea lor pentru viaţă si pentru viitor. De-a lungul anilor de studiu, toate ariile
curriculare îşi asumă o parte din responsabilitatea privind dezvoltarea personală/ socială, educaţională şi de
carieră a elevilor, existând astfel posibilitatea abordării integrate a unora dintre activităţile propuse.
În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate şi recomandările documentelor
internaţionale ale Consiliului Europei prin cele două Rezoluţii (2004, 2008) 1 care subliniază rolul important al
consilierii şi orientării ca suport concret pentru câştigarea autonomiei învăţării, pentru deciziile cotidiene ale
individului, facilitarea accesului la servicii de consiliere pentru toţi cetăţenii, de la vârste tot mai mici.
Competenţe generale
Domenii Subdomenii
Autocunoaştere şi Autocunoaştere şi atitudine Cine sunt eu?
stil de viaţă pozitivă faţă de sine şi faţă Trăsături fizice
sănătos de ceilalţi Schema corporală: alcătuirea şi denumirea părţilor
corpului
Igiena personală Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală
Dezvoltare Trăire şi manifestare Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie, tristeţe,
emoţională şi emoţională, starea de bine frică, furie) în activităţi / contexte familiare
socială Comunicare şcolară Reguli de comunicare în activitatea şcolară
eficientă Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice
Interacţiuni simple cu fiinţe Fiinţe şi obiecte preferate
şi obiecte familiare Caracteristicile acestora
Aspecte specifice Rutine şi sarcini de lucru Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii
ale organizării clasei pregătitoare
învăţării şi Abilităţi şi atitudini de Tehnici simple care sprijină învăţarea
pregătirii pentru învăţare Reguli de organizare a învăţării
viaţă la şcolarul Explorarea meseriilor Hobby-uri şi activităţi preferate
mic Portofoliul personal cu rezultate/ evidenţe ale învăţării
SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare,
pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu
specificul disciplinei.
O notă aparte a disciplinei Dezvoltare personală este dată de contribuţia la dezvoltarea emoţională,
socială şi pentru carieră a elevului. Valorificarea experienţelor elevilor fundamentează autenticitatea învăţării.
Există o raportare permanentă la ceea ce gândesc şi simt, precum şi la modul în care se comportă elevii.
Domeniile tematice ale programei conferă un spaţiu generos, în care elevii sunt invitaţi să conştientizeze cine
sunt, să analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze sănătos la ceilalţi (diversitate), să fie motivaţi să înveţe
cu succes, să exploreze ce meserii/ profesii le-ar plăcea să practice. Este important de luat în considerare
opţiunea realizării unor activităţi integrate sau diversificarea/ extinderea activităţilor extraşcolare. Abilităţile şi
atitudinile „învăţate” la Dezvoltare personală reprezintă acele achiziţii transferabile necesare obţinerii
succesului şcolar, în carieră şi în viaţă.
Strategii didactice
Disciplina Dezvoltare personală oferă un cadru semnificativ pentru stimularea flexibilităţii cognitive şi
a creativităţii elevului, aceştia fiind încurajaţi să adreseze întrebări, să comunice propriile opinii, să aibă
intervenţii argumentate, să reflecteze asupra temelor puse în discuţie, să manifeste iniţiativă, să exprime idei
originale şi emoţii autentice despre ceea ce învaţă.
Registrul complex al strategiilor didactice, organizate sub diferite forme, stimulează participarea
activă, în mod individual sau în echipă. Accentul în orele de Dezvoltare personală este dat de spontaneitatea şi
creativitatea răspunsurilor elevilor la sarcinile propuse. Analizele succesive, momentele de autoevaluare şi de
reflecţie oferă copiilor cadrul necesar pentru interiorizarea conceptelor tematice, pentru dezvoltarea încrederii
în sine, pentru conturarea perspectivei positive asupra resurselor personale, astfel încât să facă faţă
provocărilor şcolare sau celor din viaţa de zi cu zi.
O atenţie deosebită este acordată explorării intereselor şi exersării abilităţilor de învăţare, identificării
experienţelor anterioare şi cunoaşterii aşteptărilor elevilor cu privire la activităţile care urmează a fi derulate.
La finalul unui modul tematic sau al unei lecţii, elevii sunt invitaţi să îşi exprime emoţiile cu privire la
ceea ce au descoperit sau experimentat. Expoziţiile, discuţiile pe baza portofoliului sunt oportunităţi pentru
valorizarea intereselor şi aptitudinilor personale. Astfel, se creează contextul exprimării emoţiilor şi a atitudinii
elevilor faţă de progresul în învăţare. Reflectarea „împreună” asupra produselor individuale sau create în
echipă contribuie la dezvoltarea coeziunii grupului. Valorizarea rezultatelor prin acordarea de feedback
pozitiv fiecărui elev asigură cadrul pentru optimizarea imaginii de sine şi dezvoltarea încrederii în sine .
Crearea unui climat securizant, de individualizare, încurajator reprezintă un aspect important, care depinde,
în principal, de atitudinea cadrului didactic în relaţia cu elevii.
Disciplina Dezvoltare personală este realizată de către cadrul didactic de la clasă. În cazul aprofundării
unor teme, acesta poate colabora cu psihologul sau consilierul şcolar pentru eficientizarea activităţilor derulate,
spre exemplu: consultări cu privire la cele mai adecvate modalităţi de lucru cu elevii, recomandarea unor
resurse suplimentare care pot fi utilizate sau organizarea unor activităţi în parteneriat.
Implicarea părinţilor presupune participarea în activităţi cum ar fi: expoziţii/ târguri, serbări,
concursuri, excursii, carnavaluri, proiecte în echipă părinţi-copii, discuţii pe baza portofoliilor elevilor, vizite la
locul de muncă al părinţilor etc.
În cadrul activităţilor de Dezvoltare personală elevii explorează, apoi aplică şi ulterior reflectează
asupra propriului progres. Din această perspectivă, predarea se distanţează considerabil de înţelesul
ei tradiţional de „transmitere de cunoştinţe”. Rolul cadrului didactic este de a organiza şi oferi oportunităţi de
joc şi învăţare care să-i permită elevului să-şi descopere şi să experimenteze propriile abilităţi şi atitudini, de a
particulariza şi facilita transferul acestora în viaţa reală.
Selecţia activităţilor se va face şi în funcţie de specificul local, precum şi de resursele materiale
disponibile.
Strategiile didactice recomandate pentru orele de Dezvoltare personală sunt cele activ-participative.
Disciplina are un accentuat caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupune implicarea directă a
elevilor. Elevii conştientizează, exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu prietenos de învăţare, devin
responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile propuse. Este foarte important ca
activităţile să-i ajute pe copii să se simtă bine, să le placă şi, astfel, să fie motivaţi intrinsec să înveţe. Sarcinile
de lucru pot fi realizate individual, în perechi/ echipă, independent sau facilitate de cadrul didactic.
O activitate poate debuta cu un scurt brainstorming care valorifică ideile creative şi experienţele
anterioare ale elevilor. Metodele şi tehnicile art-creative permit utilizarea unei palete largi de resurse (de la
cele uzuale, precum creioanele şi colile colorate, pensule şi acuarele, foarfece, lipici, la materiale reciclabile,
elemente din natură, bucăţi de material textil, plastic sau lemnos etc.) care antrenează şi motivează elevii. Este
recomandată crearea unor produse diverse, colorate, originale, care să valorifice imaginaţia şi creativitatea
elevilor. Jocul de rol şi simularea (dramatizare, marionete, teatru) pregătesc copilul pentru situaţii reale de
viaţă şi facilitează dezvoltarea comunicării verbale şi nonverbale, a empatiei, a toleranţei. Lucrul în echipă
antrenează strategiile de rezolvare a conflictelor şi modalităţile de comunicare eficientă. Problematizarea oferă
oportunitatea de a căuta soluţii pentru diferite situaţii de tip investigativ şi de a stimula curiozitatea naturală
elevilor. Exerciţiile şi jocurile vor combina mişcarea, verbalizarea, manipularea unor obiecte. Conversaţia
euristică, dezbaterea şi discuţiile de grup permit elevilor să se raporteze, să înveţe şi să valorizeze atât
experienţa personală, cât şi experienţa colegilor. Tehnicile specifice dezvoltării gândirii critice (de exemplu:
turul galeriei, ciorchinele, jurnalul cu dublă intrare, pălăriile gânditoare etc.) asigură exprimarea propriilor opinii
şi creează premisele dezvoltării asertivităţii. Utilizarea unor secvenţe din filme sau a imaginilor din planşe/ cărţi
de poveşti reprezintă, printre altele, suporturi intuitiv-concrete indispensabile învăţării la această vârstă.
În ceea ce priveşte contextele nonverbale şi informale de realizare a activităţilor de Dezvoltare
personală, sunt recomandate: vizite în diferite organizaţii publice sau private (bibliotecă, muzee, companii/
firme, fabrici, magazine, cabinete, primării, alte şcoli, poliţie etc.), participarea la spectacole de teatru, film,
invitarea la clasă a unor personalităţi de succes din comunitate (actori, sportivi, profesori, pompieri, medici
etc.) sau „întâlniri” cu personaje din desene animate/ filme preferate. Atunci când este posibil, activităţile vor fi
realizate într-un spaţiu neconvenţional, cum ar fi: parcuri, în curtea şcolii, locaţii din cadrul excursiilor/
taberelor organizate, locuri de muncă ale părinţilor, ONG/ companii/ firme. Sub îndrumarea cadrului didactic,
copiii vor fi încurajaţi să organizeze şi să participe la evenimente educaţionale: expoziţii, festivaluri, târguri,
ateliere de lucru etc., care să valorifice rezultatele activităţii lor. Sunt recomandate parteneriatele cu alte clase
din şcoală sau din alte şcoli, acţiunile de voluntariat şi caritabile, cu ocazia diferitelor sărbători.
Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţare. La disciplina Dezvoltare
personală, evaluarea se realizează din mai multe perspective: a cadrului didactic, a elevului însuşi
(autoevaluare) şi a colegilor (interevaluare). Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de evaluare
precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup, postere/ desene/ colaje, portofolii. Este important
feedbackul permanent faţă de progresul fiecărui elev, încurajarea exprimării ideilor şi argumentelor personale,
expunerea şi valorizarea produselor învăţării. Portofoliul va fi prezentat părinţilor în diferite momente pe
parcursul anului şcolar, iar acesta va constitui un prilej de dialog pe marginea intereselor/ talentului elevilor şi a
ariilor recomandate pentru îmbunătăţire. Alte modalităţi de realizare a evaluării sunt reprezentate de discuţiile
de grup, utilizarea cadranului învăţării (Ce mi-a plăcut, Ce nu mi-a plăcut, Ce am învăţat, Ce voi folosi etc.),
precum şi a fişelor individuale de observaţie (completate de către cadrul didactic). Evaluarea nu reprezintă
numai un instrument de control şi măsurare a competenţelor elevilor, ci şi o modalitate de reglare a strategiilor
de predare-învăţare, de adaptare a cadrului didactic la nevoile individuale şi de vârstă ale elevilor. Cadrul
didactic va urmări progresul elevilor reflectat în achiziţii cognitive, emoţionale, comportamentale şi atitudinale.
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Programa şcolară
pentru disciplina
MUZICĂ ŞI MIŞCARE
Clasa pregătitoare
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Muzică şi mişcare este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la
dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a
dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Disciplina Muzică şi mişcare reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul primar, înscriindu-se
în categoria disciplinelor abordate integrat. Situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi Educaţie fizică, sport
şi sănătate, această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 2 ore/
săptămână, la clasele pregătitoare, I, a II-a şi 1 oră / săptămână la clasele III-IV.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare,
care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte
particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Muzică şi mişcare jalonează achiziţiile de
cunoaştere ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea
acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt
propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează
strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea
cu elemente de bază ale muzicii şi mişcării. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Cântare vocală
- Cântare instrumentală
- Elemente de limbaj muzical
- Mişcare pe muzică.
Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă.
Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la
realizarea acestora. Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să
modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al
fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o
perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei
timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de
diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.
Disciplina Muzică şi mişcare are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în
prezent în învăţământul primar, prin caracterul său integrat. Principalele motive care au determinat abordarea
integrată a acestei discipline sunt următoarele:
- învăţarea holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai
apropiată de universul lor de cunoaştere;
- contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea înţelegerii
conceptelor şi a procedurilor utilizate;
- abordarea integrată permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea
interacţiunilor;
- asocierea muzicii cu mişcarea este, pe de o parte, adecvată particularităţilor de vârstă ale copiilor, iar
pe de altă parte are valenţe pedagogice în sfera sprijinirii dezvoltării fizice armonioase, a coordonării motrice, a
dezvoltării simţului estetic, a dezvoltării afective şi dezvoltării intelectuale.
În clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina Muzică şi mişcare vizează un parcurs educativ
specific etapei intuitive, ca primă etapă în realizarea educaţiei muzicale. Asocierea muzicii şi a mişcării la nivelul
curriculumului oficial prezintă câteva avantaje, prezentate mai jos.
- Stimulează manifestarea expresivă a elevului. De la cea mai fragedă vârstă, reacţia spontană şi
naturală a copilului este mişcarea. Respectând acest specific, combinarea audiţiei şi a cântecului cu mişcarea
este pe deplin motivată, asigurându-se prin aceasta o practică muzicală tip joc, consonantă cu caracterul
sincretic al activităţii şcolarului mic.
- Reduce diferenţa contraproductivă între şcoală şi viaţă. Elevul este motivat în spaţiul şcolar să înveţe
prin contactul cu un mediu prietenos, care îi valorifică exprimarea personală şi creativă.
- Pune bazele învăţării conceptelor muzicale la nivel elementar într-o manieră intuitivă, accesibilă.
Studiul disciplinei Muzică şi mişcare, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a IV-a, urmărind o
dezvoltare progresivă a competenţelor prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin
accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.
Competenţe generale
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării,
individual sau în grup
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
1.1. Receptarea unor sunete din mediul înconjurător, cu durate şi intensităţi contrastante
- jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi distincte
- jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, emise tare sau încet de obiecte cunoscute
Domenii
Cântare vocală Cântarea vocală în grup şi individual
Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea
Cântare Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.)
instrumentală Jucării muzicale improvizate
Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne)
Cântarea cu acompaniament
Acompaniament instrumental realizat de cadrul didactic
Acompaniament de jucării muzicale realizate de copii
Elemente de limbaj Timbrul
muzical Sunete din mediul înconjurător
Sunete vocale (vorbite sau cântate)
Sunete muzicale instrumentale
Ritmul
Sunete lungi/ scurte
Melodia
Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde
Interpretarea
Nuanţe - Tare/ încet/ mediu
Cântec vesel/ trist
Mişcare pe muzică Mişcări libere pe muzică
Mişcări sugerate de textul cântecului
Sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru
proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul
acestei discipline integrate.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Cadrul didactic va
urmări sistematic realizarea de conexiuni între discipline, creând contexte semnificative de învăţare pentru
viaţa reală.
Programa şcolară se adresează profesorilor. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura
personalizată a programei şcolare, lectură realizată pe orizontală, în succesiunea următoare: competenţe
generale, competenţe specifice, activităţi de învăţare, conţinuturi. Demersul permite să se răspundă succesiv la
următoarele întrebări:
- În ce scop voi face? (identificarea competenţelor)
- Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare)
- Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor)
- Cu ce voi face? (analiza resurselor)
- Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii,
precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru
această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul
pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi
sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea ideilor/ mesajelor /
manifestărilor copilului.
Cântarea vocală, cântarea instrumentală (cu jucării muzicale) şi audiţia muzicală sunt mijloacele
esenţiale de realizare a educaţiei muzicale, fiecare dintre acestea fiind însoţită de mişcare.
Mişcarea pe muzică, la această vârstă, înseamnă:
- bătăi din palme, pe genunchi, pe piept etc.;
- paşi egali, pe loc sau în deplasare;
- paşi simpli de dans;
- ridicare ritmică pe vârfuri;
- mişcări ale braţelor, ale trunchiului;
- mişcări sugerate de textul cântecului (acţiuni, personaje);
- mânuirea jucăriilor muzicale;
- dirijat intuitiv
Cântecul ocupă locul cel mai important în educaţia muzicală a copiilor, cu condiţia ca ambitusul, linia
melodică, structura ritmică, conţinutul de idei şi îmbinarea textului cu melodia să respecte capacitatea vocală şi
particularităţile de vârstă ale copiilor.
Propunerea programei de realizare a educaţiei muzicale prin joc înseamnă asocierea mişcării, ca mijloc
interpretativ specific copiilor, atât cu cântecul, cât şi cu audiţia. Această modalitate de lucru dă copilului
bucuria unor manifestări spontane şi originale pe muzică, acte menite să-i trezească în final interesul şi atracţia
pentru muzică, încrederea în capacitatea sa de a opera cu muzica. O altă cerinţă desprinsă din programă este
aceea a utilizării în forme variate a jucăriilor muzicale, ceea ce reprezintă o contribuţie la firescul, exuberanţa,
creativitatea şi spontaneitatea copiilor în manifestarea lor muzicală.
Însuşirea intuitivă a cântecului reprezintă o preluare prin imitaţie ca un tot unitar (text-melodie) a
acestuia, respectând traseul de la colectiv spre individual şi înapoi la colectiv, asigurând mereu percepţia
întregului. În reluările repetate ale cântecului (în vederea însuşirii lui) este bine să se aducă mereu procedee
noi, atractive pentru copii, care să transforme acest proces mecanic într-unul viu şi eficient.
Competenţele prevăzute de programă conduc demersul didactic de la receptare spre redare şi apoi
spre dezvoltarea creativităţii, atât în ceea ce priveşte repertoriul de cântece, cât şi elementele de limbaj
muzical. Modalităţile de lucru propuse sunt menite să dezvolte abilităţile creative ale copiilor, abilităţi care să
poată fi transferate într-o varietate de contexte educative.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate
abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum:
observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea
unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi
atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin
raportare la standarde generale şi nu la nivelul clasei.
De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai
bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată
şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul
fiecărui copil.
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Programa şcolară
pentru disciplina
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Orientarea demersului didactic pornind de la competenţe pune
accentul pe dezvoltarea gândirii şi pe extinderea posibilităţilor de comunicare interumană prin imagine,
folosind trăirea artistică şi contribuind astfel la conturarea profilului de formare al absolventului de învăţământ
primar.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare,
care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte
particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice jalonează achiziţiile
de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea
acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de
învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de
învăţare variate. Exemplele de activităţi au doar valoare orientativă. Pentru formarea competenţei specifice,
profesorul este cel care îşi alege şi proiectează activităţile de învăţare în funcţie de specificul disciplinei, de
particularităţile de vârstă ale elevilor şi de interesele fiecărui copil, de mijloacele şi materialele pe care le are la
dispoziţie. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă şi creativă a
profesorului.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea
cu elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Desen
- Pictură
- Modelaj
- Textile şi hârtie
- Construcţii
- Foto-video
Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activităţii didactice, precum şi elemente de
evaluare continuă.
Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a
curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă
pe stimularea învăţării prin joc, pe individualizarea învăţării, pe trezirea curiozităţii copilului şi pe dezvoltarea
încrederii în sine.
Disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate
până în prezent în învăţământul primar, fiind o disciplină integrată, situată la intersecţia ariilor curriculare Arte
şi Tehnologii. În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are alocate 2 ore pe
săptămână clasa pregătitoare, clasele I, a II-a, a III-a şi 1 oră pe săptămână la clasa a IV-a.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale şi a abilităţilor practice în
cadrul aceleiaşi discipline de studiu sunt următoarele:
- Domeniul artelor vizuale acoperă: pictură, desen, grafică, artă decorativă (tapiserie, scenografie,
ceramică, vestimentaţie, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistică, arta tiparului, sculptură, arhitectură,
artă monumentală, artele spectacolului etc. Toate acestea sunt prezente în cotidian şi omul contemporan se
raportează la ele. Abordarea doar a artelor plastice limitează sfera preocupărilor şi intereselor copiilor. În
secolul pe care îl traversăm, aceştia sunt expuşi unei multitudini de informaţii şi influenţe, cele mai multe
venind pe cale vizuală. Cu cât se realizează mai devreme explorarea în adâncime a unor concepte-cheie
specifice limbajului vizual, cu atât sunt şanse mai mari ca elevii să facă alegeri pertinente şi corecte.
- Mutarea accentului de pe însuşirea diverselor tehnici şi dezvoltarea unor abilităţi practice, pe
formarea caracterului. Reprezentanţii Şcolii Active considerau că practicarea îndelungată a lucrărilor manuale
este o adevărată şcoală de cultură morală, întrucât realizarea manuală a unor produse presupune combinarea
armonioasă de priceperi şi deprinderi, responsabilitate şi inteligenţă.
- Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice şi culturale, precum şi îmbinarea
acestora cu experienţa concretă a realizării unor produse, au drept consecinţă creşterea sensibilităţii pentru
frumos, sporirea îndemânării şi încrederii în variate posibilităţi de exprimare a sinelui, consolidând respectul
pentru valori, tradiţii şi semeni.
- Activităţile de învăţare propuse pentru fiecare domeniu al acestei discipline integrate ajută la
dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii, având implicaţii importante în formarea deprinderilor corecte de scris şi
de executare a diverselor tehnici specifice artelor vizuale.
- Integrarea acestor domenii ajută la înţelegerea concomitentă a două realităţi esenţiale pentru
dezvoltarea la elevi a spiritului estetic şi practic: utilitatea produsului artistic şi valoarea estetică a lucrurilor
utile.
Studiul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice urmăreşte dezvoltarea progresivă a competenţelor
specifice, prin valorificarea experienţelor de învăţare ale elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor
afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii acestora.
Competenţe generale
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/ pictură/ modelaj/ colaj/ film/
desen animat, care reflectă un context familiar
- formularea de răspunsuri la întrebări simple
- formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă: „În desen este căţelul tău sau pisica ta?”
- povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente personale, cu ajutorul desenului, picturii,
modelajului, colajului etc.
- identificarea unor momente din activitatea zilnică, când se prezintă imagini corespunzătoare
- punerea în corespondenţă a desenelor, picturilor, modelajului, colajului cu mesaje orale indicate
1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în ipostaze familiare, în spațiul înconjurător
- precizarea culorilor obiectelor personale
- realizarea de grafice cu post-it-uri sau bucăţele de hârtie colorată, în care să surprindă: „Culoarea preferată”,
„Culorile preferate ale membrilor familiei (fraţi, surori, mama, tata, bunicul, bunica etc.)”
- recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în mediul familiar
- jocuri de recunoaştere, descoperire, sortare, diferenţiere etc. – Exemple: joc de tipul „Săculeţul fermecat”
(copiii introduc mâna într-un săculeţ cu obiecte, le pipăie şi recunosc obiectul doar după formă); joc de tipul
„Obiectul surpriză” (ghicirea obiectului după caracteristici aflate prin întrebări; fiecare elev va aduce pe rând, de
acasă un obiect cu semnificaţie personală, o jucărie etc.); jocuri pe teme diverse, de tipul Găseşte diferenţele/
intrusul; Ghiceşte ce s-a schimbat etc.; jocuri de sortare după formă, culoare, valoare estetică, utilitate etc.
- marcarea elementelor unei mulţimi după formă, culoare, textură, claritate etc. – Exemple: „Marchează
obiectele roşii”, „Marchează fotografiile clare”, „Alege materialele netede”, „Marchează obiectele rotunde” ;
- gruparea produselor în funcţie de materialele din care au fost confecţionate – Exemplu: jocuri de tip puzzle,
Loto
- descrierea materialelor folosind drept criteriu proprietăţile lor
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual
- explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, materiale, obiecte artistice
Exemplu: Joc „Cine observă ceva… (roşu, rotund, neted, frumos etc.)”
- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări artistice şi meşteşugăreşti, pentru a stimula curiozitatea
copiilor (ce reprezintă, cine le-a realizat, când, cum, în ce scop?)
- exerciţii de identificare a valorilor estetice şi etice din mediul înconjurător (mediul natural, social, construit,
cultural, religios)
- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări valoroase ale culturii româneşti tradiţionale şi contemporane,
precum şi ale culturii universale, redate pe suport electronic sau în albume
- vizionarea unor expoziţii de artă, ateliere meşteşugăreşti, filme documentare
- joc: Mie îmi place să ... (pictez, modelez, cos, desenez, construiesc), pentru că…
- participarea cu lucrări proprii la diverse expoziţii organizate în mediul şcolar sau extraşcolar
- observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect – Exemplu: „Autoportret” – prin desen, pictură,
modelaj, colaj etc.
- vizionarea unor fragmente din filme de desene animate, cu caracter educativ şi formularea de răspunsuri
simple la întrebări legate de mesaj
- vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de păpuşi, adecvate vârstei
- participarea la ateliere de lucru comune părinţi-copii, în care se demonstrează îndeletniciri casnice actuale:
amenajarea unei mese festive, ornarea platourilor, aranjamente florale, ornamente de iarnă, împodobirea
bradului etc.
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/ sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare
diverse
2.1. Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar
- exprimarea de mesaje orale simple despre: textura, culoarea, dimensiunea, forma, grosimea şi utilitatea unor
obiecte, strânse într-o colecţie sau la Colţul de Artă amenajat special în clasă
- gruparea materialelor după criterii date – Exemplu: jocul „Cenuşăreasa”: „Ajut-o pe Cenuşăreasa să pună în
coşuleţe diferite, materiale de acelaşi fel; Grupează materialele care pot fi tăiate cu foarfecele; Grupează
materialele roşii; Grupează materialele care se pot rupe, care sunt transparente” etc.
- enumerarea unor caracteristici observabile ale materialelor şi instrumentelor întâlnite în mediul familiar –
Exemplu: jocul „Eu spun ceva, tu spui altceva” despre creioanele tale, uniforma ta, penarul tău etc.
- sortarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în funcţie de proprietăţi/ utilizări etc.; depozitarea în spaţii
special amenajate şi etichetarea lor – Exemplu: „Borcanul cu pietricele”, „Găletuşa cu scoici”, „Coşuleţul cu fire”,
„Cutia cu ghinde” etc.
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale
- realizarea de aplicaţii ce au la bază inițiative spontane, atunci când li se pun la dispoziţie materiale şi
instrumente diverse, într-un miniatelier amenajat în sala de clasă sau în Colţul de Artă
- realizarea unor compoziţii, individual/ în perechi/ în grup, folosind culori la alegere şi tehnici improvizate –
Exemplu: stropire, suflare, ştampilare, tragere şi zgâriere, amprentare cu frunze, fructe, legume, obţinerea
formelor spontane prin presarea hârtiei, dactilopictură, modelaj, decolorare cu pic etc.
- folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop decorativ în aplicaţii/ compoziţii liber alese
- explorarea modalităţilor de exprimare a ideilor şi sentimentelor prin mijloacele artei vizuale şi ale tehnologiei –
Exemple: Pictez o imagine dintr-un vis, Desenez ce-mi doresc, Autoportretul, Am o idee de construcţie, de joc
etc.; Mă desenez pe mine când sunt plictisit, construiesc o casă pe care mi-o doresc, pictez şcoala, modelez
supărarea etc.
- realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi şi explicarea alegerilor făcute (exemplu: Decorez un
globuleţ pentru prietenul meu, deoarece…)
2.3. Realizarea de aplicaţii/ compoziţii/ obiecte/ construcţii simple, pe baza interesului direct
- realizarea de construcţii libere, spontane, atunci când li se pun la dispoziţie materiale şi instrumente diverse,
într-un miniatelier amenajat în sala de clasă sau în Colţul de Artă
- utilizarea unor tehnici simple de îndoire, pliere, înşirare, răsucire, lipire, rupere, tăiere, decupare după contur,
modelaj, în funcţie de nevoile/ opţiunile copiilor
- confecţionarea de jocuri şi jucării simple – Exemplu: „Morişca”, „Bărcuţa”, „Cubul”, „Puzzle”, „Cărţi de joc”,
„Loto cu imagini”
2.4. Transformarea unui material prin tehnici simple
- utilizarea corectă a instrumentelor de lucru: copilul ţine corect creionul, pensula, aparatul foto etc.
Exemplu: Joc: „Eu sunt profesorul de ... fotografie, pictură, modelaj etc.” (fiecare copil e „profesor” într-un
domeniu, iar copiii învaţă, pe rând, unii de la alţii)
- exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de frământare, coasere, înşirare, împletire etc.
- exersarea modului de îngrijire/ păstrare a instrumentelor şi materialelor de lucru
- mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texturi diferite; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre
cele observate
- modelarea plastilinei, a lutului etc.; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate
- tăierea firelor şi a materialului textil; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate
- înşirarea mărgelelor; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele observate
- lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele
observate
- identificarea unei operaţii simple la care a fost supus un material, prin comparare cu starea iniţială a acestuia
– Exemplu: jocul „Spune ce observi” (hârtie-hârtie ruptă, hârtie-hârtie tăiată, hârtie mototolită, hârtie îndoită,
hârtie lipită; fire lungi-fire scurte etc.)
- jocuri de rol: „La croitorie”, „La cizmărie”, „La brutărie”
- confecţionarea de obiecte prin tehnici simple: „Rochiţa păpuşii”, „Pălăria”, „Cizmuliţa”, „Batista” etc.
2.5. Exprimarea utilităţii obiectelor realizate prin efort propriu
- formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în mediul
familiar – Exemplu: „Ajut-o pe Furni să înţeleagă de ce avem nevoie de şireturi? De ce avem nevoie de fular şi
căciulă iarna? De ce avem nevoie de suporturi pentru creioane?” etc.
- decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin efort propriu;
- participarea cu obiectele realizate prin efort propriu la expoziţii şi târguri organizate în şcoală şi în comunitate
cu diferite ocazii: „Zilele şcolii, Zilele oraşului/ comunei/ satului”, „Mărţişor”, „Paşti”, „Crăciun”
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de
exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
- realizarea unor lucrări în care să se asocieze elemente de exprimare plastică, cu alte forme de exprimare
artistică – Exemplu: ilustrarea unei poveşti cunoscute prin desen sau prin cântec, ilustrarea mişcării sugerate
într-un tablou etc.
- realizarea de scurte dramatizări (fragmente din poveşti) cu ajutorul păpuşilor pe băţ, pe deget sau pe mână
- realizarea unor decoruri pentru diverse evenimente din viaţa şcolii
- punerea în scenă a serbărilor tematice specific anotimpurilor
CONŢINUTURI
Domenii
Desen Materiale şi instrumente hârtie, diverse obiecte creion grafit, creioane colorate (opţional: PC,
tabletă)
Tehnici de lucru
Linie modulată, repetiţie
Elemente de limbaj plastic
linia, punctul, forma (fără terminologie)
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
desen liber, decoraţii simple
Pictură Materiale şi instrumente
acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete
pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, PC, tabletă
Tehnici de lucru
pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare,
tamponare, pulverizare
Elemente de limbaj plastic
pata
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
compoziţii
Confecţii şi Materiale şi instrumente
jucării hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, foarfece, ramă de ţesut, cretă, materiale din natură
(frunze/ petale uscate, ghinde)
Tehnici de lucru
origami, tangram, croit, cusut
Elemente de limbaj plastic
punct, linie, nod, formă
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru păpuşi
Modelaj Materiale şi instrumente
plastilină
presare, modelare liberă
Elemente de limbaj plastic
formă
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
obiecte decorative, figurine etc.
Colaj Materiale şi instrumente
foarfece, lipici,
fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte
Tehnici de lucru
mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, îndoire, răsucire, lipire
Elemente de limbaj plastic
formă, volum
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, instalaţii, figurine etc.
Foto-film Materiale şi instrumente
aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate foto, PC, tabletă)
filme, fotografii
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea unor fotografii
SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru
proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul
disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între
toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare
pentru viaţa reală. Astfel, disciplina Artele vizuale şi abilităţile practice poate sprijini consistent achiziţionarea
scrisului, prin dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii şi coordonarea mână-ochi, prin exerciţiile de caligrafie şi
gravură, prin liniatura etaminei. Această disciplină poate sprijini şi Matematica, prin deprinderea de sesizare a
formelor şi volumului diverselor obiecte; poate fi utilă disciplinei Dezvoltare personală prin exersarea
exprimării în contexte variate, prin sensibilizarea în faţa frumosului şi a obiectelor cu valoare artistică, prin
exersarea cunoaşterii de sine şi a celorlalţi, din mediul apropiat. Astfel, copilul va învăţa, prin metode adecvate
vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă în această etapă şi pentru a face faţă cu
succes cerinţelor şcolare.
Strategii didactice
Programa permite o abordare didactică flexibilă, care lasă loc adaptării la particularităţile de vârstă şi
individuale ale copiilor, din perspectiva opţiunilor metodologice ale fiecărui profesor.
În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea unor strategii didactice prin care se
încurajează iniţiativa şi libertatea de exprimare prin limbaj vizual. La această vârstă este foarte important
accentul pus pe elementul ludic, prin care se cultivă spontaneitatea constructivă şi creatoare a copiilor. Mediul
educaţional ar trebui să permită o explorare activă şi interacţiuni variate cu resursele materiale, cu ceilalţi copii
şi cu adulţii.
Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme şi subiecte interesante, dorite de elevi
la această vârstă, organizând cunoaşterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandă realizarea de secvenţe
didactice în care copiii să-şi poată manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce priveşte instrumentele, cât şi
în ceea ce priveşte subiectele realizate. Un Colţ de Artă amenajat în sala de clasă, în care materialele şi
instrumentele sunt la îndemâna copiilor, ar facilita atingerea acestui obiectiv.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate
abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum:
observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea
unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi
atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea
experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale.
Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi
evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
Nr. ore – Trunchi comun 19 ore: (5 CLR + 4 MEM + 2 AVAP + 2 MM + 2 DP) + (1 Religie + 2 Ed.fizică şi sport + 1 Limba modernă)
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
1. Sunt școlar! CLR: 1.1, 1.2, CLR: Texte-suport: „Drumul către școală” (poveste), „Mușuroiul de furnici” (poveste), „Nu sunt prea S1-S4 76
1.3, 1.4, 2.1; mic” (poezie), „Școala urșilor” (de Hyroiuki Aihara, Nami Adachi), „Mărul” (de Mircea Sântimbreanu) ore
2.2; 2.3; 2.4; S1: Amintirile vacanței
3.2, 3.3, 3.4; În Țara Culorilor
4.1 Să ne amintim de grădiniță!
Acte de vorbire – a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a
formula o rugăminte; Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate; Audierea unei povești; Numirea
presonajului dintr-o poveste audiată; Formularea de întrebări și răspunsuri; Recunoașterea unor litere
și a unor cifre; Selectarea unei imagini dintr-un set pentru indicarea unui aspect dintr-un mesaj audiat;
Elemente grafice ludice (linia ondulată punctată); Rostirea cuvintelor pe silabe; Discriminarea
sunetelor dintr-un cuvânt; Transmiterea unor informații referitoare la sine și la universul apropiat prin
mesaje scurte.
S2: Te găsim cu bine școală!
Ce am în ghiozdan?
Cufărașul cu povești
Audierea unei povești; Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor
informații dintr-un mesaj scurt; Intonarea propoziției enunțiative și interogative; Propoziția
(Reprezentarea grafică a unei propoziții enunțiative; Pronunțarea clară a sunetelor și cuvintelor în
enunțuri simple; Participarea la dialoguri scurte, în situații de comunicare uzuală (ce este școala, reguli
școlare, rechizitele școlarului, povești și personaje preferate); Elemente grafice;
S3: Cine sunt eu?
Ce pot face eu?
Pot să scriu și eu!
Audierea unui text; Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor informații
dintr-un mesaj scurt; Pronunțarea clară a unor cuvinte și reprezentarea lor grafică; Propoziția
(Reprezentarea grafică a propoziției enunțiative și a cuvintelor); Pronunțarea clară a sunetelor și
cuvintelor în enunțuri simple; Participarea la dialoguri scurte, în situații de comunicare uzuală
(prezentarea copilului, caracteristicile lui fizice, preocupări și pasiuni, date personale, descrierea
familiei); Formularea de enunțuri scurte după imagini date; Poziția corectă la scris; Trasarea după
contur a unor desene; Identificarea semnificației unor simboluri care transmit mesaje de necesitate
imediată, din universul familiar/ cotidian (M, H, P, intrare, ieșire, poliția, stop, trecere de pietoni, acces
biciclete, tren, tunel, interzis, acces câini, etc.)
- Jocuri de intercunoaștere: Bingo, Eu pot;
S4: Eu și colegii mei
Ce vreau să învăț la școală
-Acte de vorbire – Transmiterea unor informații referitoare la sine și la colegii de clasă (preferințele,
pasiunile, precocupările elevilor din clasă); Prospectarea nevoilor de învățare ale copilului; Formularea
de întrebări și răspunsuri în pereche; Salutul, prezentarea, formule de adresare către copil/adult
necunoscut/persoană familiară; Elemente grafice
-Jocuri de exersare a regulilor de comunicare eficientă, civilizată (vorbirea pe rând, ascultarea
interlocutorului, păstrarea ideii): Bingo, Spune și dă mai departe!, Statuile vorbitoare!, Repetă și
continnuă (Hora cuvintelor/Circle Time);
DP: 1.1; 2.1; DP: Texte – suport: ghicitoare despre educatoare, ”Săptămâna” (poezie), ”Ah, nu-mi găsesc!
2.2; 2.3; 3.1, (poveste), ”Doi prieteni” (poveste)
S1: Să ne amintim de grădiniță!
S2: Te găsim cu bine școală!
S3: Ce înseamnă să fiu școlar
S4: Acesta sunt eu!
Reguli elementare ale noilor rutine specifice clasei pregătitoare; Autocunoaştere şi atitudine pozitivă
faţă de sine şi faţă de ceilalţi (trăsături fizice); Compararea propriilor fotografii cu cele ale colegului de
bancă/ părinților, în scopul identificării caracteristicilor comune și individuale (trăsături fizice);
Trăire și manifestare emoţională, starea de bine; Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare;
Reguli de comunicare în activitatea şcolară. Comunicarea cu colegii
MM: 1.1;1.2, MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Sunete de intensităţi diferite; Cântarea instrumentală;
1.4; 2.1; 2.2; Creaţii muzicale accesibile: Școlărei și școlărițe (T. Popovici), Noi acum suntem școlari (Aurel Ivășcanu),
2.3; 3.1, 3.2, La școală (Cornelia Porcișanu), Greierii (I. D. Vicol, A venit toamna (Paraschiva Țipordei), Cărticica mea
3.3 (folclorul copiilor), Furnicile (folclorul copiilor), Unu-doi (Alexandru Pașcanu), Coroana (Gh. Teodosiu)
AVAP:
AVAP: 1.1; 1.3; Desen: Desen liber; Linia cu scop de contur; Linia modulată, repetiție; Punctul; Forma; Rolul decorativ
2.1, 2.2; 2.3; al liniei și al punctului; Colorarea în contur;
2.4 Culorile Curcubeului; Compoziţii; Identificarea materialelor și instrumentelor pentru desenare.
Formularea de răspunsuri la întrebări simple referitoare la semnificația unui mesaj vizual simplu;
Povestirea unui eveniment personal cu ajutorul desenului, picturii, colajului; Colorarea în contur;
Colaj: Identificarea materialelor și instrumentelor pentru realizarea unui colaj.Transformarea unui
material prin tehnici simple: tăiere, decupare după contur, lipire; Jocuri de recunoaștere, descoperire,
sortare, diferențiere/ grupare a unor obiecte, materiale după diferite criterii: formă, culoare, valoare
estetică, utilitate; Jocuri de observare (Cine descoperă ceva roșu/ rotund/ neted/ frumos?)
Pictură: Identificarea materialelor și instrumentelor pentru pictură. Precizarea culorii obiectelor
personale; Realizarea de grafice cu post-it-uri despre culoarea preferată a elevului sau a unei persoane
familiare; Tehnici de lucru: pensulație, ștampilare. Culori calde
Sugestii de teme: Obiectele școlarului, La școală, Umbrela, Coșulețul cu frunze, Ariciul, Melcișorul,
Covorul de frunze, Copăcelul trist
2. Călătoria CLR: 1.1; 1.2; CLR: Texte – suport: ”Călătoria unui norișor năzdrăvan” (poveste), ”Pic, pic, pic!” (poezie), ”Balada S5-S6 38
unui norișor 1.3; 2.1, 2.4; unui greier mic” (de George Topârceanu), ore
năzdrăvan 3.2; 4.1 S5: A sosit toamna!
Roadele toamnei
Haideți toamna în livadă!
Acte de vorbire – formule de adresare, formule de politețe, participare cu interes la dialoguri scurte.
Audierea unui text; Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor informații
dintr-un mesaj scurt; Povestirea după imagini; Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute,
manifestând interes pentru comunicare; Despărțirea cuvintelor în silabe; Identificarea sunetului inițial
dintr-un cuvânt, a silabelor și a cuvintelor din propoziții rostite clar și rar; Elemente grafice
S6: Sunete magice, sunete amuzante
Deschide urechea bine!
Identificarea sunetului inițial/ final dintr-un cuvânt, a silabelor și a cuvintelor din propoziții rostite clar
și rar; Reprezentarea grafică a silabelor și a sunetelor (a, e, i, o ,u, s, r, z, l); Elemente grafice
MM: 1.1; 1.2, MM: Cântarea vocală în grup şi individual; Jucării muzicale; Mişcarea pe muzică; cântarea
1.3; 1.4; 2.1; instrumentală; Elemente de limbaj muzical (Timbrul: sunete din mediul înconjurător, sunete vocale
2.2, 2.3; 3.1, vorbite sau cântate, sunete muzicale instrumentale; Ritmul- sunet lung/ scurt, tare/ încet;
3.3 Interpretarea – nuanțe: cântec vesel/ trist); Creaţii muzicale accesibile: Toamna (Ion Potolea), Trenul
(C. Mereș), Greierașul (Gr. Teodosiu), Acum e toamnă, da! (Gr. Teodosiu), Toamna (N. Lungu), Culesul
viilor (Ion Potolea), Poaia (Petre Țipordei)
MM: 1.1, 1.2, MM: Cântarea vocală în grup şi individual; Percuția corporală (bătăi din palme, degetul pe bancă,
1.3, 1.4; 2.1; bătaia din picior); Elemente de limbaj muzical: ritmul (sunet lung/ scurt, tare/ încet), interpretare
2.2, 2.3; 3.1 (nuanțe tare/ încet/ mediu); Jucării muzicale; Mişcarea pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii
muzicale accesibile: La moară (folclorul copiilor), La moară (Corneliu Mereș), Uf, de i-ar vedea pisica
(Ion Dumitrescu), Piticii și ariciul (Gh. Cucu), Ceata lui Pițigoi (N. Ionescu), Capra cu trei iezi (folclorul
copiilor)
MEM: 1.1; 1.2; MEM: Text – suport: Omida mâncăcioasă (de Eric Carle)
1.3; 1.5; 2.2; S9: Prietenii mei. Numărul și cifra 6
3.1; 4.1; 4.2; Prieteni mari, prieteni mici. Insectele
5.1 Cu ce circulăm? Numărul și cifra 7
Forțe și mișcare
Numere naturale: recunoaştere, scriere, comparare, ordonare; Categorii de insecte; Medii de viață ale
insectelor; Alcătuirea corpului unei insecte; Ciclul de viață al fluturelui; Forțe și mișcare – efecte
obeservabile ale forțelor (tragere, împingere, alunecare); Mișcarea corpurilor și schimbarea formei
corpurilor (deformare, rupere, spargere, mototolire, întindere); Jocuri de mișcare pentru evidențierea
forțelor și a efectelor acestora;
S10: Să ocrotim pădurea! Numărul și cifra 8
Ce pot face pentru un mediu curat. Figuri plane (pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi)
La bunici. Numărul și cifra 9
Familia mea. Numărul 10
Numere naturale: recunoaştere, scriere, comparare, ordonare; Compunerea și descompunerea
numerelor; Numărarea cu pași dați; Recunoașterea figurilor plane; Efecte pozitive/negative ale
activității omului în mediul înconjurător;
S11: Animale domestice
Păsările
Numerele naturale de la 0 la 10 (recapitulare). Medii de viață ale animalelor. Părțile componente ale
corpului unei păsări; Consecințe ale anotimpurilor în viața animalelor;
DP: 1.1; 1.2; DP: Texte – suport: ”Zebra care voia să rămână zebră” (poveste), ”Alandala” (poveste), ”Măseluță”
2.1; 2.2; 2.3; (poveste)
3.1 S9: Fac mișcare și mănânc sănătos. Igiena personală
S10: Un mediu mai curat. Igiena casei și a clasei. Programul zilnic al școlarului
S11: Stările noastre, emoțiile noastre
Igiena personală; Trăire şi manifestare emoţională; Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare
MM: 1.1; 1.2; MM: Cântarea vocală; mişcare pe muzică; cântarea instrumentală; Elemente de limbaj muzical -
1.3, 1.4; 2.1, Timbrul; Creaţii muzicale accesibile: Șade rața pe butoi! (Alexandru Pașcanu), Drag mi-e jocul
2.2, 2.3 românesc (folclorul copiilor), Numărătoarea (Geogre Breazul), Hai copii cântați în cor! (W. A. Mozart),
Podul de piatră (folclorul copiilor), Toba, Glasul instrumentelor, O vioară mică de-aș avea, Săniuța
(Liviu Cerneș)
MEM:
MEM: 1.1; 1.3; S12: Bulgăraș de nea. Numerele naturale de la 0 la 10
1.4; 1.6; 3.1; Povestea picăturii de apă
3.2; 4.1; 4.2; - Exerciții de numărare de la 0 la 10. Ordinea crescătoare, ordinea descrescătoare. Asocierea
5.1; 5.2; 6.2; cardinalului unei mulțimi de obiecte/ imagini date; Compunerea și descompunerea numerelor cu
suport intuitiv/ cu ajutorul desenelor; Compararea numerelor (număr mai mare, număr mai mic;
vecinul mai mare, vecinul mai mic al unui număr; Completarea unei mulțimi de elemente prin
desenare;
- Iarna (semne ale anotimpului iarna, vremea, lunile de iarnă, activități specifice anotimpului,
îmbrăcămintea); Jocuri de diferențiere a anotimpurilor două câte două în funcție de caracteristicile
acestora;
- Prezența apei în natură (precipitații – ploaie, ninsoare, gheață; râuri, lacuri, mare). Fenomene ale
naturii (vântul, ploaia, ninsoarea); Topirea zăpezii sub influența căldurii; Condiții de viață ale plantelor
și animalelor (apa, lumina, căldura); Explorarea de softuri educaționale;
S13: Sărbători de iarnă. Numerele naturale de la 0 la 10
Iarna
- Exerciții de numărare de la 0 la 10; Asocierea cardinalului unei mulțimi date, prin numărarea
elementelor; Completarea unei mulțimi de elemente prin desenare; Compararea numerelor (număr
mai mare, număr mai mic; Folosirea simbolurilor și semnelor neconvenționale în realizarea unei
felicitări de iarnă; Numere pare, numere impare; Colorarea unei imagini prin crearea unui cod de
culori cu ajutorul numerelor de la 1 la 9;
-Iarna – observarea mediului apropiat; Activități/ caracteristici ale iernii; Completarea calendarului
naturii în anotimpul iarna, pentru o săptămână prin desenarea unor simboluri; Explorarea de softuri
educaționale
S14: Hai la joacă! Numerele naturale de la 10 la 20. Cum funcționează aparatele electrice
Formarea, citirea și scrierea numerelor de la 0 la 20. Numărare 0-20 în ordine crescătoare şi
descrescătoare; Numere pare, numere impare; Numărare cu pași dați (din 2 în 2, din 3 în 3, din 5 în 5)
prin desene sau obiecte; Caracteristici ale anotimpului iarna – observarea directă în natură; Jocuri de
iarnă; Viețuitoarele în timpul iernii; Electricitatea: enumerarea unor aparate electrocasnice,
electronice care funcționează cu ajutorul electricității; identificarea activităților zilnice în care intervine
electricitatea; identificarea unor surse de electricitate (curentul electric, baterii, acumulatori); Reguli
de siguranță privind electricitatea;
MM: Cântarea vocală în colectiv şi individual; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Elemente
MM: 1.1; 1.3; de limbaj muzical – Melodia: genuri muzicale (folclorul copiilor, colinde, cântece din zonă); Creaţii
1.4; 2.1; 2.2; muzicale accesibile: Colinde de Crăciun, Iarna ne-a sosit în zori (Gh. Teodosiu), Prima zăpadă (autor
2.3; 3.1; 3.4 necunoscut), Ninge, ninge (Timotei Popovici), Ține Baba Iarnă sfat (L. Comes); Albă zăpadă (autor
anonim), Fulgi de nea (A. Giroveanu)
5. Iarna vin CLR: 1.1; 1.2; S15: Poveste de iarnă. Literele ș, Ș S15-S17 57
zăpezile 1.3; 1.4; 2.1; Audierea unui text; Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor informații (S1-S3) ore
2.2; 2.3; 2.4; dintr-un mesaj scurt; Identificarea semnificației unor imagini; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar:
3.1; 3.2; 4.1, ș.Ș (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului literelor folosind resurse variate;
4.2, 4.3 Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea
globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Cuvântul; Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe
S16: Povestea Omului-de-Zăpadă. Să ne jucăm cu literele! (recapitulare)
Identificarea semnificației unor imagini; Formularea de enunțuri înlănțuite logic după imagini;
Sunetele şi literele mari şi mici de tipar învățate (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului
literelor folosind resurse variate; Asocierea cuvintelor cu imagini; Cuvântul; Silaba. Despărţirea
cuvintelor în silabe; Scrierea funcţională folosind desene, simboluri – Biletul
S17: Iarna. Să ne jucăm cu literele! (recapitulare)
Dialogul – formularea de întrebări şi răspunsuri despre jocuri şi jucării; Sunetele şi literele mari şi mici
de tipar învățate; Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate; Elemente grafice din componenţa
literelor de mână;
MM: Cântarea vocală în colectiv şi individual; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Elemente
MM: 1.1; 1.3; de limbaj muzical – Melodia: genuri muzicale (folclorul copiilor, colinde, cântece din zonă); Creaţii
1.4; 2.1; 2.2; muzicale accesibile: Colinde de Crăciun, Iarna ne-a sosit în zori (Gh. Teodosiu), Prima zăpadă (autor
2.3; 3.1; 3.4 necunoscut), Ninge, ninge (Timotei Popovici), Ține Baba Iarnă sfat (L. Comes); Albă zăpadă (autor
anonim), Fulgi de nea (A. Giroveanu)
AVAP:
AVAP: 1.1, 1.2; Colaj: Realizarea unor lucrări de grup; Tehnici simple – rupere, tăiere, decupare după contur, lipire
1.3; 2.1, 2.2; (hârtia decupată, hârtia ruptă, hârtia mototolită); materiale neconvenționale (fire textile, mărgele,
2.3, 2.4, 2.5, vată, foaia de aluminiu)
2.6 Confecții și jucării: Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar;
Pictura: Formularea de răspunsuri la întrebări simple; Pata picturală; Tehnici de lucru: pensulație,
dactilopictură, tragere și zgâriere, pe diferite suporturi de lucru (pânză, sticlă, carton)
Foto-film: vizionarea unor filme și fotografii; realizarea de filme și fotografii;
Sugestii de teme: Fulgi de nea, Nori de zăpadă, Bulgări argintii, Omul-de-zăpadă, Norul furios;
Semestrul al II-lea
6. Din tainele CLR: 1.1; 1.2; CLR: Texte – suport: scurte texte informative din enciclopedii, reviste pentru copii, softuri S18-S20 57
Planetei 1.3; 2.1, 2.4; educaționale (S4-S6) ore
Pământ 3.1; 3.2; 3.4; S18: Călătorie în Univers. Literele t, T
4.1; 4.2; 4.3 Planeta Pământ; Literele p, P
Audierea unui text; Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor informații
dintr-un mesaj scurt; Identificarea semnificației unor imagini; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar:
t, T, p, P (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului literelor folosind resurse variate;
Identificarea sunetului inițial dintr-un cuvânt; Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul
apropiat/ observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar;
Jocuri care au cuvinte scrise sub imagine; Cuvântul; Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe/
completarea silabelor într-un cuvânt
S19: Dinozaurii. Literele d, D
Audierea unui text; Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor informații
dintr-un mesaj scurt; Identificarea semnificației unor imagini; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar:
d, D (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului literelor folosind resurse variate;
Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea
globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Identificarea sunetului inițial și a literei corespunzătoare
dintr-un cuvânt; Jocuri care au cuvinte scrise sub imagine; Cuvântul; Silaba. Despărţirea cuvintelor în
silabe/completearea silabelor într-un cuvânt; Asocierea unor etichete pe care sunt scrise cuvinte cu
imaginile potrivite
S20: Oceanul Înghețat. Literele î, Î
Audierea unui text; Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor informații
dintr-un mesaj scurt; Identificarea semnificației unor imagini; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar:
d, D (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului literelor folosind resurse variate;
Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/ observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea
globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Identificarea sunetului inițial și a literei corespunzătoare
dintr-un cuvânt; Jocuri care au cuvinte scrise sub imagine; Cuvântul; Silaba. Despărţirea cuvintelor în
silabe/ completarea silabelor într-un cuvânt; Asocierea unor etichete pe care sunt scrise cuvinte cu
imaginile potrivite
DP:2.1, 2.3; DP: Texte – suport: ”Cea mai mare inimă” (poveste), ”O familie fericită” (poveste)
S18: Persoane dragi mie
S19: Familia mea
S20: Comunicarea în familie
Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire şi manifestare emoţională,
starea de bine; Interacțiuni simple cu ființe și persoane familiare; Ființe preferate și caracteristicile
acestora
MM: 1.2; 2.1; MM: Cântarea vocală; mişcare pe muzică; cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile: Iarnă,
2.2; 2.3; 3.1; să te duci cu bine! (autor anonim), Ghiocel mititel (Petre Țipordei), Părăiaș, părăiaș (D. Cuclin), De-a
3.2; 3.3 trenul (Georgeta Morar)
AVAP:1.1; AVAP:
1.2;1.3;2.1;2.2 Colaj: Realizarea unor lucrări individuale sau de grup; Tehnici simple – rupere, tăiere, decupare după
2.3; 2.6 contur, lipire, modelaj, înşirare, răsucire, înnodare
Modelaj: Tehnici simple: presare, modelare liberă;
Pictura: Formularea de răspunsuri la întrebări simple; Tehnici de lucru: pensulație, dactilopictură, pata
picturală, stropire, dactilopictură, pe diferite suporturi de lucru (pânză, sticlă, carton); Tehnica
obținerii formelor spontane
Sugestii de teme: Luna somnoroasă; Soarele; Călătorie în spațiu, Racheta
7. Bine ai CLR: 1.1; 1.2; CLR: Texte – suport: ”Zăpada și ghiocelul” (legendă) ”Pentru tine, primăvară” (poezie de Otilia S21-S24 76
venit, 1.3; 2.1; 2.2, Cazimir), Legenda ghiocelului (de Eugen Jianu); ”Balul florilor” (de Sigrid Laube, Sileke Leffler); poezii/ (S7-S10) ore
primăvară! 2.3, 2.4; 3.1; ghicitori/ povestioare despre primăvară
3.2; 3.3, 3.4; S21: Primăvara în țara mea. Literele â, Â
4.1; 4.2; 4.3 S22: Bubu Bondarul. Literele b, B
S23: La mulți ani! Literele ț, Ț
S24: Florile. Literele g, G
Audierea unui text; Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor informații
dintr-un mesaj scurt; Identificarea semnificației unor imagini; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar:
ă, Ă, b, B, ț, Ț, g, G (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului literelor folosind resurse
variate; Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/ observarea etichetelor cu cuvinte/
citirea globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Identificarea sunetului inițial și a literei
corespunzătoare dintr-un cuvânt; Jocuri care au cuvinte scrise sub imagine; Cuvântul; Silaba.
Despărţirea cuvintelor în silabe/ completarea silabelor într-un cuvânt; Citirea cuvintelor pe etichete
asociate unor imagini sau obiecte; Completarea unei litere în careuri de litere și citirea globală a
cuvintelor descoperite; Ordonarea unor cuvinte în propoziție cu suport intuitiv; Ordonarea imaginilor
în ordinea momentelor dintr-o poveste audiată; Scrierea funcţională folosind desene, simboluri, litere
– Felicitarea de 8 Martie;
DP:2.1, 2.2, DP: Texte – suport: ”Leopardul fără pete” (poveste), poezii și povestioare despre animale
2.3; 3.3 S21: Comportarea în familie
S22: Prietenii mei
S23: Jocuri și jucării
S24: Prietenii mei, necuvântătoarele
Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire şi manifestare emoţională,
starea de bine; Interacțiuni simple cu ființe și persoane familiare; Ființe preferate și caracteristicile
acestora
MM: 1.2, 1.3, MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Executarea unui dans cu mișcare
1.4; 2.1; 2.2; repetată, pe un cântec simplu din folclorul copiilor; Improvizarea unei combinații ritmice
2.3; 3.1; 3.2; asemănătoare celor din folclorul copiilor și asocierea acesteia cu mișcări adecvate; Creaţii muzicale
3.3, 3.4 accesibile: Ploaia, Stai ploaie!, Căldărușă plină (din folclorul copiilor), Cântec de primăvară (I. Croitoru),
Copăcelul din grădină (C. Mereș), Martie (Anastasia Bălan)
AVAP:1.1; AVAP:
1.2;1.3;2.1;2.2 Colaj: Realizarea unor lucrări individuale sau de grup; Tehnici simple – rupere, tăiere, decupare după
2.3; 2.4, 2.5, contur, lipire, modelaj, înşirare, răsucire, înnodare
2.6, 2.6 Confecții și jucării: croit, cusut; obiecte decorative și de îmbrăcăminte pentru păpuși
Pictura: Formularea de răspunsuri la întrebări simple; Tehnici de lucru: pensulație, dactilopictură, pata
picturală, tragere și zgâriere, pe diferite suporturi de lucru (pânză, sticlă, carton)
Sugestii de teme: Ghiocelul, Coșulețul cu ghiocei, Laleaua, Felicitare pentru mama, Mărțișorul,
Câmpul cu flori, Zâna Primăvara; Rândunica
8. Să învățăm CLR: 1.1; 1.2; CLR: Text – suport: ”Hărnicuța” (poezie), ”Noi, albinele” (de Călin Gruia), ”Gospodina” (poezie de S25–S26 38
de la micile 1,3; 1.4; 2.1; Otilia Cazimir); ”Mama” (poezie de Grigore Vieru); Legenda buburuzei; Legenda toporașului (S11- ore
vietăți! 2.2, 2.3, 2.4; S25: Albinuța Hărnicuța. Literele h, H S12)
3.1; 3.2; 4.1; Audierea unui text; Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor informații
4.2; 4.3 dintr-un mesaj scurt; Identificarea semnificației unor imagini; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar:
h, H (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului literelor folosind resurse variate;
Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/ observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea
globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Identificarea sunetului inițial și a literei corespunzătoare
dintr-un cuvânt; Jocuri care au cuvinte scrise sub imagine; Cuvântul; Silaba. Despărţirea cuvintelor în
silabe/ completarea silabelor într-un cuvânt; Asocierea etichetelor care conțin silabe cu scopul
formării unor cuvinte uzuale; Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte;
S26: Furnicuța Fifi. Literele f, F
Audierea unui text; Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor informații
dintr-un mesaj scurt; Identificarea semnificației unor imagini; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar:
f, F (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului literelor folosind resurse variate;
Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/ observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea
globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Identificarea sunetului inițial și a literei corespunzătoare
dintr-un cuvânt; Jocuri care au cuvinte scrise sub imagine; Jocuri de combinare/ asociere/ poziționare
corectă a literelor/ silabelor pentru formarea unor cuvinte simple din una, două sau trei silabe;
Cuvântul; Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe/ completarea silabelor într-un cuvânt; Asocierea
etichetelor care conțin silabe cu scopul formării unor cuvinte uzuale; Citirea cuvintelor pe etichete
asociate unor imagini sau obiecte; Descoperirea de cuvinte ascunse în careuri cu litere; Formularea de
enunțuri cu suport intuitiv/ Povestirea după imagini
MEM: MEM: Adunarea și scăderea numerelor naturale de la 0 la 31 fără și cu trecere peste ordin
1.4, 1.5, 1.6; S25: Albinuța Hărnicuța. Adunarea și scăderea numerelor naturale de la 0 la 31 fără trecere peste
2.2; 3.1; 3.2; ordin
4.1, 4.2; 5.1, S25: Flori de primăvară. Adunarea și scăderea numerelor naturale de la 0 la 31 cu trecere peste
5.2; 6.2 ordin
- Efectuarea de adunări și scăderi cu 1-5 unități cu suport intuitiv/ prin numărare; Adăugarea și
extragerea de elemente dintr-o mulțime dată; Numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte,
crescător și descrescător; Adunări și scăderi repetate (cu același număr de elemenete/ obiecte) prin
adăugarea/extragere de elemente; Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice (sumă, total,
diferență, egal, minus, plus); Rezolvarea și/ sau compunerea de probleme simple (aflarea sumei sau
diferenței, aflarea unui termen necunoscut) cu suport intuitiv/ cu ajutorul imaginilor;
- Observarea unor viețuitoare și plante în mediul lor de viață (insectele, flori de primăvară); Medii de
viață; Numărarea frunzelor, florilor care apar într-o săptămână; Modificări apărute în lumea plantelor,
viețuitoarelor, omului în anotimpul primăvara; Clasificarea plantelor/ animalelor; Identificarea
categoriei căreia aparține un element; Calendarul lunii martie;
S26: Furnicuța Fifi. Adunarea și scăderea în concentrul 0-31. Rezolvarea de probleme
MM: 1.2; 2.1; MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile:
2.2; 2.3; 3.1; Fluturaș (C. Romașcanu), Fluturașul meu, O omidă temerară, Iepurașii (folclorul copiilor), Bondarul
3.2; 3.3 leneș (C. Mereș), Cloșca (autor necunoscut)
AVAP:1.1; AVAP:
1.2;1.3;2.1;2.2 Colaj: Tehnici simple – rupere, tăiere, decupare după contur, lipire, modelaj, înşirare, răsucire,
2.3; 2.4, 2.5 înnodare
Pictura: Formularea de răspunsuri la întrebări simple; Tehnici de lucru: pensulație, dactilopictură, pata
picturală, tragere și zgâriere, pe diferite suporturi de lucru (pânză, sticlă, carton)
Sugestii de teme: Omiduța, Fluturele, Suportul pentru ouă de Paști, Iepurașul de Paște
8. Să învățăm CLR: 1.1; 1.2, S27: La mulți ani! Literele j, J S27-S28 38
de la micile 1.3, 1.4; 2.1; S28: Să ne jucăm cu literele! (S13- ore
vietăți! 2.2, 2.3, 2.4; Audierea unui text; Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor informații S14)
3.1; 3.2, 3.4; dintr-un mesaj scurt; Identificarea semnificației unor imagini; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar:
4.1; 4.2; 4.3 f, F, j, J (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului literelor folosind resurse variate;
Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/ observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea
globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Identificarea sunetului inițial și a literei corespunzătoare
dintr-un cuvânt; Jocuri care au cuvinte scrise sub imagine; Jocuri de combinare/ asociere/ poziționare
corectă a literelor/ silabelor pentru formarea unor cuvinte simple din una, două sau trei silabe;
Cuvântul; Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe/ completarea silabelor într-un cuvânt; Asocierea
etichetelor care conțin silabe cu scopul formării unor cuvinte uzuale; Citirea cuvintelor pe etichete
asociate unor imagini sau obiecte; Descoperirea de cuvinte ascunse în careuri cu litere; Formularea de
enunțuri cu suport intuitiv/ Povestirea după imagini
DP:
DP: 1.1, 2.1, S27: O zi din viața de școlar
2.2, 3.1, 3.2, S28: Vreau să învăț cât mai bine
3.3 Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Rutine și sarcini de lucru specifice
clasei pregătitoare; Abilități și atitudini de învățare (tehnici simple care sprijină învățarea, reguli de
organizare a învățării);
MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile: Dacă
MM: 1.2; 2.1; furnica (Ana Motora Ionescu), Melcul supărat (George Breazul), Albinuța mea (după Delcasso),
2.2; 2.3; 3.1; Greierașul (D. D. Stancu), Porumbița (George Breazul), Un iepuraș poznaș (folclorul copiilor), Acul
3.2; 3.3, 3.4 (folclorul copiilor), Cu ciocan și cleștișor (Harry Brauner)
AVAP:
AVAP:1.1; Modelaj: Tehnici simple de lucru: modelare, presare
1.2;1.3;2.1;2.2 Colaj: Tehnici simple – rupere, tăiere, decupare după contur, lipire, modelaj, înşirare, răsucire,
2.3; 2.5 înnodare
Pictura: Formularea de răspunsuri la întrebări simple; Tehnici de lucru: pensulație, dactilopictură, pata
picturală, amprentare, ștampilare, pulverizare
Sugestii de teme: Puișorul de găină; Porumbelul, Mușuroiul de furnici, Suportul pentru creioane,
Cutiuța pentru surprize
9. Împărăția CLR: 1.1; 1.2; CLR: Texte – suport: ”Împărăția verii” (poveste), ”Fluierul fermecat” (poveste după Victor Eftimiu), S29-S33 95
verii 1.3, 1.4.; 2.1, ”Țara Adevărului și Împăratului Minciună” (poveste de Petre Crăciun) (S15- ore
2.2; 2.3; 2.4; S29: Împărăția verii. Literele z, Z S19)
3.1; 3.2; 3.3, S30: Fluierul fermecat. Literele x, X
3.4 ; 4.1. 4.2; S31: Ursulețul Koala. Literele k, K
4.3, 4.4 S32: Ne plac desenele animate! Literele q, Q, w, W, y, Y
S33: Să ne jucăm cu literele!
Audierea unui text; Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor informații
dintr-un mesaj scurt; Identificarea semnificației unor imagini; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar:
z, Z, x, X, k, K, q, Q, w, W, y, Y (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului literelor folosind
resurse variate; Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/ observarea etichetelor cu
cuvinte/ citirea globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Ordonarea imaginilor dintr-o poveste
audiată în scopul comprehensiunii textului; Identificarea sunetului inițial și a literei corespunzătoare
dintr-un cuvânt; Jocuri care au cuvinte scrise sub imagine; Jocuri de combinare/ asociere/ poziționare
corectă a literelor/ silabelor pentru formarea unor cuvinte simple din una, două sau trei silabe;
Cuvântul; Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe/ completarea silabelor într-un cuvânt; Asocierea
etichetelor care conțin silabe cu scopul formării unor cuvinte uzuale; Citirea cuvintelor pe etichete
asociate unor imagini sau obiecte; Descoperirea de cuvinte ascunse în careuri cu litere;
DP: 1.1; 2.1, DP: Texte – suport: ghicitori despre meserii, ”Ce miros au meseriile” (poezie de G. Rodari), softuri
2.2; 2.3; 3.1, educaționale
3.2, 3.3 S29: Toate la timpul lor
S30: Învăț să mă descurc singur
S31: Activitățile mele recreative
S32: Hobby-urile mele
S33: Ce meserie îmi place
Comunicarea școlară; Reguli ale activităților școlare/ jocul/ întreruperea jocului; Rutine şi sarcini de
lucru; Abilități și atitudini de învățare/ tehnici simple care sprijină învățarea; Explorarea meseriilor/
hobby-uri și activități preferate;
MM: 1.4; 2.1; MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Ritmul; Creaţii muzicale accesibile:
2.2 ; 3.1 A-nceput petrecerea (Ana Motora Ionescu), Vino, vacanță! (Anca Toader), La școală (Daniela Bălan),
Eu sunt numai un copilaș (W. A. Mozart), Merge, fuge (G. Vieru), Imn de serbare (M. Poslușnicu)
AVAP: 1.2; AVAP:
1.3; 2.1, 2.2; Desen: desen liber, linia, punctul, forma, decorații simple
2.3; 2.4, 2.5, Modelaj: Tehnici simple de lucru: modelare, presare
2.6 Colaj: Tehnici simple – rupere, tăiere, decupare după contur, lipire, modelaj, înşirare, răsucire,
înnodare
Pictura: Formularea de răspunsuri la întrebări simple; Tehnici de lucru: pensulație, dactilopictură, pata
picturală, amprentare, ștampilare, pulverizare
Confecții și jucării: materiale neconvenționale (fire, mărgele, pietricele, scoici, sârmă; materiale de
art-hobby)
Foto-film: vizionarea unor filme și fotografii; realizarea de filme și fotografii;
Sugestii de teme: Valurile mării, Oceanul, Suportul pentru creioane, Caruselul, Căluțul de mare,
Păpuși pe deget (pentru meserii, emoții, personaje din povești), Brățara, Șiragul de mărgele
10. Vine vacanța CLR: 1.1; 1.2; CLR: Texte – suport: ghicitori, poezii, povestioare despre vacanța de vară; ”Puii de arici” (de Ionel Pop) S34 19
mare! 1.3, 1.4.; 2.1, S34: Surpriza verii. Am învățat tot alfabetul! Jurnalul meu. (Să ne jucăm cu literele!) ore
(recapitulare 2.2; 2.3; 2.4; Cartea (imagine, text, copertă etc). Sunetele şi literele mari şi mici de tipar (recunoaștere, numire, S20
finală) 3.1; 3.2; 3.3, scriere); Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/ observarea etichetelor cu
3.4 ; 4.1. 4.2; cuvinte/ citirea globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Identificarea sunetului inițial și a literei
4.3, 4.4 corespunzătoare dintr-un cuvânt; Jocuri care au cuvinte/ propoziții scrise sub imagine; Jocuri de
combinare/ asociere a silabelor pentru formarea unor cuvinte simple din una, două sau trei silabe;
Asocierea etichetelor care conțin silabe cu scopul formării unor cuvinte uzuale; Citirea cuvintelor pe
etichete asociate unor imagini sau obiecte; Scrierea funcțională folosind limbaje neconvenționale:
simboluri, desene, decupaje de litere – Jurnalul meu
Acte de vorbire – a prezenta pe cineva; Descifrarea/ exprimarea unor idei despre o temă dată; Sensul
cuvintelor; Cuvântul; Cuvinte cu înţelesuri diferite; Dialog pe o temă dată; Povestire după imagini;
Scrierea elementelor grafice după contur şi liber; Recapitulare finală – sunetele şi literele mari şi mici
de tipar; Simboluri uzuale din universul apropiat
MM: 1.4; 2.1; MM: Cântarea vocală în colectiv; Mişcarea liberă pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale
2.2; 3.3 accesibile: Vacanța mare (Aurel Maior), A sosit un tren în gară (autor anonim)
AVAP:1.1; 1.2; AVAP: Tehnica colajului folosind materiale şi tehnici diverse; Decupare după contur; Înnodare;
2.2; 2.3; 2.6 Tehnica plierii hârtiei; Punctul; Linia cu scop de contur; Culorile spectrului solar; Pata de culoare
Sugestii de teme: Cireșele, Zâna Vara
Legendă:
DP – Dezvoltare personală
MM – Muzică şi mişcare
SUNT ȘCOLAR!
Perioada: S1-S4;
Observații: Întâlnirea de dimineață să se desfășoare zilnic sau cel puțin lunea și vinerea.
Se va stabili momentul potrivit în cadrul fiecărei lecții când se va desfășura jocurile prezentate la finele proiectului unității tematice.
Competen Conţinuturi vizate/ activate
ţe Evaluare/
Săpt. Activități integrate/ pe discipline/ organizarea colectivului de elevi Resurse
specifice Feed-back
JOCURI:
1. Cine sunt eu: fiecare copil se prezintă (prenume, băiat/ fată/ vârstă) și va spune o preferință pe care o are (culoarea preferată, floarea preferată, etc.).
2. Tu ești ecoul meu: copiii reproduc la intensități diferite un mesaj spus de învățătoare.
3. Ghici ce este: se descriu obiecte din spațiul clasei, copiii ghicesc răspunsul și indică obiectul.
4. Mima: copiii aduc jucăria preferată la școală și mimează un joc, ceilalți ghicesc ce joc a mimat copilul din fața clasei.
5. Mingea călătoare: mingea este dată de la un copil la altul, copilul care are mingea spune ceva despre el, o impresie din acea zi de școală etc.
6. Salutul: un copil ales se deplasează prin clasă și îi salută pe copii folosind formula de salut preferată; se exersează frontal forme de salut ale clasei copil-copil, copil-
învățătoare; copil-adult
7. Eu sunt și îmi place: un copil se va prezenta și va spune ce îi place (să facă, sa mănânce etc).
8. Dacă… atunci…: la cerința învățătoarei, copiii grupează diferitele rechizite/ obiecte/ jucării după anumite criterii (formă, culoare, utilitate, mărime etc.).
9. Sunt de acord: conturarea și decuparea propriei mâini și lipirea ei în spațiu destinat regulilor clasei, ca semn al acceptării acestora.
10. Continuă!: fiecare copil va spune ”Îmi place de mine deoarece….” și va continua enunțul.
11. Poștașul: Copiii stau în cerc. Conducătorul jocului spune: ”Poștașul a adus scrisori pentru copiii care au părul șaten și ochi căprui/ copiii cărora le place să cânte, dar
care nu știu să înoate). Copiii care consideră că se potrivesc descrierii schimbă repede locurile între ei.
12. Și mie îmi place: Copiii stau în cerc. Învățătorul spune un enunț (Îmi place să mă dau cu bicicleta). Copiii care au aceeași preferință, se ridică în picioare și spun ”Și
mie îmi place”, făcând mișcări sugestive (mersul pe bicicletă).
PLANIFICAREA UNITĂȚII TEMATICE 2
Perioada: S5-S6;
S5 CLR: 1.1; CLR: Texte – suport: ”Călătoria unui norișor năzdrăvan” (poveste) CLR: Cuvânt, silabă, sunet -auxiliare Observarea
1.2; 1.3; A sosit toamna! didactice sistematică
2.1, 2.4; Întâlnirea de dimineață: -Audierea unei povești colectivă sau
-salutul, identificarea zilei, precizarea datei -fișe de lucru
3.2; 4.1 -Crearea unei scurte povești după imagini individuală
-distribuirea responsabilităților pentru săptămâna în curs
-reactualizarea normelor de conduită la școală -Acte de vorbire – formularea de enunțuri
-fișe cu
-vizionarea unui film despre toamnă; discuții despre anotimpul în care se folosesc formule de solicitare
desene
toamna (vremea, activități ale oamenilor, fenomene ale naturii) (Te rog!, Aș dori!) sau de politețe
-audiție muzicală ”Acum e toamnă, da!” (Mulțumesc! Cu plăcere!) -planșă cu
JOC: ”Dacă aș fi un norișor....” -Elemente grafice (liniuța oblică spre culorile Observarea
dreapta, liniuța oblică spre stânga) spectrului comportame
Audierea unei poveşti:
Roadele toamnei solar ntului
-efectuarea de predicții pornind de la titlul poveștii, apoi pe parcursul
lecturii -Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. participativ
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest Reprezentarea grafică a cuvintelor și -cartonașe în
fragment de poveste)?”etc silabelor pentru secvențele
-numirea personajului dintr-o poveste audiată -Formularea de enunțuri cu noi cuvinte efectuarea de învățare
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui Haideți toamna în livadă!
mesaj/ text scurt audiat -Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe prezenței
- identificarea într-un șir de imagini a celor care redau momente ale -Poziția sunetului inițial în cuvinte
poveștii audiate -Reprezentarea grafică a cuvântului, -suporturi de
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care lucru: coli
silabei, sunetelor cu precizarea sunetului
testează înţelegerea textului audiat din blocul de Observarea
inițial
Acte de vorbire – formule de adresare, formule de politețe, modului de
-Recunoașterea unor litere mari de tipar: desen, coli
participare cu interes la dialoguri scurte. Povestirea după imagini; realizare a
M, B, G, D, N, U, F, R; albe A4, coli
Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes sarcinilor de
pentru comunicare; -Integrarea cuvintelor în enunțuri scurte; cartonate
colorate, lucru
- Despărțirea cuvintelor în silabe; Asocierea unor imagini pentru
identificarea cuvintelor compuse din același număr de silabe hârtie
-Identificarea sunetului inițial dintr-un cuvânt, a silabelor și a glasată
cuvintelor din propoziții rostite clar și rar; Exerciții de dezvoltare a
Autoevaluar
auzului fonematic; Reprezentarea grafică a cuvintelor, silabelor, -instrumente
sunetelor (măr, barză, greblă, dovleac, nor, umbrelă, frunză, e
muzicale:
rândunică); Realizarea unor desene pentru a reprezenta anumite tobiță,
cuvinte din universul familiar copiilor
tamburină,
Pregrafisme și semne grafice
chitară Interevaluar
MEM: Numerele naturale de la 0 la 10 e
MEM: Numerele naturale de la 0 la 10
MEM: 1.1, A sosit toamna! Numărul și cifra 1 -instrumente
-Formarea conceptului de număr natural. Mulțimi de obiecte cu un
1.2, 1.3; element/ două elemente Fenomene ale naturii. Calendarul naturii de lucru:
1.4; 1.5; -Recunoaşterea, scrierea, compararea, ordonarea numerelor 1, 2; Roadele toamnei. Numărul și cifra 2 creioane
-Poezii despre numere; Asocierea cifrelor cu diferite elemente grafice; Fructe și legume Acordarea
3.1, 4.1; colorate,
-Construirea unor mulțimi după un număr cardinal dat prin -Exerciții de numărare de
5.1 carioci,
desenarea/ completarea numărului de elemente; -Recunoașterea culorilor, animalelor, recompense
creioane
- Continuarea unor modele repetitive reprezentate prin desene/
fructelor grafice,
numere
-Simboluri pentru calendarul vremii foarfecă,
-Medii de viață ale animalelor; Hrana animalelor; Fenomene ale
naturii/ vremea în anotimpul toamna; Completarea calendarului -Mulțimi de elemente lipici, Aprecieri
naturii pe o săptămână; Importanța fructelor și a legumelor; Condiții -Sortarea și clasificarea unor elemente perforatoare individuale și
de viață ale plantelor; Medii de viață ale plantelor – grădina de după diferite criterii specificate cu modele, globale
legume -Terminologie matematică: scund/ înalt, pensule,
-Organizarea datelor în tabel (desenarea unor fructe de toamnă într- tot atâtea elemente acuarele,
un tabel, respectând coordonatele date)
DP: Texte – suport: ghicitori despre părțile corpului omenesc pahar cu apă
Expunerea
DP: Corpul meu
DP: 1.1; -Reprezentare prin desen pe post-it-uri a stării sufletești de la finalul Părțile corpului omenesc -prezentări lucrărilor
2.2; 2.3; săptămânii multimedia: realizate
3.3 Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine (identificarea unor softuri
trăsături personale elementare); Hobby-uri, jocuri și activități Observarea
educaționale
preferate; Explorarea caracteristicilor ființelor și obiectelor preferate comportame
, ppt-uri,
și a interacțiunii simple cu acestea
fișiere ntului
-Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine (identificarea unor
multimedia verbal/
trăsături personale elementare); Schema corporală; Rolul părților
corpului (cap, trunchi, brațe, picioare); Explorarea caracteristicilor (animație,
nonverbal al
ființelor și obiectelor preferate și a interacțiunii simple cu acestea
-Modelaj sau colaj: Fructe de toamnă; Evidențierea rolului mâinilor în muzică, text) copilului
activitățile de la AVAP
-Discuții despre atitudinea pozitivă față de copiii bolnavi;
-Reprezentare prin desen pe post-it-uri a stării sufletești de la finalul
săptămânii
JOC: ”Sculpturile”
MM: Cântarea vocală în grup şi individual; Jucării muzicale; Mişcarea MM: Audierea și interpretarea unui
MM: 1.1; pe muzică; cântarea instrumentală; Elemente de limbaj muzical cântec. Cântarea vocală (în cor, individual
1.2, 1.3; (Timbrul: sunete din mediul înconjurător, sunete vocale vorbite sau pentru descoperirea copiilor cu auz
1.4; 2.1; cântate, sunete muzicale instrumentale; Ritmul - sunet lung/ scurt, muzical deosebit)
2.2, 2.3; tare/ încet; Interpretarea – nuanțe: cântec vesel/ trist); Creaţii Acum e toamnă, da! (Gr. Teodosiu),
3.1, 3.3 muzicale accesibile: Toamna (Ion Potolea), Trenul (C. Mereș), Toamna (Ion Potolea)
Greierașul (Gr. Teodosiu), Acum e toamnă, da! (Gr. Teodosiu), Ploaia (Petre Țipordei)
Toamna (N. Lungu), Culesul viilor (Ion Potolea), Ploaia (Petre Țipordei)
AVAP:
AVAP:
Modelaj: Identificarea materialelor și instrumentelor de lucru; Tehnici
AVAP: 1.1; Fructe de toamnă – modelaj din plastilină
simple: presare, modelare liberă;
1.2; 1.3; Norul, frunza – pictură
Colaj: Transformarea unui material prin tehnici simple: mototolire,
2.2; 2.3; rupere, îndoire, lipire. Prezentarea unui produs realizat în grup; Coșuleț cu fructe - colaj
2.4; Pictură: Formularea de răspunsuri la întrebări simple; Tehnici de
lucru: pensulație, stropire, suflare, pata picturală. Tehnica obţinerii
formelor spontane; Explorarea mediului pentru a identifica forme și
culori
Sugestii de teme: Norul, Ploaia, Mărul, Coșulețul cu fructe; Fructe
amuzante;
S6 CLR: 1.1; CLR: Texte – suport: ”Pic, pic, pic” (poezie) CLR: -auxiliare Observarea
1.2; 1.3; Audierea unei poezii; Memorizarea poeziei; Identificarea semnificației Sunete magice, sunete amuzante. Poziția didactice sistematică
2.1, 2.4; unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor informații dintr-un mesaj sunetului în cuvinte colectivă sau
scurt; Participarea la dialoguri scurte; Reprezentarea grafică a -fișe de lucru
3.2; 4.1 -Memorizarea poeziei. Identificarea într- individuală
cuvintelor, silabelor sunetelor;
un set de imagini a imaginilor care redau
-Emiterea/ pronunțarea corectă a vocalelor (a, e, i, o, u) și a -fișe cu
aspecte ale mesajului transmis de poezie Observarea
consoanelor (s, z, l, r, f, v) desene
-Exerciții de dezvoltare a auzului comportame
-Asocierea sunetelor cu litere mari de tipar corespunzătoare (intuitiv)
-Jocuri de producere/ imitare a diferitelor sunete din natură: Cum face fonematic ntului
-planșă cu
trenul? Cum face albina? Deschide urechea bine! Poziția sunetului participativ
culorile
-Pregrafisme și semne grafice în cuvinte în
spectrului
-Reprezentarea grafică a cuvintelor, secvențele
solar
silabelor, sunetelor de învățare
-cartonașe
Observarea
MEM: Numerele naturale de la 0 la 10 MEM: pentru
MEM: 1.1, modului de
-Formarea conceptului de număr natural. Mulțimi de 3 sau 4 elemente Numerele naturale de la 0 la 10 efectuarea
1.2, 1.3; realizare a
- Recunoaşterea, scrierea, compararea, ordonarea numerelor 1, 2, 3, -Haideți toamna în livadă! Numărul și prezenței
1.4; 1.5; sarcinilor de
4; cifra 3
3.1, 4.1; -Poezii despre numere; Asocierea cifrelor cu diferite elemente grafice; -suporturi de lucru
5.1 -Pomișorul din livadă. Părțile unei plante
-Construirea unor mulțimi după un număr cardinal dat prin lucru: coli
desenarea/ completarea numărului de elemente; Sunete magice, sunete amuzante. Autoevaluar
din blocul de
- Continuarea unor modele repetitive reprezentate prin desene/ Numărul și cifra 4 e
desen, coli
numere Unde și vibrații
-Părțile componente ale plantelor; Observarea modificărilor prin care albe A4, coli
Utilizarea jucăriilor sau instrumentelor
trece un pom în cele patru anotimpuri, cu ajutorul imaginilor; cartonate
muzicale pentru producerea sunetelor
Plantarea unei semințe în scopul evidențierii dezvoltării unei plante; colorate, Interevaluar
Evidențierea rolului fructului și seminței; hârtie e
-Imaginarea unei povești: ”Povestea seminței” glasată
-Joc: imitarea sunetelor care se aud toamna în natură (ploaia, vântul, Acordarea
fâlfâitul aripilor/ ciripitul, duduitul unui tractor) -instrumente de
-Utilizarea jucăriilor pentru producerea sunetelor (identificarea relației muzicale: recompense
vibrație-sunet)
tobiță,
-Jocuri de recunoaștere a instrumentelor muzicale și a sunetelor Aprecieri
produse de acestea tamburină, individuale și
chitară globale
DP: 1.1; DP: DP: Ce pot face eu?
2.2; 2.3; Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine (identificarea unor -instrumente Expunerea
-Activități preferate
3.3 trăsături personale elementare); Hobby-uri, jocuri și activități de lucru: lucrărilor
-Albumul preferințelor (jucărie, fruct,
preferate; Explorarea caracteristicilor ființelor și obiectelor preferate
floare, animal) creioane realizate
și a interacțiunii simple cu acestea
colorate,
-Discuții despre aspecte ale vestimentației (legarea șireturilor; Observarea
purtarea corespunzătoare a hainelor; păstrarea hainelor în cuier); carioci,
creioane comportame
-Jocuri de spargere a gheții/ prezentare/ intercunoaștere/ energizare
-JOC: ”Jocul preferințelor” grafice, ntului
-Reprezentare prin desen pe post-it-uri a stării sufletești de la finalul foarfecă, verbal/
săptămânii lipici,
nonverbal al
MM: perforatoare
MM: 1.1; MM: Cântarea vocală în grup şi individual; Jucării muzicale; Mişcarea copilului
Audierea și receptarea unui cântec cu modele,
1.2, 1.3; pe muzică; cântarea instrumentală; Elemente de limbaj muzical
(Timbrul: sunete din mediul înconjurător, sunete vocale vorbite sau Toamna (N. Lungu) pensule,
1.4; 2.1;
cântate, sunete muzicale instrumentale; Ritmul- sunet lung/ scurt, Trenul (C.Mereș) acuarele,
2.2, 2.3;
tare/ încet; Interpretarea – nuanțe: cântec vesel/ trist); Creaţii -Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; pahar cu apă
3.1, 3.3 muzicale accesibile: Toamna (Ion Potolea), Trenul (C. Mereș),
Sunete de intensităţi diferite;
Greierașul (Gr. Teodosiu), Acum e toamnă, da! (Gr. Teodosiu), Toamna -prezentări
(N. Lungu), Culesul viilor (Ion Potolea), Ploaia (Petre Țipordei) multimedia:
AVAP:
AVAP: 1.1; softuri
AVAP: Colaj: Toamna în livadă
1.2; 1.3; educaționale
Colaj: Transformarea unui material prin tehnici simple: mototolire, -Decupare, asamblare, lipire
2.2; 2.3; , ppt-uri,
rupere, îndoire, lipire. Prezentarea unui produs realizat în grup; -Realizarea unei machete din produsele
2.4; Pictură: Formularea de răspunsuri la întrebări simple; Tehnici de fișiere
confecționate de copii (frunze, nori, mere,
lucru: pensulație, stropire, suflare, pata picturală. Tehnica obţinerii multimedia
pere)
formelor spontane; Explorarea mediului pentru a identifica forme și (animație,m
culori Pictură: Norii și ploaia
uzică, text)
Sugestii de teme: Norul, Ploaia, Mărul, Coșulețul cu fructe; Fructe Recunoșterea culorilor de pe paleta de
amuzante; culori. Pensulația. Stropirea
JOCURI:
1. Coșul cu fructe: Copiii vor forma un cerc. Un copil este cumpărătorul. Ceilalți copii sunt fructe. Cumpărătorul spune: ”Merg la piață și culeg mere”. Copiii care
sunt ”mere” se vor așeza în spatele conducătorului de joc și se vor deplasa unul după altul în interiorul cercului. Jocul continuă cu numirea altor fructe. Când,
cumpărătorul spune ”Coșulețul s-a rupt”, copiii se deplasează repede la locul lor. Cel care nu a reușit devine cumpărător.
2. Ridică jetonul: Copiii au jetoane cu diferite numere. Conducătorul de joc spune: ”Ridică jetonul care arată câte mâini are un copil”, elevii care au jetonul cu
numărul 2 îl vor ridica. Se continuă jocul cu alte semnale (câte picioare are ariciul, câte roți are bicicleta etc.)
3. Ce știi despre…?: Conducătorul de joc întreabă ”Ce știi despre arici?“. Copiii care doresc să răspundă ies în fața clasei imitând mersul ariciului, apoi cu fața spre
copii spun lucrurile pe care le cunosc despre animalul ales.
4. Cine e mai mare?: Li se vor distribui elevilor jetoane cu numere de la 0 la 10. Conducătorul de joc va spune: ”Cine e mai mare decât 1?” Copiii vor ridica
jetoanele potrivite.
5. Mănâncă-mă!: Copiii aleg un fruct. Elevul desemnat va spune colegilor ”Mănâncă-mă!”, însoțind îndemnul de argumente care descriu fructul ales: ”pentru că
sunt galbenă, zemoasă și hrănitoare”. Copilul care va ghici denumirea fructului va deveni conducător de joc. Dacă fructul nu poate fi recunoscut i se vor solicita
copilului mai multe detalii (Cum se poate consuma fructul?, În ce anotimp este cules?, Unde a mâncat acest fruct?, etc.)
6. Bucătarul: Copiii se vor gândi la denumiri de fructe/ legume. Bucătarul aflat în fața clasei numește 6-7 copii pentru a face o salată. Cere copiilor să spună ce au
ales să fie. Dacă sunt mai multe fructe, copiii care au ales fructele vor forma un cerc, vor face o piruetă. Bucătarul va cere sprijinul copiilor care au ales legume,
în a mima acțiuni de preparare a unei salate cu fructe.
PLANIFICAREA UNITĂȚII TEMATICE 3
TRĂISTUȚA CU POVEȘTI
Perioada: S7-S8;
S7 CLR: 1.1; CLR: Texte – suport: ”Albă-ca-Zăpada” (poveste) CLR: Literele a, A. Literele m, M -auxiliare Observarea
1.2; 1.3; Întâlnirea de dimineață: Albă-ca-Zăpada. Literele a, A didactice sistematică
2.1, 2.4; -salutul, identificarea zilei, precizarea datei -Audierea unei povești/ Povestea literelor colectivă sau
-distribuirea responsabilităților pentru săptămâna în curs ”a” și ”A” -fișe de lucru
3.1, 3.4; individuală
-reactualizarea normelor de conduită la școală -Acte de vorbire – formularea de enunțuri
4.1 -discuții despre poveștile preferate despre personaje din povești cu sprijinul -softuri Observarea
-audiție muzicală ”Cărticica mea” imaginilor educaționale comportame
JOC: ”Din ce poveste s-a rătăcit personajul?” -Citirea globală a unor cuvinte. Exerciții de (Povestea
Audierea unei poveşti: analiză fonetică ntului
literelor, participativ
- identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor -Scrierea literelor a, A
informații dintr-un mesaj scurt; Identificarea semnificației unor -Elemente grafice Edusoft) în
imagini; Povestea Miaunicăi secvențele
-efectuarea de predicții pornind de la titlul poveștii, apoi pe parcursul -Crearea unei scurte povești după imagini/ -fișe cu
de învățare
lecturii Povestea literelor ”m” și ”M” desene
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest -Citirea globală a unor cuvinte. Exerciții de Observarea
fragment de poveste)?”etc. analiză fonetică -planșă cu
modului de
- numirea personajului dintr-o poveste audiată -Scrierea literelor a, A literele de
realizare a
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui -Elemente grafice tipar: a, A,
mesaj/ text scurt audiat m, M sarcinilor de
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care lucru
testează înţelegerea textului audiat -cartonașe
Acte de vorbire – Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, pentru
manifestând interes pentru comunicare; Formularea de enunțuri efectuarea
despre cărți, povești, personaje literare preferate. Autoevaluar
prezenței
- Despărțirea cuvintelor în silabe; e
- Exerciții de dezvoltare a auzului fonematic; Reprezentarea grafică a -suporturi de
cuvintelor, silabelor, sunetelor (albină, castel, lampă, casă, mistreț,
lucru: coli
cămilă, morsă);
-Realizarea unor desene pentru a reprezenta anumite cuvinte din din blocul de
Interevaluar
universul familiar copiilor (un animal a cărui denumire conține litera desen, coli
e
”m”) albe A4, coli
Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: A,a, M, m (recunoaștere, cartonate
numire, scriere); Trasarea conturului literelor folosind resurse variate; colorate,
Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/ Acordarea
hârtie
observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea globală a cuvintelor scrise cu de
glasată
litere de tipar; Cuvântul; Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe;
recompense
Cartea – părțile cărții (copertă, filă, pagină, text, ilustrații)
Jocuri cu litere – Labirinturi – litere
Pregrafisme și semne grafice
DP: 1.1; DP: Text – suport: ”Năsuc” (poveste) DP: Sunt curat și sănătos! -instrumente Expunerea
1.2, 2.1; -Audierea unui text; Identificarea într-un set de imagini a celor care Obiecte şi activităţi zilnice de igienă muzicale: lucrărilor
2.2; 2.3; redau momente din povestea audiată; personală; Autocunoaştere şi atitudine tobiță, realizate
3.1 -Organele de simț pozitivă faţă de sine tamburină,
-Obiecte de igienă; Reguli de igienă (spălarea mâinilor după utilizarea chitară Observarea
toaletei, înainte de masă, spălarea fructelor, așezarea hainelor pe comportame
umeraș, în dulapuri) -instrumente ntului
-Realizarea unui miniproiect individual: Cărticica sănătății (colorarea de lucru: verbal/
imaginilor, decuparea, lipirea și asamblarea, formularea de mesaje creioane nonverbal al
depre igienă) colorate, copilului
-Reprezentare prin desen pe post-it-uri a stării sufletești de la finalul carioci,
săptămânii creioane
-JOC: ”Ghicește obiectul” (prezentarea unui ppt cu ghicitori despre grafice,
igienă) foarfecă,
lipici,
MM: 1.1, MM: Cântarea vocală în grup şi individual; Percuția corporală (bătăi MM: Audierea și interpretarea unui perforatoare
1.2, 1.3, din palme, degetul pe bancă, bătaia din picior); Elemente de limbaj cântec. Cântarea vocală cu modele,
1.4; 2.1; muzical: ritmul (sunet lung-scurt, tare-încet), interpretare (nuanțe La moară pensule,
2.2, 2.3; tare/ încet/ mediu) ; Jucării muzicale; Mişcarea pe muzică; Cântarea Capra cu trei iezi acuarele,
3.1 instrumentală; Creaţii muzicale accesibile: La moară (folclorul pahar cu apă
copiilor), La moară (Corneliu Mereș), Uf, de i-ar vedea pisica! (Ion
Dumitrescu), Piticii și ariciul (Gh. Cucu), Ceata lui Pițigoi (N. Ionescu), -prezentări
Capra cu trei iezi (folclorul copiilor) multimedia:
softuri
AVAP: 1.1; AVAP: AVAP: educaționale
1.2; 2.2; Colaj: Transformarea unui material prin tehnici simple: mototolire, Cărticica ”Fata moșului și fata babei” – , ppt-uri,
2.3; 2.4; rupere, îndoire, lipire; colaj fișiere
Confecții și jucării: Observarea unor caracteristici simple ale Dragonul – jucărie din carton (decupare, multimedia
materialelor întâlnite în mediul familiar (frunze uscate, ghinde, pliere, lipire, asamblare) (animație,m
castane, semințe de porumb, floare- soarelui, boabe de fasole) uzică, text)
Sugestii de teme: Cenușăreasa, Personaje fantastice, Ursul cu
acordeon, Dragonul
JOCURI:
1. Cercul sunetelor: Copiii se așază în cerc. Fiecare va spune un cuvânt care începe cu un sunet/ o literă precizată de conducătorul de joc, dintre cele învățate
până acum. Dacă un copil întârzie răspunsul, i se va cere să spună un cuvânt în care se aude sunetul respectiv, indiferent de poziția lui.
2. Lanțul poveștilor: Copiii vor forma un lanț/ șir. Conducătorul de joc spune titlul unei povești cunoscute (ex. Scufița Roșie). Fiecare copil va spune pe rând o
propoziție, continuând firul poveștii.
3. Trăistuța cu povești: Într-o trăistuță, conducătorul de joc va avea jetoane cu diferite personaje din povești. El va rosti replici foarte cunoscute spuse de
personaje (ex. Bunico, ce ochi mari ai!; Oglindă, oglinjoară, cine e cea mai frumoasă din țară?). Copiii trebuie să spună numele personajului și titlul poveștii al
cărei erou este.
4. Mă gândesc la un număr. Conducătorul de joc oferă indicii despre un număr (ex. Mă gândesc la un număr. Este vecinul mai mic al numărului 3). Copiii trebuie
să precizeze numărul.
PLANIFICAREA UNITĂȚII TEMATICE 4
ÎMPREUNĂ CU CEILALȚI
Perioada: S9-S11;
S9 CLR: 1.1; CLR: Texte – suport: ”Iepurele și ariciul” (după C. Poleakova), ”Bobul CLR: Literele i, I. Literele e, E -auxiliare Observarea
1.2; 1.3; de mac” (poveste), ”Vrei să fii prietenul meu?” (de Eric Carle), ghicitori Prietenii mei. Literele i, I didactice sistematică
2.1, 2.4; despre meserii, poezii despre prietenie și familie, ”Povestea mărului -Audierea unei povești/ Povestea colectivă sau
buclucaș” (de Victor Suteev) -fișe de lucru
3.1, 3.4; literelor ”i” și ”I” individuală
16 nov. Întâlnirea de dimineață:
4.1 -Acte de vorbire – exprimarea de mesaje
– 20 -salutul, identificarea zilei, precizarea datei -softuri
în contexte familiare – Prietenia, Ce Observarea
nov. -distribuirea responsabilităților pentru săptămâna în curs educaționale
înseamnă să fim prieteni, Cel mai bun comportame
-reactualizarea normelor de conduită la școală (Povestea
-discuții despre poveștile preferate prieten ntului
literelor, participativ
-audiție muzicală ”Cărticica mea” -Citirea globală a unor cuvinte. Exerciții
JOC: completarea graficului de opțiuni ”Cine este prietenul meu?” Edusoft) în
de analiză fonetică
-Audierea unui text; Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe secvențele
-Scrierea literelor i, I -fișe cu
teme familiare/ a unor informații dintr-un mesaj scurt; Identificarea de învățare
semnificației unor imagini; Selectarea unei imagini dintr-un set de -Elemente grafice desene
imagini pentru verificarea înțelegerii textului. Elefănțelul Emil. Literele e, E
Observarea
-Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: i, I, e, E (recunoaștere, -Audierea unui scurt text/ Povestea -planșă cu
modului de
numire, scriere); Trasarea conturului literelor folosind resurse variate; literelor ”e” și ”E” literele de
realizare a
Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/ -Citirea globală a unor cuvinte. Exerciții tipar: I, E
observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea globală a cuvintelor scrise cu sarcinilor de
de analiză fonetică
litere de tipar; Asocierea cuvintelor cu imaginile corespunzătoare; -Scrierea literelor e, E -cartonașe lucru
Ilustrarea unui mesaj printr-un desen; Cuvântul; Silaba. Despărţirea -Elemente grafice pentru
cuvintelor în silabe efectuarea Autoevaluar
-Jocuri cu litere – Labirinturi – litere e
prezenței
-Metoda fonetică: reprezentarea grafică a silabelor, sunetelor,
sunetului studiat (pisică, iepure, fetiță, prinț, metrou, tren, elicopter); Interevaluar
-suporturi de
- Generarea cuvintelor cu același sunet inițial; Completarea literelor e
lucru: coli
lipsă pentru obținerea unor cuvinte;
-Jocuri de realizare a corespondenței dintre cuvintele scrise cu litere din blocul de
Acordarea
mici de tipar și cele scrise cu litere mari de tipar; desen, coli
de
-Crearea unor cuvinte în careuri de cuvinte, prin completarea literelor albe A4, coli
recompense
lipsă; cartonate
-Realizarea unui desen pentru redarea unui mesaj scurt; colorate, Aprecieri
-Pregrafisme și elemente grafice;
hârtie individuale și
MEM: Numerele naturale de la 0 la 10 glasată globale
MEM: 1.1; MEM: Text – suport: Omida mâncăcioasă (de Eric Carle). Numerele Prietenii mei. Numărul și cifra 6
1.2; 1.3; -jetoane cu
naturale de la 0 la 10 -Exerciții de numărare
1.4; 1.5; -Formarea conceptului de număr natural. Mulțimi de elemente; cifrele de la
-Mulțimi de elemente Expunerea
2.1; 3.1; Exerciții de numărare; 0 la 7
-Șiruri logice de elemente lucrărilor
5.1 -Recunoaşterea, scrierea, compararea, ordonarea numerelor de la 0 la
7; -Recunoașterea, citirea, scrierea cifrei 6 -Jocul realizate
-Construirea unor mulțimi după un număr cardinal dat prin -Compunerea și descompunerea numerelor
desenarea/ completarea numărului de elemente; Precizarea numărului 6 (de la D-
cardinalului unei mulțimi; Numere pare, impare; Completarea cu -Ordinea crescătoare/ descrescătoare Toys)
numere a șirurilor crescătoare sau descrescătoare; Prieteni mari, prieteni mici. Insectele. Observarea
- Continuarea unor modele repetitive reprezentate prin desene/ Organizarea datelor în tabel -prezentări comportame
numere multimedia: ntului
-Exerciții – joc de marcare în tabel a unor
-Categorii de insecte; Medii de viață ale insectelor; Alcătuirea corpului verbal/
opțiuni softuri
unei insecte; Ciclul de viață al fluturelui;
-Precizarea coloanei și a rândului în care educaționale nonverbal al
-Forțe și mișcare – efecte observabile ale forțelor (tragere, împingere,
alunecare); Mișcarea corpurilor și schimbarea formei corpurilor este poziționat un element într-un tabel , ppt-uri, copilului
(deformare, rupere, spargere, mototolire, întindere); Jocuri de Cu ce circulăm? Numărul și cifra 7 fișiere
mișcare pentru evidențierea forțelor și a efectelor acestora; -Mulțimi de elemente multimedia
-Recunoașterea, citirea, scrierea cifrei 6 (animație,
-Compararea numerelor
-Ordine crescătoare, ordine muzică, text)
descrescătoare
-Vecinii unui număr -instrumente
-Șiruri logice de elemente muzicale:
Forță și mișcare tobiță,
Tragere, împingere, alunecare tamburină,
chitară
DP: 1.1; DP: Text – suport: ”Zebra care voia să rămână zebră” (poveste) DP: Fac mișcare și mănânc sănătos
-instrumente
1.2, 2.1; Igiena personală
-Igiena personală; Igiena alimentației, consumul de fructe și legume; de lucru:
2.2; 2.3;
Importanța mișcării și a sportului în menținerea sănătății; creioane
3.1
colorate,
-Realizarea unui colaj despre importanța sportului carioci,
-Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine; Comunicarea cu creioane
colegii şi cadrele didactice;
grafice,
-Reprezentare prin desen pe post-it-uri a stării sufletești de la finalul
săptămânii foarfecă,
JOC: ”Coada dragonului” lipici, hârtie
MM: 1.1, creponată,
MM: Audierea și interpretarea unui
1.2, 1.3, MM: Cântarea vocală; mişcare pe muzică; cântarea instrumentală; frunze
Elemente de limbaj muzical - Timbrul; Creaţii muzicale accesibile: Șade cântec. Cântarea vocală
1.4; 2.1; uscate
rața pe butoi! (Alexandru Pașcanu), Drag mi-e jocul românesc Șade rața pe butoi!
2.2, 2.3; (folclorul copiilor), Numărătoarea (Geogre Breazul), Hai copii cântați în Numărătoarea
3.1 cor! (W.A. Mozart), Podul de piatră (folcorul copiilor), Toba, Glasul
instrumentelor, O vioară mică de-aș avea, Săniuța (Liviu Cerneș) AVAP:
AVAP: 1.1;
Ciorchinele cu struguri (colaj din hârtie
1.2; 2.2; AVAP:
creponată); rupere, mototolire, lipire
2.3; 2.4; Colaj: Tehnica Tangram; Realizarea unor lucrări de grup; tehnica
Origami; Transformarea unui material prin tehnici simple: mototolire, Frunze amuzante – colaj din frunze;
rupere, îndoire, decupare după contur, lipire. antropomorfizarea unei frunze
S10 CLR: 1.1; CLR: Texte – suport: ghicitori despre meserii CLR: -auxiliare Observarea
1.2; 1.3; -Identificarea semnificației unor imagini; Asocierea unor imagini cu Ce aș vrea să devin. Literele r, R didactice sistematică
2.1, 2.4; cuvintele corespunzătoare. -Audierea cântecului ”Ce miros au colectivă sau
Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: r, R, c, C (recunoaștere, -fișe de lucru
3.1, 3.4; meseriile” (Trenulețul muzical, Gamma individuală
numire, scriere); Trasarea conturului literelor folosind resurse variate;
4.1
-Exerciții de analiză fonetică (șofer, doctor, marinar, balerină, con, Educational) -fișe cu Observarea
cabană, cort, foc); -Citirea globală a unor cuvinte. Exerciții desene comportame
-Realizarea corespondenței dintre literele de tipar mici și mari; de analiză fonetică ntului
-Audierea unor mesaje simple și asocierea unor imagini cu scopul -cartonașe
-Scrierea literelor r, R participativ
verificării comprehensiunii; pentru
-Elemente grafice în
-Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/
Să ocrotim pădurea! Literele c, C efectuarea secvențele
observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea globală a cuvintelor scrise cu
-Audierea unui scurt text; prezenței de învățare
litere de tipar;
-Careuri de cuvinte/ completarea literelor lipsă pentru a obține -Citirea globală a unor cuvinte. Exerciții
-suporturi de Observarea
cuvinte noi; de analiză fonetică
- Cuvântul; Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe; Citirea și lucru: coli modului de
-Scrierea literelor c, C
reprezentarea grafică a unor cuvinte și propoziții simple, scurte, din blocul de realizare a
-Elemente grafice
accesibile. desen, coli sarcinilor de
-Ilustrarea unor mesaje simple prin desen; albe A4, coli lucru
Audierea unui scurt text: cartonate
- identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor colorate, Autoevaluar
informații dintr-un mesaj scurt; Identificarea semnificației unor
hârtie e
imagini;
-efectuarea de predicții pornind de la titlul poveștii, apoi pe parcursul glasată
Interevaluar
lecturii
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest -prezentări e
fragment de poveste)?”etc multimedia:
- numirea personajului dintr-o poveste audiată softuri Acordarea
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui educaționale de
mesaj/ text scurt audiat , ppt-uri, recompense
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care fișiere
testează înţelegerea textului audiat Aprecieri
multimedia
Jocuri cu litere – Labirinturi – litere individuale și
MEM: 1.1; (animație,m
Pregrafisme și semne gafice globale
1.2; 1.3; uzică, text)
1.4; 1.5; MEM: Numerele naturale de la 0 la 10 MEM: Numerele naturale de la 0 la 10
2.1; 3.1; -Formarea conceptului de număr natural. Mulțimi de elemente; Să ocrotim pădurea! Numărul și cifra 8
5.1 Exerciții de numărare; -Mulțimi de elemente Expunerea
-Recunoaşterea, scrierea, compararea, ordonarea numerelor de la 0 la -Scrierea cifrei 8 lucrărilor
9;
-Compunerea și descompunerea realizate
-Construirea unor mulțimi după un număr cardinal dat prin
numărului 8
desenarea/ completarea numărului de elemente; Precizarea -Șiruri logice de numere
cardinalului unei mulțimi; Numere pare, impare; Completarea cu Ce pot face pentru un mediu curat
numere a șirurilor crescătoare sau descrescătoare; Compunerea și -Acțiuni de protejare a mediului Observarea
descompunerea numerelor 8 și 9 comportame
-Figuri plane (pătrat, dreptunghi, cerc,
-Continuarea unor modele repetitive reprezentate prin numere -jetoane cu ntului
triunghi)
-Recunoașterea, numirea, construirea pe rețeaua de pătrate a figurilor cifrele de la
-Numere pare, impare. Ordine verbal/
geometrice plane (pătrat, dreptunghi, triunghi); Utilizarea de softuri 0 la 9
crescătoare, descrescătoare nonverbal al
educaționale cu jocuri cu figuri geometrice
-Discuții despre acțiuni de protejare a mediului înconjurător; La bunici. Numărul și cifra 9 copilului
-Jocul
Prezentarea unui film educativ despre protejarea pădurii -Mulțimi de elemente numerelor
-Scrierea cifrei 8 (de la D-
-Compunerea și descompunerea Toys)
numărului 9
DP: 1.1; -Șiruri logice de numere -instrumente
1.2, 2.1; muzicale:
2.2; 2.3; DP: Text – suport: ”Alandala” (poveste), DP: Un mediu mai curat tobiță,
3.1 -Audierea unui text; Identificarea într-un set de imagini a celor care Igiena casei și a clasei. Programul zilnic al tamburină,
redau momente din povestea audiată; școlarului chitară
-Identificarea regulilor de igienă a casei (dezbrăcarea hainelor de
joacă, păstrarea ordinii și curățeniei în propria cameră și în locuință, -instrumente
spălarea pe mâini înainte de luarea mesei, îmbrăcarea hainelor de lucru:
adecvate în funcție de anotimpuri, vreme, întreținerea încălțămintei);
creioane
-Jocuri de organizare a momentelor/ activităților din programul zilnic
al școlarului colorate,
-Discuții despre regulile de igienă a clasei (aruncarea deșeurilor carioci,
nereciclabile la coșul de gunoi, păstrarea ordinii și curățeniei pe creioane
băncuțe și în sala de clasă după orele de arte vizuale și abilități grafice,
practice); pensule,
MM: 1.1, JOC: ”Nu e la locul potrivit!” acuarele,
1.2, 1.3, pahar cu apă
1.4; 2.1; MM: Cântarea vocală; mişcare pe muzică; cântarea instrumentală; MM: Audierea și interpretarea unui
Elemente de limbaj muzical - Timbrul; Creaţii muzicale accesibile: Șade cântec. Cântarea vocală
2.2, 2.3;
rața pe butoi! (Alexandru Pașcanu), Drag mi-e jocul românesc Hai copii cântați în cor!
3.1 (folclorul copiilor), Numărătoarea (Geogre Breazul), Hai copii cântați în
Drag mi-e jocul românesc
cor! (W.A. Mozart), Podul de piatră (folclorul copiilor), Toba, Glasul
instrumentelor, O vioară mică de-aș avea, Săniuța (Liviu Cerneș)
JOCURI:
1. Ghemul magic (joc de socializare și intercunoaștere): Copiii se așază în cerc. Un copil va oferi ghemul altuia motivând de ce l-a ales (Te aleg pe tine pentru că
te joci cu mine în fiecare pauză). Copilul ales prinde ața și oferă ghemul altui copil motivând alegerea sa. Ghemul este dat mai departe, creându-se în final o
rețea de ațe ca pânza de păianjen.
2. Bomboana buclucașă (joc de autocunoaștere): Copiii sunt invitați să aleagă dintr-un coșuleț atâtea bomboane câte doresc, iar la final li se cere să spună atâtea
lucruri frumoase despre ei câte bomboane au ales.
3. Omida (joc de mișcare): copiii se vor poziționa în șir cu mâinile puse pe umerii copilului din față. Li se cere să se deplaseze așa cum s-ar mișca o omidă veselă,
tristă, obosită, nervoasă, rănită etc.
4. Omida năzdrăvană (joc matematic de mișcare): Un grup de 5 elevi se va poziționa în șir, asemenea unei omide. Conducătorul de joc spune diferite semnale
despre omidă (omida are 8 picioare, omida are 12 picioare), iar copiii trebuie să ridice câte un picior sau să pună pe podea atâtea mânuțe pentru ca omida să
aibă numărul de piciorușe precizat.
PLANIFICAREA UNITĂȚII TEMATICE 5
Perioada: S12-S17;
DP: Acordarea
DP: 2.2; Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; DP: de
2.3; 3.1; Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine; Rutine şi sarcini de Învăț să lucrez în echipă recompense
3.2; 3.3; lucru; Comunicare școlară eficientă. Reguli de comunicare în Comunicare școlară eficientă.
Aprecieri
activitatea școlară. Comunicarea cu colegii și cadrele didactice Comunicarea cu colegii și cadrele
individuale și
-identificarea unei imagini intrus pentru evidențierea nerespectării didactice
globale
cerințelor de lucru pentru elevi
-Joc în echipă: Traversarea străzii; obținerea feed-bcak-ului în urma Expunerea
jocului; lucrărilor
-Discuții despre rolul unei echipe, unitatea ei, simbolul unei echipe, realizate
necesitatea colaborării membrilor din echipă pentru realizarea unui
scop comun Observarea
comportame
MM: Cântarea vocală în colectiv şi individual; Mişcare pe muzică; ntului
Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile: Albă zăpadă MM: Albă nea(învățarea unui cântec verbal/
MM: 1.1; (autor anonim), Fulgi de nea (A. Giroveanu) după auz) nonverbal al
1.3; 1.4; Fulgi de nea copilului
2.1; 2.2;
2.3; 3.1;
3.4
JOCURI
1. Fulgușorul singuratic (joc de socializare și intercunoaștere): Copiii se așază în cerc. Un copil va avea în mână un fulg, având rolul fulgușorului singuratic. Copiii
închid ochii, elevul atingându-i ușor cu fulgul. Copiii care au fost atinși/ aleși vor dansa un dans în jurul fulgului singuratic, înveselindu-l.
2. Brăduleț: Copiii vor forma un cerc. Patru copii vor avea rol de brăduț și vor sta în centrul cercului. Copiii se vor roti în cerc cântând cântecul ”Bradule,
brăduț, brăduț”. La semnalul conducătorului de joc care spune ”brăduleț și trei copii/ patru copii etc.”, copiii vor forma în jurul fiecărui brăduț un cerc. Cei care
rămân sunt eliminați.
3. Jocuri de mișcare (se realizează în curtea școlii): În curtea școlii se indică patru locuri numite cu diferite cuvinte: steluța, omul-de-zăpadă, clopoțelul, bradul. La
rostirea unuia dintre cuvinte de către conducătorul de joc, copiii aleargă spre locul indicat (la stea, la brad etc.). Scopul jocului: amuzament, mișcare, relaxare.
PLANIFICAREA UNITĂȚII TEMATICE 6
Perioada: S18-S20;
MM: 1.2; MM: cântarea vocală; mişcare pe muzică; cântarea instrumentală; -instrumente
2.1; 2.2; MM: de lucru:
Creaţii muzicale accesibile: Ghiocel mititel (Petre Țipordei)
2.3; 3.1; Audierea și interpretarea unui cântec. creioane
Cântarea vocală
3.2; 3.3 colorate,
Ghiocel mititel
carioci,
AVAP:1.1; creioane
AVAP: AVAP:
1.2;1.3;2.1 grafice,
Pictura: Formularea de răspunsuri la întrebări simple; Tehnici de lucru: Soarele – culori calde (tehnica pensulației)
;2.22.3; 2.6 pensule,
pensulație, dactilopictură, pata picturală, stropire, dactilopictură, pe
diferite suporturi de lucru (pânză, sticlă, carton); Tehnica obținerii acuarele,
formelor spontane pahar cu apă
Sugestii de teme: Luna somnoroasă; Soarele; Călătorie în spațiu,
Racheta
JOCURI:
1. Cosmonauții (joc de mișcare): Copiii se așază într-un cerc exterior, aceștia fiind cosmonauții. În interiorul cercului vor forma un cerc mai mic 8 copii care
reprezintă planetele. La semnalul conducătorului de joc, copiii din cercul exterior închid ochii, cântând un cântecel. Conducătorul de joc înconjoară cercul
exterior, atingând ușor pe spate 9 copii care vor fi cosmonauții ce urmează să „zboare” pe planete. La semnalul ”cosmonauții zboară!”, copiii selectați vor
alerga spre copiii care reprezintă plantele, formând fiecare o pereche (cosmonaut-planetă). Copilul care rămâne singur va deveni conducătorul jocului.
2. Dinozaurii (joc de mișcare): Copiii se împart în două grupe: dinozaurii și vânătorii. Se marchează un loc în spațiul de joc, în care dinozaurii se pot adăposti:
peștera dinozaurilor. La semnalul dat de conducătorul de joc fiecare vânător aleargă să prindă un dinozaur. Cei care nu reușesc devin dinozauri și rolurile se
inversează.
3. Pinguinul (amuzament, relaxare): Un copil are rolul de pinguin și va ține în mână un pinguin de pluș/ carton. Copiii vor spune pe rând enunțuri adevărate sau
false despre Polul Sud sau Polul Nord (ex. Pinguinii trăiesc la Polul Nord. – fals; Ursul polar mănâncă pești. – adevărat). Copilul care are rol de pinguin ridică
pinguinul de fiecare dată când enunțurile sunt adevărate. La cele false, tace. Dacă nu e atent și greșește în aprecierea enunțurilor ca fiind adevărate sau false,
clasa va striga ”pingu!”, moment în care alt copil va prelua rolul de pinguin.
PROIECTAREA UNITĂȚII TEMATICE 7
Perioada: S21-S24;
DP: Text – suport: Cum au fugit odată jucăriile de la un copil (sursă: -instrumente
DP:2.1, https://grupaalbinutelor.wordpress.com); Poveste cu jucării (sursă: S23: Jocuri și jucării muzicale:
2.2, 2.3; http://artefilo.blogspot.ro/) tobiță,
3.3 Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; tamburină,
Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine; Interacțiuni simple chitară
cu ființe și persoane familiare; Ființe preferate și caracteristicile -instrumente
acestora de lucru:
-Prezentarea în faţa grupului a unor jucării care exprimă cel mai bine creioane
ceea ce îi place fiecăruia să facă; „Micul colecţionar”, prezentarea colorate,
colecţiilor pe care fiecare le are acasă carioci,
- ghicitori, colaje despre jocuri preferate: „Ce îmi place să fac?” creioane
- Activități ludice pe echipe: Nu te supăra frate!, Comoara piticilor, etc. grafice,
Explicarea regulilor unui joc de echipă în fața colegilor; pensule,
-Reprezentare prin desen pe post-it-uri a stării sufletești de la finalul acuarele,
MM: 1.2, săptămânii pahar cu apă
1.3, 1.4; MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; MM:
2.1; 2.2; Executarea unui dans cu mișcare repetată, pe un cântec simplu din Audierea și interpretarea unui cântec.
2.3; 3.1; folclorul copiilor; Improvizarea unei combinații ritmice asemănătoare Cântarea vocală
3.2; 3.3, celor din folclorul copiilor și asocierea acesteia cu mișcări adecvate; Ploaia
3.4 Creaţii muzicale accesibile; Stai ploaie!
AVAP:
AVAP:1.1; Confecții și jucării: croit, cusut; obiecte decorative și de îmbrăcăminte AVAP:
1.2;1.3;2.1 pentru păpuși Zâna primăvara (croit)
;2.22.3; Prăvălia cu jucării (ateliere de lucru cu
2.4, 2.5, obiecte decorative)
2.6, 2.6 Organizarea unei expozții cu jucării vechi
și noi
JOCURI:
1. Flori și fluturași: Pentru desfășurarea acestui joc sunt necesare materiale didactice: flori din cartoane colorate de diferite culori (zambile, lalele, ghiocei etc.)
precum și fluturași din cartoane colorate, având aceleași culori ca florile. Numărul fluturașilor poate fi egal sau mai mare cu al florilor. Copiilor li se distribuie
flori și fluturi. Copiii-flori trebuie să denumească floarea pe care o au, iar copiii-fluturași care au aceeași culoare se vor grupa în jurul copilului-floare. Scopul
jocului: cunoașterea culorilor, logică, amuzament.
2. Ghicește floarea!: Într-o vază sunt puse mai multe flori de primăvară (reale). Se identifică frontal fiecare floare cu precizarea denumirii. Apoi, conducătorul de
joc, oferă unui copil care închide ochii o floare pe care acesta trebuie să o recunoască după miros. Va formula și o propoziție despre floarea pe care o ține în
mână.
3. Vrăbiuțele (joc de mișcare): Acest se desfășoară în curte sau pe terenul de sport. Se vor desena cu creta pe asfalt două cercuri concentrice, primul fiind
”pomișorul”, al doilea, cel interior adică, fiind ”iarba”. Toții copiii se vor așeza pe cercul exterior. La semnalul conducătorului de joc, copiii se vor deplasa în
cercul interior, imitând mersul vrăbiuțelor.
PROIECTAREA UNITĂȚII TEMATICE 8
Perioada: S25-S28;
Observații:
AVAP:1.1; AVAP:
1.2;1.3;2.1 Modelaj: Tehnici simple de lucru: modelare, presare AVAP:
;2.22.3; Pictura: Formularea de răspunsuri la întrebări simple; Tehnici de lucru: În grădină cu flori și gâze (modelaj)
2.4, 2.5 pensulație, dactilopictură, pata picturală, amprentare, ștampilare, Suportul pentru creioane (tehnici mixte)
pulverizare
ÎMPĂRĂȚIA VERII
Perioada: S29-S33;
Observații:
DP: 1.1; DP: Texte – suport: ”Pozna lui Jackie” de Hiroyuki Aihara DP: -emoticoane
2.1, 2.2; Hobby-urile mele Hobby-urile mele pe suporturi
2.3; 3.1, Comunicarea școlară; Reguli ale activităților școlare/ jocul/ Abilități și atitudini de învățare. Tehnici de hârtie,
3.2, 3.3 întreruperea jocului; Rutine şi sarcini de lucru; Abilități și atitudini de simple care sprijină învățarea emoticoane
învățare/ tehnici simple care sprijină învățarea; Explorarea meseriilor/ magnetice
hobby-uri și activități preferate;
-Joc: Micul colecționar. Prezentarea colecțiilor personale -instrumente
-Identificarea hobby-urilor unor persoane pe baza imaginilor (fotbal, muzicale:
patinaj, balet, role) tobiță,
-Identificarea unor obiecte care ajută copilul în practicarea activităților tamburină,
preferate chitară
-Instrumentarul specific unei meserii (ustensilele de lucru ale -instrumente
pictorului) de lucru:
-Explorarea unui hobby pe care elevul intenționează să îl aibă creioane
colorate,
MM: 1.4; MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; MM: carioci,
2.1; 2.2 ; Ritmul; Creaţii muzicale accesibile: Merge, fuge (G. Vieru) Audierea și interpretarea unui cântec. creioane
3.1 Cântarea vocală grafice,
AVAP: Merge, fuge pensule,
AVAP: 1.2; Pictura: Formularea de răspunsuri la întrebări simple; Tehnici de lucru: acuarele,
1.3; 2.1, pensulație, dactilopictură, pata picturală, amprentare, ștampilare, AVAP: pahar cu apă
2.2; 2.3; pulverizare Personajul preferat din desene
2.4, 2.5, Foto-film: vizionarea unor filme și fotografii; realizarea de filme și animate(pictură)
2.6 fotografii; Wall-E (vizionarea de film; realizarea unor
fotografii cu activitățile săptămânii)
S33 CLR: 1.1; CLR: Să ne jucăm cu literele! CLR:
1.2; 1.3, -Recapitularea literelor învățate Să ne jucăm cu literele!
1.4.; 2.1, - Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: (recunoaștere, numire, Recapitularea literelor învățate
2.2; 2.3; scriere); Literele mari și mici de tipar
2.4; 3.1; -Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. Identificarea sunetului inițial -Metoda fonetică
3.2; 3.3, din cuvintele oaie, arici, avion, mănușă, măgar, ou; -Citirea globală a cuvintelor
3.4 ; 4.1. -Scrierea literelor mari de tipar în corespondență cu litrele mici de
4.2; 4.3, tipar;
4.4 -Scrierea unor cuvinte simple cu ajutorul imaginilor (sac, nod, ban,
cub, foc);
-Jocuri lingvistice de tipul: ”Eu scriu una, tu scrii multe!” (exersarea
singularului/ pluralului: casă-case); ”Cuvinte mititele” (exersarea
diminutivării: cal-căluț); ”Scurt – lung” (exersarea articulării: cal-calul)
-Jocuri cu litere; Labirinturi – litere
-Pregrafisme și semne grafice
DP: 1.1;
DP: Texte – suport: ghicitori despre meserii, ”Ce miros au meseriile”
2.1, 2.2; DP:
(poezie de G. Rodari), softuri educaționale
2.3; 3.1, Ce meserie îmi place
Ce meserie îmi place
3.2, 3.3 Explorarea meseriilor/ hobby-uri și
Comunicarea școlară; Reguli ale activităților școlare/ jocul/
activități preferate
întreruperea jocului; Rutine şi sarcini de lucru; Abilități și atitudini de
învățare/ tehnici simple care sprijină învățarea; Explorarea meseriilor/
hobby-uri și activități preferate;
-Crearea de discuții în grup despre aptitudinile și talentele copiilor
-Ghicitori depre meserii (ilustrarea răspunsului prin simboluri, desene)
-Activități comune cu membrii familiei
-Identificarea unei activități pe care copilul o face cu talent
MM: 1.4; MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; MM:
2.1; 2.2 ; Ritmul; Creaţii muzicale accesibile: Imn de serbare (M. Poslușnicu) Audierea și interpretarea unui cântec.
3.1 Cântarea vocală
Imn de serbare
AVAP: 1.2; AVAP: Alfabetul lui Gigel
1.3; 2.1, Confecții și jucării: materiale neconvenționale (fire, mărgele,
2.2; 2.3; pietricele, scoici, sârmă; materiale de art-hobby) AVAP:
2.4, 2.5, Păpuși pe deget (pentru meserii, emoții,
2.6 personaje din povești)
Brățara. Șiragul de mărgele
JOCURI:
1. Carduri cu litere: Fiecare elev va primi un card cu o literă mică sau mare din alfabet. Pe verso-ul cardului trebuie să scrie cât mai multe cuvinte care conțin
litera respectivă într-un timp dat (3 minute).
2. Găsește cuvintele!: E un joc care are la bază o imagine. Se poate lucra în perechi sau echipe. Elevii trebuie să scrie cât mai multe cuvinte care sunt redate în
imaginea dată.
3. Jocuri de rol cu personajele decupate din caietul de DP (păpuși pe deget pentru emoții, personaje din povești, meserii).
PROIECTAREA UNITĂȚII TEMATICE 10
Perioada: S34;
MM: 1.4; MM: Cântarea vocală în colectiv; Mişcarea liberă pe muzică; Cântarea
MM: Audierea și interpretarea unui
2.1; 2.2; instrumentală; Creaţii muzicale accesibile: Vacanța mare (Aurel
3.3 Maior), A sosit un tren în gară (autor anonim) cântec. Cântarea vocală
Vacanța mare
AVAP:1.1; AVAP: Tehnica colajului folosind materiale şi tehnici diverse; Decupare Pregătirea serbării de sfârșit de an școlar
1.2; 2.2; după contur; Înnodare; Tehnica plierii hârtiei; Punctul; Linia cu scop de
AVAP:
2.3; 2.6 contur; Culorile spectrului solar; Pata de culoare Zâna Vara (tehnici mixte)
Sugetii de teme: Cireșele, Zâna Vara
JOCURI:
1. Careul numerelor (joc în aer liber): Se trasează cu creta, în curtea școlii, careuri cu numere de la 0 la 30 sau ”scări numerice”. Jocul se desfășoară ca un șotron.
Prin aruncarea unei pietricele, copiii sar în căsuțele cu numere, exersând numărarea cu pași dați: din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3.
2. Desene pe asfalt (joc în aer liber): Elevii, în pereche, desenează câte un organizator grafic la alegere (zmeu, tren, cireșe) și scriu literele amestecate (între 4-6
litere). Fiecare trebuie să scrie sub desenul celuilalt, cuvântul obținut prin combinarea literelor.
3. Fă ceea ce ți se spune! (joc de socializare, interacțiune pozitivă): Pentru desfășurarea acestui joc trebuie scrise bilețele din timp cu mici instrucțiuni pe care
copiii le pot citi (ex. Pune mâna pe capul lui Mihai! Dă noroc cu Ioana! etc). Elevii trebuie atent împărțiți în echipe în funcție de bilețelele pe care le vor extrage.
O echipă extrage bilețelele, citește instrucțiunile și le urmează. Se inversează rolurile, echipa a doua extragând alte bilețele ce cuprind instucțiuni de urmat
pentru colegii din echipa cealaltă.
4. Floarea literelor (joc în aer liber): Elevii sunt împărțiți în echipe de câte 6 elevi. Pentru fiecare echipă se desenează pe asfalt o floare cu 6 petale, pe fiecare
petală fiind scrisă o literă din alfabet. Un elev aruncă o pietricică pe petale. Fiecare elev va trebui să spună câte un cuvânt care conține litera în poziție inițială,
mediană, finală.