Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.

2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
pentru disciplina

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

pentru şcolile şi secţiile cu predare
în limba maghiară

Clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a

Aprobată prin ordin al ministrului
Nr. 3418/ 19.03.2013

Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Disciplina de studiu Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba
maghiară aparţine ariei curriculare Limbă şi comunicare, având un buget de timp de 3
ore/săptămână, la clasa pregătitoare şi 4 ore/săptămână la clasele I-II.
Programa şcolară a acestei discipline este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe, care înlocuieşte modelul de proiectare bazat pe obiective.
Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al
elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind
de la competenţe, permite orientarea către latura pragmatică a aplicării programei şcolare prin
accentuarea scopului pentru care se învaţă, precum şi prin accentuarea dimensiunii acţionale în
formarea personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română pentru şcolile
şi secţiile cu predare în limba maghiară orientează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale
elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă
a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Acestea
constituie modalităţi de organizare a activităţilor didactice.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor, fiind grupate pe următoarele domenii:
- Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)
- Citire/lectură
- Scriere/redactare
- Elemente de construcţie a comunicării
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţilor de învăţare, precum şi
elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă îşi propune să introducă o nouă abordare a studierii limbii române în cadrul
învăţământului în limba maghiară: adoptarea modelului comunicativ-funcţional. Această abordare
pune accent pe utilizarea limbii ca mijloc de comunicare, astfel, comunicarea orală, realizată prin
diverse acte de vorbire, bazată pe situaţii trăite şi întâlnite în viaţa de fiecare zi, capătă o pondere mai
mare, iar textul este utilizat ca pretext pentru comunicare şi nu pentru a fi însuşit ca atare. Activităţile
de predare-învăţare-evaluare plasează elevul în situaţii de utilizator activ al limbii române.
Programa şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte realizarea unui demers didactic
personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al
fiecărei clase şi al fiecărui elev.
Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă
nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei
timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp posibilităţi de
diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de posibilităţile de învăţare ale elevilor. Actuala programă
şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un
proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba
maghiară, început în clasa pregătitoare, continuă până la finalul clasei a II-a şi asigură o dezvoltare
progresivă a competenţelor. Programa şcolară a fost elaborată în conformitate cu profilul de formare al
copilului, specific ciclului achiziţiilor fundamentale, fiind structurat din perspectiva competenţelor-cheie.

Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară 2
Competenţe generale

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare

cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de

comunicare cunoscute

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară 3
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Clasa pregătitoare
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral
scurt, pe teme familiare, articulat clar şi rar,
însoţit de gesturi
- identificarea unor imagini/obiecte dintr-o serie
dată, potrivit mesajului audiat
- selectarea şi ordonarea unor imagini potrivite
mesajului audiat
- exerciţii de punere în corespondenţă a
mesajelor audiate cu imaginile
corespunzătoare
- reacţii adecvate mesajelor audiate
(semnalarea prin mişcări a înţelegerii
mesajelor)
- executarea unor comenzi didactice simple
- ilustrarea prin desen a mesajului audiat
- exerciţii de înţelegere globală de tipul
„grupează”, ”uneşte”, „aşază”, „încercuieşte”,
„colorează”
1.2. Recunoaşterea unor acţiuni şi a denumirilor
unor obiecte din mediul apropiat în mesaje orale
articulate clar şi rar, însoţite de suport imagistic,
auditiv sau tactil
- ascultarea unor comenzi simple (spuse de
profesor/înregistrate pe suport audio/video)
- reacţionare fizică (nonverbală), prin
pantomimă, potrivit instrucţiunilor
- selectarea imaginii potrivite mesajului audiat
Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
Clasa I
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral
scurt, articulat clar şi rar, însoţit de gesturi
- exerciţii de recunoaştere a semnificaţiei textului
audiat (spus de profesor/înregistrat pe suport
audio/video), pe baza unor imagini prezentate
- identificarea, selectarea şi ordonarea unor
imagini/obiecte dintr-o serie dată, potrivit
mesajului audiat
- exerciţii de punere în corespondenţă a
mesajelor audiate cu imagini, simboluri, semne
corespunzătoare
- ilustrarea prin desen a mesajului audiat
- exerciţii de înţelegere globală, de tipul
„grupează”, „aşază” „încercuieşte”, „colorează”,
„uneşte”, completează”
- exerciţii de tipul „adevărat/fals”
1.2. Recunoaşterea unor informaţii specifice
dintr-un mesaj oral articulat clar şi rar, însoţit de
suport imagistic
- ascultarea unor comenzi didactice şi enunţuri
simple (spuse de profesor/ înregistrate pe
suport audio/video)
- plasarea, identificarea, gruparea unor
imagini/obiecte, pe baza instrucţiunilor/potrivit
mesajului audiat
Clasa a II-a
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral
clar articulat, emis cu viteză de la rar spre normal
- activităţi individuale şi de grup vizând
înţelegerea/ reprezentarea mesajului audiat
- exerciţii de semnalare a corectitudinii/
incorectitudinii unui enunţ/mesaj audiat
- exerciţii de tipul „adevărat/fals”
- exerciţii de înţelegere globală de tipul
„completează”, „încercuieşte”, „bifează”,
„grupează”, „uneşte”
- ilustrarea prin desen, simboluri, semne a
mesajului audiat
- exerciţii de culegere de informaţii prin
ascultare şi utilizarea acestora în contexte
variate
- exerciţii de colectare şi înregistrare a
informaţiilor prin mijloace variate (desene
animate, filme educative)
- reprezentarea prin pantomimă a mesajelor
interlocutorului
1.2. Recunoaşterea de informaţii specifice dintr-
un mesaj oral clar articulat, emis cu viteză de la
rar spre normal
- ascultarea de mesaje orale (texte audio,
monologuri, dialoguri, poveşti, secvenţe din
desene animate) pe diferite teme
- activităţi care demonstrează înţelegerea
diferitelor mesaje emise: desenare,
reacţionare fizică, completare de text,
4
 Clasa pregătitoare
- identificarea unor imagini/obiecte dintr-o serie
dată, potrivit mesajului audiat
- plasarea unor imagini/obiecte în ordine
corectă, la locul indicat, pe baza instrucţiunilor
- desenarea, colorarea unor imagini, potrivit
mesajului audiat
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea
semnificaţiei mesajelor orale, în contexte de
comunicare cunoscute
- vizionarea unor secvenţe de 2-3 minute din
filme de desen animat în limba română
- ascultarea şi mişcarea în ritmul unui cântec
simplu pentru copii
- ascultarea unui cântec simplu pentru copii şi
acompanierea cu o jucărie muzicală
Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
Clasa I
- desenarea, colorarea, completarea unor
imagini, potrivit mesajului audiat
- exerciţii de înţelegere a unor reguli de joc
simple
- exerciţii de sesizare a corespondenţei
elementelor verbale cu cele nonverbale
- pantomime pentru demonstrarea înţelegerii
diferitelor mesaje emise
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea
semnificaţiei mesajelor orale în contexte de
comunicare familiare
- jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, vizând
formarea comportamentului de ascultător activ
- jocuri de grup cu teme date, simulări
- ascultarea şi mişcarea în ritmul unui cântec
pentru copii
- vizionarea unor filme de desen animat în limba
română
1.4. Executarea unui set de două, trei comenzi
didactice rostite clar şi rar
- reacţii adecvate mesajelor audiate (semnalarea
prin mişcări a înţelegerii mesajelor)
- exerciţii de poziţionare a obiectelor pe baza
comenzilor didactice
- jocuri de mişcare, deplasare în clasă
- executarea a 2-3 comenzi corelate, redate prin
folosirea unor structuri care includ substantive,
verbe, adjective (Exemplu: „Colorează desenele
mici/mari!”, „Colorează cu roşu florile!”)
Clasa a II-a
alegerea răspunsului corect
- exerciţii de recunoaştere a unor elemente
(personaje, evenimente) din textul audiat, pe
baza unor imagini prezentate
- exerciţii de stabilire a corectitudinii unui mesaj
- exerciţii de executare a unor comenzi emise
de diferiţi interlocutori
- jocuri de rol, pantomime pentru demonstrarea
înţelegerii diferitelor mesaje emise
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea
semnificaţiei mesajelor orale, în diferite contexte
de comunicare
- exerciţii de ascultare a unor secvenţe
dialogate pentru identificarea vorbitorului şi a
mesajului transmis de acesta
- jocuri de rol de tipul emiţător-receptor, vizând
formarea comportamentului de ascultător activ
- jocuri de mimă, simulări ale unor situaţii
concrete de comunicare pe teme cotidiene
- vizionarea unor filme de desen animat în
limba română
1.4. Executarea unui set de comenzi didactice
rostite cu viteză normală
- reacţii adecvate mesajelor audiate
- -exerciţii de poziţionare, de grupare, de
ordonare a obiectelor pe baza comenzilor
didactice
- jocuri de simulare a unor stări, trăiri, reacţii la
mesajele audiate
- exerciţii de orientare şi deplasare în clasă
- exerciţii de executare a unor comenzi
corelate, redate prin folosirea unor structuri
5
 Clasa pregătitoare
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Clasa pregătitoare
2.1. Reproducerea unor informaţii/cântece/poezii
scurte şi simple
- repetarea formulelor de salut
- repetarea unei întrebări uzuale şi a
răspunsului la această întrebare
- repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj
simplu individual/în cor până la reuşirea
pronunţiei, intonaţiei corecte
- repetarea unor ghicitori, însoţită de gesturi
- recitarea unor rime
- intonarea unor cântece însoţite de mişcare,
mimă
2.2. Transmiterea de informaţii elementare
despre sine
- răspuns la întrebări simple de identificare
(profesorul oferind sprijin prin completare sau
prin reluare cu pronunţie şi intonaţie corecte
mesajul respectiv)
- participarea la jocuri de prezentare
Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
Clasa I
- simulări ale unor situaţii concrete de
comunicare pe teme cotidiene concrete
Clasa I
2.1. Reproducerea unor mesaje simple respectând
pronunţia sunetelor specifice limbii române şi
accentul la nivelul cuvântului
- repetarea unor cuvinte, enunţuri, formule uzuale
- exerciţii-joc de pronunţare corectă a cuvintelor
care conţin sunete specifice limbii române
- exerciţii de accentuare corectă a cuvintelor
- exerciţii de intonare prin repetare după model a
unor cuvinte uzuale/ a diferitelor tipuri de
propoziţii (enunţiative, interogative, exclamative)
- exersarea unor zicători, versuri, cântece, ghicitori
cu alternarea ritmului şi intonaţiei
2.2. Transmiterea de informaţii prin formularea de
enunţuri simple referitoare la obiecte, persoane,
activităţi din mediul apropiat
- repetarea unor mesaje scurte în care sunt
prezentate persoane sau activităţi cunoscute
- formularea de enunţuri simple pe teme familiare
- formularea de răspunsuri la întrebări
Clasa a II-a
mai complexe care includ substantive, verbe,
adjective, adverbe (Exemplu: „Colorează
desenul cu creioane colorate, apoi aşază foaia
la marginea băncii!”)
Clasa a II-a
2.1. Reproducerea unor mesaje simple
respectând pronunţia specifică a diftongilor,
triftongilor şi a hiatului la nivelul cuvântului, a
accentului şi a intonaţiei
- exerciţii-joc de evidenţiere a cantităţii vocalice
în limba română: oa, ea, ua, uă, ia, ie, eau
- exerciţii de pronunţie, de accentuare şi de
intonare a diferitelor tipuri de propoziţii
(enunţiative, interogative, exclamative)
- exerciţii şi jocuri de dicţie, ghicitori, recitări,
dramatizări
- exerciţii de reglare a intonaţiei în cadrul
dramatizărilor şi interpretării unor roluri
- exerciţii de reglare a vitezei de vorbire în
funcţie de contextul comunicaţional şi de
particularităţile interlocutorului
2.2. Transmiterea de informaţii prin formularea
de enunţuri referitoare la întâmplări cunoscute,
trăite
- scurte relatări pe baza imaginilor/ pe baza
întrebărilor de sprijin
- exerciţii de identificare a unor persoane,
obiecte sau acţiuni pe baza unor cuvinte,
6
 Clasa pregătitoare
- prezentarea autoportretului realizat prin
colaj/desen ( Exemplu: „Eu sunt ...., am...
ani.”)
2.3. Numirea şi numărarea unor obiecte din
universul apropiat
- răspuns la întrebarea: „Este aceasta/acesta
...?” (profesorul indicând obiectul)
- răspuns la întrebarea: „Ce este
aceasta/acesta?” (profesorul indicând
obiectul)
- ghicirea obiectului dintr-un desen/colaj realizat
de un coleg/alt grup
- ghicirea animalului mimat de un coleg
- repetarea numerelor de la 1 la 10
- numărarea unor obiecte din clasă (creioane,
caiete, jucării)
Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
Clasa I
- scurte relatări pe baza imaginilor
- oferirea de informaţii despre mărimea şi utilitatea
unor obiecte
- exerciţii de denumire a unor activităţi zilnice
- exerciţii de completare a unor propoziţii, ghicitori,
versuri, folosind cuvinte/rime corespunzătoare
(dintr-un şir dat sau pe baza unui suport vizual)
2.3. Exprimarea de cantităţi prin intermediul
numerelor
- jocuri de numărare cu obiecte, imagini
- repetarea numerelor de la 1 la 10 şi de la 10 la
20
- exerciţii-joc de numărare în ordine crescătoare,
descrescătoare
- jocuri de sesizare a corespondenţei dintre
obiecte, imagini şi numere
- exersarea de zicători, versuri, cântece care
conţin numere
- exerciţii de continuare a unor modele repetititve
reprezentate prin numere
Clasa a II-a
descrieri sau prezentări
- exerciţii de descriere prin cuvinte sau enunţuri
simple a unor evenimente cunoscute
- activităţi de grup: relatarea unor întâmplări din
experienţa zilnică atât ca răspuns la întrebări,
cât şi în mod spontan
- recunoaşterea caracteristicilor unei întâmplări
(plăcut, neplăcut, interesant, plictisitor)
- exerciţii de relatare a unor întâmplări trăite sau
cunoscute, respectând succesiunea
evenimentelor
- exerciţii-joc de comparare a unor personaje
cunoscute sau din poveşti
- exerciţii de transformare, completare a unor
enunţuri după modele date
2.3. Utilizarea corectă a cuvintelor care
denumesc fiinţe, lucruri, acţiuni, cantitatea şi
ordinea obiectelor din mediul apropiat
- exerciţii de denumire a fiinţelor, lucrurilor,
acţiunilor, cantităţii şi ordinii obiectelor
- exersarea utilizării în enunţuri a structurilor
lexicale care exprimă ora (Exemplu: Este ora
nouă.”) şi ordinea (Exemplu: „Ionel este al
treilea.”)
- exerciţii de plasare în timp a unor acţiuni/
activităţi zilnice
- enumerarea de acţiuni, activităţi cotidiene
cunoscute, respectând ordinea cronologică a
desfăşurării acestora
- exerciţii - joc de utilizare a cuvintelor cu sens
asemănător şi a celor cu sens opus
7
 Clasa pregătitoare
2.4. Oferirea de răspunsuri scurte şi formularea
de întrebări foarte simple în situaţii de necesitate
imediată, cu sprijinul profesorului
- participarea la jocuri de rol simple după model
- oferirea unei replici (spontane sau învăţate) la
o scenă dintr-un desen animat
- punerea în scenă a unui dialog simplu (două
replici), oferit ca model de profesor
2.5. Participarea la jocuri de comunicare în care
reproduce mesaje scurte
- jocuri de pronunţie după modele intonatorii
amuzante
- exerciţii-joc de exersare a unor formule uzuale
(de salut, de prezentare, mulţumiri)
- reproducerea unor scurte secvenţe dialogate
Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
Clasa I
2.4. Oferirea de răspunsuri scurte şi formularea de
întrebări simple în situaţii de comunicare pe teme
familiare
- răspunsuri la întrebări legate de executarea unor
comenzi didactice
- participarea la jocuri de rol după model
- oferirea unei replici (spontane sau învăţate) într-o
situaţie de comunicare cunoscută
- punerea în scenă a unui dialog simplu prezentat
ca model de profesor
- activităţi în perechi pentru formularea unor
întrebări scurte şi răspunsuri pe teme familiare
2.5. Participarea la jocuri de comunicare în care
reproduce sau creează mesaje pe teme cunoscute
- exerciţii-joc de exersare a unor formule uzuale
(de salut, de prezentare, mulţumiri, de solicitare,
urări specifice sărbătorilor)
- reproducerea unor secvenţe dialogate
- exerciţii de folosire a intonaţiei potrivite în funcţie
de context şi partenerul de dialog
- simulări ale unor situaţii concrete de comunicare
pe teme cotidiene
Clasa a II-a
2.4. Oferirea de răspunsuri scurte şi formularea
de întrebări simple referitoare la obiecte,
persoane, activităţi din mediul apropiat
- răspunsuri la întrebări pe teme cunoscute
- exerciţii de exprimare a acordului pe baza
întrebărilor (Exemplu: „E bine.”, „Îmi place.”)
- exerciţii de exprimare a dezacordului pe baza
întrebărilor (Exemplu: „Nu este corect.”, „Nu-
mi place.”)
- exerciţii de formulare a unor întrebări simple
pe teme familiare
- formularea de întrebări pentru a obţine
informaţii
- interacţiune cu diverşi parteneri de
dialog/colegi prin jocuri de rol, activităţi în
perechi, activităţi în grup
2.5. Participarea la jocuri de comunicare în care
formulează mesaje
- exerciţii de completare a unor enunţuri date cu
cuvinte /sintagme/ formule uzuale
corespunzătoare
- jocuri de construire a unor secvenţe dialogate
pe teme cunoscute
- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei
comunicative şi a curajului de a interveni în
actul comunicării
- interacţiuni în activităţi de grup, în perechi
- jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultător, vizând
formarea comportamentului de vorbitor
8
 Clasa pregătitoare
2.6. Manifestarea interesului pentru schimbul de
mesaje în limba română
- vizionarea unor imagini, filme didactice,
desene animate însoţite de suport auditiv
- parteneriate care iniţiază contacte cu vorbitori
nativi de limba română
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
Clasa pregătitoare
3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea
unor mesaje scrise simple şi scurte din universul
apropiat
- căutarea unor mesaje scrise noi în spaţiul
clasei/şcolii ( Exemplu: copiii caută etichetele
schimbate săptămânal şi amplasate de
profesor în spaţiul clasei)
- solicitarea sprijinului din partea profesorului
pentru descoperirea semnificaţiei mesajelor
scrise din afişe/desene
- lectură după imagini
Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
Clasa I
2.6. Manifestarea interesului pentru schimbul de
mesaje în limba română cu interlocutori cunoscuţi
- ascultarea de poveşti înregistrate pe suport audio
sau spuse/citite de profesor
- vizionarea unor imagini, filme însoţite de suport
auditiv
- participarea la activităţi în grupuri de 2-3 elevi,
ascultând şi intervenind în conversaţie
- parteneriate care iniţiază contacte cu vorbitori
nativi de limba română
Clasa I
3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea
unor mesaje scrise scurte din universul apropiat
- exerciţii de identificare a unor simboluri/etichete
cu mesaje scurte şi simple
- exerciţii de decodare a unor mesaje simple
redate prin simboluri/semne/etichete
- descoperirea semnificaţiei mesajelor scrise din
afişe/desene
- lectură după imagini
3.2. Recunoaşterea semnificaţiei unor
reprezentări simbolice din mediul înconjurător
- exerciţii de stabilire a corespondenţei imagine –
mesaj/text (spus/citit de profesor)
Clasa a II-a
2.6. Manifestarea interesului pentru schimbul
de mesaje în limba română cu diferiţi
interlocutori
- discuţii în grup pe marginea unui enunţ/mesaj
ascultat
- reacţionare emoţională adecvată în contexte
de comunicare variate
- exerciţii de adaptare a mimicii şi a gesturilor la
sensul mesajului audiat
- parteneriate care iniţiază contacte cu vorbitori
nativi de limba română
Clasa a II-a
3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea
unor scurte mesaje scrise
- exerciţii de punere în corespondenţă a
cuvintelor şi mesajelor scrise cu imaginile
corespunzătoare
- exerciţii de comentare a imaginilor cu trimiteri
la semnificaţia textului
- exerciţii de interpretare a mesajelor citite în
scurte texte din reclame, afişe, panouri,
reviste pentru copii, benzi desenate,
enciclopedii pentru copii
- exerciţii de iniţiere în citirea unor texte pentru
copii în limba română
3.2. Identificarea semnificaţiei globale a unui text
scurt citit
- exerciţii de identificare a mesajului textului citit
- răspunsuri la întrebări pe marginea textului
9
 Clasa pregătitoare Clasa I
- exerciţii de recunoaştere şi asociere a
cuvintelor scrise pe cartonaşe cu imaginile lor
- exerciţii-joc de utilizare a imaginilor ca surse de
informaţie (ghicirea semnificaţiei unor semne,
simboluri, litere, desene, etichete)
- exerciţii de identificare a unor mesaje de pe
panouri, afişe, reclame
3.3. Realizarea corelaţiei între text şi ilustraţia
care însoţeşte textul
Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
Clasa a II-a
- exerciţii de tipul "adevărat/ fals”
- exerciţii de reprezentare a semnificaţiei
textelor citite, prin diferite modalităţi de redare
(desen, mimă, dramatizare)
- exerciţii de stimulare a atenţiei prin
introducerea/ eliminarea unor elemente în/din
textul citit
- exerciţii de tipul „citeşte şi execută”
- exerciţii de tipul „alegere multiplă”/ „potrivire
multiplă”
- sarcini de tipul „completare de spaţii libere” pe
baza unui text citit
- sarcini de tipul „ordonare de propoziţii” pe
baza unor criterii (cronologie, locul de
desfăşurare a unor evenimente, personaje)
- exerciţii de potrivire: imagine-cuvânt/ enunţ/
/text
- exerciţii de potrivire a fragmentelor de text cu
imagini
- exerciţii de selectare şi ordonare de imagini pe
baza textului citit
- exerciţii de recunoaştere a corespondenţei
dintre mesajul transmis de ilustraţie şi cel
transmis de text
- exerciţii de asociere a momentelor dintr-o
naraţiune cu ilustraţiile corespunzătoare
- exerciţii de identificare a ilustraţiilor care
completează mesajul transmis de textul citit
- lectură după imagini
10
 Clasa pregătitoare
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Clasa pregătitoare
4.1. Participarea la proiecte de grup/ la nivelul
clasei în care elaborează cu sprijin scurte mesaje
scrise
- realizarea unor colaje/desene pe care se
lipesc diverse etichete
- realizarea unui autoportret pe care lipeşte
Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
Clasa I
Clasa I
4.1. Participarea la proiecte de grup/ la nivelul
clasei în care elaborează, cu sprijin, scurte
mesaje scrise
- realizarea de etichete, cu sprijinul profesorului,
cu scurte mesaje simple
- realizarea, cu sprijinul profesorului, a unor afişe
Clasa a II-a
3.4. Recunoaşterea sunetelor şi literelor specifice
limbii române şi diferenţierea faţă de cele din
limba maghiară
- recunoaşterea literelor mici/mari de tipar şi de
mână, specifice limbii române
- exerciţii de punere în corespondenţă a literelor
cu sunetele asociate
- exerciţii de citire a cuvintelor şi a enunţurilor
- exerciţii de lectură individuală, cu voce tare a
unor scurte texte
- exerciţii de citire şi de intonare a diferitelor
tipuri de propoziţii
3.5. Citirea în ritm propriu şi cu voce tare a unui
text cunoscut, de mică întindere
- exerciţii de citire cu voce tare, în gând, în lanţ,
de tip ecou, selectivă
- exerciţii de citire a textelor de mică întindere,
respectând intonaţia impusă de semnele de
punctuaţie
- exerciţii de citire pe roluri
- exerciţii de recitare
Clasa a II-a
4.1. Redactarea de mesaje scrise simple, cu
respectarea unor convenţii de bază
- scrierea corectă a literelor şi a grupurilor de
litere specifice limbii române
- exerciţii de încadrare corectă în spaţiul grafic
a literelor, cuvintelor, propoziţiilor, a titlului şi
11
 Clasa pregătitoare Clasa I
eticheta cu numele propriu pe teme date
- desenarea animalului preferat pe care se - lipirea unor etichete pe desene, colaje sau
lipeşte o etichetă oferită de profesor cu pentru semnalizarea unor spaţii în clasă/şcoală
denumirea acestuia
4.2. Reproducerea unor mesaje scurte
funcţionale redate prin semne/simboluri
- exerciţii de copiere a unor semne, simboluri
- utilizarea unor desene, simboluri, semne pentru
a exprima un mesaj simplu (Exemplu:
„Stropeşte florile!”, „Spală-te pe mâini!”)
Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
Clasa a II-a
alineatelor unui scurt text
- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre
cuvinte
- exerciţii de copiere a unor cuvinte, propoziţii
sau fragmente de text cunoscute
- exerciţii de copiere/transcriere a unor
substantive proprii, a unor propoziţii
enunţiative, interogative sau exclamative
- exerciţii de ordonare corectă a cuvintelor într-o
propoziţie
- alcătuire de enunţuri pe baza unor cuvinte
date
- alcătuire de enunţuri şi scurte texte scrise (3-5
enunţuri) pe baza unui suport vizual sau pe
baza unui şir de întrebări
4.2. Reproducerea/completarea unor scurte
mesaje funcţionale
- exerciţii de completare de rebusuri simple cu
suport imagistic
- realizarea unor etichete cu scurte mesaje
simple
- realizarea de afişe pe teme date, cu imagine
şi text
- completare de texte lacunare
- exerciţii de copiere/transcriere a unor scurte
mesaje (bilet, invitaţie), respectând regulile
aşezării în pagină
- exerciţii de completare a unor scurte mesaje
funcţionale (bilet, invitaţie) cu: formula de
adresare, formula de încheiere, menţionarea
locului, timpului desfăşurării evenimentului,
semnele de punctuaţie corespunzătoare
12
CONŢINUTURI
Domenii CP CLASA I CLASA a II-a
Comunicare orală Acte de vorbire: formule de salut, de Acte de vorbire: formule de salut, de Acte de vorbire: formule de salut, de
(ascultare, vorbire, prezentare, de adresare, de mulţumiri prezentare, de permisiune, de solicitare, de prezentare, de permisiune, de solicitare, de
interacţiune) mulţumiri, urări specifice sărbătorilor adresare, mulţumiri, urări specifice
religioase şi laice importante sărbătorilor religioase şi laice importante,
exprimarea acordului sau dezacordului în
legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei
persoane
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate Introducerea cuvintelor noi în vocabularul
Intonarea propoziţiilor enunţiative şi propriu
interogative Intonarea propoziţiilor enunţiative,
interogative şi exclamative
Dialogul Dialogul Dialogul
Formularea de întrebări şi răspunsuri cu Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui
suport imagistic, auditiv sau tactil dialog, în diferite situaţii de comunicare: dialog, în diferite situaţii de comunicare:
Oferirea unor informaţii despre: propria activităţi şcolare, petrecerea timpului liber, la activităţi şcolare, petrecerea timpului liber, la
persoană, familie, activităţi şcolare, cumpărături, la masă, prietenia cumpărături, la masă, prietenia, la medic,
cumpărături Formularea de întrebări şi răspunsuri cu igienă personală, călătorie (circulaţie,
suport imagistic mijloace de transport), îngrijirea mediului,
Oferirea unor informaţii despre: sine, colegii animale de companie, jucării preferate
de clasă, membrii familiei, mărimea şi utilitatea Formularea de întrebări şi răspunsuri cu
unor obiecte suport imagistic
Oferirea unor informaţii despre identitatea
proprie sau despre identitatea membrilor
familiei
Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe Reguli de vorbire eficientă: elemente de
rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea politeţe verbală asociate actelor de limbaj
ideii utilizate (salutul, prezentarea, formularea
unei cereri, ascultarea şi respectarea opiniei
celuilalt)
Forme ale discursului oral Forme ale discursului oral Forme ale discursului oral
Povestirea după imagini Povestirea după imagini Povestirea unor întâmplări trăite sau
Povestirea după model observate
Prezentarea unor persoane/unor obiecte Repovestirea unor întâmplări citite
Prezentarea a unei persoane/unui obiect/

Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară 13

Teme pentru contextualizarea comunicării
orale
Eu şi familia mea: eu, corpul meu,
îmbrăcămintea mea, familia mea, camera
mea, jucării, la cumpărături, comportament şi
relaţii în societate
Şcoala: clasa şi rechizitele şcolare
Animalele: animale domestice, animale
sălbatice
Exprimarea timpului: anotimpurile, zilele
săptămânii, sărbători (Crăciunul, Paştele)
Numerele până la 10
Culorile
Citire/lectură Cartea
Coperte, foaie, pagină, ilustraţii
Simboluri uzuale din universul apropiat:
metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de
pietoni etc.
Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
fenomen
Pronunţie clară şi corectă
Acord de număr şi gen, fără terminologie
Intonaţie adecvată
Teme pentru contextualizarea comunicării Teme pentru contextualizarea comunicării
orale orale
Eu şi familia mea: eu, corpul meu, Eu şi familia mea, satul, oraşul, şcoala,
îmbrăcămintea mea; familia mea, locuinţa anotimpurile, petrecerea timpului liber, jocuri,
noastră, camera mea; ocupaţiile părinţilor; mediul înconjurător, îngrijirea sănătăţii,
activităţi în familie/ la cumpărături/ comportamentul civilizat.
aprovizionarea/ la piaţă; să aranjăm masa/
micul dejun/ prânzul/ cina; ziua de naştere;
prietenii noştri; în vizită la prieteni;
comportament şi relaţii în societate
Şcoala: şcoala noastră, clasa, ghiozdanul şi
rechizitele şcolare, colegii, profesoara/
profesorul
Culorile
Numerele până la 20
Satul: casa, curtea; animalele domestice,
păsăriile de curte; grădina: legume/ fructe.
Pădurea, câmpul: animale sălbatice.
Oraşul: strada, clădirile importante; mijloace
de transport; circulaţia; parcul.
Exprimarea timpului: anotimpurile, lunile
anului, zilele săptămânii, sărbători religioase
şi laice (Crăciunul, Paştele, ziua de naştere),
vacanţele şcolare
Timpul liber: programul zilnic, pe terenul de
joacă, la grădina zoologică, la circ, în
excursie, jocuri, pe derdeluş, la clubul
copiilor.
Cartea Cartea
Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în Cuprinsul unei cărţi
pagină
Recunoaşterea şi asocierea cuvintelor scise Literele mici şi mari de tipar şi de mână
pe cartonaşe cu imaginile lor Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi,
ghe, ghi
14

Scriere/redactare
Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
Formularea de propoziţii cu suport intuitiv
Simboluri convenţionale
neconvenţionale folosite în exprimarea
scrisă: semne, litere, desene, etichete
Scrierea funcţională folosind desene,
simboluri (ilustrarea unor felicitări, copierea
Utilizarea imaginilor ca surse de Alfabetul limbii române
informaţie (ghicirea semnificaţiei unor Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice
semne, simboluri, litere, desene, etichete) (introduse progresiv)
Citirea propoziţiilor/ enunţurilor
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Citirea textelor scurte (de maxim 75-100 de
Formularea de propoziţii cu suport intuitiv cuvinte, introduse progresiv)
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport Aşezarea textului în pagină
intuitiv Titlu. Autor. Alineate
şi Simboluri convenţionale şi Literele mici şi mari de mână
neconvenţionale folosite în exprimarea Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi,
scrisă: semne, litere, desene, etichete ghe, ghi
Identificarea unor mesaje de pe panouri, Alfabetul limbii române
afişe Ortografia
Scrierea corectă a literelor specifice limbii
române în cuvinte
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin
grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe,
ghi
Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii
(fără terminologie)
Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei
Scrierea corectă a titlului
Scrierea propoziţiilor enunţiative, interogative
şi exclamative
Punctuaţia
Punctul
Semnul întrebării
Semnul exclamării
Virgula
Linia de dialog
Organizarea textului scris
Scrierea pe liniatură tip II
Aşezarea textului în pagina caietului:
plasarea titlului, a autorului, folosirea
alineatelor, respectarea spaţiului dintre
cuvinte
Scrierea funcţională folosind desene, Scrierea funcţională
simboluri Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte,
15
 unor etichete) Copierea unor semne/ simboluri/ etichete propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte).
Felicitarea – copierea unor urări specifice Dictări
sărbătorilor Transcrierea şi completarea unor scurte texte
funcţionale: biletul, invitaţia
Alcătuirea de enunţuri şi scurte texte scrise
(3-5 enunţuri) pe baza unui suport vizual sau
pe baza unui şir de întrebări
Elemente de Vocabular Vocabular Vocabular
construcţie a Cuvântul Cuvântul Cuvântul
comunicării Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus
Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles
diferit
Fonetică Fonetică Fonetică
Sunetele specifice limbii române Sunetele specifice limbii române Sunetele limbii române
Pronunţarea corectă a cuvintelor care conţin Pronunţarea corectă a cuvintelor care conţin
diftongi şi triftongi. diftongi şi triftongi.
Articularea vocalelor şi consoanelor (fără Articularea vocalelor şi consoanelor (fără
denumire) denumire)

Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv, Despărţirea cuvintelor în silabe (intuitiv,

fără cunoaşterea regulilor) fără cunoaşterea regulilor)
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)

Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară 16
 SUGESTII METODOLOGICE
Pornind de la contextul şi aspectele specifice ale studierii limbii române în şcolile şi clasele cu
predare în limba maghiară, se impune o abordare metodologică şi lingvistică nuanţată, care are în
vedere îmbogăţirea permanentă a vocabularului, activizarea fondului lexical cunoscut de copii şi
utilizarea acestuia în contexte variate, formarea exprimării coerente, adecvate la contextul de
comunicare.
Pe parcursul primilor ani de şcoală, se va urmări fundamentarea şi dezvoltarea capacităţii de
receptare a mesajelor orale şi scrise, precum şi de exprimare orală şi scrisă. Unele conţinuturi vor fi
reluate şi dezvoltate concentric.
În clasa pregătitoare şi clasa I, toate activităţile trebuie să vizeze învăţarea unor cuvinte,
structuri lexicale şi utilizarea acestora în comunicare, în contexte variate, în care predomină exerciţiile-
joc. Modelele de situaţii de comunicare simple, axate pe dialog, care pot fi valorificate pe baza unui
suport vizual şi/sau auditiv sunt foarte importante la această vârstă.
Profesorii vor adapta volumul lexical corespunzător temelor în funcţie de nivelul de cunoaştere
a limbii române şi al capacităţii de comunicare a elevilor. Se va evita introducerea prea multor
elemente (cuvinte, structuri lexicale) noi deodată. Regula urmată trebuie să fie: învaţă puţin, dar
foloseşte mult.
Propunem exersarea actelor de vorbire prin utilizarea laturii nonverbale a comunicării, care va
facilita receptarea şi exprimarea mesajelor orale. Limbajul utilizat de profesori în procesul predării
trebuie să fie simplu, uşor de înţeles.
În clasa a II-a, elevii continuă studiul limbii române pe baza achiziţiilor dobândite în cursul
clasei pregătitoare şi al clasei I. Elevii vor învăţa sunetele şi literele specifice limbii române, dar în
continuare, un rol important va avea şi comunicarea orală, urmărindu-se actualizarea volumului lexical
însuşit anterior. Fiecare oră de Comunicare în limba română va conţine activităţi de învăţare bazate
pe situaţii de comunicare, ponderea acestora fiind de o treime în raport cu celelalte activităţi.
Prezentarea noţiunilor se va face din perspectivă funcţional-aplicativă: situaţiile de comunicare
concrete – structurate corect, eficient, nuanţat – vor fi valorificate pe baza unui suport vizual.
În clasa a II-a învăţarea limbii române se desfăşoară în trei etape:
- etapa preabecedară,
- etapa abecedară,
- etapa postabecedară.
În perioada preabecedară se va acorda atenţie deosebită pronunţiei corecte a sunetelor,
utilizând exerciţii specifice pentru formarea auzului fonematic. Deosebit de utile sunt şi exerciţiile
pentru sesizarea sunetelor din cuvinte cunoscute, formate din 2-3 silabe. Acestea trebuie urmate de
exerciţii-joc de evidenţiere a cantităţii vocalice în limba română, în cuvinte care conţin diftongi şi
triftongi.
În perioada abecedară obiectivul principal urmărit este formarea priceperilor şi deprinderilor
de citit-scris în limba română.
La începutul perioadei abecedare vor fi recapitulate literele învăţate la limba maternă (care au
valori comune şi în limba română), insistându-se apoi pe familiarizarea elevilor cu cuvinte plurisilabice
care conţin astfel de litere. Progresiv, elevii vor fi deprinşi să asculte/recepteze şi cuvinte care conţin
diftongi şi triftongi. Urmează apoi însuşirea sunetelor şi literelor specifice limbii române, precum şi a
combinaţiilor de sunete şi litere ce presupun o pronunţie şi o grafie diferită în limba română în raport
cu limba maghiară.
Odată cu însuşirea citit-scrisului, trebuie să transmitem şi unele noţiuni gramaticale, fără
definiţii (scrierea cu literă mare a substantivelor proprii, denumirea şi rolul principalelor semne de
punctuaţie şi de ortografie). Aici putem apela la fenomenul de transfer, deoarece majoritatea semnelor
de punctuaţie au acelaşi rol în ambele limbi.
În perioada postabecedară se urmăreşte formarea deprinderilor de citire corectă, curentă
conştientă şi consolidarea deprinderilor de scriere.
Se va pune accent şi pe dezvoltarea competenţei de înţelegere a unui text scris. Elevii trebuie
să înveţe strategii de lectură care, pe termen lung, trezesc curiozitatea şi dorinţa lor de a citi. Până la
sfârşitul clasei a II-a, elevii trebuie să stăpânească metode care le vor permite, în timp, să se adapteze
şi să progreseze în situaţii autentice de înţelegere a unui text scris, totodată, să fie capabili să
completeze texte lacunare pe baza unui suport imagistic. Secvenţele înţelegerii după lectură se
derulează sub forma unor activităţi realizate regulat, cu scopul de a dezvolta elevilor reflexe, care să-i
ajute să înţeleagă un text.

Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară 17
 Strategii didactice
Metodele şi procedeele didactice utilizate vor urmări crearea de situaţii educaţionale în care
elevii să participe activ la procesul învăţării. Latura formativă va avea un rol mai important decât cea
informativă, datorită necesităţii formării de deprinderi adecvate vârstei şi specificului disciplinei,
capacitatea de a opera cu informaţiile dobândite reprezentând obiectivul prioritar al studierii limbii
române.

Receptarea orală
La această grupă de vârstă, profesorii vor utiliza mesaje simple (comenzi orale, instrucţiuni,
întrebări). Toate acestea vor fi articulate cu atenţie, clar şi rar şi vor fi însoţite de gesturi.
Gradual pot fi introduse şi 2-3 comenzi corelate. De exemplu: „Colorează desenele mici/mari!
Încercuieşte desenele colorate cu roşu!”
Se pot face activităţi de ascultare care implică desenatul sau coloratul. Elevii ascultă diferite
instrucţiuni şi desenează ceea ce li se spune sau colorează doar ce li se cere.
Un alt exerciţiu eficient de ascultare este cel în care profesorul descrie o imagine, iar elevii
identifică sau exclud imaginea descrisă.
O altă sugestie ar fi ca elevii să asculte un mesaj/text spus sau citit de profesor şi să plaseze,
să ordoneze, să selecteze imagini/obiecte sau să le excludă pe cele care nu se referă la mesaj/text.
La elevi, abilităţile de receptare (printre care şi cele după auz) se vor dezvolta mai uşor decât
cele de producere de mesaj oral. Pentru ei, limba vorbită reprezintă modalitatea principală prin
intermediul căreia învaţă şi înţeleg noi structuri, cuvinte, de aceea, limba vorbită şi înţelegerea
acesteia au un rol fundamental în timpul lecţiilor de limbă română.

Exprimarea orală
În procesul de dezvoltare a capacităţii de exprimare orală este foarte important ca profesorul să
ofere elevilor oportunităţi de a interacţiona. Pentru şcolarul mic cele mai importante surse de interes
sunt imaginile, poveştile şi jocurile. Cu ajutorul acestora putem să-i atragem în jocuri de comunicare în
care trebuie să interacţioneze cu colegii sau cu profesorul pentru a rezolva sarcina primită.
Pentru educarea vorbirii, cele mai eficiente exerciţii sunt jocurile de rol. Situaţiile de comunicare
pe care le pot exersa elevii prin jocuri de rol vor fi luate din viaţa de zi cu zi. Ele sunt descrise în actele
de vorbire care vor fi realizate pe parcursul celor trei clase.
Din perspectiva abordării comunicativ-funcţionale, activităţile de învăţare trebuie să fie utile
pentru elevi, să le trezească curiozitatea, să abordeze aspecte din viaţa reală, stimulându-i să se
implice în efectuarea unor acţiuni. Pentru elevii care se exprimă mai greu în limba română, se
recomandă utilizarea unor tehnici de motivare specifice.
Se recomandă tolerarea greşelilor de exprimare, atâta timp cât nu stau în calea comunicării. De
asemenea, este încurajată varietatea formelor de exprimare (elevii pot utiliza diferite mijloace de
comunicare pentru a duce la îndeplinire o sarcină).
Elevii vor fi sprijiniţi de profesor care îi va încuraja şi îi va recompensa pentru progresele
realizate. Profesorul va accentua aspectele pozitive ale activităţii copiilor astfel încât să fie stimulată
încrederea în sine.

Registrul scris
Decodarea şi producerea de mesaje scrise, în clasa pregătitoare şi în clasa I, înseamnă
identificarea sensului unor simboluri/etichete cu mesaje scurte şi simple, descoperirea unor mesaje
simple în produsele realizate în grup sau individual, stabilirea corespondenţei imagine – text (citit de
profesor), recunoaşterea şi asocierea cuvintelor scrise pe cartonaşe cu imaginile lor, identificarea unor
mesaje de pe panouri, afişe, reclame şi utilizarea imaginilor ca surse de informaţie. Aceste sarcini se
vor realiza sub formă de joc, scopul lor fiind acela de a consolida competenţele elevilor şi de a-i motiva
prin mai multă încredere în forţele lor.
Modelul comunicativ-funcţional presupune dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare şi
exprimare orală şi a celor de receptare a mesajului scris şi de exprimare în scris. În clasa a II-a, în
procesul învăţării citirii şi scrierii, este de preferat să se asigure o relaţie corectă între forma sonoră şi

Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară 18
forma grafică a cuvintelor, astfel încât copilul să facă cu uşurinţă legătura între cuvântul scris şi sensul
acestuia.
În procesul predării-învăţării sunetelor şi literelor specifice limbii române se vor utiliza tehnicile şi
exerciţiile metodei fonetice analitico-sintetice. Se poate apela la fenomenul de transfer, deoarece
tehnica citirii a fost însuşită de elevi la limba maternă, în clasa I.
Activităţile destinate formării competenţelor de înţelegere a unui text scris în limba română şi de
familiarizare cu unele texte funcţionale scurte vor urmări formarea unei atitudini active bazate pe
tehnici adecvate pe care elevul le va aplica în toate situaţiile, căutând similitudini între limba sa
maternă şi limba română.

Proiectarea
Proiectarea activităţilor didactice va urmări:
- formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice,
- asigurarea unei proporţii rezonabile între etapele de familiarizare cu noile conţinuturi, de
structurare şi sistematizare necesare consolidării competenţelor operatorii, de consolidare şi
aplicare a cunoştinţelor dobândite,
- relaţionarea intra- şi interdisciplinară, intra- şi crosscurriculară,
- personalizarea procesului de predare-învăţare în raport cu competenţele profesionale ale
cadrului didactic şi în raport cu elevul (cu clasa),
- stimularea proceselor cognitive, având ca finalitate formarea de competenţe,
- asigurarea unei viziuni de ansamblu asupra învăţării,
- posibilitatea unei bune utilizări a resurselor (timp, mijloace materiale şi auxiliare didactice).

Evaluarea
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Ea trebuie corelată cu
toate activităţile didactice. Abordarea comunicativ-funcţională impune atât evaluarea iniţială la
începutul anului şcolar, cât şi cea formativă cu scopul urmăririi progresului înregistrat de fiecare elev în
parte. Competenţele de comunicare vor fi evaluate pe tot parcursul anului şcolar.
Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de
învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
Se va evalua competenţa de receptare (înţelegerea după auz), de producere orală (vorbirea),
citirea corectă, lectura comprehensivă, scrierea cuvintelor, a propoziţiilor cu respectarea convenţiilor
limbajului scris.
Se recomandă cu prioritate tehnici moderne de evaluare precum: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte
care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în
contexte fireşti, adaptate vârstei.

Clasa pregătitoare, clasa I şI clasa a II-a – Comunicare în limba română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară 19