INTRODUCERE

Ce este integrarea educativă?

Educaţia integrată se referă în esenţă la integrarea în structurile
învăţământului aparţinând comunităţii a copiilor cu cerinţe speciale în
educaţie, pentru a oferi un climat favorabil dezvoltării armonioase şi cât
mai echilibrate a personalităţii acestora. (Gheorghiu, F., 2005, p.10,11)..

Şcoala integrată este acea şcoală care admite şi cuprinde în

efectivele sale, între beneficiarii serviciilor sale educative curente,
educabili de mare diversitate, între care şi pe cei cu nevoi speciale,
cărora se străduieşte şi reuşeşte să le identifice şi satisfacă cerinţele
educative speciale. În felul acesta, grupurile educaţionale (fie ele tip
clasă, grupă, serie, minigrupă) apar ca eterogene, fireşti, renunţându-se
la relativa ,,omogenitate`` a educaţiei tradiţionale.

În ce priveşte integrarea, există mai multe forme de integrare, din

care menţionăm trei forme principale:

- integrarea locaţională

- integrarea socială

- integrare funcţională

Diferenţa dintre integrare şi incluziune

Termenii de integrare şi incluziune sunt diferiţi.

Integrarea este asimilarea unui elev în educaţia de masă, unde

acesta se adaptează (sau nu) politicilor, practicilor şi curriculumu-rilor
existente, în timp ce şcoala în sine rămâne în mare parte neschimbată.
Incluziunea pune accentul pe necesitatea ca sistemul educaţional şi
şcolile să se schimbe şi să se adapteze pentru a răspunde nevoilor
elevilor. (Adruskiewicz, M., Prenton, K., (2007), p.70).
 Integrarea copiilor cu cerinţe speciale în vederea intrării acestora
în clasele obişnuite se centrează pe mutarea copiilor de la şcolile
separate la şcoli locale ale comunităţii. În mod obişnuit ei se mută pentru
a-şi petrece timpul şcolar în clase separate şi pentru a primi sprijinul
necesar. Atunci cand această mutare nu este înoţită de o creştere a
interacţiunilor între elevii cu şi fără dizabilităţi sau cu diferenţe de
învăţare, putem considera că nu este un proces de integrare reală ci
numai o etapă de integrare: integrare fizică.(Internet).

Incluziunea merge şi mai departe, în special în planul stărilor de

spirit (afectiv-motivaţionale) atât ale persoanei incluse, cât şi ale
grupului incluziv, fiecare din cele două entităţi ajungând să simtă lipsa
reciprocă a celeilalte, fiecare fiind oricând afectată, într-un sens (pozitiv
sau negativ) de ce i se întâmplă celeilalte (JUPP; K.; 1992, după
Ungureanu, D., 2000, p. 259).

Şcoala incluzivă
Şcoala de tip incluziv este şcoala de bază accesibilă, de calitate şi care
îşi îndeplineşte menirea de a se adresa tuturor copiilor, a-i transforma în
elevi şi a-i deprinde şi abilita cu tainele lumii. Să le ofere bazele culturii şi
civilizaţiei umane, pe înţelesul lor şi în aşa fel încât toţi să beneficieze de
acestea şi să le dezvolte mai departe după puterile lor. De aceea
strategiile învăţării trebuie astfel adaptate încât să corespundă diversităţii
şi nenumăratelor stiluri de învăţare şi dezvoltare, fireşti ale copiilor.
Şcoala incluzivă se adresează copiilor prin adaptarea sa continuă,
flexibilă şi dinamică la cerinţele dezvoltării şi învăţării acestora
 PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

I. Informaţii de bază

Numele şi prenumele: C.D.

Psihodiagnostic: intelect liminar jos

Clasa a-III-a

Echipa de intervenţie:

Învăţător/profesor/educator: N.P.

Profesor de sprijin/itinerant: B.C.

Psiholog: M.G.

Logoped: S.L.I.

Părinţi: Mihai şi Otilia

Asistent social: -

Altii (medic): Medic de familie: T.F.

II. Starea actuală a elevului:

Nivel de dezvoltare:

Dezvoltare senzorial – perceptivă: spirit de observaţie deficitar

Nivelul dezvoltării psihomotricităţii: - abilităţi de autoservire formate

- schema corporală formată

- orientare în spaţiu – bună

- gesturi – capabil uneori de gesturi brutale

Nivelul de dezvoltare intelectuală:

1. Gândirea – lentă, concret-intuitivă

2. Memoria – uşor deficitară, predominant mecanică şi de scurtă durată

(întipărirea relativ bună, păstrare, recunoaştere şi reproducere slabă)

3. Atenţia - labilă, se concentrează greu în activităţi şi pe perioadă

scurtă

4. Limbajul şi comunicarea – volum vocabular – sărac

- tip de comunicare - verbală, mimico-gesticulară

- semantica – nu înţelege întotdeauna mesajul

transmis şi în consecinţă nu reacţionează adecvat

- structura gramaticală – construieşte greu

propoziţii, acordul

gramatical nu este bine format

- dislalie, disgrafie, discalculie

5. Motivaţie - dezinteresat

6. Temperament - coleric

7. Comportament socio-afectiv – rezistenţă la efort de nivel mediu, este

afectuos, comunicativ, abandonează destul de repede regulile jocului,
devine agresiv, îşi agresează colegii de clasă sau elevii din alte clase.

8. Stil de muncă - sub supraveghere educativă se mobilizează greu în

activitate, rezolvă doar sarcini simple, se blochează şi abandonează
atunci când sarcinile devin mai complexe.
III.Probleme cu care se confruntă copilul - rezultate slabe la învăţătură,
tulburări comportamentale

IV. Nevoi specifice ale copilului:

a) în cadrul familiei

- o mai atentă supraveghere din partea părinţilor în petrecerea timpului

liber şi în efectuarea temelor

- încurajare din partea familiei pentru a învăţa

b) în cadrul şcolii

- activităţi educaţionale remediale desfăşurate de învăţătorul clasei

- ajutor dat de învăţătorul de sprijin

- terapie logopedică şi comportamentală

- programă adaptată, întocmirea unui P.I.P.

V. Planificarea intervenţiei:

Scopurile programului: - însuşirea deprinderilor de bază (citit-

scris);

- ameliorarea/eliminarea tulburărilor de
limbaj;

- dezvoltarea exprimării orale;

- dezvoltarea abilităţilor de relaţionare în

grup;

OBIECTIVE:

- să confirme prin replici adecvate înţelegerea mesajului scris sau citit

- să valorifice propriile achiziţii de vocabular
- să construiască enunţuri scurte cu sens pe baza unui suport concret
- să redacteze diverse texte de mică întindere adaptândule destinaţiei
şi scopului comunicării
- să relaţioneze pozitiv cu colegii
- să îşi stăpânească manifestările agresive faţă de colegi şi personalul
şcolii (agresivitate verbală şi fizică)
Mijloacele utilizate pentru realizarea obiectivelor

- curriculum diferenţiat
- programul de terapie educaţională complexă
- terapie logopedică
- materialul didactic: carţi ilutrate de poveşti, jocuri, auxiliar pentru
manual, puzzle-uri, planşe, fişe, manuale, soft educaţional –
Logopedix, Tara.

Obiective Metode şi Criterii Metode şi

mijloace de minimale de instrumente de
realizare apreciere a evaluare
progreselor
1. Să -conversaţii -reuşeşte să -observaţia
confirme prin tematice menţină un
-metoda fonetică-
replici dialog pe o
-jocuri didactice analitico-sintetică
adecvate tema dată
înţelegerea -exerciţii de
-reuşeşte să
mesajului identificare a
numească
scris sau citit silabelor, de
primul sunet
stabilire a locului
din cuvânt, să
sunetelor
exemplifice şi
deficitare în silabe
alte cuvinte
şi cuvinte
care conţin
-exerciţii de sunetul
2.Să respectiv
discriminare
construiască
fonematică
enunţuri
scurte cu -exerciţii de -fişe
-reuşeşte să
sens pe construcţie corectă -jocuri
construiască
baza unui a propoziţiilor
propoziţii
suport simple şi
simple pe baza
concret dezvoltate pe
materialelor
bază de material
3.Să suport
intuitive
valorifice
propriile
achiziţii de
vocabular
-reuşeşte să
-jocuri de cuvinte, -teste de evaluare
pronunţe corect
vocuri de dicţie şi orală
scurte
ortoepie
poezioare
-exerciţii cu
antonime,
sinonime,
omonime (utilizând
imagini-suport sau
4. Să jocuri)
redacteze
diverse texte -completarea unor -reuşeşte să -fişe
de mică rebusuri simple completeze
întindere parţial rebusul
 Obiective realizate:

C.D. reuşeşte să îşi amelioreze manifestările dislexo-disgrafice de

la nivelul limbajului. Deasemenea se observă o estompare a
comportamentului agresiv faţă de colegi şi personalul didactic. Îi face
plăcere să participe la activităţile extraşcolare.

Dificultăţi întâmpinate:

- slaba implicare a părinţilor în program, lipsa încurajării copilului

de către aceştia

Metode cu impact ridicat:-pozitiv: demonstrarea sarcinilor;

metodele în care sunt folosite ca mijloace jocurile.

-negativ: -

Evaluarea periodică s-a realizat oral şi cu probe scrise.

Evaluare finală a relevat faptul că C.D. a înregistrat progrese în

relaţionare la nivel de grup, o uşoară creştere la nivelul calificativelor de
la obictele de Limbă şi Comunicare.