MEDICINA 5 Conform ghidului GOLD, urmatoarele scoruri

- propuneri intrebari - sunt considerate semnificative pentru BPOC:

A. scorul CAT peste 40 puncte
Tema nr. 1
Bronhopneupatia obstructiva cronica B. scorul CAT de 10 puncte
Bibliografie asociata temei: C. scorul mMRC peste 10 puncte
Compendiu vol I 1- D. scorul m MRC de 2 puncte
24 E. scorul m MRC de 0 puncte
1 Disfunctia obstructiva cronica ireversibila (pag. 9)
apare in urmatoarele afectiuni:
6 Simptomele sindromului de apnee in
A. astmul bronsic somn sunt:
B. sarcoidoza A. episoade de apnee
C. pneumonie bacteriana B. sforait nocturn
D. fibroza chistica C. somnolenta diurna
E. BPOC D. expectoratie
(pag. 2) E. tulburari de memorie
2 Bronsita cronica se defineste prin: (pag. 9)
A. tuse si expectoratie prezente cel putin trei luni 7 Examenul obiectiv la pacientul cu
pe an, doi ani consecutiv BPOC deceleaza:
B. progresivitatea sindromului A. largirea diametrului toracic transversal
obstructiv (evidentiata prin scaderea
B. inspir fortat
VEMS)
C. expir prelungit
C. sindrom obstructiv bronsic reversibil spontan
sau prin terapie D. hipersonoritate pulmonara difuza
D. hipersecretie cronica E. raluri bronsice ronflante si uneori sibilante
E. tabagismul reprezinta factorul de risc cel (pag. 10)
mai important
8 Semnele fizice de severitate in BPOC sunt:
(pag. 1-2)
A. raluri bronsice ronflante si sibilante
3 Un substrat inflamator asemanator BPOC
B. flapping tremor
au si urmatoarele afectiuni:
C. somnolenta
A. diabetul zaharat de tip 1
D. frecventa respiratorie peste 25/minut
B. osteoporoza
E. alura ventriculara peste 100/min
C. ateroscleroza
(pag. 10)
D. hepatita acuta
E. neuropatia diabetica 9 Diagnosticul diferential al BPOC se face
cu urmatoarele afectiuni:
(pag. 2)
A. fibroza chistica
4 La un pacient cu BPOC, aparitia dispneei se
B. bronsiectaziile
asociaza cu:
C. sindromul posttuberculos
A. functie ventilatorie restrictiva
D. sinuzita cronica alergica
B. tuse si expectoratie
E. astmul bronsic
C. disfunctie ventilatorie obstructiva
(pag. 10-11)
D. prognostic mai prost
E. instalarea cordului pulmonar cronic
(pag. 8)
 10 Suspiciunea de BPOC se emite pe baza: 15 Cele mai importante comorbiditati ale
BPOC sunt:
A. simptomelor clinice (tuse, expectoratie,
dispnee cronica) A. hipertensiunea arteriala
B. contextului clinic (tabagism de minim B. ulcerul duodenal
20 pachete/an)
C. diabetul zaharat
C. spirometriei
D. casexia
D. examenului de sputa
E. Cancerul bronhopulmonar
E. radiografiei pulmonare (pag. 14)
(pag. 10)
* 16 Factorul cel mai important implicat
11 Urmatoarele elemente clinice sustin in etiologia BPOC este:
suspiciunea unui diagnostic de BPOC:
A. predispozitia genetica
A. tusea cu expectoratie
B. infectia respiratorie repetata
B. dispneea acuta
C. fumatul
C. tabagismul de minim 20 pachete/an
D. expunerea la radiatii
D. tusea nocturna ce trezeste bolnavul din somn
E. infectia bacilara
E. dispneea cronica
(pag. 2)
(pag. 10)
* 17 Principalele simptome si semne intalnite
12 Pletismografia corporeala masoara: in BPOC sunt:
A. capacitatea vitala (CV) A. febra, frison, tuse
B. capacitate reziduala (CR) B. dispnee inspiratorie si tuse
C. Volumul rezidual (VR) C. tuse cronica productiva si dispnee de effort
D. Volum expirator maxim pe secunda (VEMS) D. tuse nocturna si dispnee inspiratorie
E. Capacitate pulmonara reziduala (CPT) E. tuse cu expectoratie si febra
(pag. 12) (pag. 8)
13 Grupa C de risc dupa clasificarea GOLD * 18 Simptomul cel mai caracteristic
a BPOC include urmatoarele elemente: pentru pacientii cu BPOC este:
A. Simptome reduse A. tusea
B. stadiul III de obstructie dupa VEMS B. expectoratia
C. CAT < 10 C. febra
D. MMRC > 2 D. dispneea
E. 0-1 exacerbari pe an E. astenia
(pag. 14) (pag. 8)
14 Efectele secundare cele mai comune * 19 Pentru cuantificarea somnolentei diurne
ale teofilinei sunt: se foloseste:
A. greata si varsaturile A. VEMS
B. somnolenta B. scorul CAT
C. insomnia C. chestionarul Epworth
D. aritmiile D. ghidul GOLD
E. tremorul extremitatilor E. scorul mMRC
(pag. 17) (pag. 9)
 * 20 Pentru confirmarea diagnosticului de * 25 Urmarirea in timp a valorilor VEMS la
BPOC se foloseste: un bolnav cu BPOC indica:
A. examenul clinic obiectiv A. gradul obstructiei bronsice
B. masurarea VEMS dupa administrarea B. viteza de deteriorare functionala
unui bronhodilatator C. iminenta instalarii insuficientei respiratorii
C. calcularea scorului CAT
D. instalarea emfizemului pulmonar
D. determinarea raportului VEMS/CVF,
E. necesitatea introducerii corticoterapiei
dupa administrarea unui bronhodilatator
(pag. 12)
E. determinarea CVF, dupa administrarea
unui bronhodilatator * 26 Emfizemul pulmonar panlobular
(pag. 10) este caracterizat radiologic prin:

* 21 Confirmarea diagnosticului de A. hipertransparenta pulmonara unilaterala

BPOC presupune ca etapa obligatorie: B. aspect neomogen de zone hiperclare,
avasculare
A. identificarea sindromului bronsitic cronic
C. hiluri pulmonare de aspect normal
B. agravarea dispneei la effort
D. distructie omogena a parenchimului pulmonar
C. agravarea dispneei dupa infectiile respiratorii
E. aspect omogen al parenchimului pulmonar
D. calcularea indicelui Tiffeneau
(pag. 12)
E. efectuarea spirometriei cu administrarea a
patru puff-uri de salbutamol. * 27 Exacerbarile la un bolnav cu BPOC
(pag. 10) sunt considerate frecvente atunci cand:

* 22 Cel mai utilizat parametru spirometric de A. sunt peste 2 exacerbari/an

identificare a sindromului obstructiv bronsic B. sunt mai mult de 3 exacerbari/luna
este:
C. sunt cel putin 2 exacerbari/an
A. capacitatea vitala D. sunt mai mult de 5-6 exacerbari/luna
B. indicele Tiffeneau E. depasesc 2 exacerbari/an.
C. VEMS (pag. 14)
D. VEMS/CV
* 28 Un pacient cu BPOC care prezinta
E. curba flux/volum VEMS 40%, corespunzator stadiului 3, care
(pag. 11) are 3 exacerbari/an, CAT <10 si MMRC 1,
va fi incadrat in grupa de risc GOLD:
* 23 Diagnosticul pozitiv de BPOC este
confirmat prin: A. B, risc scazut

A. lipsa ireversibilitatii VEMS B. C, risc crescut

B. disfunctia ventilatorie obstructiva este C. D, risc crescut

reversibila dupa administrarea unui D. A, risc scazut
bronhodilatator E. niciun grad
C. disfunctia ventilatorie obstructiva persista si (pag. 14)
dupa administrarea unui bronhodilatator
D. reversibiliatatea la beta-2-mimetice cu * 29 Dintre anticolinergice, avantajul de a fi
efect rapid prezice un raspuns mai bun necesara o singura administrare pe zi, il are:
E. valoarea normala a VEMS-ului A. scopantilul
(pag. 11) B. ipratropiumul

* 24 Pletismografia corporeala obiectiveaza: C. fenoterolul

D. buscopanul
A. reversibilitatea VEMS-ului
E. tiotropiumul
B. sindromul obstructiv bronsic
(pag. 17)
C. sindromul de hiperinflatie pulmonara
D. absenta insuficientei respiratorii
E. severitatea BPOC.
(pag. 12)
 * 30 Tratamentul cu corticoid inhalator la 4 Examenul aparatului respirator in
pacientul cu BPOC trebuie sa respecte sindromul tipic de condensare pulmonara
urmatorul principiu: releva:
A. se administreaza doar in exacerbari A. Limitarea unilaterala a amplitudinii
B. se recomanda la pacienti cu obstructie miscariilor respiratorii
usoara, VEMS peste 50% B. O zona de matitate.
C. se recomanda la pacientii cu C. Amplificarea transmiterii vibratiilor vocale
exacerbari frecvente ( ≥2/an)
D. Suflu tubar patologic
D. nu se asociaza cu BADLA
E. Raluri subcrepitante.
E. nu se asociaza cu teofilina retard
(pag. 30)
(pag. 18)
5 Care sunt criteriile clinice pe baza carora
Tema nr. 2 se stabileste spitalizarea unui pacient cu
Pneumoniile pneumonie?
Bibliografie asociata temei: A. TA sistolica < 90 mmHg sau TA diastolica
Compendiu vol I 25- ≤ 60mmHg
36 B. TA sistolica > 90 mmHg si TA diastolica
≥ 60mmHg
1 Pneumonia nosocomiala se caracterizeaza
prin: C. Varsta peste 65 de ani
D. Frecventa respiratorie
A. Apare la o persoana spitalizata pentru o
alta boala E. Urea sanguina
B. Debuteaza la mai mult de 72 de ore (pag. 31)
dupa momentul internarii
6 Tratamentul unei pneumonii in
C. Debuteaza la mai putin de 72 de ore spital presupune:
dupa momentul internarii
A. Ca antibiotic se recomanda administrare
D. Survine la pacienti care nu au fost spitalizati
de Amoxicilina
cu 14 zile inainte de debut
B. De cele mai multe ori se administreaza
E. Etiologia probabila se raporteaza la
antibiotic dupa efectuarea antibiogramei
varsta pacientului
C. Recoltarea a cel putin doua hemoculturi
(pag. 25)
D. Este de cele mai multe ori empiric
2 In etiologia pneumoniei comunitare
sunt incriminati urmatorii germeni: E. Se administreaza initial oral.
(pag. 33)
A. Streptococul pneumoniae
B. Mycoplasma pneumonia 7 Tratamentul unei pneumonii cu
Pseudomonas aeroginosa presupune
C. Chlamydia pneumonia
administrarea unei asocieri de:
D. Proteus
A. Minimum 3 antibiotice cu actiune
E. Piocianic eficienta antipiocianica
(pag. 26) B. Minimum 2 antibiotice cu actiune
eficienta antipiocianica.
3 Pneumonia tipica se caracterizeaza prin:
C. Ciproflocaxina + Betalactamina antipiocianica
A. Debut rapid (brutal). si antipneumococica.
B. Sputa mucoasa. D. Macrolida + betalactamina antipneumococica
C. Debut progresiv, cu un prodrom de cateva si antipiocianica+aminoglicozida
zile de infectie de cai respiratorii superioare. E. Este contraindicata asocierea.
D. Frison unic, solemn (pag. 34)
E. Durere pleuritica.
(pag. 29)
 8 O evolutie nefavorabila a unei * 13 Care dintre urmatorii factori de risc nu
pneumonii ridica urmatoarele suspiciuni: influenteaza agravarea unei pneumonii?
A. Terapie ineficienta (germen A. Varsta sub 65 de ani.
constitutional rezistent). B. Varsta peste 65 de ani.
B. Prezenta unei alte afectiuni (diagnostic eronat).
C. Cancer asociat.
C. O boala subiacenta
D. Durerea toracica.
D. Caracterul empiric al tratamentului initial.
E. Alterarea functiilor mentale.
E. Pleurezie parapneumonica sau empiem. (pag. 27-28)
(pag. 34)
* 14 Pneumonia tipica se caracterizeaza prin:
9 In evolutia initiala (primele 3-5 zile) a unei
A. Tuse seaca, cefalee, artralgii.
pneumonii vor fi urmarite:
B. Tulburari digestive.
A. Starea generala.
C. Condensare “lobara” clinic si radiologic.
B. Tensiunea arteriala, alura ventriculara.
D. Debut lent, progresiv, cu un prodrom de
C. Starea de constienta cateva zile.
D. Temperatura. E. Radiologic apare infiltrat interstitial.
E. Frecventa respiratorie. (pag. 29)
(pag. 35)
* 15 Care dintre urmatorii germeni
10 Factorii de risc pentru o rezolutie intarziata a produc pneumonia atipica?
unei pneumonii sunt:
A. Pneumococ.
A. Varsta inaintata B. Proteus.
B. BPOC C. Haemophilus influenza.
C. Diabet zaharat D. Mycoplasma pneumonia.
D. Afectare unilobulara E. Klebsiella.
E. Astm bronsic (pag. 30)
(pag. 35)
* 16 Care este antibioticul oral de electie
* 11 Pneumonia comunitara se pentru tratamentul ambulator al pneumoniei
caracterizeaza prin: pneumococice?
A. Debuteaza la mai mult de 72 de ore A. Claritromicina.
dupa momentul internarii. B. Ciprofloxacina.
B. Debuteza in primele 48 de ore dupa momentul
C. Amoxicilina.
spitalizarii.
D. Ampicilina.
C. Survine la pacienti care au fost spitalizati
inainte de debutul pneumoniei. E. Gentamicina.
D. Apare la o persoana spitalizata pentru alta (pag. 32)
boala.
* 17 Care este durata tratamentului
E. Este dobandita intraspitalicesc. pentru pneumonia pneumococica?
(pag. 25) A. 7-10 zile
* 12 Forma franca a pneumoniei comunitare B. 14-21 de zile.
se caracterizeaza prin: C. 21 de zile.
A. Febra, frison. D. 7 zile.
B. Evolutie progresiva E. minimum 4 saptamani.
C. Etiologia presupune germeni intracelulari. (pag. 33)
D. Cefalee, mialgii.
E. Radiologic - opacitate heterogena
nesistematizata de tip interstitial, hilio-bazal.
(pag. 27)
 * 18 Care este durata tratamentului 2 Diagnosticul de astm bronsic se
pentru pneumonia cu Legionella? stabileste prin:
A. 6 saptamani. A. prin anamneza: episoade recidivante
B. 7 zile. de wheezing, tuse, dispnee
B. istoric de atopie personala sau familiala
C. minimum 4 saptamani.
C. prezenţa sindromului obstructiv reversibil
D. 21 de zile.
în contextul suspiciunii clinice de astm
E. 10 zile.
D. agravarea simptomelor in prezenta unor alergeni
(pag. 33)
E. absenta simptomelor in momentul
* 19 Care este durata tratamentului examenului exclude diagnosticul de astm
unei pneumonii abcedate? (pag. 42)
A. 21 de zile. 3 Alegeti afirmatiile adevarate despre
B. minimum 2 saptamani. astmul bronsic:
C. minimum 4 saptamani. A. Hiperreactivitatea bronsica este
D. 10-14 zile. specifica astmului

E. 7-10 zile. B. Modificarea funcţională caracteristica

astmului este sindromul obstructiv reversibil
(pag. 33)
C. In obstructiile moderate sau severe se
* 20 La ce interval de timp se recomanda asociază hiperinflatia
radiografie pulmonara de control intr-o D. Astmul cu debut tardiv este mai frecvent
pneumonie? la barbat, in jurul varstei de 25 de ani
A. 1 saptamana. E. Este o boala heterogena caracterizata
B. 4 saptamani. prin inflamatie cronica a cailor aeriene în
care participa numeroase tipuri de celule
C. 10 zile.
(pag. 42)
D. 6 saptamani.
4 Diagnosticul de astm se stabileste cel
E. peste 6 saptamani.
mai adesea prin:
(pag. 35)
A. examen clinic
Tema nr. 3 B. bronhoscopie
Astmul bronsic C. testarea spirometrica a functiei pulmonare
Bibliografie asociata temei: D. gazometrie
Compendiu vol I 37- E. pletismografie
47
(pag. 43)
1 Diagnosticul diferenţial al astmului
bronsic poate include: 5 Referitor la β2-agonistii de lungă durata
(BADLA) urmatoarele afirmatii sunt adevarate
A. disfuncţia de coardă vocală
A. acţiunea se instaleaza rapid (5-15 min)
B. BPOC - ul
B. nu se utilizează în criza de bronchospasm
C. obstrucţia de căi aeriene mari prin corpi străini
C. efectul bronhodilatator durează 4-6 ore
D. angina pectorala
D. efectele lor secundare nedorite sunt:
E. bronsiectaziile
gust „metalic”, retenţie urinară, constipaţie
(pag. 46)
E. acţiunea se instalează lent, (15-30 min)
(pag. 47)

6 Astmul bronsic controlat la adult

se caracterizeaza prin:
A. Simptome diurne ≤ 2 ocazii/saptamana
B. Simptome diurne ≥ 2 ocazii/saptamana
C. Simptome nocturne absente
D. VEMS < 80% din valoarea predictiva
E. Exacerbări absente
(pag. 45)
 7 Tratamentul astmului bronsic * 11 Urmatoarea afirmatie referitoare la
moderat presupune: astmul bronsic este adevarata:
A. Medicatie de salvare reprezentata de A. este o boala heterogenă caracterizata
β2-agoni tii de scurta durata (BADSA) prin inflamţie acuta a cailor aeriene;
B. Medicatie de control reprezentata de B. se caracterizeaza prin episoade recurente
corticosteroizi inhalatori in doză mică plus anti- de wheezing si dispnee;
leukotriene C. obstrucţia din astmul bron ic nu prezinta
C. Medicatie de salvare reprezentata de reversibilitate;
β2-agoni tii de lungă durată (BADLA) D. neutrofilele sunt considerate efectorul principal
D. Medicatie de control reprezentata în inflamaţia cronică persistentă din astm;
de corticosteroizi orali E. nici una din afirmatii nu este adevarata.
E. Anti-IgE (pag. 37)
(pag. 45)
* 12 Care dintre următoarele afirmaţii este
8 Referitor la patogenia si fiziopatologia adevărată despre simptomatologia astmului?
astmului bronsic urmatoarele afirmatii sunt
adevarate A. Wheezing;

A. elementul central în astm este limitarea B. Hemoptizie;

fluxului de aer în caile aeriene; C. Absenta tusei;
B. inflamatia acuta a căilor aeriene este un D. Simptomatologia apare in special iarna;
element esential al patogeniei; E. Simptomatologia apare in special la amiaza.
C. marca imunologica a astmului alergic (pag. 37)
este productia deficitara de citokine tip Th2;
D. IgE specific secretate sunt citofile i se leaga de * 13 Clasificarea fenotipica a astmului
receptorii care se gasesc, în special, pe bronsic cuprinde:
suprafata mastocitelor i a bazofilelor; A. Astmul alergic;
E. reactia alergica de tip imediat apare în cateva B. Astmul asociat cu obezitatea;
minute de la contactul cu alergenul i dureaza
aproximativ 30 minute. C. Astmul de effort;
(pag. 40) D. Astmul cu debut in copilarie;
E. Astmul asociat cu hipetensiunea arteriala.
9 Alegeti afirmatiile adevarate despre
astmul bronsic: (pag. 38)

A. alergenii de interior, cel mai frecvent * 14 Referitor la fiziopatologia astmului

implicati, sunt polenurile si fungii bronsic, urmatoarea afirmatie este
B. se caracterizeaza prin episoade recurente adevarata:
de: wheezing, dispnee, constrictie toracica i A. limitarea fluxului de aer in astmul bronsic
tuse are corespondent funcţional sindromul
C. reactia alergica tardiva se produce la 6-9 restrictiv;
ore de la provocarea alergenică B. obstrucţia din astmul bronsic se
D. transferul gazos prin membrana caracterizează prin reversibilitate spontana sau
alveolocapilara este în mod caracteristic dupa un medicament bronhodilatator;
modificat în astm C. hiperreactivitatea bron ică nu este o
caracteristica a astmului;
E. obstructia din astmul bronsic se
caracterizeaza prin reversibilitate D. transferul gazos prin membrana
(pag. 41) alveolocapilara este în mod caracteristic
modificat în astm;
10 Alegeti afirmatiile adevarate despre E. hiperinflatia insoteste obstructiile usoare.
clasificarea astmului in functie de severitate:
(pag. 41)
A. Treapta 4 prezinta simptome nocturne de 2
ori pe luna
B. Treapta 2 se caracterizeaza prin VEMS
≥80% din prezis
C. Treapta 1 se caracterizeaza prin
variabilitatea PEF <20%
D. Treapta 3 prezinta simptome nocturne mai
mult de 2 ori pe saptamana
E. Treapta 4 prezinta simptome nocturne frecvente
(pag. 45)
 * 15 Examenul fizic in astmul bronsic pune * 19 Care dintre următoarele afirmaţii
in evidenta: este adevărată în legătură cu
tratamentul astmului bronsic:
A. semnele clinice de obstructie bronsica
B. expir prelungit si intotdeauna raluri subcrepitante A. Treapta 1 necesita corticosteroizi inhalatori
in doza mica
C. examenul fizic normal exclude astmul
B. Treapta 2 necesita corticosteroizi orali
D. torace cu diametru anteroposterior marit, cu
accentuarea murmurului vezicular în obstrucţiile C. Treapta 3 presupune doar administrarea
severe medicatiei de salvare

E. nici una din afirmatiile de mai sus D. Treapta 4 necesita administrarea de

corticosteroizi inhalatori in doză medie in
(pag. 43) asociere cu BADLA
* 16 Care dintre următoarele manifestari clinice E. Treapta 1 necesita medicatie de control
se intalnesc la examenul obiectiv la pacientul (pag. 47)
cu astm bronsic:
* 20 Medicatia de control administrata in
A. raluri sibilante si expir prelungit astmul bronsic este reprezentata de:
B. raluri crepitante
A. amoxicilina
C. raluri subcrepitante
B. izoniazida
D. torace cu diametre anteroposterior i lateral
C. β2-agoni tii cu durată scurtă de acţiune
diminuate
E. hiperinflatie cu accentuarea murmurului D. aspirina
vezicular în obstructiile severe E. corticosteroizi inhalatori si β2-agoni tii cu durată
(pag. 43) lungă de acţiune
(pag. 47)
* 17 Testarea spirometrică a funcţiei
pulmonare in astmul bronsic releva: Tema nr. 4
A. sindromul restrictiv definit prin VEMS scăzut Cancerele bronhopulmonare
B. sindromul obstructiv reversibil Bibliografie asociata temei:
C. sindromul obstructiv definit prin VEMS crescut i Compendiu vol I 48-
indice Tiffeneau scăzut, sub 90% 71
D. reversibilitatea obstrucţiei poate fi demonstrată 1 Fumatul ca factor de risc in
prin cre terea VEMS cu peste 10% ( i minim 100 cancerul bronhopulmonar (CBP):
ml) după administrarea inhalatorie a 600 mg
salbutamol inhalator A. Reprezinta principalul factor de risc
pentru aparitia CBP
E. prezenţa sindromului obstructiv reversibil
în contextul suspiciunii clinice de astm nu B. Reprezinta principalul factor de risc
este suficient pentru diagnosticul de astm pentru aparitia CBP
(pag. 43) C. Numai unele subtipuri de CBP sunt
asociate fumatului
* 18 Urmatoarea afirmatie despre D. Toate tipurile de consum de tutun
clasificarea astmului în functie de determina cresterea riscului de CBP
severitate este adevarata :
E. Tigaretele reprezinta principala modalitate
A. Treapta1 presupune prezenta simptomelor mai de consum al tutunului
des de 2 ori pe saptamana;
(pag. 48-49)
B. Treapta1 presupune prezenta
simptomelor mai des de 3 ori pe 2 Urmatorii sunt factori de risc pentru
saptamana; cancerul bronhopulmonar
C. Treapta 2 presupune prezenta simptomelor o A. Fumatul
data pe saptamana; B. Factorii genetici
D. Treapta 3 presupune simptome zilnice; C. Alimentatia
E. Treapta 4 presupune exacerbari scurte. D. Astmul bronsic
(pag. 45) E. Toate variantele sunt corecte
(pag. 48-49)
 3 Printre formele histologice majore 8 Sunt incluse in parametrul T4 pentru
de neoplazii bronhopulmonare se afla: stadializarea cancerului bronhopulmonar:
A. Carcinoamele epidermoide A. Tumora de 2 cm cu invazia marilor vase
B. Carcinoamele adenoscuamoase din mediastin
B. Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti
C. Carcinoamele cu celule mici
in acelasi lob pulmonar
D. Carcinoamele cu celule intermediare
C. Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti
E. Carcinoamele cu celule mari in celalalt plaman
(pag. 50) D. Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti in
alt lob al aceluiasi plaman
4 Printre efectele secundare ale
chimioterapicelor in tratamentul cancerului E. Tumora cu invazia carenei
bronhopulmonar se regasesc: (pag. 58)
A. Greata, varsaturile 9 Sunt incluse in parametrul N1 pentru
B. Trombocitoza stadializarea cancerului bronhopulmonar
C. Neurotoxicitate A. Metastaze in ganglionii hilari contralaterali
D. Supresia medulara B. Fara evidenta metastazelor in ganglionii
E. Cardiotoxicitatea regionali
(pag. 63-64) C. Metastaze in ganglionii subcarinari
D. Metastaze in ganglionii peribronsici ipsilaterali
5 Printre tumorile limfoproliferative din
clasificarea OMS 2004 a tumorilor pulmonare E. Metastaze in ganglionii hilari ipsilaterali
se numara: (inclusiv prin extensie directa)
A. Limfom difuz cu celule mari de tip B (pag. 58)

B. Carcinoamele adenoscuamoase 10 Stadiul IIIB in stadializarea cancerului

C. Granulomatoza limfomatoida bronhopulmonar poate contine urmatoarele
combinatii de parametri:
D. Histiocitoza langerhansiana
A. T3N3M0
E. Melanoamele
B. T4N2M0
(pag. 52)
C. T4N1M0
6 Nodulii pulmonari unici pot fi impartiti in
D. T4N0M0
mai multe categorii, printre care:
E. T3N2M1
A. Noduli solizi
(pag. 58)
B. Noduli centrali
C. Noduli partial solizi 11 Stadiul IV in stadializarea cancerului
bronhopulmonar poate contine urmatoarele
D. Noduli periferici combinatii de parametri:
E. Noduli non solizi A. T2aN3M0
(pag. 56) B. T4N1M1a
7 Sunt incluse in parametrul T2 pentru C. T1bN2M0
stadializarea cancerului bronhopulmonar:
D. T2bN1M1
A. Tumora de 3 cm sau mai mica in diametrul E. T3N2M1a
maxim
(pag. 58)
B. Tumora cu diametrul maxim mai mare de 7 cm
C. Tumora cu diametrul maxim intre 3 si 5 cm 12 Cancerele pulmonare cu celule mici
se clasifica simplificat in 2 categorii cu
D. Tumora cu diametrul maxim intre 5 si 7 cm prognostic si abordare terapeutica:
E. Tumora cu invazia bronhiei primitive la mai A. Boala limitata (BL)
putin de 2 cm de bifurcatia traheala
B. Boala complicata
(pag. 57)
C. Boala extinsa (BE)
D. Boala incurabila
E. Boala terminala
(pag. 59)
 * 17 Componentele importante, ca structura si
13 Care dintre afirmatiile in legatura cu capacitate oncogenica, ale fumului de tigara
profilaxia cancerelor bronhopulmonare sunt sunt:
adevarate?
A. Hidrocarburile aromatice policiclice
A. Suprimarea fumatului este cea mai
B. N nitros-aminele
eficienta metoda de profilaxie
B. Programele de screening la fumatori C. Benzen
reduc semnificativ mortalitatea D. Aldehide
C. CT-ul toracic cu iradiere scazuta E. Toate afirmatiile sunt adevarate
determina scaderea cu peste 70% a (pag. 48-49)
mortalitatii
D. Suprimarea fumatului determina reducerea * 18 Cel mai frecvent tip histologic de
cu peste 70% a mortalitatii cancer bronhopulmonar intalnit este:

E. Bronhoscopia cu fluorescenta este disponibila A. Carcinomul scuamos

pe cale larga B. Adenocarcinomul
(pag. 59) C. Carcinomul cu celule mari
14 Decizia de interventie chirurgicala la D. Carcinomul cu celule mici
pacientii cu cancer bronhopulmonar ia in E. Nici una din afirmatii nu este adevarata
calcul tinand cont de:
(pag. 50)
A. Interventiile chirurgicale anterioare
* 19 Parametrul T1b in cadrul stadializarii
B. Asigurarea medicala a pacientului
cancerului bronhopulmonar este caracterizat
C. Extensia anatomica de:
D. Tipul histopatologic al tumorii A. Tumora cu diametrul maxim mai mare de 3 cm,
E. Evaluarea operabilitatii dar mai mic de 5 cm
(pag. 59-60) B. Tumora cu diametrul maxim mai mare de 5 cm,
dar mai mic de 7 cm
15 Referitor la strategia terapeutica a C. Tumora cu diametrul maxim mai mare de 7 cm
pacientilor cu cancere bronhopulmonare non-
microcelulare in stadiile I-II se poate spune ca: D. Tumora cu diametrul maxim intre 2 si 3 cm

A. Chirurgia ramane tratamentul standard E. Carcinom in situ

B. Pneumectomia este interventia de referinta (pag. 57)

C. Lobectomia este interventia de referinta * 20 Care dintre urmatoarele neoplazii este

tumora epiteliala maligna, conform clasificarii
D. Radioterapia poate fi necesara
OMS 2004 a tumorilor pulmonare?
E. Chimioterapia adjuvanta trebuie considerata
in stadiile IIA si IIB A. Condromul
(pag. 66) B. Papilomul glandular
C. Adenocarcinomul
* 16 Parametrul N1 in stadializarea
cancerelor bronhopulmonare poate fi D. Adenomul papilar
caracterizat de: E. Hamartomul
A. Metastaze in ganglionii subcarinari (pag. 51)
B. Metastaze in ganglionii mediastinali ipsilaterali * 21 Care din urmatoarele neoplazii este
C. Metastaze in ganglionii tumora epiteliala benigna, conform
mediastinali contralaterali clasificarii OMS 2004 a tumorilor
pulmonare?
D. Metastaze in gangionii hilari contralaterali
A. Carcinomul scuamos
E. Metastaze in ganglionii hilari ipsilaterali
(pag. 58) B. Adenocarcinomul
C. Hiperplazia adenomatoasa tipica
D. Papilomul glandular
E. Carcinomul adenoscuamos
(pag. 51)
 * 22 Extensia loco-regionala a cancerelor * 27 Endoscopia bronsica (bronhoscopia)
bronhopulmonare poate fi reprezentata de: pentru diagnosticul cancerului
bronhopulmonar:
A. Extensie hepatica
B. Disfonie A. este obligatorie la toti pacientii suspecti
de cancer bronhopulmonar
C. Extensie cerebrala
B. nu permite realizarea de biopsii transbronsice
D. Noduli subcutanati
C. poate fi inlocuita de toracoscopia exploratorie
E. Adenomegalii cervicale
D. nu este indicata in cazul unor leziuni
(pag. 53) periferice suspecte
* 23 Extensia metastatica a cancerelor E. toate afirmatiile sunt adevarate
bronhopulmonara poate fi reprezentata de: (pag. 54)
A. Sindromul de vena cava superioara * 28 Gradul 1 pe scala ECOG/OMS/ZUBROD
B. Disfagia de evaluare functionala a starii generale in
C. Disfonia cancerele bronhopulmonare poate include:
D. Sindromul Pancoast-Tobias A. Activitate normala
E. Extensia cerebrala B. Capacitate limitata de a se ingriji
(pag. 53) C. Pacietii sunt incapabili de a se ingriji

* 24 Carcinomul pulmonar cu celule mici: D. Pacientii sunt capabili de a realiza

activitati casnice usoare sau lucrul la birou
A. Se localizeaza de obicei central
E. Pacientii sunt incapabili de a munci
B. Se localizeaza de obicei periferic (pag. 54)
C. Se asociaza rar cu sindroame paraneoplazice
* 29 Stadiul IIIB poate contine urmatoarele
D. Disemineaza tardiv in alte organe
combinatii de parametri in stadializarea
E. Au o evolutie lenta cancerului bronhopulmonar:
(pag. 51) A. T3N2M0
25 Supravietuirea medie a pacientilor cu cancer B. T4N2M0
bronhopulmonar cu celule mici in stadiu de C. T4N0M0
boala extinsa este:
D. T1aN2M0
A. 3 ani
E. T2aN3M1
B. 6-12 luni
(pag. 58)
C. 18 luni
* 30 Stadiul IIA poate contine urmatoarele
D. 48 luni
combinatii de parametri in stadializarea
E. Nicio varianta nu este corecta cancerului bronhopulmonar:
(pag. 59)
A. T1aN1M0
* 26 Din punct de vedere biologic, pentru B. T1bN2M0
bilantul diagnostic si de extensie al
C. T2aN1M1
cancerului bronhopulmonar se solicita in
mod uzual urmatoarele: D. T3N1M0
A. Biopsie ganglionara E. T2bN0M1
B. Tomografie computerizata (pag. 58)
C. Hemoglobina glicozilata
D. Determinarea markerilor tumorali
E. Bilant hepatic
(pag. 54)
Tema nr. 5 * 4 Tabloul clinic in tuberculoza
Tuberculoza pulmonara secundara:

Bibliografie asociata temei: A. asociază i unele fenomene asociate

hipersensibilităţii imune exacerbate: eritemul
Compendiu vol I 72- nodos, eritemul polimorf;
87
B. prezinta semne si simptome specifice:
* 1 Care dintre următoarele afirmaţii privind febra, frisoane si junghi thoracic;
Micobacteriile tuberculoase este adevarata? C. prezinta sindrom de impregnare
A. Mycobacterium tuberculosis este bacilară accentuată, tuse trenantă,
principalul agent etiologic al tuberculozei la hemoptizie, simptomele complicaţiilor;
bovine; D. asociaza keratoconjunctivita flictenulară,
nefrite si purpure hemoragice;
B. Sunt bacilli Gram negativi, u or încurbaţi,
ramificaţi; E. prezinta intotdeauna tuse cu
expectoratie hemoptoica.
C. Sunt bacilli nesporulaţi i fără capsulă, aerobi, cu
multiplicare lentă la 24h; (pag. 76-77)
D. Micobacteriile sunt distruse de toate antibiotice; * 5 In diagnosticul tuberculozei pulmonare
E. Micobacteriile nu au proprietatea de urmatoarea afirmatie legata de examenul
acido-alcoolo-rezistenţă. bacteriologic este corecta:
(pag. 73-74) A. examenul bacteriologic este principala
metodă pentru diagnosticul de certitudine al TB
* 2 Care dintre următoarele afirmaţii
privind tuberculoza la om este B. este necesara o singura proba de sputa
adevarata? C. recoltarea sputei trebuie facuta preferabil
A. Infecţia este însoţită întotdeauna seara;
de îmbolnăvirea TB; D. produsele destinate examenului bacteriologic
B. Forma pulmonară este rară; sunt: sputa expectorată spontan prin tuse, urina
si lichidul peritoneal;
C. Calea de transmitere este aeriană;
E. Examenul bacteriologic pentru
D. Tratamentul constă în asociere de micobacteriile TB cuprinde microscopia în
antibiotice timp de 2 luni; coloraţia May-Grünwald Giemsa.
E. În 25% din cazuri infecţia primară (pag. 79)
progresează spre TB activă.
(pag. 74-75) * 6 Confirmarea prezenței bacilului Koch
se realizează prin efectuarea de culturi pe
* 3 Tuberculoza secundară are mediul:
următoarele caracteristici:
A. Geloza simplă
A. Apare pe un organism nesensibilizat în B. mediul solid Löwenstein Jensen
prealabil de către infecţia primară;
C. Sabouraud
B. TB secundara se vindecă de regulă spontan
cu excepţia unor forme complicate; D. Leifson
C. Ftiziogeneza este numai endogena E. Chapman
D. Se asociază frecvent cu prezeta (pag. 77)
adenopatiilor satelite;
* 7 Regimul terapeutic recomandat in
E. Taboul clinic al TB secundare pulmonare tratamentul tuberculozei pulmonare in
cuprinde semnele generale ale impregnării situatia unui caz nou cu frotiu sau cultura
bacilare. poziva este:
(pag. 77) A. 2 luni HRZES, urmat de 4 luni HR;
B. 3 luni HRZE, urmat de 3 luni HR;
C. 3 luni HRZE, urmat de 5 luni HR;
D. 2 luni HRZE, urmat de 4 luni HR;
E. nici una din variantele de mai sus.
(pag. 85)
 * 8 Tuberculoza pulmonara primara 12 Urmatoarele afirmatii despre
are urmatoarele caractere intradermoreactia la tuberculină sunt
principale: adevarate:
A. rezulta din reactivarea unei infectii latente; A. testul este un marker al infecţiei naturale
B. in majoritatea cazurilor, leziunea nu se sau vaccinale, dar nu certifică boala
vindeca spontan; B. la persoanele imunocompetente reacţia
C. se intalneste frecvent la adulti; inflamatorie/ induraţia de 10-17mm sugerează
infecţia cu BK
D. simptomele respiratorii sunt
intotdeauna prezente si se manifestă C. reacţia pozitivă este reacţia inflamatorie/
prin tuse cu expectoratie hemoptoica. induraţia ≥10mm ce apare la 24h de la injectare
E. dezvoltă aspecte tipice de „complex primar D. testul pozitiv confirma diagnosticul de
TB”: afect primar în parenchimul pulmonar, boala activa
limfangită i adenopatie hilo-mediastinală; E. pot aparea reactii pozitive si dupa infectii
(pag. 76) cu micobacterii netuberculoase sau dupa
vaccinarea BCG
* 9 Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta (pag. 78)
unul dintre principiile tratamentului corect cu
antibiotice în tuberculoza? 13 Agentii de prima linie in
tratamentul tuberculozei sunt:
A. tratament regulat pe toată perioada de 6 – 9 –
12 luni (în funcţie de forma de boală) fără A. Amoxicilina;
omisiuni de prize;
B. Vancomicina;
B. tratament sub directă observaţie pe toata
C. Rifampicina;
durata tratamentului, doza unică matinală,
dozare pe kg/corp; D. Etambutol;
C. reevaluare periodică a funcţiei hepatice, E. Levofloxacina;
renale, audiogramă; (pag. 84)
D. toate din cele de mai sus
14 Examenul radiologic pulmonar
E. nici unul din cele de mai sus in tuberculoza pulmonara:
(pag. 84)
A. radiografia oferă criterii solide în TB
10 Medicamentele antituberculoase de linia intai pulmonară neconfirmată bacteriologic dar nu
sunt: este utilă în screening-ul persoanelor cu risc
crescut sau a contacţilor;
A. Pirazinamidă
B. poate releva infiltrate pulmonare apicale;
B. Amikacină
C. poate releva cavităţi în diferite stadii de evoluţie;
C. Cicloserină
D. dinamica radiologică este rapida atat spontan
D. Levofloxacin cat si sub tratament;
E. Ofloxacin E. poate evidentia semnele unor complicaţii.
(pag. 83-84) (pag. 79)
11 Mediile de cultura utilizate pentru izolarea 15 Hemoptizia poate fi o complicatie a
micobacteriilor in diagnosticul tuberculozei pulmonare. Tratamentul
tuberculozei sunt: acesteia cuprinde:
A. mediul geloza - sange A. interzicerea alimentelor fierbinţi;
B. mediul Pike B. antihemoragice: Vitamina K,
C. mediul solid Löwenstein Jensen Etamsilat, Adrenostazin, Vitamina C;

D. mediul Sabouraud C. repausul fizic si vocal nu sunt necesare;

E. medii rapide lichide Bactec D. o alimentaţie u oară semilichidă, fierbinte, va fi

permisă după câteva ore;
(pag. 77)
E. pungă cu gheaţă pe torace.
(pag. 79-80)
 16 Printre criteriile de certitudine ale 19 Pentru medicamentele
diagnosticului pozitiv al pleureziei antituberculoase, administrate in
serofibrinoase TB se numara: regimurile zilnice, este recomandata
A. vârsta tânără <40 de ani; urmatoarea posologie:

B. IDR2PPD pozitiv; A. Izoniazida (H) - 5 (4-6) mg/kg;

C. prezenţa BK la microscopie/ cultură în B. Etambutol € - 25 (20-30) mg/kg;
lichidul pleural sau în biopsia pleurală C. Streptomicina (SM) - 15 (12-18) mg/kg;
percutană; D. Rifampicina ® - 10 (8-12) mg/kg;
D. evidentierea granuloamelor TB la E. Pirazinamida (Z) - 10 (8-12) mg/kg.
examenul histopatologic;
(pag. 84)
E. antecedente personale de TB pulmonară.
(pag. 81) 20 Referitor la tratamentul tuberculozei,
schema 2 HRZSE + 1 HRZE in administrare
17 Ce afirmatii sunt adevarate 7/7, asociata cu 5 HRE, in administrare 3/7
despre tuberculoza este indicata in urmatoarele situatii:
extrarespiratorie? A. Tuberculoza pulmonară M + la prim retratament;
A. Tuberculoza ganglionară secundară B. Tuberculoza extrapulmonară, caz nou;
afectează predominant ganglionii occipitali si
submandibulari; C. E ec al tratamentului initial;

B. TB genitală la bărbaţi determină D. Cazuri de TB multidrog rezistente MDR/XDR

frecvent orhiepididimită; E. Recidive la cazuri la care nu s-a confirmat
C. Tuberculoza digestivă se localizează o chimiorezistenţă.
predominant în regiunea ileo-cecală, dar poate (pag. 85)
afectata orice segment digestiv;
D. In tuberculoza peritoneala, lichidul Tema nr. 6
peritoneal obţinut prin paracenteză este un Trombembolismul pulmonar
transudat; Bibliografie asociata temei:
E. Tuberculoza osteoarticulară se manifestă mai Compendiu vol I 88-
frecvent sub forme mixte osteo – articulare, la 104
nivelul articulaţiilor mari.
1 Elementele componente ale triadei
(pag. 81-83) Virchow, care favorizeaza formarea
18 Urmatoarele afirmatii referitoare la trombului venos sunt:
tratamentul tuberculozei sunt adevarate: A. Neoplazia
A. scopul tratamentului în TB este vindecarea B. hipercoagulabilitatea
pacienţilor si reducerea riscului de recidive; C. Chimioterapia
B. terapia antibiotica este etapizată (regimuri D. staza sau turbulenta fluxului sangvin
bifazice): faza de atac zilnică regim 7/7 (intensivă
cu 2 - 3 droguri), urmată de faza de continuare E. Injuria endoteliala
(regim intermitent 3/7 cu 2 -3 droguri); (pag. 89)
C. administrarea antibioticelor este posibila după 2 Factorii de risc puternici (odd ratio > 10)
stabilirea unui diagnostic precis i înregistrarea pentru trombembolismul pulmonar sunt:
TB în evidenţa activă
A. Repausul la pat
D. gratuitatea tuturor mijloacelor terapeutice
este indicata pentru toţi bolnavii de TB; B. Fracturi ale membrelor inferioare
E. terapia cu antibiotice este etapizata sub forma C. Sarcina
regimurilor bifazice: faza de atac, zilnica regim D. leziuni ale maduvei spinarii
7/7 (intensivă cu 4 - 5 droguri), urmată de faza
de continuare (regim intermitent 3/7 cu 2 -3 E. Chimioterapia
droguri); (pag. 89)
(pag. 83-84)
 3 Trombofiliile ereditare asociate cu 8 Determinarea troponinei la pacientul
trombemebolismul pulmonar sunt: suspectat de trombembolism pulmonar este
utila pentru:
A. factorul V Leiden
A. diagnosticul de certitudine
B. Deficitul de proteina C
B. stratificarea TEP submasiv
C. trombocitoza esentiala
C. aprecierea functiei VD
D. deficitul de protrombina
D. reducerea investigatiilor imagistice inutile
E. defcitul de factor VIII
si iradiante
(pag. 90)
E. aprecierea prognosticului bolii
4 Simptomele cele mai frecvente care apar la (pag. 92)
un pacient cu trombembolism pulmonar sunt:
9 Urmatoarele constante se coreleaza cu
A. durerea toracica cu caracter pleuretic mortalitatea la 30 de zile in trombembolismul
B. Wheezing-ul pulmonar acut:
C. dispneea A. cresterea VSH
D. cresterea TA B. leucocitoza
E. Frisonul C. cresterea creatininei serice
(pag. 91) D. cresterea troponinei serice
5 Durerea toracica ce apare la pacientul cu E. scaderea ratei de filtrare glomerulare
trombembolism pulmonar are urmatoarele (pag. 92)
caractere:
10 Modificarile electrocardiografice cel
A. este intensa mai frecvent intalnite in
B. are caracter pleuretic trombembolismul pulmonar sunt:
C. apare tipic in emboliile mari A. blocul major de ramura stanga recent aparut
D. are caracter anginos in TEP central B. bradicardia sinusala
E. iradiaza interscapulovertebral C. modificarile de segment ST
(pag. 91) D. aspectul S1Q1T1
6 Semnele clinice mai frecvent intalnite E. tahicardia sinusala
in trombembolismul pulmonar sunt: (pag. 92)
A. Tahicardia * 11 Riscul de trombembolism pulmonar in
B. galopul de VS neoplazii, se asociaza cel mai frecvent cu:
C. accentuarea componentei pulmonare A. varsta inaintata
a zgomotului II
B. chimioterapia
D. Hipertensiunea arteriala
C. hemopatiile maligne
E. turgescenta jugularelor
D. cateterele venoase centrale
(pag. 91)
E. perioada postpartum
7 Dispneea intalnita la pacientii cu (pag. 89)
trombembolism pulmonar are urmatoarele
caractere: * 12 Trombofiliile se incadreaza in
urmatoarea grupa de risc pentru
A. debutul este brusc
trombembolismul pulmonar:
B. este concordanta cu examenul obiectiv
A. factori de risc foarte slabi
C. poate fi unic simptom
B. factori de risc slabi
D. Se asociaza obligatoriu cu hemoptizia
C. factori de risc moderati
E. este simptomul cel mai frecvent intalnit
D. factori de risc puternici
(pag. 91)
E. factori de risc foarte puternici
(pag. 89)
 * 13 Cea mai frecventa cauza genetica * 18 In trecut, “standardul de aur” in
de trombembolism pulmonar este: diagnosticul trombembolismului pulmonar a
fost considerat:
A. deficitul de antitrombina III
B. deficitul de factor VIII A. radiografia pulmonara

C. deficitul de proteina S B. scintigrafia pulmonara

D. hemofilia C. angiografía pulmonara

E. factorul V Leiden D. ecocardiografia

(pag. 90) E. electrocardiograma
(pag. 94)
* 14 Un semn clinic rar, dar sugestiv pentru
afectarea hemodinamica semnificativa din * 19 In prezent, “standardul de aur” in
trombembolism pulmonar, este: diagnosticul trombembolismului pulmonar
este considerat:
A. turgescenta jugularelor
B. cianoza A. scintigrafia pulmonara

C. hipotensiunea arteriala si socul B. ecocardiografia

D. hipertensiunea arteriala C. radiografia pulmonara

E. galopul ventricular drept D. angiografía prin computer tomografie

(pag. 90) E. BNP (brain natriuretic peptide)
(pag. 94)
* 15 Simptomul cel mai frecvent intalnit
la pacientii cu trombembolism * 20 Suspiciunea clinica de trombembolism
pulmonar central este: pulmonar trebuie confirmata imagistic prin:
A. durerea retrosternala A. Radiografie pulmonara
B. durerea toracica cu caracter pleuretic B. Ecocardiografie
C. tusea C. Ecografie prin compresie venoasa
D. hemoptizia D. Scintigrafie pulmonara de ventilatie
E. ameteala E. Angiografie pulmonara prin computer
(pag. 91) tomografie
(pag. 95)
16 Care din urmatoarele explorari paraclinice
are valoare predictiva negativa inalta pentru * 21 Decesul pacientilor cu
trombembolismul pulmonar? trombembolism pulmonar se produce
A. gazometria arteriala prin:

B. determinarea troponinei serice A. Soc hipovolemic

C. BNP sau NT-pro-BNP B. Insuficienta respiratorie acuta
D. determinarea D-dimerilor C. Hipotensiune arteriala pulmonara
E. creatinina serica D. Insuficienta ventriculara dreapta acuta
(pag. 92) E. Insuficienta ventriculara stanga acuta
(pag. 97)
* 17 Semnul radiologic, cel mai frecvent intalnit
in trombembolismul pulmonar este: * 22 Anticoagularea orala in tratamentul
A. atelectazia trombembolismului pulmonar se realizeaza
cu:
B. oligoemia difuza
A. Acenocumarol
C. opacitatea triunghiulara
B. Fondaparina
D. opacitatea in periferia parenchimului
C. Clopidogrel
E. oligoemia focala
D. Nadroparina
(pag. 93)
E. Aspirina
(pag. 99)
 * 23 Anticoagularea parenterala in tratamentul 4 Patogeneza sindromului X coronarian
trombembolismului pulmonar se realizeaza cuprinde următoarele mecanisme:
cu:
A. hiperhomocisteinemia
A. Acenocumarol B. insulinorezistența
B. Aspirina C. disfuncția endotelială
C. Dabigatran D. deficitul de estrogeni
D. Rivaroxaban E. ischemia microvasculară
E. Nadroparina (pag. 111)
(pag. 99)
5 Contraindicații absolute ale fibrinolizei
Tema nr. 7 în STEMI sunt:
Boala coronariana A. AVC ischemic în ultimele 6 luni
Bibliografie asociata temei: B. puncții în zone necompresibile în ultimele 24
Compendiu vol I ore
105-148 C. hipertensiune arterială refractară
1 Riscul intermediar de mortalitate în D. resuscitare cardiacă prelungită
boala coronariană stabilă este stabilit de : E. sîngerare gastrointestibnală în ultima lună
A. fracție de ejecție a VS 35-49% (pag. 127)
B. defecte mici sau absente de perfuzie 6 Contraindicații relative ale fibrinolizei
la scintigrafia miocardică de stres în STEMI sunt:
C. test de efort ECG pozitiv cu criterii de severitate
A. tratament anticoagulant oral
D. dilatare ventriculară importantă
B. ulcer peptic activ
E. tulburări limitate de cinetică la ecocardiografia
C. afecțiuni hepatice severe
de stres, induse de doze mari de dobutamină
(pag. 109) D. accidente ischemice tranzitorii în ultimele 6 luni
E. sîngerare gastrointestinală în ultima lună
2 Tomografia computerizată cardiacă în boala
(pag. 127)
coronariană stabilă este utilă pentru:
A. evaluarea exactă a fracției de ejecție a VS 7 Incidența hemoragiilor intracraniene
majore postfibrinoliză este maximă:
B. calcularea scorului de calciu coronarian
C. identificarea cu acuitate a leziunilor A. la vîrstnici
obstructive coronariene B. la femei
D. screeningul noninvaziv la pacienții cu risc redus C. la bărbați
E. diagnosticul insuficienței mitrale D. la hipertensivi
ischemice asociate
E. după 72 de ore de la trombofibrinoliză
(pag. 108)
(pag. 127)
3 Diagnosticul anginei pectorale Prinzmetal
8 Administrarea inhibitorilor de glicoproteină
se caracterizează prin:
IIa/IIIb la pacientul cu STEMI şi angioplastie
A. durere precordială prelungită peste 30 minute primară este indicată în caz de:
B. orar fix, deoarece apare în a doua jumătate A. tromb masiv intracoronarian
a nopții
B. stenoză severă intracoronariană
C. raportul incidenței bărbați/femei este de 5:1
C. flux coronarian lent
D. supradenivelare tranzitorie de segment ST
pe ECG D. stenoză semnificativă a trunchiului
arterei coronare stîngi
E. subdenivelare tranzitorie de segment ST pe
ECG E. infarct miocardic cu şoc cardiogen
(pag. 113) (pag. 129)
 9 Anevrismul de VS consecutiv unui 14 Infarctele miocardice non-aterosclerotice
STEMI anterior se poate complica cu: au ca etiologie:
A. aritmii A. spasmul coronarian
B. tromboză intraventriculară B. vasculitele coronariene
C. agravarea unei insuficiențe cardiace C. disecția de aortă
preexistente D. emboliile coronariene
D. reinfarctizare E. consumul de cocaină
E. pericardită epistenocardic (pag. 137)
(pag. 133)
15 Creşterea consumului miocardic de oxigen
10 Pericardita acută ce complică un STEMI se poate precipita un sindrom coronarian acut
caracterizează prin: prin:
A. sindrom febril A. febră
B. frecătură pericardică B. tahiaritmii
C. durere toracică cu caracter de junghi C. embolie pulmonară
D. cedează la tratamentul cu aspirină D. tireotoxicoză
E. cedează la tratamentul cu corticoizi E. anemie
(pag. 133) (pag. 137)

11 Implantarea unui defibrilator cardiac 16 Clasificarea Topol defineşte riscul crescut

pentru prevcenția aritmiilor maligne în cazul unui SCA, în condițiile apariției
ventriculare post STEMI are indicație la următoarelor condiții clinice:
pacienții cu: A. edem pulmonar acut
A. disfuncție diastolică severă B. vîrsta sub 70 ani
B. disfuncție sistolică severă C. BCRS nou apărut
C. fibrilație atrială cu deteriorare hemodinamică D. unde Q patologice
D. fibrilație ventriculară E. tahicardii ventriculare maligne
E. tahicardie ventriculară cu (pag. 142)
deteriorare hemodinamică
17 Nitrații ca medicație antiischemică
(pag. 133)
acționează prin următoarele mecanisme:
12 Ruptura peretelui liber ventricular, A. reduc presarcina
complicație mecanică a unui STEMI se
caracterizează prin: B. reduc contractilitatea miocardică

A. hemopericard C. scad consumul miocardic de oxigen

B. tamponadă cardiacă D. reduc frecvența cardiacă

C. colaps cardiovascular cu E. cresc aportul miocardic în oxigen

disociație electromecanică prin vasodilatație coronariană
(pag. 143)
D. fibrilație atrială
E. edem pulmonar 18 Riscul intermediar de stratificare a
(pag. 132) riscului unui pacient cu SCA presupune:
A. istoric de tromboembolism pulmonar
13 Tratamentul anticoagulant oral la un
pacient cu STEMI este recomandat în caz de: B. istoric de infarct miocardic
C. istoric de accident vascular cerebral
A. fibrilație atrială
D. istoric boală arterială periferică
B. tahicardie ventriculară recurentă
E. istoric de reumatism articular acut
C. fibrilație ventriculară
(pag. 142)
D. proteze mecanice valvulare
E. tromboză intraventriculară
(pag. 128)
 19 Care dintre următoarele medicamente inhibă * 24 Prezența undei Q de necroză în
receptorii de glicoproteină plachetară IIb/IIIa: derivațiile DII, DIII, aVF semnifică infarct
miocardic:
A. ticagrelor
A. lateral
B. prasugrel
B. latero-posterior
C. rivaroxaban
C. infero-lateral
D. tirofiban
D. inferior
E. abciximab
(pag. 144) E. infero-posterior
(pag. 122)
20 Dintre inhibitorii de receptori P2Y12, ca
medicație antiplachetară în SCA, fac parte: * 25 Intervalul de timp necesar pentru atingerea
nivelului maxim seric al troponinei I este de :
A. apixaban
A. 2-4 ore
B. rivaroxaban
B. 4-6 ore
C. ticagrelor
C. 6-12 ore
D. clopidogrel
D. 12-20 ore
E. prasugrel
(pag. 144) E. 24 ore
(pag. 124)
* 21 Testul standard de diagnostic al
ischemiei microvasculare din angina * 26 Care dintre următoare nu reprezintă
microvasculare este: contraindicație de fibrinoliză în STEMI:
A. ecocardiografia de stres A. endocardită infecțioasă
B. testul ECG de effort B. resuscitare cardiacă prelungită
C. scintigrafia de perfuzie de effort C. infarct miocardic cu şoc cardiogen
D. determinarea rezervei de flux coronarian D. infarct miocardic asociat disecției de aortă
prin metode invazive E. pacient sub tratament anticoagulant oral
E. calcularea scorului de calciu (pag. 127)
(pag. 112)
* 27 Beneficiul maxim al angioplastiei
* 22 Limitarea marcată a activității fizice, cu coronariene primare postinfarct miocardic
prag de efort de maxim 5 Metz, corespunde este în primele:
conform clasificării canadiene din angina A. 2 ore
pectorală stabilă, clasei:
B. 6 ore
A. I
C. 12 ore
B. II
D. 24 ore
C. III
E. 48 ore
D. IV
(pag. 126)
E. V
(pag. 107) * 28 Ruptura peretelui infarctat reprezentînd o
complicație mecanică a STEMI apare cel mai
* 23 Edemul pulmonar acut cardiogen asociat frecvent:
unui STEMI corespunde conform clasificării
A. după 24 ore
Kilip, clasei:
B. după 48 ore
A. I
C. după 3-5 zile
B. II
D. după 7 zile
C. III
E. după 14 zile
D. IV
(pag. 132)
E. V
(pag. 121)
 * 29 Extrasistolele ventriculare * 34 Anevrismul de VS apare cel mai
nesistematizate apărute în contextul unui frecvent consecutiv unui infarct
STEMI presupun: miocardic:
A. creşterea dozelor de betablocant A. inferior
B. tratament cu amiodaronă B. lateral
C. tratament cu xilină C. anterior
D. tratament cu calciu blocante nondihidropiridinice D. septal profund
E. nu necesită tratament specific E. de ventricul drept
(pag. 133) (pag. 133)

* 30 Blocul atrioventricular gradul I apărut * 35 Care dintre următoarele clase de

în contextul unui STEMI impune: medicamente sunt de evitat în infarctul
miocardic al VD:
A. cardiostimulare temporară de siguranță
A. betablocantele
B. cardiostimulare permanentă dacă intervalul
PR este peste 320 msecunde B. statinele
C. tratament cu atropină i.v. C. heparina nefracționată
D. tratament cu isoproterenol i.v. D. vasodilatatoarele
E. nu necesită tratament E. inhibitorii de receptori P2Y12
(pag. 133) (pag. 132)

* 31 Cea mai frecventă complicație de * 36 Cardiostimularea permanentă la un

ritm supraventriculară a unui STEMI pacient cu STEMI are indicație în cazul:
este: A. bloc A-V grd I cu bloc fascicular anterosuperior
A. tahicardia atrială multifocală B. bloc A-V grd I cu bloc fascicular posteroinferior
B. tahicardia atrială automată C. bloc A-V tip II Wenchebach
C. fibrilația atrială D. bloc A-V grd II asociat cu bloc complet de
D. flutterul atrial ramură
E. aritmia extrasistolică atrială E. BCRD asociat cu bloc fascicular anterosuperior
(pag. 133) (pag. 133)

* 32 Nivelul terapeutic țintă al LDL colesterol * 37 Care medicament antiaritmic este

la un pacient cu infarct miocardic constituit recomandat la un pacient cu STEMI şi
este: disfuncție severă VS pentru profilaxia
A. 130 mg/dl tulburărilor maligne de ritm ventriculare:
B. 110 mg/dl A. mexiletina
C. 100 mg/dl B. fenitoina
D. 90 mg/dl C. propafenona
E. 70 mg/dl D. disopiramida
(pag. 147) E. amiodarona
(pag. 132)
* 33 Angina de novo sau angina pectorală cu
debut recent, presupune că are o vechime de: * 38 Apariția şocului cardiogen asociat
A. maxim 2 zile unui STEMI presupune afectarea a cel
B. maxim 7 zile puțin:

C. maxim 14 zile A. 10% din VS

D. maxim 21zile B. 20% din VS
E. maxim 30 zile C. 30% din VS
(pag. 137) D. 40% din VS
E. infarct miocardic de VD asociat
(pag. 120)
 * 39 Prevenția secundară presupune reducerea 3 Care din urmatorii factori influenteaza
grăsimilor din aportul caloric total la maxim: debitul cardiac si implicit valorile tensionale?
A. 10% A. Frecventa cardiaca
B. 20% B. Vascozitatea
C. 30% C. Contractilitatea miocardica
D. 40% D. Sistemul nervos autonom
E. 50% E. Presarcina
(pag. 131) (pag. 151)

* 40 Termenul de fibrilație ventriculară tardivă 4 HTA de cauza renoparenchimatoasa

presupune apariția acesteia după un interval se intalneste in:
de timp de la debutul STEMI de minim:
A. Nefropatia diabetica
A. 6 ore B. Displazia fibromusculara a arterei renale
B. 12 ore C. Rinichiul polichistic
C. 24 ore D. Uropatia obstructiva
D. 48 ore E. Stenoza aterosclerotica a arterei renale
E. 7 zile (pag. 153)
(pag. 133)
5 Care dintre urmatoarele afirmatii
Tema nr. 8 referitoare la HTA din feocromocitom sunt
Hipertensiunea arteriala adevarate?
Bibliografie asociata temei: A. Cauza HTA este excesul de
hormoni mineralocorticoizi
Compendiu vol I
149-172 B. Cauza este o tumora localizata in
medulosuprarenala (celulele cromafine)
1 Care dintre urmatoarele afirmatii
referitoare la HTA sunt adevarate? C. Localizarea poate fi si extra-adrenala
- paraganglioame
A. Este o afectiune cronica rar intalnita in Europa
si Statele Unite D. Sunt secretate in exces catecolamine

B. Furnizeaza cel mai mare numar de retete E. Hiperaldosteronismul aparut

si medicamente prescrise determina hipopotasemie
(pag. 153-154)
C. Este atat o boala cat si un factor de risc major
pentru alte afectiuni cardiace, cerebrale si renale 6 In care dintre urmatoarele situatii apare
D. Rata de control a tensiunii arteriale HTA sistolica izolata?
depaseste jumatate din numarul pacientilor A. Fistula arteriovenoasa
hipertensivi
B. Stenoza aortica valvulara
E. Reprezinta cel mai frecvent motiv de
consultatie medicala ambulatorie C. Rigiditatea aortei crescuta
(pag. 149) D. Boala Paget
E. Tireotoxicoza
2 Care dintre urmatoarele afirmatii
(pag. 154)
referitoare la HTA „maligna” sunt adevarate?
A. Se caracterizeaza prin valori tensionale 7 Care dintre urmatoarele afirmatii
foarte mult crescute si refractare referitoare la HTA din sindromul Cushing
sunt adevarate?
B. Prezinta manifestari severe ale organelor
tinta afectate A. Substratul poate fi un adenom
C. Are un prognostic bun hipofizar secretant de ACTH

D. Pacientii au valori crescute ale TA doar B. HTA este determinata de productia in exces
in contextul consultatiei medicale a cortisolului

E. Ca explicatie este invocata anxietatea C. Apare un sindrom hiperkinetic

excesiva la contactul cu medicul. D. Patogeneza implica retentia hidrosalina,
(pag. 150-151) hiperactivitatea sistemului RAA, cresterea
activitatii SNS
E. Se asociaza in timp afectarea functiei renale
prin nefrolitiaza, nefrocalcinoza.
(pag. 154)
 8 Ecocardiografia aduce urmatoarele 13 Care din urmatoarele afirmatii referitoare
informatii la pacientul hipertensiv: la hipertensivii diabetici sunt adevarate?
A. Evalueaza si cuantifica masa ventriculara A. Clasele de antihipertensive preferate sunt
stanga crescuta IEC, sartanii si inhibitorii reninei
B. Evalueaza fractia de ejectie ventriculara stanga B. Clasele de antihipertensive preferate
C. Evalueaza dimensiunea si volumul atriului stang sunt betablocantele si diureticele tiazidice
D. Permite calcularea indicilor Sokolow-Lyon C. Asocierea HTA cu diabetul zaharat creste
si Cornell mult riscul complicatiilor
E. Semnaleaza prezenta disfunctiei diastolice D. In prezenta insuficientei renale se
impune asocierea terapiei diuretice
(pag. 157)
E. Tratarea HTA aduce mari beneficii de protectie
9 Prezenta afectarii subclinice de organ asupra consecintelor cardiovasculare, renale si
se evidentiaza prin urmatorii parametri: retiniene ale DZ
A. Velocitatea undei de puls carotido-femural < (pag. 167)
12 m/sec
14 Care din urmatoarele afirmatii referitoare
B. Hipertrofia ventriculara stanga la HTA la coronarieni sunt adevarate?
C. Scaderea clearance-ului creatininei < 60 mg/dl A. In vederea preventiei primare a bolii
D. Microalbuminurie pana la 300 mg/24 ore coronariene, obiectivul de atins este de 140/90
mm Hg, cu oricare din clasele antihipertensive
E. Grosimea peretelui carotidian < 0,9 mm
B. Medicatia de prima linie recomandata pentru
(pag. 159) pacientii coronarieni se refera la beta-blocante si
10 Afectarea clinica a organelor tinta in HTA IEC sau sartani.
se refera la C. In cazul insuficientei cardiace de origine
ischemica, se recomanda in prezent reducerea
A. Boala arteriala periferica
TA sub 120/80 mm Hg.
B. Infarct miocardic, angina pectorala, D. Dihidropiridinele cu actiune rapida
insuficienta cardiaca
(nifedipina) sunt recomandate in acest context
C. Accident vascular cerebral clinic
D. Proteinurie < 300 mg/24 ore E. HTA este un factor de risc independent
E. Retinopatie pentru aparitia bolii coronariene
(pag. 160) (pag. 167-168)

11 Principalele masuri de tratament 15 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

nonfarmacologic in HTA se refera la: la hipertensiunea asociata cu afectare renala
sunt adevarate?
A. Evitarea activitatii fizice
A. HTA este factor de risc pentru progresia
B. Abandonarea fumatului bolilor renale
C. Scaderea aportului de Na B. Valorile tensionale maxime acceptate de
D. Alimentatie hiperlipemianta ghiduri pentru pacientii cu boli renale sunt 130/80
mm Hg.
E. Consum excesiv de alcool
C. Valorile tensionale maxime acceptate de ghiduri
(pag. 163)
pentru pacientii cu boli renale sunt 140/90 mm Hg
12 Care din urmatoarele afirmatii referitoare D. Medicatia de electie pentru pacientii
la HTA la varstnici sunt adevarate? hipertensivi cu nefropatie si cu proteinurie este
A. Caracteristica hemodinamica este HTA reprezentata de IEC si sartani
sistolica si cresterea presiunii pulsului E. Medicatia de electie pentru pacientii
B. Riscul hipotensiunii ortostatice este redus hipertensivi cu nefropatie este reprezentata de
Methyldopa
C. Diuretticele tiazidice si blocantii de
calciu constituie primele optiuni (pag. 168)
D. Nu exista dovezi ale beneficiului tratarii HTA * 16 HTA se considera in mod uzual atunci
la varstnici cand valorile TA sunt:
E. Riscul interferentelor medicamentoase A. .> 115/75 mm Hg
este ridicat
B. > 140/90 mm Hg
(pag. 167)
C. > 120/80 mm Hg
D. < 140/90 mm Hg
E. > 130/80 mm Hg
(pag. 149)
 * 17 Care din urmatoarele afirmatii referitoare din rinichi (sindromul Liddle)
la HTA ca factor de risc este adevarata? C. Sistemul nervos simpatic
A. Valoarea diastolica prea scazuta nu D. Sistemul nervos parasimpatic
reprezinta un risc suplimentar
E. Sistemul vascular prin disfunctia endoteliala
B. Valoarea sistolica este considerata mai si remodelarea vasculara
putin importanta decat cea diastolica
(pag. 151-152)
C. Predictia TA medii pare a fi in relatie cu AVC * 22 Care din urmatoarele afectiuni
D. Presiunea pulsului la varstnici nu este un determina HTA renovasculara?
factor de prognostic semnificativ A. Glomerulonefrita
E. Exista o corelatie mai puternica intre TA B. Rinichiul polichistic
periferica si riscul CV la persoanele de varsta
medie C. Nefropatia diabetica
(pag. 150) D. Stenoza uni sau bilaterala a arterei renale
E. Pielonefrita
* 18 Care dintre urmatoarele afirmatii
referitoare la HTA sistolica a varstnicului (pag. 153)
este adevarata?
* 23 Care din urmatoarele afirmatii referitoare
A. TA sistolica > 140 mm Hg si TA diastolica > 90 la HTA din coarctatia de aorta este
mm Hg adevarata?
B. TA sistolica > 140 mm Hg si TA diastolica < 90
A. HTA este masurata doar la nivelul
mm Hg
membrelor inferioare
C. Se datoreaza in principal cresterii
B. HTA este masurata doar la nivelul
rezistentei periferice
membrelor superioare
D. Se datoreaza unei hiperactivitati simpatice
C. Cauza este excesul de hormoni
E. Se datoreaza cresterii elasticitatii arteriale mineralocorticoizi
(pag. 150) D. Cauza este o tumora localizata
in medulosuprarenala
* 19 Care din urmatoarele caracteristici
apartine HTA “mascate”? E. Se poate asocia cu carcinom medular
tiroidian, neurofibromatoza
A. Valorile normale se constata la consultatii
(< 140/90 mm Hg) (pag. 153)

B. Valorile crescute apar doar in * 24 Care din urmatoarele afirmatii referitoare

contextul consultatiei medicale la HTA din hiperparatiroidism sunt
C. Se datoreaza anxietatii excesive la contactul adevarate?
cu medicul A. HTA este determinata de productia in exces
D. Este mai frecvent intalnita la varstnici a cortisolului
E. Apar manifestari severe ale organelor tinta B. Este determinata de adenomul
(pag. 150-151) paratiroidian hipersecretant si hipercalcemie
C. Substratul poate fi un adenom
* 20 Care dintre urmatorii factori influenteaza hipofizar secretant de ACTH
rezistenta vasculara periferica si implicit TA
sistemica? D. Se datoreaza hiperaldosteronismului
E. Se asociaza cu hipopotasemie
A. Contractilitatea miocardica
(pag. 154)
B. Competenta valvelor cardiace
C. Vascozitatea * 25 Simptomul care pledeaza pentru
afectarea creierului in HTA este reprezentat
D. Frecventa cardiaca
de:
E. Presarcina
A. Palpitatii
(pag. 151)
* 21 Care din urmatoarele mecanisme se B. Nicturie
refera la predispozitia genetica in C. Dispnee de effort
etiopatogeneza HTA primare? D. Episoade de ischemie cerebrala tranzitorie
A. Sistemul renina – angiotensina - aldosteron E. Sete
B. Anomalia monogenica a canalelor de sodiu (pag. 155)
 * 26 Care din urmatoarele explorari de Tema nr. 9
laborator este o explorare de rutina la Insuficienta cardiaca
pacientul cu HTA?
Bibliografie asociata temei:
A. Catecolaminele serice si/sau urinare
Compendiu vol I
B. Cortizolul 173-194
C. Aldosteronul
* 1 Cel mai folosit diuretic in tratamentul
D. Renina serica edemului pulmonar acut cardiogen este:
E. Creatinina serica A. hidroclorotiazida.
(pag. 156-157) B. spironolactona.
* 27 Care din urmatoarele valori C. torasemidul.
tensionale caracterizeaza TA normal D. metolazona.
inalta?
E. furosemidul.
A. TA sistolica 120-129 si/sau TA diastolica 80-84
mm Hg (pag. 190)
B. TA sistolica 130-139 si/sau TA diastolica 85-89 * 2 Urmatoarea situatie poate produce sau
mm Hg precipita o insuficienta cardiaca acuta prin
C. TA sistolica 140-159 si/sau TA diastolica 90-99 debit cardiac crescut:
mm Hg A. embolia pulmonara.
D. TA sistolica 160-179 si/sau TA diastolica B. tamponada.
100-109 mm Hg
C. tireotoxicoza.
E. TA sistolica < 120 si/sau TA diastolica < 80
mm Hg D. disfunctia renala.
(pag. 158) E. supraincarcarea volemica.
(pag. 187)
* 28 Asocierea HTA de gradul 1 cu 1-2 factori de
risc incadreaza pacientul hipertensiv in clasa * 3 Cea mai frecventa cauza a socului
de risc: cardiogen este:
A. Risc obisnuit A. miocardita acuta.
B. Risc aditional scazut B. embolia pulmonara.
C. Risc aditional moderat C. disectia de aorta.
D. Risc aditional inalt D. infarctul miocardic acut.
E. Risc aditional foarte inalt E. aritmia acuta.
(pag. 159) (pag. 189)
* 29 Care din urmatorii parametri se refera * 4 In edemul pulmonar acut cardiogen
la afectarea clinica a organelor tinta? digitala se administreaza pentru:
A. Microalbuminuria < 300 mg/24 ore A. efectul inotrop pozitiv.
B. Hipertrofia ventriculara stanga B. cresterea diurezei prin ameliorarea
C. Grosimea peretelui carotidian > 0,9 mm perfuziei renale.
D. Velocitatea undei de puls carotido-femural > C. controlul frecventei cardiace la pacientul
12 m/sec cu fibrilatie atriala.
E. Retinopatia D. efectul vasodilatator.
(pag. 159-160) E. efect anti-ischemic prin ameliorarea
perfuziei miocardice.
* 30 Care din urmatoarele substante (pag. 191)
antihipertensive este inhibitor central
adrenergic?
A. Prazosin
B. Doxazosin
C. Clonidina
D. Labetalol
E. Carvedilol
(pag. 166)
 * 5 La pacientul cu insuficienta cardiaca 9 Urmatoarele afirmatii despre
acuta masurarea presiunii blocate in artera tratamentul inotrop pozitiv si vasopresor
pulmonara cu ajutorul cateterului Swan- in socul cardiogen sunt adevarate:
Ganz:
A. noradrenalina este medicamentul de
A. este intotdeauna necesara. prima intentie.
B. poate distinge intre mecanismul cardiogen si B. dobutamina se administreaza in doze
non-cardiogen la pacientii cu boli complexe incepand cu 2-3 micrograme/kg/min.
concomitente.
C. digoxinul administrat intravenos are un efect
C. demonstreaza originea cardiogena a rapid de ameliorare a simptomelor, dar nu scade
edemului pulmonar daca presiunea este mai mortalitatea.
mica de 25 mmHg.
D. dopamina in doze mari poate produce tahiaritmii.
D. creste debitul cardiac in caz de
E. milrinona are efect inotrop pozitiv si
insuficienta cardiaca dreapta.
vasoconstrictor, crescand debitul cardiac si
E. demonstreaza etiologia tromboembolica tensiunea arteriala.
a insuficientei cardiace.
(pag. 192-193)
(pag. 190)
10 Socul cardiogen tipic se caracterizeaza prin:
6 Cele trei elemente care definesc
insuficienta cardiaca acuta sunt: A. anurie sau oligurie.
B. index cardiac intre 2-3 l/min/m2.
A. prezenta de simptome si semne de
insuficienta cardiaca. C. tensiune arteriala sistolica mai mica de
90 mmHg.
B. debutul rapid.
D. raluri crepitante fine si subcrepitante care
C. cresterea peptidului natriuretic de tip B
apar initial la bazele pulmonare si se extind
(BNP) peste 100 pg/ml.
spre varfuri.
D. prezenta de modificari infiltrative perihilar in
E. tensiune arteriala in general crescuta
aripi de fluture pe radiografia cord-pulmon.
prin suprastimulare simpatica.
E. necesitatea spitalizarii.
(pag. 189)
(pag. 186)
* 11 Urmatorii factori au efect precipitant
7 Cauze si factori precipitanti ai insuficientei (agravant) al simptomelor in insuficienta
cardiace acute sunt: cardiaca, cu exceptia:
A. anemia. A. medicatie inotrop negativa (verapamil)
B. lipsa aderentei la tratament. B. beta-blocante
C. leziuni cerebrovasculare. C. tromboembolismul pulmonar
D. neoplazii. D. infectii
E. disfunctia hepatica. E. tireotoxicoza
(pag. 187) (pag. -)
8 Complicatii care pot sa apara in * 12 Urmatoarele afirmatii despre
evolutia socului cardiogen sunt: insuficienta cardiaca (IC) sunt adevarate,
A. hemoragie digestiva prin ulcer de stres. cu exceptia:
B. accidente vasculare trombotice sau hemoragice. A. pacientii in clasa I NYHA au limitare moderata
capacitatii de effort
C. insuficienta hepatica.
B. pacientii in clasa III NYHA au limitare severa a
D. embolia pulmonara.
capacitatii de effort
E. alcaloza respiratorie.
C. pacientii in clasa IV NYHA au simptome in
(pag. 189) repaus
D. in stadiul B pacientii au modificari
structurale cardiace
E. in stadiul C au simptome de IC
(pag. -)
 * 13 Urmatoarele afirmatii despre * 17 Urmatoarele clase de medicatie au
insuficienta cardiaca (IC) sunt adevarate, efecte benefice in insuficienta cardiaca cu
cu exceptia : FE scazuta, cu exceptia:
A. pacientii cu IC cu FE pastrata au A. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
dilatare ventriculara stanga I (IECA)
B. FE a ventriculului stang scazuta inseamna FE B. B- blocante
≤ 40% C. diuretice antialdosteronice
C. pacientii in stadiul A de IC au factori de risc D. hidralazina – isosorbid dinitrat
pentru IC dar fara modificari structurale cardiace
E. calciu blocante nondihidropiridinice
D. pacientii in stadiul C au semne si simptome de
(pag. -)
IC
E. pacientii in std D au boala avansata si * 18 Care afirmatie referitoare la terapia
simptome severe in ciuda terapiei maximale insuficientei cardiace cu FE scazuta este
corecta:
(pag. -)
A. blocantii receptorilor de angiotensina II
* 14 Urmatoarele date despre insuficienta (BRA) cresc mortalitatea
cardiaca (IC) sunt adevarate cu exceptia:
B. nu se administreaza asociat blocanti de
A. in IC are loc o redistributie a debitului receptori de angiotensina II (BRA) si inhibitori ai
cardiac sub efectul eliberarii de catecolamine enzimei de conversie a angiotensinei I (IECA)
B. exista vasoconstrictie preferentiala la C. IECA nu se asociaza cu
nivelul cordului si creierului diuretice antialdosteronice
C. in IC se produce activarea sistemului D. hidralazina-isosorbidul dinitrat nu se
renina angiotensina aldosteron poate administra in locul IECA sau BRA
D. in IC creste sinteza de substante vasodilatatoare E. ivabradina se poate administra in locul
E. in IC creste sinteza de TNF alfa b-blocantului

(pag. -) (pag. -)

* 19 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate

* 15 Urmatoarele semne/ simptome sunt
prezente la pacientul cu insuficienta cardiaca despre insuficienta cardiaca (IC) cu FE
cu exceptia: scazuta, cu exceptia:

A. dispnee de decubit A. B- blocantele scad mortalitatea

B. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
B. edeme gambiere
I (IECA) scad mortalitatea
C. pleurezie (hidrotorax) unilaterala
C. direticele antialdosteronice scad mortalitatea
D. pleurezie (hemotorax) bilaterala
D. cardiodefibrilatorul implantabil (ICD) se
E. hepatomegalie sensibila foloseste numai la pacientii cu stop cardiac
(pag. -) resuscitat

* 16 Urmatoarele masuri nonfarmacologice E. efectul diureticelor pe mortalitate nu a fost

studiat riguros
sunt recomandate la pacientul cu
insuficienta cardiaca (IC) cu exceptia: (pag. -)
A. reducerea consumului de sare la 10g/zi * 20 Referitor la insuficienta cardiaca,
B. oprire consum de alcool ce afirmatie nu este corecta?
C. vaccinare antipneumococica A. inlocuirea valvulara se recomanda la
pacientul cu IC inainte ca FE sa scada sub 30%
D. antrenament fizic
B. terapia de resincronizare se foloseste la
E. mentinerea greutatii coporeala in
pacientii cu QRS > 120 ms, bloc complet de
stadiile avansate de IC
ramura stanga si FE ≤ 35%
(pag. -)
C. terapia de resincronizare se foloseste la
pacientii cu QRS cu durata normala
D. resincronizare se poate folosi la pacientii cu bloc
complet de ramura dreapta
E. pacientii pot avea beneficiu
dupa revascularizarea miocardica
(pag. -)
 21 Care dintre urmatoarele semne sunt 26 Care dintre afirmatiile despre inhibitorii
regasite la pacientul cu insuficienta cardiaca enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
(IC) sunt adevarate in insuficienta cardiaca (IC)?
A. Hepatomegale sensibila A. scad mortalitatea
B. Splenomegalie B. cresc spitalizarile
C. Ascita C. sunt recomandate la pacientul cu FE≤ 40%
D. Pleurezie unilaterala (hidrotorax) D. pot produce tuse seaca
E. Zg de galop protodiastolic E. sunt contraindicate la cei cu hiperK
(pag. -) (pag. -)

22 Selectati din mecanismele de mai jos pe 27 Inhibitorii enzimei de conversie a

cele care contribuie la mentinerea debitul angiotensinei I (IECA) in insuficienta
cardiac in insuficienta cardiaca (IC) cardiaca nu se administreaza la cei cu :
A. activarea sistemului nervos simpatic A. angioedem
B. tahicardia B. stenoza unilaterala de artera renala
C. dilatarea ventriculara C. diabet zaharat si insuficienta renala
D. cresterea eliberarii de aldosteron D. stenoza bilaterala de artera renala
E. activarea fibroblastilor la nivelul miocardului E. la valori ale creatinina intre 2- 2,5 mg/dl
(pag. -) (pag. -)
23 Care dintre afirmatiile de mai jos 28 Beta blocantele in insuficienta cardiaca
sunt adevarate? (IC)-afirmatii corecte
A. valoarea NT pro BNP > 300 pg/ml A. nu se adminstreaza la pacientii cu FE ≤ 40%
sustine diagnosticul de insuficienta
B. un episod de decompensare a IC
cardiaca (IC) necesita reducerea temporara a dozei
B. valori ale BNP intre 35-100 pg/ml pot sustine C. nu se administreaza in astmul bronsic
diagnosticul de IC la pacientul cu debut progresiv
al simptomelor D. se pot administra cu prudenta la pacientii
cu BAV( bloc atrioventricular) grd 1
C. valori ale BNP intre 100- 300 pg/ml infirma IC
E. pot produce hipotensiune
D. toti pacientii cu IC au disfunctie sistolica
( FE<40%) (pag. -)
E. peptidele natriuretice sunt utile 29 Diureticele in insuficienta cardiaca (IC)
pentru monitorizarea pacientului cu IC
A. diureticele antialdosteronice reduc mortalitatea
(pag. -)
B. diureticele antialdosteronice se administreaza
24 In insuficienta cardiaca (IC) sunt la K> 5,5 mmol/l
regasite urmatoarele modificari: C. spironolactona se administreaza indiferent
A. valori crescute ale petidelor natriuretice de valoarea creatininei

B. pe EKG- pot fi prezente tulburari de D. spironolactona se administreaza indiferent

conducere intraventriculare de valoarea creatininei

C. redistributie vasculara in campurile superioare E. nu se pot folosi diuretice tiazidice

(pag. -)
D. linii Kerley
E. infiltrate alveolare apicale 30 In insuficienta cardiaca (IC)
(pag. -) urmatoarele afirmatii despre digoxin sunt
adevarate:
25 Pentru diagnosticul de insuficienta
A. reduce spitalizarile in IC
cardiaca (IC) este nevoie de :
B. se recomanda pentru controlul
A. prezenta semnelor si simptomelor de IC frecventei cardiace in fibrilatia atriala
B. valori TA crescute C. nu se administreaza la pacientul in ritm sinusal
C. sufluri cardiace D. se poate administra in boala de nod sinusal
D. zg de galop protodiastolic E. poate da efecte adverse neurologice
E. evaluarea debitului cardiac si a presiunilor (pag. -)
de umplere prin cateterism cardiac
(pag. -)
Tema nr. 10 6 Trasaturile dominante ale
Cardiomiopatiile cardiomiopatiei hipertrofice sunt:

Bibliografie asociata temei: A. Dezorganizarea miocitelor

Compendiu vol I B. Prezenta obstructiei tractului de ejectie VS
195-207 C. Asociereea cu moartea subita cardiaca
1 Criteriile de diagnostic al D. Hipertrofia exagerata
cardiomiopatiei dilatative sunt: E. Aparitia familiala
A. Fractia de ejectie VS < 45 % (pag. 199)
B. Fractia de ejectie VS > 45 %
7 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
C. Fractia de scurtare VS > 25 % la etiologia cardiomiopatiei hipertrofice sunt
D. Fractia de scurtare VS < 25 % adevarate?
E. Diametrul telediastolic al VS > 2,7 cm/m2 A. Este o boala genetica transmisa
de suprafata corporala autosomal-recesiv
(pag. 195) B. Este produsa prin mutatia genelor care
codifica diferite componente ale aparatului
2 Care din urmatoarele boli infiltrative contractil
miocardice sunt cauze de cardiomiopatie
dilatativa? C. Etiologia genetica are drept
consecinta agregarea familiala
A. Sarcoidoza
D. Diagnosticul genetic este posibil, dar dificil
B. Sclerodermia
E. Exista boli care mimeaza CMH numite
C. Amiloidoza „fenocopii”
D. Hemocromatoza (pag. 200)
E. Dermato/polimiozita 8 Care din urmatoarele afirmatii refritoare
(pag. 195) la disfunctia diastolica din cardiomiopatia
hipertrofica sunt adevarate?
3 Care din urmatoarele boli
neuromusculare pot cauza cardiomiopatie A. Se datoreaza cresterii rigiditatii intrinseci a
dilatativa? fibrelor miocardice si rigiditatii prin hipertrofie

A. LES B. Complianta ventriculara este crescuta

B. Distrofia Duchenne C. Relaxarea izovolumica este de regula scurtata

C. PAN D. Umplerea ventriculara este prelungita

D. Ataxia Friedreich E. Umplerea ventriculara necesita presiuni mai mari

(pag. 200)
E. Distrofia miotonica
(pag. 195-196) 9 Care dintre urmatoarele afectiuni sunt
cauze miocardice noninfiltrative de
4 Explorarile radioizotopice care se pot cardiomiopatie restrictiva?
efectua pacientilor cu cardiomiopatie dilatativa
A. Boala Gaucher
sunt:
B. Sclerodermia
A. Scintigrafia de perfuzie miocardica
C. Cardiomiopatia diabetica
B. Ventriculografia radionucleara
D. Amiloidoza
C. Scintigrama de captare miocardica
E. Sarcoidoza
D. Rezonanta magnetica
(pag. 204)
E. Ecocardiografia
(pag. 198) 10 Care dintre urmatoarele afectiuni sunt
cauze miocardice infiltrative de
5 Masurile nefarmacologice de tratatment in cardiomiopatie restrictiva?
cardiomiopatia dilatativa includ:
A. Boala Hurler
A. Terapia vasodilatatoare B. Amiloidoza
B. Restrangerea activitatii fizice C. Cardiomiopatia diabetica
C. Dieta hipersodata D. Boala Gaucher
D. Incurajarea consumului de alcool E. Sclerodermia
E. Controlul greutatii corporale (pag. 204)
(pag. 199)
 * 11 Unul din criteriile de diagnostic al * 16 O forma primara de
cardiomiopatiei dilatative este reprezentat de cardiomiopatie restrictiva apare in:
fractia de ejectie a VS:
A. Boli de depozitare
A. > 50% B. Boli infiltrative
B. < 50% C. Fibroza endomiocardica
C. < 25% D. Boala post-iradiere
D. > 25% E. Metastaze miocardice
E. < 45% (pag. 204)
(pag. 195)
* 17 O cauza endomiocardica obliterativa
* 12 Care dintre urmatoarele valori ale de cardiomiopatie restrictiva este:
diametrului telediastolic al VS este acceptat ca
A. Carcinoidul cardiac
si criteriu de diagnostic pentru cardiomiopatia
dilatativa? B. Iradierea mediastinala
A. > 2,7 cm/m2 suprafata corporala C. Toxicitatea data de antracicline
B. < 2,7 cm/m2 suprafata corporala D. Metastaze miocardice
C. < 2,7 mm/m2 suprafata corporala E. Sindromul hipereozinofilic
D. > 2,7 mm/m2 suprafata corporala (pag. 204)

E. > 45 mm/m2 suprafata corporala * 18 Care din urmatoarele afectiuni este o

(pag. 195) tezaurismoza ce determina cardiomiopatie
restrictiva?
* 13 Care dintre urmatoarele afectiuni
A. Boala Hurler
determina fenocopii care mimeaza
cardiomiopatia hipertrofica? B. Boala Gaucher
A. Mutatiile genei lantului greu al beta-miozinei C. Boala Hunter
B. Deficitul genetic de alfa-galactozidaza A D. Pseudoxanthoma elasticum
C. Mutatiile genei proteinei C reglatoare a miozinei E. Sarcoidoza
D. Mutatiile genei troponinei T (pag. 204)
E. Mutatiile genei proteinelor implicate in * 19 Care din urmatoarele afectiuni este o
circulatia calciului tezaurismoza ce determina cardiomiopatie
(pag. 200) restrictiva?
A. Carcinoidul cardiac
* 14 Care din urmatorii factori duce la
ischemia miocardica din cardiomiopatia B. Boala Fabry
hipertrofica? C. Boala Hurler
A. Ingustarea lumenului artrerelor D. Amilodoza
coronare epicardice E. Sarcoidoza
B. Ingustarea lumenului artrerelor (pag. 204)
coronare intramiocardice
C. Scaderea masei miocardice * 20 Trasaturile clinice si hemodinamice ale
cardiomiopatiei restrictive mimeaza pe cele
D. Cresterea patului capilar ale:
E. Scaderea necesarului de oxigen
A. Cardiomiopatiei hipertrofice
(pag. 200)
B. Cardiomiopatiei dilatative
* 15 Diagnosticul diferential al suflului sistolic C. Pericarditei constrictive cronice
din cardiomiopatia hipertrofica se face cu:
D. Pericarditei acute
A. Suflul din stenoza aortica
E. Cardiomiopatiei aritmogene a ventriculului
B. Suflul din insuficienta aortica drept
C. Suflul din insuficienta pulmonara (pag. 204)
D. Suflul din stenoza tricuspidiana
E. Suflul din stenoza mitrala
(pag. 202)
Tema nr. 11 * 6 Fibrilatia atriala este aritmia in
care electrocardiografic:
Aritmiile si tulburarile de conducere. Stopul cardiac
Bibliografie asociata temei: A. activarea atriala are aspect izomorf,
fara intervale izoelectrice intre unde.
Compendiu vol I
208-232 B. undele P sunt ascunse sub complexul QRS.
C. activitatea electrica atriala este absenta.
* 1 O aritmie cardiaca este sustinuta daca:
D. depolarizarea atriala este
A. dureaza peste 30 de secunde. anarhica, dezorganizata.
B. este persistenta. E. activitatea electrica atriala are aspect de
C. este repetitiva. torsiune in jurul liniei izoelectrice.
D. este cronica. (pag. 213)
E. este prin mecanism de reintrare. *7 Substratul cel mai obisnuit al tahicardiei
(pag. 209) ventriculare este:
A. cardiopatia hipertensiva.
* 2 Lidocaina este un antiaritmic:
B. miocardita.
A. de clasa IA in clasificarea Vaughan-Williams.
C. cardiopatia ischemica.
B. blocant al canalelor de potasiu.
D. cardiomiopatia hipertrofica.
C. din aceeasi clasa cu Sotalolul.
E. sindromul de QT lung.
D. care prelungeste repolarizarea.
(pag. 219)
E. care deprima faza 0 in fibrele anormale.
(pag. 209) * 8 Blocul atrioventricular gradul II tip Mobitz
I se caracterizeaza prin:
* 3 Propafenona este un antiaritmic:
A. pauza datorata absentei undei P, a carei
A. simpaticolitic. durata este un multiplu al intervalului P-P.
B. cu mecanism similar Amiodaronei. B. undele P conduse alterneaza cu unde
C. din clasa IB in clasificarea Vaughan-Williams. P neconduse, intr-o secventa 2:1.

D. care prelungeste marcat repolarizarea. C. alungirea intervalului PR peste 200 msec.

E. blocant al canalelor de calciu. D. alungirea progresiva a intervalului PR pana

cand o unda P este blocata, dupa care secventa
(pag. 209) se reia.
* 4 Sotalolul este un antiaritmic: E. disociatie atrioventriculara.
A. din clasa II in clasificarea Vaughan-Williams. (pag. 227)
B. blocant al canalelor de sodiu. * 9 Blocul sinoatrial gradul I se
C. care deprima faza 0 in fibrele anormale. caracterizeaza prin:

D. care prelungeste repolarizarea. A. alungirea intervalului PR peste 200 msec.

E. care prelungeste depolarizarea. B. absenta ocazionala a undei P.
(pag. 209) C. alungirea intervalului PP peste 600 msec.
D. nu poate fi identificat pe ECG de suprafata.
* 5 Cel mai frecvent mecanism al
tahicardiei paroxistice supraventriculare E. bradicardie sinusala severa cu ritm de
este: scapare jonctional.
A. automatismul anormal. (pag. 225)

B. post-depolarizarile. * 10 Cea mai frecventa cauza castigata

C. parasistolia. a blocurilor atrioventriculare este:

D. mecanism ectopic. A. cardiopatia ischemica.

E. reintrarea. B. boli infectioase.
(pag. 210) C. leziunea degenerativa.
D. cauza iatrogena.
E. mutatia genei lamininei.
(pag. 227)
 * 11 In torsada de varfuri produsa de 16 Exemple de aritmii supraventriculare sunt:
chinidina cel mai eficient tratament este:
A. fibrilatia atriala.
A. Amiodarona. B. torsada varfurilor.
B. Ibutilide. C. tahicardia prin reintrare atrioventriculara.
C. Sulfatul de magneziu. D. flutterul atrial.
D. Clorura de potasiu. E. tahicardia atriala.
E. masajul de sinus carotidian. (pag. 208-209)
(pag. 221)
17 Medicamente antiaritmice din clasa
* 12 Tratamentul extrasistolelor ventriculare III Vaughan-Williams sunt:
in absenta unei cardiopatii organice A. Amiodarona.
include:
B. Dofetilide.
A. defibrilator implantabil.
C. Flecainida.
B. inlaturarea factorilor precipitanti.
D. Moricizina.
C. ablatia chirurgicala a ganglionului
simpatic cervical superior stang. E. Procainamida.
(pag. 209)
D. Amiodarona pe termen lung.
E. Lidocaina pe termen lung. 18 Terminarea unei tahicardii paroxistice
(pag. 217) supraventriculare se poate face prin:
A. Verapamil i.v.
* 13 Torsada varfurilor este:
B. manevre vagale.
A. o forma de aritmie prin reintrare
atrioventriculara. C. soc electric extern.
B. o forma de fibrilatie atriala cu conducere D. Amiodarona i.v.
rapida prin fascicul accesor. E. Digoxin i.v.
C. o forma de tahicardie atriala multifocala. (pag. 211)
D. o forma de tahicardie ventriculara polimorfa. 19 Profilaxia recurentelor in tahicardia
E. o forma de fibrilatie ventriculara. paroxistica supraventriculara este indicata:
(pag. 220) A. in toate cazurile, chiar daca nu
genereaza simptome.
* 14 Cea mai buna solutie pentru boala de
nod sinusal simptomatica este: B. in cazuri cu recurente sporadice la pacienti
cu anumite profesii.
A. implantul unui defibrilator cardiac.
C. daca sunt episoade frecvente si simptomatice.
B. tratament antiaritmic cu Verapamil.
D. dupa un prim episod care a necesitat
C. cardiostimularea permanenta bicamerala conversie electrica.
urmata de tratament antiaritmic.
E. daca aritmia nu raspunde la manevrele vagale.
D. ablatia prin radiofrecventa a nodului sinusal.
(pag. 211)
E. nu necesita tratament deoarece nu are risc vital.
(pag. 226) 20 Urmatoarele afirmatii despre flutterul
atrial sunt adevarate:
* 15 Cel mai comun mecanism electric in
A. in tipul I exista un circuit de reintrare la
stopul cardiac este:
nivelul atriului drept.
A. asistola. B. aspectul electrocardiografic tipic este de dinti
B. disociatia electro-mecanica. de fierastrau cu frecventa de 150/minut.
C. fibrilatia ventriculara. C. apare frecvent pe cord sanatos.
D. blocul atrioventricular complet. D. masajul de sinus carotidian converteste
flutterul la ritm sinusal.
E. torsada varfurilor.
E. poate fi convertit prin electrostimulare
(pag. 229)
overdrive.
(pag. 212-213)
 21 Urmatoarele afirmatii despre fibrilatia 25 Predictori ai unei tahiaritmii ventriculare
atriala sunt adevarate: letale dupa infarctul miocardic acut sunt:
A. este cea mai frecventa cauza a A. sincopele.
accidentelor embolice sistemice.
B. demonstrarea reintrarii atrioventriculare la
B. fibrilatia atriala persistenta se converteste studiul electrofiziologic.
spontan la ritm sinusal in cele mai multe cazuri. C. reducerea fractiei de ejectie.
C. la un pacient cu stenoza mitrala severa
D. prezenta a mai mult de 30 de extrasistole
intrarea in fibrilatie atriala nu schimba cu nimic
situatia hemodinamica, barajul fiind acelasi. ventriculare pe ora la inregistrarea Holter.

D. administrarea de antiaritmice dupa conversia E. potentialele tardive ventriculare.

fibrilatiei atriale este obligatorie deoarece peste (pag. 219)
90% dintre pacienti dezvolta recurente.
26 Bradicardia poate fi cauzata de:
E. fibrilatia atriala aparuta noaptea este facilitata
de hipertonia vagala. A. deprimarea automatismului sinusal.
(pag. 214-215) B. reintrare.
C. blocarea impulsului in jonctiunea sinoatriala.
22 Urmatoarele afirmatii despre
tahicardia ventriculara sunt adevarate: D. alungirea QT.
A. simptomele care apar depind de frecventa E. intreruperea propagarii impulsului prin
ventriculara, durata aritmiei si boala cardiaca nodul atrioventricular.
subiacenta. (pag. 221)
B. daca tahicardia are frecventa de 100-
27 Boala de nod sinusal se poate manifesta
120/minut nu este predictoare de moarte subita.
prin:
C. este cea mai frecventa cauza de moarte
subita cardiaca. A. bradicardie sinusala.

D. medicamentele antiaritmice sunt superioare B. fibrilatie atriala.

defibrilatoarelor automate in preventia mortii C. bloc atrioventricular.
subite.
D. ritm jonctional.
E. tahicardia ventriculara bidirectionala este
E. extrasistole ventriculare.
cauzata cel mai adesea de toxicitatea digitalica.
(pag. 225)
(pag. 219-220)
28 Predictorii ecografici ai aparitiei
23 In tahicardia paroxistica
fibrilatiei atriale sunt:
supraventriculara unda P poate fi:
A. disfunctia sistolica a ventriculului stang.
A. pozitiva in DII, DIII, aVF.
B. dilatarea atriala.
B. ascunsa in complexul QRS.
C. grosimea complexului intima-medie.
C. inainte sau dupa complexul QRS.
D. hipertrofia ventriculara stanga.
D. disociata de complexul QRS
E. prezenta de trombi in urechiusa atriului stang.
E. negativa in DII, DIII, aVF.
(pag. 213)
(pag. 210)
29 In tahicardia ventriculara se pot intalni
24 Restabilirea ritmului sinusal in
pe electrocardiograma:
fibrilatia atriala se poate face prin:
A. fuziuni ventriculare.
A. electrostimulare atriala overdrive.
B. capturi.
B. soc electric extern.
C. ritm regulat sau discret neregulat, cu durata
C. anticoagulare orala cu INR tinta de 2-3. QRS mai mica de 120 ms.
D. conversie medicamentoasa cu flecainide. D. disociatie atrio-ventriculara.
E. ablarea jonctiunii ventriculare si E. activitate ventriculara complet haotica,
cardiostimulare permanenta VVIR. fara complexe QRS definite.
(pag. 215-216) (pag. 220)
 30 In sindroamele de alungire a intervalului QT * 4 Urmatoarele pot fi cauze de
mijloacele terapeutice includ: insuficienta aortica cu exceptia:
A. blocantele beta-adrenergice. A. bicuspidia aortica
B. antiaritmice din clasa III Vaughan-Williams. B. traumatism toracic
C. digoxin. C. infarct miocardic
D. cardiostimularea electrica permanenta. D. sdr. Marfan
E. defibrilatorul implantabil. E. sifilis
(pag. 221) (pag. -)

Tema nr. 12 * 5 In stenoza tricuspidiana afirmatia

corecta este:
Valvulopatiile. Endocardita infectioasa. Pericardita
Bibliografie asociata temei: A. etiologia este predominant reumatismala
Compendiu vol I B. adesea este o leziune valvulara izolata
233-254 C. stetacustica nu se modifica in functie
de respiratie
* 1 Urmatoarea afirmatie despre
insuficienta aortica (IA) este adevarata: D. aritmiile atriale sunt rare
A. pulsul are amplitudine mica si crestere lenta E. valvuloplastia cu balon este frecvent utilizata
B. presiunea pulsului este mica (pag. -)
C. suflul de IA iradiaza spre focarul mitral * 6 In valvulopatiile pulmonare afirmatia
D. in IA severa se poate auzi in focarul corecta este:
mitral uruitura Austin Flint A. stenoza pulmonara este cel mai
E. semnele periferice (Musset, Muller) nu frecvent dobandita (postreumatismal)
sunt sugestive B. zg 2 este intarit in stenoza pulmonara
(pag. -) C. circulatia pulmonara este incarcata
* 2 In insuficienta aortica (IA) afirmatia D. insuficienta pulmonara organica este frecventa
corecta este: E. insuficienta pulmonara functionala apare
A. este produsa intotdeauna de o patologie prin dilatarea inelului pulmonar
ce afecteaza radacina aortei (pag. -)
B. pe EKG este prezenta hipertrofia biventriculara
* 7 In insuficienta aortica care dintre
C. Rx cord pulmon evidentiaza dilatarea afirmatiile de mai jos este falsa:
ventriculului stang si a aortei ascendente
A. apare in colagenoze
D. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
B. poate apare dupa traumatisme toracice
I (IECA) si sartanii nu sunt utili pentru tratamentul
IA severe C. produce dilatarea ventriculului stnag
E. beta-blocantele nu se administreaza la D. produce dilatarea aortei ascendente
pacientul cu IA E. perfuzia coronara este crescuta, pacientii nu
(pag. -) au angina pectorala
* 3 Insuficienta tricuspidiana: (pag. -)

A. poate fi secundara prin dilatarea inelului * 8 In stenoza aortica care dintre afirmatii
tricuspidian in hipertensiunea pulmonara (HTP) este gresita:
B. cel ma frecvent este primara cauzata de RAA A. este cea mai frecventa boala valvulara
si boli congenitale B. apare in sdr. Marfan
C. este prost tolerata, pacientul prezinta C. aorta ascendenta poate fi dilatata (posttenotic)
rapid simptome de insuficienta cardiaca
D. pacientii prezinta sincopa initial la effort
D. suflul de IT nu se modifica cu respiratia
E. presiunea arteriala sistolica este scazuta
E. tratamentul chirurgical nu este indicat
(pag. -)
(pag. -)
 * 9 In valvulopatiile aortice care afirmatie * 13 Care este afirmatia gresita
este gresita? despre pericardita?
A. testul de efort nu este contraindicat in A. poate fi cauzata de boli infectioase
stenoza aortica B. poate apare in colagenoze
B. ecocardiografia transtoracica C. se insoteste intotdeauna de revarsat pericardic
permite diagnosticul si stabilirea
severitatii D. poate apare tardiv in infarctul miocardic
C. ecocardiografia de stress cu dobutamina E. apare in insuficienta renala
poate diferentia stenoza aortica moderata de (pag. -)
cea severa
* 14 Care afirmatie despre pericardita
D. in insuficienta aortica (IA) tratamentul
este gresita?
chirurgical presupune intotdeauna inlocuirea
valvei aortice A. pacientul prezinta febra
E. pacientii cu IA severa asimptomatici dar cu B. durerea toracica este variabila cu
disfunctie de ventricul stang necesita corectie miscarile respiratorii
chirurgicala C. durerea este ameliorata de decubitul dorsal
(pag. -) D. durerea iradiaza spe muschiul trapez
* 10 In insuficienta mitrala (IM) care afirmatie E. pacientul poate prezenta hipotensiune si
nu este adevarata: puls paradoxal
A. cauza degenerativa este cea mai frecventa (pag. -)
B. calcificarea inelului mitral poate produce IM * 15 Care este afirmatia gresita
C. dilatarea ventriculului stang si a inelului despre pericardita?
mitral produc IM A. pacientii pot prezenta tulburari de ritm atriale
D. zg 1 poate fi diminuat si zg 2 dedublat B. traseul EKG prezinta microvoltaj
E. caracteristic este suflul holosistolic in sp 3- C. supradenivelarea segmentului PR este
4 parasternal stang prezenta in majoritatea derivatiilor
(pag. -) D. supradenivelarea segmentului ST este difuza
* 11 In endocardita infectioasa (EI) care E. alternanta electrica a QRS este intalnita
afirmatie este corecta: in pericardita
A. apare frecvent pe valve normale (pag. -)
B. pacientul cu proteza valvulara dupa 1 an de la 16 Care dintre urmatoarele afirmatii
implantare are acelasi risc ca populatia generala despre endocardita infectioasa sunt
C. endocardita infectioasa pe proteza corecte:
precoce apare in prima luna postoperator A. apare la pacienti cu conditii /boli predispozante
D. dupa consumul de droguri iv, EI apare B. criteriile Jones sunt foloste pentru diagnostic
mai frecvent pe cordul stang
C. intervalul PR prelungt si poliartralgiile sunt
E. cei mai frecvent incriminati sunt cocii G+ criterii minore
(pag. -)
D. o singura hemocultura pozitiva este
* 12 In endocardita infectioasa criteriu minor de diagnostic
urmatoarele afirmatii sunt corecte cu E. splenomegala este criteriu minor de diagnostic
exceptia: (pag. -)
A. pacientul prezinta febra prelungita
17 Urmatoarele sunt criterii de diagnostic
B. pot apare accidente embolice in endocardita infectioasa:
C. pacientii au modificari cutanate A. 2 hemoculturi pozitive cu germeni tipici
D. hemoculturile repetat negative pentru B. dehiscenta partiala de proteza
germeni uzuali infirma diagnosticul
C. regurgitari valvulare nou aparute
E. pacientii pot dezvolta miocardita si pericardita
D. slenomegalia
(pag. -)
E. prezenta factorului reumatoid
(pag. -)
 18 Tratamentul in endocardita 22 Urmatoarele afirmatii despre stenoza
infectioasa (afirmatii corecte): mitrala (SM) sunt adevarate:
A. presupune administrarea de antibiotice pentru 2 A. SM este severa atunci cand aria valvei
– 6 saptamani mitrale este < 1,5 cm2
B. se administreaza combinatii de beta lactamine B. SM asociata cu defectul septal interatrial
si aminoglicozide este denumita sdr Lutembacher
C. in cazul alergiei la beta lactamine C. principalele cauze de SM sunt boala
se admnistreaza doar aminoglicozide reumatismala, cauza congenitala si cea
degenerativa
D. se folosesc antibiotice active
impotriva germenilor G negativi D. tumorile atriale mimeaza SM
E. clindamicina se asociaza in EI pe E. SM produce dilatarea atriului si a
proteze valvulare ventriculului stang
(pag. -) (pag. -)

19 Pericardita: 23 Stenoza mitrala produce:

A. poate apare in boli infectioase A. dilatarea atriului stang, hipertensiune
arteriala pulmonara si dilatarea cordului drept
B. poate fi gasita in disectia de aorta
B. risc crescut de fibrilatie atriala
C. poate apare in leucemii si limfoame
C. hipertensiune arteriala sistemica
D. la examenul obiectiv se deceleaza
frecatura pericardica D. disfonie
E. pacientul cu pericardita prezinta deficit de puls E. evenimente tromboembolice
(pag. -) (pag. -)

20 Urmatoarele caracteristici sunt intalnite 25 In stenoza mitrala urmatoarele afirmatii

in pericardita sunt adevarate:
A. durerea toracica este variabila cu A. Zg 1 este intarit
miscarile respiratorii B. Zg 1 este dedublat
B. apar modificari ale segmentului ST si undei C. Clacmentul de deschidere al mitralei se
T localizate difuz aude indiferent de calcificarea valvei
C. negativarea difuza a undelor T D. Accentuarea si dedublarea zg 2
D. absenta sindromului inflamator biologic sugereaza hipertensiunea pulmonara
E. microvoltajul E. Semnul Harzer poate fi intalnit
(pag. -) (pag. -)

21 Tratamentul in pericardita acuta si cronica 25 Urmatoarele afirmatii despre

insuficienta mitrala (IM) sunt adevarate
A. Se utilizeaza colchicina
A. poate apare in infarctul miocardic
B. Medicatia antiinflamatorie steroidiana este
superioara antiinflamatoarelor nesteroidiene si B. poate apare dupa traumatisme toracice
se utilizeaza preferential C. IM acuta produce edem pulmonar acut
C. Pericardiocenteza se face in tamponada cardiogen
cardiaca si in revarsatele pericardice mari D. Suflul holosistolic mitral cu iradiere apicala
D. Pericardiectomia este rezevara cazurilor este caracteristic in IM
cu constrictie pericardica E. Click-ul sistolic este intalnit in IM din
E. Pericardiocenteza este de electie in cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
tamponada din disectia de aorta (pag. -)
(pag. -)
 26 In insuficienta mitrala (IM) 30 In stenoza aortica :
A. Zg 1 este intarit A. prezenta simptomelor se coreleaza cu
B. Se aude zg 3 reducerea supravietuirii
B. moarte subita poate fi o manifestare precoce
C. Zg 2 accentuat si dedublat indica
hipertensiune pulmonara C. tratamentul medical influenteaza
D. Rx toracica evidentiaza dilatarea prognosticul pacientilor
atriului, ventriculului stang si edem D. tratamentul chirurgical se indica pacientilor
interstitial cu SA stransa simptomatici
E. In IM acuta utilizarea nitratilor si a diureticelor E. TAVI este o alternativa la tratamentul
nu este utila chirurgical clasic
(pag. -) (pag. -)

27 In insuficienta mitrala urmatoarele 31 In stenoza mitrala:

afirmatii sunt adevarate: A. tratamentul anticoagulant se indica
A. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei numai pacientilor in fibrilatie atriala
I (IECA) se folosesc la pacientul cu insuficienta B. la pacientii cu fibrilatie atriala se poate opta
cardiaca pentru controlul ritmului sau al frecventei cardiace
B. nitratii si diureticele reduc presiunea de C. pacientii asimptomatici cu stenoza medie
umplere si amelioreaza dispneea sau stransa nu necesita tratament
C. balonul de contrapulsatie poate fi folosit in interventional
IM acuta
D. valvuloplastia cu balon se poate utiliza
D. tratamentul chirurgical se face numai pentru stenoza mitrala ce nu asociaza
pentru pacientii cu IM severa simptomatici insuficienta mitrala
E. repararea valvei mitrale nu aduce beneficii E. tratamentul chirurgical ( inlocuirea valvei
fata de inlocuirea cu o proteza mitrale cu o proteza) este preferat valvuloplastiei
(pag. -) (pag. -)
28 Stenoza aortica (SA) Tema nr. 13
A. Reprezinta reducerea orificiului aortic sub Refluxul gastroesofagian
2,5 cm2
Bibliografie asociata temei:
B. Poate fi congenitala sau dobandita
Compendiu vol I
C. Unicuspidia este o cauza rara de SA 255-261
D. Apare dilatarea post- stenotica a aortei 1 La pacienții diagnosticați cu esofag
E. Pacientii pot prezenta sincopa Barrett se recomandă următoarele:
(pag. -) A. efectuarea controalelor endoscopice
regulate pentru a depista displazia sau un
29 In stenoza aortica neoplasm incipient
A. suflul sistolic se aude in focarul aortic dar B. frecvența urmăririi endoscopice a
nu iradiaza pe carotide pacienților este determinată de gradul
B. suflul de SA poate iradia catre apex metaplaziei
C. presiunea pulsului este mare C. în caz de displazie cu grad redus se
D. zg 2 poate fi diminuat sau absent recomandă reevaluare endoscopică la 3-5 ani
E. pot exista tulburari de conducere la D. în caz de displazie cu grad înalt se vor
nivel atrioventricular face endoscopii anuale
(pag. -) E. mucosectomia se recomandă la pacienții
cu displazie de grad înalt
(pag. 258)
 2 Esofagul Barrett: 6 Strategia “step-down” în boala de
reflux gastroesofagian:
A. reprezintă o metaplazie de tip intestinal
la nivelul esofagului proximal A. este recomandată de cele mai multe ghiduri
B. apare ca rezultat al expunerii îndelungate B. se începe în general cu inhibitori de pompa
la refluxul alcalin de protoni în doză dublă
C. se suspicionează endoscopic C. în caz de succes, se reduc dozele la
prin ascensionarea liniei Z jumătate în cazul pacienţilor cu simptome
D. se confirmă prin biopsii multiple tipice i frecvente

E. are risc crescut de apariție a D. este urmată de succes în majoritatea cazurilor

carcinomului scuamos esofagian E. nu are efecte adverse ce pot afecta
(pag. 257) calitatea vieţii
(pag. 258-259)
3 Următoarele afirmaţii cu privire la
diagnosticul de boală de reflux 7 Tratamentul endoscopic al bolii de
gastroesofagian sunt adevărate: reflux gastroesofagian se utilizează:
A. în majoritatea cazurilor, diagnosticul de boală A. în esofagitele severe
de reflux gastroesofagian se pune pe baza unei
B. în caz de insucces la terapia medicamentoasă
anamneze minuțioase
C. la pacienţii tineri cu simptome tipice de boală
B. diagnosticul este confirmat printr-un răspuns
complet la administrarea de inhibitori de pompă de reflux gastroesofagian fără semne de alarmă
de protoni D. în cazul pacienţilor cu durere toracică la care
C. se recurge la examinări complementare (în se suspectează boală de reflux gastroesofagian
principal endoscopie digestivă superioară) la toți E. la pacienţii cu complicaţii ale bolii de reflux
pacienții gastroesofagian (stenoze, hemoragii, esofag
D. la pacienţii cu boală de reflux Barrett)
gastroesofagian cu semnale de alarmă (pag. 259)
E. disfonia i laringospasmul nu reprezintă indicații
8 Simptomatologia bolii de reflux
pentru efectuarea endoscopiei digestive
superioare la pacienţii cu boală de reflux gastroesofagian se caracterizează prin:
gastroesofagian A. pirozis şi regurgitații acide de cel puțin 2 ori
(pag. 256-257) pe săptămână, în decurs de 4-8 săptămâni
B. otita medie reprezintă “semnal de alarmă”
4 Durerea toracică noncardiacă din boala în boala de reflux gastroesofagian
de reflux gastroesofagian:
C. anemia este considerată
A. reprezintă una dintre cele mai manifestare extradigestivă
frecvente manifestări extradigestive
D. tusea cronică reprezintă una dintre
B. necesita eliminarea unei cauze cardiace manifestările extradigestive cele mai frecvente
C. se localizează retrosternal E. boala de reflux gastroesofagian poate sta
D. nu iradiază niciodată posterior, interscapular la originea unei dureri toracice de tip anginos
E. poate iradia ascendent, spre mandibulă (pag. 256)
(pag. 256) 9 La pacienţii cu esofag Barrett cu displazie
5 Reprezintă indicație pentru efectuarea de grad înalt se poate efectua:
endoscopiei digestive superioare în boala de A. mucosectomie
reflux gastroesofagian:
B. reevaluare endoscopică la 3-5 ani
A. vârsta sub 50 de ani C. ablaţie prin radiofrecvenţă
B. prezența disfoniei D. endoscopii anuale
C. prezența durerii toracice E. intervenţie chirurgicală
D. apariția disfagiei (pag. 258)
E. istoric familia de cancer de tract
digestiv superior
(pag. 256-257)
 10 Complicaţiile bolii de reflux * 15 În cazul esofagitelor severe i în caz de
gastroesofagian includ: insucces la terapia medicamentoasă, se
poate recurge la:
A. sângerări din eroziuni esofagiene
B. acalazia A. regim igieno-dietetic

C. ulceraţii B. blocanţi de receptori H2 histaminici

D. disfagie prin stenoze C. diverse proceduri antireflux endoscopice

sau chirurgicale
E. esofagul Barrett
D. antiacide i alginaţi
(pag. 257)
E. inhibitori de pompă de protoni
* 11 Explorarea de primă intenţie, în caz de (pag. 259)
apariţie a semnalelor de “alarmă” i pentru
excluderea unui posibil cancer esofagian * 16 În faţa unui pacient tânăr cu simptome
este: tipice de boală de reflux i fără semne de
alarmă, de primă intenţie este:
A. pH-metria
A. endoscopia digestivă superioară
B. examenul baritat esogastroduodenal
B. proba terapeutică, în principal cu inhibitori
C. tomografia computerizată toracică
de pompă de protoni
D. endoscopia digestivă superioară
C. fundoplicaturarea Nissen
E. manometria esofagiană
D. sutura endoscopică a joncţiunii eso-gastrice
(pag. 256)
E. efectuarea pH-metriei esofagiene
* 12 Testul cel mai sensibil pentru depistarea (pag. 259)
prezenţei refluxului acid intraesofagian este:
* 17 Manometria esofagiană este recomandată
A. endoscopia digestivă superioară în următoarele cazuri:
B. pH-metria A. pacienţi cu ulceraţii esofagiene
C. examenul baritat esogastroduodenal B. disfagie prin stenoze esofagiene
D. manometria esofagiană C. durere toracică noncardiacă
E. ecoendoscopia D. esofagul Barrett
(pag. 257)
E. pacienţi care nu răspund la terapia empirică i au
* 13 Esofagul Barrett se confirmă prin: un aspect normal la endoscopia digestivă
superioară
A. endoscopie digestivă superioară
(pag. 260)
care evidenţiază ascensionarea liniei
Z * 18 La pacienţii cu boală de reflux
B. pH-metrie esofagiană gastroesofagian la care terapia antisecretorie
empirică este ineficientă se recomandă:
C. endoscopie digestivă superioară cu
biopsii multiple A. pH-metrie esofagiană
D. examen baritat esogastroduodenal B. endoscopie digestivă superioară
E. ecoendoscopie C. efectuarea unor proceduri antireflux endoscopice
(pag. 257-258) D. intervenţie chirurgicală
* 14 Frecvenţa urmăririi endoscopice a E. examen baritat esogastroduodenal
pacienţilor cu metaplazie intestinală la nivelul (pag. 259)
esofagului distal este determinată de:
A. e ecul terapiei cu inhibitori de pompă de protoni
B. prezenţa tulburărilor motorii esofagiene
C. gradul displaziei
D. existenţa simptomelor atipice
E. scăderea în greutate
(pag. 258)
 * 19 Conform recomandărilor AGA (American 23 Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii
Gastroenterological Association), la pacienţii referitoare la rolul antiacidelor i alginaţilor în
cu boală de reflux gastroesofagian care acuză tratamentul bolii de reflux gastroesofagian
disfagie se indică: sunt adevărate:
A. utilizarea pe termen lung a unui tratament A. neutralizează pH-ul i au efect de tamponare
cu inhibitori de pompă de protoni B. au acţiune antisecretorie de câteva ore
B. administrarea de antiacide i alginaţi
C. acţiunea lor este de scurtă durată
C. examen baritat esogastroduodenal
D. sunt superioare celorlalte clase de
D. endoscopie digestivă superioară cu biopsie medicamente utilizate pentru tratamentul
E. realizarea unor proceduri antireflux refluxului gastroesofagian
endoscopice sau chirurgicale E. acţiunea lor nu duce la vindecarea esofagitelor
(pag. 259) (pag. 258)

* 20 Referitor la utilizarea pH-metriei în boala 24 Principalii inhibitori de pompă de protoni

de reflux gastroesofagian, următoarea folosiţi în Europa pentru tratamentul bolii de
afirmație este adevărată: reflux gastroesofagian sunt:
A. se efectuează numai în servicii specializate A. nizatidina
B. înregistrează pH-ul la nivelul esofagului B. omeprazolul
distal pe 12 ore
C. famotidina
C. permite înregistrarea doar a frecvenței
D. pantoprazolul
episoadelor de reflux, fără a fi capabilă să
cuantifice durata acestora E. lanzoprazolul
D. se consideră că există reflux acid când pH- (pag. 258)
ul esofagian este peste 4
25 Endoscopia digestivă superioară
E. este utilizată doar în cazuri selecționate, este indicată în următoarele cazuri:
precum pacienți cu simptome tipice de boală de
reflux gastroesofagian şi nonresponsivi la A. vârsta pacientului peste 50 de ani, cu boală
de reflux gastroesofagian frecventă
tratament
(pag. 257) B. disfonie
C. laringospasm
* 21 Reprezintă efecte adverse ale terapiei
cu inhibitori de pompă de protoni: D. odinofagie
E. disfagie
A. favorizarea apariţia esofagului Barrett
(pag. 257)
B. apariţia de tumori endocrine gastrice
C. hipergastrinemie uşoară 26 În boala de reflux gastroesofagian,
blocanţii de receptori H2 histaminici au
D. malabsorbție clinic semnificativă
următoarele efecte:
E. scăderea pH-ului intragastric
A. au acţiune antisecretorie de câteva ore
(pag. 258)
B. au efect de tamponare
22 Factori gastrici care pot determina boală C. cresc pH-ul cu până la o unitate în 24 de ore
de reflux gastroesofagian sunt:
D. au eficacitate mai redusă privitor la
A. volum gastric crescut după mese cicatrizarea esofagitelor
B. presiune gastrică crescută determinată E. efectul lor diminuă în timp, în caz de
de obezitate sau sarcină tratament prelungit
C. ortostatism după masă (pag. 258)
D. evacuare gastrică întârziată 27 Semnalele de “alarmă” în caz de
E. gastropareză reflux gastroesofagian sunt:
(pag. 255) A. scăderea în greutate
B. senzaţia de corp străin faringian
C. hemoragia digestivă superioară
D. istoricul familial de cancer de tract
digestiv superior
E. laringospasmul
(pag. 256)
 28 pH-metria este utilizată în următoarele 33 Boala de reflux gastroesofagian
cazuri:
A. reprezintă una dintre cele mai frecvente
A. pacienţi cu simptome tipice de boală de patologii digestive
reflux gastroesofagian i nonresponsivi la B. este o afecțiune acută, cauzată de
tratament refluxul conținutului gastric în esofag
B. pacienţi cu istoric familial de cancer de C. principalele cauze pentru refluxul
tract digestiv superior gastroesofagian sunt contracția insuficientă a
C. pacienţi postchirurgie anti-reflux sfincterului esofagian inferior (SEI) şi relaxarea
fiziologică tranzitorie a SEI
D. pacienţi cu simptome atipice (ex. tuse
cronică, astm bron ic) D. la apariția esofagitei de reflux poate contribui
şi existența unei hernii hiatale mari
E. pacienţi la care este suspicionată o tulburare
motorie esofagiană (acalazie, spasm esofagian E. volumul gastric crescut după mese reprezintă
difuz) un factor esofagian care poate determina boală
de reflux gastroesofagian
(pag. 257)
(pag. 255)
29 Manometria este utilizată în următoarele
cazuri: 34 Alimentele şi medicamentele care pot
determina reflux gastroesofagian sunt:
A. disfonie
A. blocanţii de receptori H2 histaminici
B. acalazie
B. teofilina
C. tuse cronică
C. blocanții canalelor de calciu
D. spasm esofagian difuz
D. ciocolata
E. astm bron ic
E. cafeaua
(pag. 257)
(pag. 255)
30 Cele mai frecvente manifestări
extradigestive în boala de reflux 35 Endoscopia digestivă superioară în boala
gastroesofagian sunt: de reflux gastroesofagian:

A. otita medie A. reprezintă examinarea cea mai utilă

B. „sleep apnea” B. nu este capabilă să gradeze esofagita de reflux

C. tusea cronică C. poate exclude esofagite de alte cauze

D. durerea toracică noncardiacă D. are o specificitate foarte bună

E. astmul bron ic E. este indicată în caz de eşec terapeutic la

inhibitori de pompă de protoni sau recidivă după
(pag. 256) sfârşitul tratamentului
31 Precizaţi care dintre următoarele (pag. 256-257)
medicamente pot determina reflux
36 Esofagul Barrett:
gastroesofagian:
A. reprezintă o metaplazie de tip intestinal la
A. blocanţii canalelor de calciu
nivelul esofagului proximal, ca rezultat al
B. alginaţii expunerii îndelungate la acid
C. anticolinergicele B. se suspicionează prin pH-metrie esofagiană
D. antidepresivele triciclice C. se confirmă prin biopsii multiple
E. teofilina D. existența sau absența displaziei
(pag. 255) influențează atitudinea ulterioară
E. reprezintă factor de risc pentru
32 Principalele simptome ale bolii de carcinomul scuamos esofagian
reflux gastroesofagian sunt:
(pag. 257-258)
A. anemia
B. tusea cronică
C. pirozisul
D. “sleep apnea”
E. regurgitaţiile acide
(pag. 255)
 37 Clasificarea endoscopică Los Angeles a Tema nr. 14
esofagitelor de reflux include următoarele: Boala ulceroasa
A. grad A: o singură pierdere de substanță Bibliografie asociata temei:
care depăşeste 5 mm în lungime
Compendiu vol I
B. grad B: cel puțin o eroziune peste 5 mm, dar 262-273
fără leziuni confluente între două pliuri
* 1 Testul diagnostic invaziv utilizat pentru
C. grad C: cel puțin o eroziune confluentă între
investigarea infecției cu Helicobacter pylori
două sau mai multe pliuri, ce nu depăşesc 75%
este:
din circumferință
D. grad C: una sau mai multe pierderi de A. Testul rapid pentru activitate ureazică din
proba bioptică de mucoasă gastrică
substanţă, dar nici una depă ind 5 mm în lungime
B. Testul rapid capilar
E. grad D: pierderi de substanță ce cuprind
sub 50% din circumferința esofagiană C. Dozarea antigenului fecal H. pylori
(pag. 257) D. Testul respirator – „urea breath test”
38 Tratamentul bolii de reflux E. Testul salivar
gastroesofagian include: (pag. 266-267)
A. scădere în greutate la toți pacienții, ca şi parte * 2 Stenoza reprezintă o complicație a
a regimului igieno-dietetic bolii ulceroase care se manifestă clinic
B. blocanții canalelor de calciu prin:
C. blocanții receptorilor histaminici H1 A. Apetit diminuat
D. antiacidele B. Contractură abdominală
E. inhibitorii de pompă de protoni C. Scădere ponderală nesemnificativă
(pag. 258) D. Melenă
39 În boala de reflux gastroesofagian, E. Vărsături alimentare postprandial tardiv
utilizarea inhibitorilor pompei de protoni are (pag. 268)
la bază următoarele considerente:
* 3 În terapia de eradicare a infecției
A. au efect antisecretor demonstrat, atât pe cu Helicobacter pylori se poate
termen scurt cât şi lung utiliza:
B. au efect antiacid marcat
A. Misoprostol
C. sunt superiori celorlalte clase de
B. AINS
medicamente utilizate în boala de reflux gastro-
esofagian C. Cimetidina
D. se administrează pe perioadă scurtă, de D. Rabeprazol
maxim o săptămână E. Sucralfat
E. au efect atât asupra simptomatologiei cât (pag. 270)
şi asupra leziunilor esofagiene
(pag. 258-259) * 4 Eşecul sau imposibilitatea efectuării
terapiei endoscopice în cazul unui ulcer
40 Recomandările AGA (American hemoragic impune:
Gastroenterological Association) în boala de A. Injectarea de substanțe vasoactive
reflux gastroesofagian includ:
B. Aplicarea clipurilor hemostatice
A. scăderea ponderală pentru pacienții obezi
C. Administrarea agenților citoprotectori
B. medicamente antisecretorii, cu mențiunea că
blocantele H2 sunt mai eficiente decât inhibitorii D. Embolizarea arterială selectivă
de pompă de protoni E. Vagotomia înalt selectivă
C. ecoendoscopie cu biopsie la pacienții cu (pag. 271)
boală de reflux gastroesofagian care acuză
* 5 Simptomul principal în sindromul
disfagie
ulceros este:
D. efectuarea endoscopiei digestive superioare
la pacienții la care terapia antisecretorie A. Pirozisul
empirică este ineficientă B. Distensia abdominală
E. efectuarea de rutină a manometriei esofagiene C. Durerea epigastrică
(pag. 259-260) D. Astenia
E. Durerea toracică anterioară
(pag. 265)
 * 6 Terapia secvențială de eradicare a infecției 11 Infecția cu Helicobacter pylori intervine în
cu Helicobacter pylori include în primele 5-7 patogeneza ulcerului gastric şi duodenal prin
zile utilizarea: următoarele mecanisme:
A. Amoxicilinei A. Reducerea secreției acide corelată cu o
B. Misoprostolului sensibilitate particulară la stimularea secreției de
gastrină
C. Sucralfatului
B. Modificări epiteliale de suprafață ale
D. Cimetidinei mucoasei gastrice
E. Ranitidinei C. Producerea de toxine agresive sistemic
(pag. 270) D. Creşterea secreției acide corelată cu o
sensibilitate particulară la stimularea secreției de
* 7 Factorul de risc pentru recurența gastrină
hemoragiei digestive superioare non-
variceale este: E. Scăderea secreției duodenale de bicarbonat
(pag. 263)
A. Administrarea precoce a terapiei cu inhibitori
de pompă de protoni 12 La pacienții cu infecție dovedită cu
B. Localizarea nişei ulceroase pe fața anterioară Helicobacter pylori sunt citați ca factori ce ar
a bulbului duodenal putea avea un rol în apariția ulcerului gastric
C. Aplicarea hemostazei endoscopice ca şi duodenal:
unică resursă terapeutică A. Factori genetici
D. Administrarea de agenți citoprotectivi B. Schimbările în homeostazia
E. Administrarea terapiei de eradicare a infecției hormonilor pancreatici
cu H. pylori C. Nivelul secreției acide
(pag. 268) D. Metaplazia gastrică la nivelul duodenului
* 8 În patogeneza ulcerului gastric şi E. Tipul de tulpini bacteriene
duodenal intervin ca factori de apărare: (pag. 264)
A. Pepsina
13 Reprezintă circumstanțe cu rol
B. Infecția cu H. pylori etiopatogenic în apariția ulcerului gastric sau
C. Regenerarea tisulară duodenal:
D. Consumul de AINS A. Chimioterapia
E. Refluxul biliar duodenogastric B. Obstrucțiile duodenale
(pag. 263) C. Insulinoamele
9 Dintre comorbiditățile care influențează D. Sindromul Zollinger-Ellison
prevalența ulcerului gastric şi duodenal fac E. Infecția cu virus Herpes simplex de tip 2
parte:
(pag. 264)
A. Deficitul de alfa 1-antitripsină
14 Manifestările clinice în ulcerul gastric
B. Fibroza chistică şi duodenal includ:
C. Ciroza hepatică
A. Durere în hipocondrul stâng cu caracter
D. Hipertiroidismul de arsură
E. Neoplaziile endocrine multiple de tip I B. Hemoragii digestive superioare inaugurale în
(pag. 262) cazul ulcerelor determinate de consumul de AINS
C. Sindromul dispeptic (eructațiile, meteorismul,
10 Ulcerul de stres poate să apară ca distensia abdominală, senzația de sațietate
şi consecință a unor afecțiuni precoce)
precum: D. Simptomele sindromului anemic (astenie,
A. Arsuri fatigabilitate, dispnee, palpitații, vertij)
B. Traumatisme minore E. Durerea nocturnă
C. Sepsis (pag. 265)
D. Gastrinoame
E. Traumatisme cerebrale
(pag. 263)
 15 Semnele de alarmă asociate 19 Dintre afecțiunile incluse în diagnosticul
sindromului ulceros care impun o diferențial al ulcerului gastric şi duodenal fac
evaluare gastroenterologică promptă sunt parte:
reprezentate de:
A. Boala Crohn cu localizare colonică
A. Durerea epigastrică nocturnă B. Ampulomul vaterian
B. Hemoragia exteriorizată C. Ischemia mezenterică
C. Vărsăturile recurente D. Tumorile renale
D. Pirozisul E. Neoplasmul pancreatic
E. Decelarea unui sindrom anemic (pag. 267)
(pag. 265)
20 Afecțiunile cu tablou clinic
16 Localizările predilecte ale ulcerelor gastrice asemănător ulcerului gastric şi
şi duodenale descrise la endoscopia digestivă duodenal includ:
superioară sunt reprezentate de:
A. Esofagita de reflux
A. Duodenul distal
B. Neoplasmul gastric
B. Zona de tranziție esofagogastrică
C. Neoplasmul pancreatic
C. Zona de tranziție corporeoantrală,
D. Hepatitele cronice
respectiv gastroduodenală
D. Regiuni învecinate mucoaselor joncționale E. Gastroduodenita
(pag. 267)
E. Fornixul gastric
(pag. 266) 22 Ulcerul ca entitate morfolopatologică
este prezent în:
17 În explorarea ulcerului gastric şi
duodenal examenul radiogic: A. Boala Crohn cu localizarea gastrică (rar)

A. Are aplicabilitate în contextul B. Sindromul Zollinger Ellison

contraindicațiilor pentru explorarea C. Esofagul Barett
endoscopică D. Boala Crohn cu localizare duodenală
B. Detectează nişa ca imagine clasică de E. Pancreatita cronică
ulcer, pentru care sunt descrise caractere de
(pag. 267)
benignitate sau malignitate
C. Poate diferenția cu certitudine ulcerele 22 Complicațiile ulcerului gastric şi
gastrice benigne de cele maligne duodenal sunt reprezentate de:
D. Permite evaluarea gradului de afectare A. Hemoragia digestivă superioară
a mucoasei gastrice
B. Penetrația în structurile adiacente
E. Este util în evidențierea unor complicații
C. Perforația
ale ulcerului gastric şi duodenal
(pag. 266-267) D. Peritonita primară
E. Stenoza
18 Explorarea funcției secretorii gastrice
se impune în cazul: (pag. 268)

A. Ulcerelor solitare 23 Hemoragia digestivă superioară apărută

în evoluția ulcerului gastric sau duodenal:
B. Ulcerelor cu localizare la nivelul bulbului
duodenal A. Se poate manifesta ocult cu profil paraclinic
de anemie microcitară hipocromă
C. Ulcerelor recurente sau refractare la
tratamentul antisecretor B. În forma acută se manifestă frecvent
prin hematochezie
D. Evaluarea postoperatorie a bolii ulceroase
pentru care s-au practicat tehnici de vagotomie C. Poate necesita hemostază endoscopică în cazul
formelor cu evoluție acută
E. Ulcerelor asociate cu diaree
D. Existența unei hepatopatii severe reprezintă
(pag. 267)
un factor de risc pentru resângerare
E. Este decelată pe fondul unui debut dureros
brusc şi de mare intensitate
(pag. 268)
 24 Indicațiile endoscopiei digestive superioare 29 În terapia pentru eradicarea infecției
în ulcerul gastric şi duodenal complicat sunt: cu Helicobacter pylori se pot folosi:
A. În cazul stenozei cu evoluție trenantă A. IPP doză dublă + metronidazol 500 mg la 12
pentru tratament endoscopic ore + claritromicină 0,5 g x 2/zi, 7-14 zile
B. În cazul unei perforații pentru prelevare de B. 5-7 zile IPP doză dublă + claritromicină 0,5 g
biopsii x 2/zi ca primă etapă în terapia secvențială
C. În hemoragia digestivă superioară ca C. IPP doză dublă + amoxicilină 1 g x 2/zi
gest terapeutic + claritromicină 0,5 g x 2/zi, 7-14 zile
D. Nu oferă informații suplimentare față de D. 5-7 zile IPP doză dublă + amoxicilină 1 g x
tranzitul baritat în cazul stenozei pilorobulbare 2/zi ca primă etapă în terapia secvențială
E. De control („second-look”) în cazul E. IPP doză dublă administrată
identificării unor factori de risc de resângerare dimineața, postprandial
(pag. 268-269) (pag. 270)

25 Atitudinea terapeutică în cazul 30 În cazul pacienților cu ulcer complicat

ulcerului gastric complicat poate cu stenoza pilorobulbară:
include: A. Evoluția clinică poate fi marcată de
A. Tehnici de coagulare endoscopică dezvoltarea unei alcaloze metabolice
hipocloremice
B. Injectare endoscopică de soluții vasoactive
B. Administrarea de inhibitori de pompă de
C. Vagotomie şi piloroplastie protoni este terapia de primă intenție
D. Rezecție gastrică C. Examenul endoscopic permite
E. Antrectomie încadrarea diagnostică a leziunii
(pag. 271) obstructive
D. Manifestările clinice includ hematemeză
26 Tripla terapie utilizată în tratamentul de şi melenă
eradicare a infecției cu Helicobacter pylori
poate include: E. Prelevarea de biopsii pentru excluderea
unei neoplazii este obligatorie
A. Famotidină 40 mg/zi (pag. 268)
B. Lansoprazol 30 mg x 2/zi
31 Măsurile generale în tratamentul
C. Misoprostol 100 mcg x 4-6/zi
ulcerului gastric şi duodenal presupun:
D. Claritromicină 0,5 g x 2/zi
A. Terapia de eradicare în cazul obiectivării
E. Sucralfat 1 g x 2-4/zi infecției cu Helicobacter pylori
(pag. 270) B. Măsuri de resuscitare şi terapie intensivă
în cazul ulcerului complicat cu stare de şoc
27 Ca şi resurse farmacologice în
tratamentul ulcerului gastric şi duodenal C. Tratament antisecretor profilactic în cazul
pot fi folosite următoarele clase de pacienților supuşi unor evenimente de stres
medicamente: D. Tratament empiric antisecretor pentru
pacienții tineri care prezintă semne de alarmă
A. Agenți citoprotectivi
E. Atitudinea terapeutică este determinată
B. Inhibitori de pompă de protoni în principal de etiologia ulcerului
C. Antitrombotice (pag. 269)
D. Antifungice
32 Opțiunile chirurgicale în ulcerele
E. Antibiotice perforate sau penetrante sunt:
(pag. 270) A. Antrectomia
28 Din clasa de blocanți ai receptorilor H2 B. Anastomoza gastrojejunală Billroth I
fac parte: C. Sutura perforației gastrice
A. Famotidina D. Vagotomia şi piloroplastia în caz de
B. Ranitidina ulcer duodenal complicat cu stenoză
C. Sucralfat pilorică
D. Misoprostol E. Vagotomia înalt selectivă ca metodă
chirurgicală de suprimare a secreției acidopeptice
E. Nizatidina
(pag. 271)
(pag. 270)
 33 Agenții citoprotectivi utilizați în * 3 În formele severe de colită ulcerativă,
tratamentul ulcerului gastric şi duodenal pacienții pot prezenta manifestări sistemice
sunt: precum:

A. Famotidina A. tenesme rectale

B. Misoprostol B. rectoragii
C. Omeprazol C. dureri abdominale
D. Sucralfat D. febră
E. Nizatidină E. sindrom diareic însoțit de produse
patologice (mucus, puroi)
(pag. 270)
(pag. 279)
34 Tehnicile de hemostază endoscopică
utilizate în cazul ulcerelor complicate includ: * 4 Durerile abdominale întâlnite la pacienții cu
colită ulcerativă au următoarele caracteristici:
A. Tehnici de coagulare endoscopică
A. sunt mai frecvent întâlnite comparativ cu
B. Injectare de substanțe vasoactive boala Crohn
C. Instituirea terapiei cu inhibitori de pompă B. sunt localizate în fosa iliacă dreaptă şi
de protoni flancul drept
D. Administrarea de heparină C. apar în formele extinse de boală
E. Terapia secvențială D. sunt de intensitate mai slabă înaintea defecației
(pag. 271) E. cresc în intensitate după scaun
Tema nr. 15 (pag. 279)
Bolile inflamatorii intestinale * 5 Forma fulminantă de colită ulcerativă este
Bibliografie asociata temei: caracterizată de scorul Truelove-Witts prin:
Compendiu vol I A. număr de scaune < 4 pe zi
274-302
B. temperatura normală
* 1 Implicarea factorilor etiologici de mediu C. puls normal
în apariția bolilor inflamatorii intestinale are
următoarele caracteristici: D. VSH >30 mm/h
E. rectoragii intermitente
A. fumatul creşte riscul de apariție a
colitei ulcerative (pag. 280)
B. fumatul scade riscul de apariție a bolii Crohn * 6 Forma uşoară de colită ulcerativă este
C. consumul crescut de fibre vegetale caracterizată de scorul Truelove-Witts prin:
poate favoriza apariția bolii Crohn
A. număr de scaune > 10 pe zi
D. proteinele din lapte şi dulciurile rafinate
B. temperatura > 37,5 grade Celsius
pot favoriza apariția bolii Crohn
E. nicotina şi produşii de degradare prin ardere C. hematocrit normal
pot contribui la declanşarea bolii Crohn prin D. VSH >30 mm/h
vasoconstricție şi scăderea permeabilității E. rectoragii continue
intestinale
(pag. 280)
(pag. 276)
* 7 Manifestările clinice întâlnite în boala
* 2 Implicarea răspunsului imunologic în
Crohn au următoarele particularități:
cele două entități patologice ale bolilor
inflamatorii intestinale are următoarele A. sindromul de malabsorbție apare în
particularități: afectarea colonică
A. în boala Crohn există un răspuns de tip Th2, B. diareea este simptomul principal, scaunele sunt
cu secreție de IL-5 în cantitate mică şi pot avea aspect steatoreic în
localizarea rectală
B. în boala Crohn există un răspuns de tip Th2,
cu secreție de IL-4 C. scăderea în greutate apare în formele extinse
la nivelul colonului
C. în colita ulcerativă există un răspuns de tip
Th2, cu secreție de IL-4 D. durerile abdominale pot fi localizate,
secundare unei stenoze ileale
D. în boala Crohn există un răspuns de tip Th2,
cu secreție de interferon gama şi TNFɑ E. tenesmele rectale sunt simptomul principal,
cu declanşarea reflexului de defecație
E. în colita ulcerativă există un răspuns de tip
Th2, cu secreție de IL-12 (pag. 281)
(pag. 276)
 * 8 Markerii fecali utili în diagnosticul * 13 Stadiul 1 al colangitei sclerozante primitive
bolii Crohn sunt reprezentați de: evidențiat prin examen histopatologic la un
pacient cu boala inflamatorie intestinala este
A. lactoferina
caracterizat prin:
B. anticorpi ASCA
A. fibroză în punți
C. anticorpi pANCA
B. fibroză în spații portale
D. anticorpi OMPc
C. fibroză în parenchimul hepatic adiacent
E. anticorpi antiantigene bacteriene de tip IgA
D. infiltrat plasmocitar în spațiile porte
(pag. 282)
E. apariția cirozei
* 9 Modificările endoscopice la nivelul (pag. 291)
mucoasei în boala Crohn sunt reprezentate
de: * 14 Aminosalicilații folosiți în tratamentul
bolilor inflamatorii intestinale sunt:
A. edem cu ştergerea desenului vascular
B. ulcerații aftoide A. budesonid

C. leziuni continui B. metrotrexat

D. friabilitate C. balsalazina

E. ulcerații pleomorfe D. azatioprina

(pag. 283) E. ciclosporina
(pag. 292)
* 10 Modificările endoscopice la nivelul
mucoasei în colita ulcerativă sunt * 15 Tratamentul cu imunosupresoare în
reprezentate de: bolile inflamatorii intestinale cuprinde:
A. ulcere serpiginoase A. metrotrexat
B. ulcere aftoide B. infliximab
C. ulcere profunde C. salazopirina
D. friabilitate, sângerare spontană la D. mesalazina
atingere, ulcerații pleomorfe E. adalimumab
E. eritem şi aspect de ‘’piatră de pavaj’’ (pag. 292 – 293)
(pag. 283)
* 16 Cel mai folosit antibiotic în
* 11 Complicațiile intestinale întâlnite la tratamentul bolilor inflamatorii
pacienții cu boli inflamatorii intestinale sunt: intestinale este:
A. colangită sclerozantă primitivă A. olsalazina
B. eritem nodos B. ciprofloxacina
C. megacolon toxic C. ciclosporina
D. pioderma gangrenosum D. salazopirina
E. trombembolism pulmonar E. mesalazina
(pag. 288) (pag. 293)

* 12 Probele de laborator pot evidenția la * 17 Corticosteroizii utilizați în tratamentul

pacienții cu boli inflamatorii intestinale bolilor inflamatorii intestinale au următoarele
asociate cu colangită sclerozantă primitivă efecte:
următoarele modificări:
A. stimulează proliferarea celulelor inflamatorii
A. hipogamaglobulinemie
B. stimulează recrutarea celulelor inflamatorii
B. leucopenie în angiocolită
C. stimulează metabolismul acidului arahidonic
C. hiperbilirubinemie conjugată
D. stimulează apoptoza limfocitelor din
D. hiperbilirubinemie neconjugată peretele colonic
E. nivele IgG scăzute E. inhibă apoptoza limfocitelor din peretele colonic
(pag. 291) (pag. 293)
 * 18 Tratamentul bolii Crohn prezintă 22 Factorii etiologici genetici implicați în
următoarele particularități: apariția bolilor inflamatorii intestinale sunt:
A. agenții biologici se administrează în A. autofagia
formele uşoare
B. dieta
B. tratamentul fistulelor necesită administrarea
C. fumatul
de derivați de 5 ASA
C. leziunile cavității bucale necesită D. echilibrul oxidanți-antioxidanți
administrarea inhibitorilor de pompă de protoni E. factorii infecțiosi
D. formele severe necesită (pag. 274 – 275)
administrarea corticosteroizilor sub
23 Gena NOD2, a cărie mutație este implicată
formă injectabilă în bolile inflamatorii intestinale prezintă
E. ileita şi colita moderată se tratează inițial următoarele particularități:
cu corticoterapie sub formă injectabilă
A. se asociază mai frecvent cu colita ulcerativă
(pag. 295)
B. detectează peptide bacteriene
* 19 Indicațiile tratamentului chirurgical C. inhibă producția de citokine proimflamatorii
de urgență în colita ulcerativă sunt:
D. se asociază mai frecvent cu boala Crohn,
A. cancer colo-rectal cu localizare sigmoidiană
B. forme refractare la tratament E. declanşează modificări inflamatorii
C. megacolon toxic prin răspunsul imun dobândit
D. trombembolism (pag. 275)

E. polipi adenomatoşi 24 Implicarea factorilor genetici în

(pag. 296) apariția bolilor inflamatorii intestinale
prezintă următoarele caracteristici:
* 20 Tratamentul endoscopic al stricturilor A. bolile inflamatorii intestinale se asociază cu
din boala Crohn prezintă următoarele sindroame genetice precum sindrom Turner sau
caracteristici: Hermansky-Pudlak
A. înainte de efectuarea tratamentului B. modificările genetice singure pot declanşa
endoscopic nu se impune excluderea naturii procesul inflamator în absența expunerii la un
neoplazice factor de mediu
B. administrarea intralezională de C. modificările genetice sunt identice în
corticosteroizi ulterioară dilatărilor boala Crohn şi colita ulcerativă
endoscopice cu balonaş creşte riscul de D. modificările genetice au un rol determinant
restenozare în severitatea şi extensia inflamației
C. dilatările cu balonaş reprezintă metoda E. modificările genetice au rol în aprecierea
endoscopică de elecție în tratamentul stricturilor răspunsului medicamentos sau chirurgical
pentru tratamentul stricturilor se pot folosi stenturi
(pag. 275)
metalice extractabile, la care există un
D. risc scăzut de migrare sau stenturi 25 Radicalii liberi de oxigen (incriminați în
biodegradabile care necesită scoaterea etipatogenia bolilor inflamatorii intestinale)
ulterioară a acestora intervin în:
E. pentru tratamentul stricturilor se pot folosi A. activitatea antimicrobiană
şi stenturi metalice biodegradabile B. sinteza citokinelor proinflamatorii
(pag. 296)
C. semnalizarea extracelulară
21 Factorii etiologici de mediu implicați în D. menținerea homeostaziei intestinale
apariția bolilor inflamatorii intestinale sunt: E. reciclarea diferitelor componente ale citosolului
A. dietă (pag. 275 – 276)
B. fumat
C. factori infecțiosi
D. autofagie
E. echilibrul oxidanți-antioxidanți
(pag. 274 – 275)
 26 Factorii de mediu şi genetici 30 Colita ulcerativă se caracterizează prin:
declanşează răspunsul imun în bolile A. proces inflamator discontinuu, distribuit
inflamatorii intestinale prin următoarele uniform la nivelul mucoasei
mecanisme:
B. poate evolua progresiv de la nivelul valvei
A. afectarea barierei intestinale ileo-cecale la nivelul rectului
B. dezechilibrul microbiotei intestiale C. debutul bolii de obicei insidios
C. migrarea leucocitelor D. în forma extensivă de boală (pancolită) pot
D. aderarea leucocitelor fi prezente modificări inflamatorii şi la nivelul
jejunului
E. dobândirea toleranței imune
E. apariția de scaune numeroase, apoase, în
(pag. 276) cantitate mică, acompaniate de senzația de
defecație imperioasă
27 Consecințele secreției în exces a
citokinelor proinflamatorii în bolile (pag. 279)
inflamatorii intestinale sunt:
31 Manifestările clinice din colita ulcerativă
A. scăderea permeabilității intestinale prezintă următoarele caracteristici:
B. vasodilatație la nivel intestinal A. constipația poate fi prezentă în localizarea rectală
C. hiposecreție de mucus B. în formele extinse de boală pacienții pot
D. eliberarea de factori chemotactici responsabili prezenta transpirații, grețuri şi vărsături
de recrutarea şi aderarea celulelor inflamatorii la C. dureri abdominale mai frecvente comparativ cu
peretele intestinal boala Crohn
E. hipersecreție de mucus D. rectoragii cu sânge închis la culoare indică
(pag. 278) afectarea rectală

28 Consecințele aderării şi migrației E. tenesmele rectale se datorează procesului

inflamator rectal
leucocitare la nivelul epiteliului intestinal în
bolile inflamatorii intestinale sunt: (pag. 279)
A. apariția edemului 32 În funcție de extensia inflamației,
B. apariția hiperemiei colita ulcerativă se clasifică în:
C. scăderea permeabilității intestinale A. proctită ulcerativă
prin eliberarea de proteaze B. proctosigmoidită ulcerativă
D. scăderea permeabilității intestinale C. colită dreaptă ulcerativă
prin eliberarea de specii reactive de
D. colită stângă ulcerativă
oxigen
E. pancolită ulcerativă
E. distrucția epiteliului intestinal
(pag. 279)
(pag. 277)
33 Proctita ulcerativă se caracterizează prin:
29 Implicarea răspunsului imunologic în bolile
inflamatorii intestinale prezintă următoarele A. se întinde pe o lungime de 15-20 cm la
particularități: nivelul cecului
A. activarea limfocitelor helper (CD4) este B. în general evoluție uşoară, dominată
urmată de activarea a trei subseturi: Th1, Th2, de hematemeză
Th17 C. manifestări sistemice rare
B. răspunsul de tip Th17 apare cu precădere D. diaree
în colita ulcerativă E. constipație
C. răspunsul de tip Th1 apare cu precădere în (pag. 279)
colita ulcerativă
D. răspunsul de tip Th1 apare cu precădere
în boala Crohn
E. răspunsul de tip Th17 apare cu precădere
în boala Crohn
(pag. 277)
 34 Proctosigmoidita ulcerativă 39 Tabloul clinic în boala Crohn cuprinde:
prezintă următoarele particularități:
A. sindrom de malabsorbție în localizarea rectală
A. se caracterizează prin afectarea rectului B. scaune în cantitate mică şi pot avea
şi sigmoidului aspect steatoreic în localizarea rectală
B. se poate manifesta prin tenesme, eliminare C. grețuri în formele severe de boală
de mucus
D. sindrom de malabsorbție în cazul
C. se caracterizează prin afectarea sigmoidului
intestinului subțire contaminat
şi colonului descendent
E. rectoragii ca sindrom principal
D. se manifestă prin dureri în fosa iliacă dreaptă
(pag. 281)
E. se manifestă prin diaree, rectoragii
(pag. 279) 40Forma perianală a bolii Crohn se
manifestă prin:
35 Durerile abdominale la pacienții cu boală
A. secreții purulente
Crohn pot fi:
B. secreții sanghinolente
A. difuze, secundare unui abces abdominal
C. fistule şi abcese perianale
B. localizate, secundare unei fistule digestive
D. icter obstructiv
C. localizate, secundare unei stenoze ileale
E. pirozis
D. localizate, secundare unui abces abdominal
(pag. 281)
E. difuze, cauzate de procesul inflamator
(pag. 281) 41 Localizarea colonică a bolii
Crohn evoluează cu:
36 Forma uşoară de colită ulcerativă este
A. vărsături
caracterizată de scorul Truelove-Witts prin:
B. diaree
A. număr de scaune < 4 pe zi
C. icter obstructiv
B. temperatură > 37,5 grade C
D. rectoragii
C. puls > 90 bătăi pe minut
E. tenesme
D. VSH < 30mm/h
(pag. 281)
E. rectoragii frecvente
(pag. 280) 42 Malabsorbția, popularea bacteriană sau
pierderile intestinale datorate inflamației
37 Sub aspect evolutiv, colita ulcerativă se mucoasei prezente în evoluția bolilor
împarte în: inflamatorii intestinale sunt exprimate clinic
A. forma fulminantă (pusee uşoare cu durată prin:
de peste 6 luni) A. hiperpotasemie
B. forma cronic recurentă (pusee B. hipercalcemie
uşoare/moderate, separate de perioade de C. hipomagnezemie
remisiune)
D. deficit de vitamina B12
C. forma cronic continuă (pusee
uşoare/moderate, separate de perioade de E. creşterea albuminei
remisiune) (pag. 282)
D. forma fulminantă (pusee uşoare/moderate, 43 Aprecierea severității bolii Crohn se
separate de perioade de remisiune) realizează conform scorului CDAI. Acesta
E. forma cronic continuă (pusee uşoare cu cuprinde mai multe variabile clinice sau de
durată de peste 6 luni laborator astfel:
(pag. 280) A. hematocrit peste 47% la bărbați
38 Semnele sistemice prezente în formele B. necesitatea administrării de antidiareice
severe de colită stângă sunt: C. prezența maselor abdominale
A. diaree D. hematocrit peste 42% la femei
B. febră E. prezența complicațiilor
C. rectoragii (pag. 282)
D. teneme rectale
E. grețuri
(pag. 280)
 44 Modificările endoscopice la nivelul mucoasei E. examen histopatologic (abcese criptice,
intestinale în boala Crohn sunt: criptite, depleție de mucus)
A. edem cu ştergerea desenului vascular (pag. 286 – 287)
49 Diagnosticul colitei ulcerative se
B. eritem stabilieşte în principal prin:
C. pseudopolipi inflamatori
A. simptomatologie (diaree, rectoragii)
D. fisuri
B. examinare endoscopică (eritem, granularitate,
E. ulcerații pleomorfe ulcerații superficiale, aspect de piatră de pavaj)
(pag. 283) C. examinare endoscopică (ulcerații aftoide,
fisuri, ulcere profunde şi pseudopolipi)
45 Modificările endoscopice la nivelul mucoasei
colonice în colita ulcerativă sunt: D. examen histopatologic (abcese criptice,
depleție de mucus)
A. ulcerații aftoide
E. examen histopatologic (granuloame,
B. eritem hipertrofie musculară)
C. pseudopolipi inflamatori (pag. 286 – 287)
D. fisuri
50 Diagnosticul de severitate al bolii Crohn
E. aspect de piatră de pavaj se stabilieşte prin mai multe sisteme de
(pag. 283) scorificare precum:
A. scorul CDAI
46 Examinările radiologice folosite în
diagnosticul bolilor inflamatorii intestinale B. scorul Mayo
sunt: C. scorul CDEIS
A. enteroclisma D. scorul Viena
B. videocapsula endoscopică E. scorul Truelove-Witts
C. fistulografia (pag. 287)
D. enterografia computer tomografică
51 Manifestările extraintestinale cutanate
E. irigografia întâlnite în bolile inflamatorii intestinale sunt:
(pag. 284) A. eritemul nodos
47 Diagnosticul de colită ulcerativă se B. pioderma gangrenosum
stabileşte prin:
C. sarcoidoza
A. simptomatologie (diaree, rectoragii) D. colangita sclerozantă primitivă
B. examinare endoscopică (eritem, E. spondilită anchilopoetică
granularitate, ulcerații superficiale,
(pag. 288)
pseudopolipi)
C. examinare endoscopică (ulcere profunde, 52 Manifestările extraintestinale oculare
fisuri, ulcerații aftoide) întâlnite în bolile inflamatorii intestinale sunt
reprezentate de:
D. examen histopatologic
(granuloame, colagenizare, A. eritem nodos
hipertrofie musculară) B. episclerite
E. examen histopatologic (abcese criptice, C. uveite
criptite, depleție de mucus)
D. pioderma gangrenosum
(pag. 286 – 287)
E. irite
48 Diagnosticul de boală Crohn se (pag. 288)
stabileşte prin:
53 Manifestările extraintestinale pulmonare
A. examinare endoscopică (aspect de piatră
întâlnite în bolile inflmatorii intestinale sunt
de pavaj)
reprezentate de:
B. examinare endoscopică (eritem,
A. pioderma gangrenosum
granularitate, ulcerații superficiale,
pseudopolipi) B. bronşite cronice
C. examinare endoscopică (ulcere profunde, C. eritem nodos
fisuri, ulcerații aftoide) D. colangita sclerozantă primitivă
D. examen histopatologic E. bronşiectazii
(granuloame, colagenizare,
(pag. 288)
hipertrofie musculară)
 54 Manifestări extraintestinale întâlnite în bolile 59 În colangita sclerozantă primitivă
inflamatorii intestinale sunt reprezentate de: asociată bolilor inflamatorii intestinale,
analizele de laborator arată:
A. hemoragie digestivă inferioră (HDI)
B. eritem nodos A. hipergamaglobulinemie

C. colangită sclerozantă primitivă B. hiperbilirubinemie neconjugată

D. fistule, abcese abdominale C. leucopenie în episoadele de angiocolită

E. trombembolism pulmonar D. uşoară creştere a transaminazelor

(pag. 288) E. sindrom de colestază
(pag. 290)
55 Complicațiile intestinale întâlnite în bolile
inflamatorii intestinale sunt reprezentate de: 60 Dieta în bolile inflamatorii intestinale
are următoarele particularități:
A. megacolonul toxic
A. se recomandă excluderea laptelui
B. perforații şi stenoze
B. se recomandă excluderea fructelor
C. leziuni perianale
C. se suplimentează aportul de vitamine
D. anemie megaloblastică
D. se recomandă excluderea legumelor crude
E. pioderma gangrenosum
(pag. 288) E. în formele uşoare de boală se recurge la
nutriția parenterală
56 Megacolonul toxic în evoluția unei colite (pag. 292)
ulcerative se manifestă prin:
61 Aminosalicilații folosiți în tratamentul
A. bradicardie bolilor inflamatorii intestinale sunt:
B. hipertensiune
A. mesalazina
C. rectoragii importante
B. metrotrexat
D. intensificarea zgomotelor intestinale
C. balsalazina
E. abdomen destins
D. salazopirina
(pag. 289)
E. ciclosporina
57 Pioderma gangrenosum apărută în cursul (pag. 292)
evoluției bolilor inflamatorii intestinale se
caracterizează prin: 62 Tratamentul cu imunosupresoare în
bolile inflamatorii intestinale cuprinde:
A. noduli roşietici, dispuşi mai ales la
nivelul membrelor superioare A. metrotrexat
B. papule roşietice localizate mai ales la B. infliximab
nivelul membrelor superioare C. salazopirina
C. evoluție nefavorabilă sub tratamentul D. azatioprina
administrat pentru boala intestinală
E. ciclosporina
D. apariția cu precădere în colita ulcerativă
(pag. 292 – 293)
E. papule roşietice care se ulcerează prin
necroza țesuturilor subiacente 63 Tratamentul cu agenți biologici în
(pag. 290) bolile inflamatorii intestinale cuprinde:
A. adalimumab
58 Diagnosticul spondilitei şi sacroiliitei
asociate bolilor inflamatorii intestinale se B. infliximab
stabilieşte prin radiografii ale coloanei C. rifaximină
vertebrale şi articulațiilor care arată: D. azatioprina
A. osteoporoză juxtaarticulară E. ciclosporina
B. periostită uşoară (pag. 292 – 293)
C. eroziuni
D. edem
E. osteoliză
(pag. 290)
 64 Cele mai folosite antibiotice în 69 Indicațiile corticosteroizilor în
tratamentul complicațiilor infecțioase în bolile inflamatorii intestinale sunt:
bolile inflamatorii intestinale sunt:
A. forme uşoare ale bolilor inflamatorii intestinale
A. rifaximina B. pusee de activate ale bolii
B. metronidazolul C. forme moderate şi severe ale bolilor
C. mesalazina inflamatorii intestinale
D. budesonidul D. colita fulminantă
E. olsalazina E. megacolonul toxic
(pag. 292 – 293) (pag. 293)

65 Tratamentul cu imunosupresoare în bolile 70 Efectele secundare ale tratamentului

inflamatorii intestinale cuprinde: cu corticosteroizi în bolile inflamatorii
intestinale sunt:
A. budesonid
A. osteoporoza
B. adalimumab
B. hipotensiunea arterială
C. azatioprina
C. hipoglicemia
D. mesalazina
D. insomnia
E. ciclosporina
(pag. 292 – 293) E. retenția hidrosalină
(pag. 293)
66 Cele mai folosite antibiotice în bolile
inflamatorii intestinale sunt: 71 Indicațiile de administrare pentru
infliximab în bolile inflamatorii intestinale
A. olsalazina
sunt:
B. rifaximina
A. forme de boală Crohn corticodependente
C. ciprofloxacina
B. forme fistulizante de boală Crohn
D. salazopirina
C. forme uşoare de colită ulcerativă
E. claritromicina
D. forme de boală Crohn corticorefractare
(pag. 293) la tratamentul cortizonic
67 Reacțiile adverse ale administrării de E. forme modrate de colită ulcerativă fără răspuns
azatioprina în bolile inflamatorii intestinale la tratamentul convențional
sunt: (pag. 293)
A. diaree
8 Indicațiile de administrare ale
B. constipație imunosupresoarelor în tratamentul bolilor
C. supresie medulară inflamatorii intestinale sunt:
D. hepatotoxicitate A. reducerea necesarului de cortizon
E. alergii B. creşterea necesarului de cortizon
(pag. 293) C. forme de boală corticorezistente

68 Caracteristicile agenților biologici utilizați D. menținerea remisiunii

în bolile inflamatorii intestinale sunt: E. forme de boală corticodependente
A. adalimumabul este anticorp monoclonal (pag. 293)
uman recombinat de IgG1
73 Tratamentul cu imunosupresoare în
B. adalimumabul este anticorp monoclonal bolile inflamatorii intestinale are
hibrid IgG1 următoarele caracteristici:
C. infliximabul este anticorp monoclonal A. stimulează sinteza ribonucleotidelor
uman recombinat de IgG1
B. induc apoptoza limfocitelor
D. infliximabul este anticorp monoclonal hibrid
IgG1 C. au efect imunomodulator
E. mecanismul de acțiune este reprezentat D. inhibă sinteza ribonucleotidelor
de stimularea TNFɑ E. inhibă apoptoza limfocitelor
(pag. 293) (pag. 293)
 74 Tratamentul cu agenți anti TNFɑ poate avea 79 Indicațiile tratamentului chirurgical
reacții adverse precum: de urgență în colita ulcerativă sunt:
A. diaree mucosanghinolentă A. cancer colo-rectal
B. insuficiență cardiacă B. forme refractare la tratament
C. reactivarea tuberculozei C. megacolon toxic
D. şoc anafilactic D. perforația
E. infecții E. hemoragia digestivă inferioară
(pag. 294) (pag. 296)

75 Tratamentul antibiotic injectabil, 80 Indicațiile tratamentului chirurgical electiv

administrat la pacienții cu boli inflamatorii în colita ulcerativă sunt:
intestinale prezintă următoarele A. cancer colo-rectal
particularități:
B. forme refractare la tratament
A. se administrează în megacolon toxic
C. displazia
B. se administrează în complicații infecțioase
D. polipi adenomatoşi
C. se administrează în colita acută fulminantă
E. megacolonul toxic
D. este obligatorie administrarea concomitentă
(pag. 296)
de opioide
E. este obligatorie administrarea concomitentă Tema nr. 16
de antidiareice Ciroza hepatica
(pag. 294) Bibliografie asociata temei:
76 Tratamentul fistulelor din boala Compendiu vol I
Crohn necesită administrarea de: 303-332
A. antibiotice * 1 În patogeneza encefalopatiei hepatice,
B. agenți biologici principalul sistem neuroinhibitor este mediat
de :
C. imunosupresoare
A. Octapamină
D. derivați de 5 ASA
B. Benzodiapzepine endogene
E. corticoterapie
C. Tirozină
(pag. 295)
D. Triptofan
77 Indicațiile tratamentului chirurgical
E. GABA
de urgență în boala Crohn sunt:
(pag. 322-323)
A. cancer colonic
B. perforație intestinală * 2 Principala caracteristică a
sindromului hepatorenal tip I este:
C. lipsa răspunsului la tratament
A. Creşterea lentă şi progresivă a retenției azotate
D. stricturi fibrotice
B. Ascita refractară
E. ocluzie intestinală
C. Ecografia renală modificată
(pag. 296)
D. Creşterea rapidă a creatininei peste 2,5 mg/dl
78 Tratamentul chirurgical în bolile inflamatorii
E. Prezența a peste 50 hematii/câmp asociată
intestinale prezintă următoarele caracteristici: cu proteinurie peste 0,5 g/zi.
A. reprezintă ultima modalitate de tratare (pag. 325)
a pacienților
B. în boala Crohn se optează pentru rezecții
intestinale limitate datorită riscului de recurență
postoperatorie
C. în boala Crohn se optează pentru rezecții
întinse datorită riscului scăzut de recurență
postoperatorie
D. în funcție de situația existentă,
indicațiile chirurgicale sunt de urgență
sau elective
E. în colita ulcerativă, procedurile chirugicale
diferă în funcție de forma de prezentare
(pag. 295)
 * 3 În ciroza hepatică, antibioticul de elecție * 8 Markerul imunologic al cirozei
pentru profilaxia secundară a peritonitei biliare primitive este:
bacteriene spontane după un episod inițial
A. HLA clasa a-II-a
este:
B. Hiper-gamma-globulinemia cu predominanța
A. Cefotaxim IgG
B. Neomicina C. Anticorpii anti-mitocondriali M2
C. Augmentin D. Creşterea gamma-GT
D. Norfloxacin E. Anticorpii antinucleari
E. Rifaximina (pag. 314)
(pag. 327, 324)
* 9 Tratamentul de elecție al peritonitei
* 4 La un pacient cu ciroză hepatică, bacteriene spontane este reprezentat de:
evidențierea în lichidul de ascită a unei flore
monomicrobiene gram negative cu citologie A. Cefalosporine de generația a III-a
săracă semnifică: B. Augmentin
A. Ascită neutrocitară C. Norfloxacin
B. Bacteriascită D. Ciprofloxacin
C. Ascită tuberculoasă E. Intervenție chirurgicală de drenaj.
D. Ascită neoplazică (pag. 303)
E. Peritonită bacteriană secundară unei perforații * 10 Care dintre următoarele semne clinice
de viscer cavitar. se datorează insuficienței hepatocelulare:
(pag. 327) A. Splenomegalia
* 5 Manifestarea hematologică cea mai B. Vase dilatate periombilical cu aspect de ”cap
frecventă în ciroza hepatică este: de meduză”
A. Anemia prin pierdere de fier C. Circulația colaterală abdominală pe flancuri
B. Hemoliza D. Steluțele vasculare
C. Leucopenia E. Prezența varicelor esofagiene
D. Trombocitopenia (pag. 309-310)
E. Plasmocitoza * 11 Edemele din ciroza hepatică au ca
(pag. 328-329) mecanism principal de producere:

* 6 Măsura dietetică esențială în A. Splenomegalia congestivă

encefalopatia hepatică este reprezentată B. Circulația colaterală externă
de: C. Hipoproteinemia
A. Reducerea aportului de potasiu D. Vasoconstricția splanhnică
B. Reducerea aportului de proteine alimentare E. Cardiomiopatia cirotică
C. Reducerea aportului de lipide (pag. 310)
D. Reducerea aportului de glucide
* 12 Care afirmație cu privire la ciroza
E. Creşterea aportului de sodiu biliară primitivă este adevărată:
(pag. 324) A. Mecanismul este reprezentat de citotoxicitatea
prin limfocite T citolitice cu restricție HLA clasa a
* 7 Metoda terapeutica de elecție pentru
II a
oprirea sângerărilor variceale la pacienții cu
ciroză hepatică este reprezentată de: B. Icterul este hemolitic
A. Vasopresină asociată cu nitroglicerină C. Leziunile de ciroză apar precoce
B. Octreotid D. Cancerul hepatocelular este frecvent
C. Tehnicile de hemostază endoscopică E. Este prezentă hiper-gamma-globulinemia
cu predominanță IgG
D. Deconexiunea esogastrică de urgență
(pag. 313)
E. Şuntul porto-cav de urgență.
(pag. 321)
 * 13 La pacienții cu ciroză biliară primitivă * 18 În ciroza hepatică necomplicată cel mai
simpotomatică principalul factor predictiv al important criteriu de diagnostic în favoarea
supraviețuirii este: etiologiei cirotice a ascitei este:
A. Titrul anticorpilor antimitocondriali A. Aspectul lactescent al lichidului de ascită
B. Valoarea fosfatazei alcaline B. Citologia bogată în PMN a ascitei
C. Prezența anticorpilor antinucleari C. Aspectul serohemoragic al al lichidului de ascită
D. Prezența depozitelor de cupru intrahepatocitar D. Gradientul de albumină ser-ascită peste 1,1
E. Concentrația bilirubinei serice E. Cultura pozitivă polimicrobiană din lichidul
(pag. 314) de ascită.
(pag. 311)
* 14 Tratamentul de bază în ciroza
biliară secundară este reprezentat de: * 19 Care dintre următoarele explorări
paraclinice este criteriu sugestiv pentru
A. Administrarea de hepatoprotectoare
etiologia alcoolică a cirozei hepatice:
B. Administrare de medicamente cu efect
antifibrotic A. Raportul AST/ALT sub 1
B. Creşterea disproporționată a bilirubinei față
C. Administrarea de acid ursodeoxicolic
de gamma-glutamiltranspetidază
D. Îndepărtarea obstacolului sau ocolirea
C. Predominanța IgA în imunoelectroforeză
acestuia prin drenaj biliar sau stent.
D. Predominanța IgG în imunoelectroforeză
E. Combaterea pruritului şi a deficitelor vitaminice
(pag. 314) E. Predominanța IgM în imunoelectroforeză.
(pag. 313)
* 15 Care afirmație privind hemocromatoza
este adevărată: * 20 Cel mai important factor de risc
pentru apariția sindromului hepatorenal
A. Forma secundară are transmitere
este reprezentat de:
autosomal recesivă
B. Manifestările clinice apar totdeauna din copilărie A. Vasoconstricția splanhnică

C. Bărbații au un tablou clinic mai estompat B. Vasodilatația renală

D. Apare cardiomiopatie prin depozit de cupru C. Excesul de fluide

E. Boala este confirmată prin creşterea D. Infecțiile

coeficientului de saturație a transferinei peste E. Administrarea de diuretice antialdosteronice.
50% la femei si peste 60% la bărbați. (pag. 326)
(pag. 315)
* 21 Cea mai eficientă metodă de tratament
* 16 Hiperbilirubinemia din ciroza hepatică: în sindromul hepatorenal este:
A. Este cel mai frecvent de tip hemolitic A. Administrarea de diuretice antialdosteronice
B. Este cel mai frecvent colestatică B. Administrarea de diuretice de ansă
C. Este cel mai frecvent de tip hepatocelular, C. TIPS în tipul I de sindrom hepatorenal
cu predominanța bilirubinei neconjugată
D. Administrarea de vasoconstrictoare de
D. Este cel mai frecvent de tip hepatocelular, tipul analogilor de vasopresină
cu predominanta bilirubinei conjugate
E. Transplantul renal.
E. Bilirubina serică este de regulă normală.
(pag. 326)
(pag. 310)
* 22 Ecografia abdominală la un pacient cu
* 17 Edemele din ciroza hepatică: ciroză hepatică poate releva:
A. Apar prin mecanism hipoproteinemic A. Peretele colecistului îngroşat, cu aspect
B. Sunt dure de "dublu contur"
C. Sunt antideclive B. Ecostrutură hepatică omogenă
D. Nu apar nicodată la nivel sacrat C. Nodulii de regenerare se vizualizează în
toate cazurile
E. Sunt cianotice
D. Conturul întotdeauna regulat al ficatului
(pag. 306)
E. Calibrul redus al venei porte la toți pacienții.
(pag. 311)
 * 23 Simptomul de debut cel mai frecvent * 28 Elementul primordial în apariția cirozei
în ciroza biliară primitivă este: este reprezentat de:
A. Pruritul A. Apariția nodulilor de regenerare
B. Icterul B. Sinteza excesivă de fibre elastice
C. Astenia fizică C. Hipertensiunea portală
D. Neuropatia periferică xantomatoasă D. Formarea ascitei
E. Scăderea rapidă în greutate. E. Dezvoltarea fibrozei hepatice difuze
(pag. 313) (pag. 305)

* 24 În ciroza biliară primitivă stadiul II * 29 Citokina care inhibă regenerarea

histologic se caracterizează prin: hepatocitară şi stimulează fibrogeneza este:
A. Leziuni ductulare de tip inflamator A. Epidermal growth factor EGF
ca manifestare unică
B. Transforming growth factor TGF-α
B. Proliferare ductulară
C. Hepatocyte growth factor HGF
C. Depozite de fier intrahepatocitar
D. Heparin-binding growth factor HBGF
D. Fibroză
E. Matrix metaloproteinaza
E. Ciroză
(pag. 306)
(pag. 314)
* 30 Etiologia alcoolică a cirozei hepatice poate
* 25 În ciroza biliară primitivă singurul fi sugerată anatomo-patologic de unul din
tratament medical cu eficacitate demonstrată următoarele elemente:
este:
A. Prezența hialinului extracelular şi intracelular
A. Corticoterapia sub forma corpilor Mallory.
B. D-penicilamina B. Forma macronodulară a cirozei hepatice
C. Acidul ursodeoxicolic C. Regenerarea nodulară
D. Colchicina D. Necroza hepatocitară
E. Azatioprina E. Alterarea arhitecturii hepatice.
(pag. 314) (pag. 307)
* 26 Mecanismul prin care sindromul Budd- * 31 Ciroza biliară primitivă poate fi
Chiari intervine în etiopatogenia cirozei sugerată anatomo-patologic de:
hepatice:
A. Prezența steatozei hepatice
A. Obstrucție biliară
B. Fibroza hepatică
B. Toxicitate medicamentoasă
C. Regenerarea nodulară
C. Congestie venoasă
D. Necroza hepatocitară
D. Distrugerea canaliculelor biliare
E. Diminuarea severă a numărului ductelor biliare.
E. Depunere de cupru la nivelul hepatocitului. (pag. 307)
(pag. 304)
* 32 Perturbarea metabolismului proteic în
*27 Din categoria bolilor ereditare şi cadrul insuficienței hepatocelulare se
metabolice implicate în etiopatogenia cirozei manifestă prin:
hepatice face parte:
A. Creşterea sintezei de albumină
A. Ciroza biliară secundară
B. Scăderea sintezei de factori ai coagulării
B. Boala veno-ocluzivă
C. Scăderea amoniemiei
C. Sindromul Budd-Chiari
D. Scăderea concentrației fenilalaninei
D. Boala Gaucher
E. Scăde concentrației metioninei.
E. Ciroza după by-pass (pag. 307)
(pag. 304)
 * 33 Apariția ascitei în ciroza hepatică 37 Cele mai frecvente cauze ale cirozei
implică unul dintre următoarele hepatice sunt reprezentate de:
mecanisme: A. Consumul cronic de alcool
A. Scăderea presiunii hidrostatice la nivelul B. Hepatitele cronice cu virus B, C, D.
sinusoidelor hepatice şi capilarelor intestinale
C. Toxoplasmoză
B. Creşterea presiunii oncotice
D. Schistosomiaza
C. Hiperalbuminemia
E. Ciroza după by-pass
D. Hipertensiunea portală
(pag. 303-304)
E. Toate elementele enumerate mai sus
(pag. 308) 38 Printre cauzele metabolice de ciroză
hepatică se numără:
34 Ciroza hepatică: A. Toxoplasmoza
A. Reprezintă stadiul final de evoluție progresivă B. Hemocromatoza
a bolilor hepatice cronice
C. Sindromul Budd-Chiari
B. Reprezintă un proces limitat la un segment
al parenchimului hepatic D. Boala Wilson
C. Se caracterizează prin asocierea unei E. Boala veno-ocluzivă
fibroze extensive cu transformarea nodulară a (pag. 304)
parenchimului hepatic
39 Fibroza din cadrul cirozei hepatice:
D. Presupune creşterea numărului
hepatocitelor funcționale A. Se poate dezvolta sub formă de punți
E. Este întotdeauna asociată cu infecția cu porto-portale
virusuri hepatitice B, C sau D. B. Se poate dezvolta sub formă de punți
(pag. 303) centro-portale
C. Poate fi izolată în caz de necroză focală
35 Fibroza hepatică:
D. Se caracterizează prin scăderea
A. Este sinonimă cu ciroza hepatică numărului celulelor producătoare de
B. Este obligatoriu asociată cu prezența colagen
transformării nodulare a parenchimului hepatic E. Un rol cheie in activarea şi
C. Reprezintă o componentă constantă a cirozei perpetuarea fibrogenezei revine
D. Poate fi asociată cu insuficiența cardiacă celulelor Ito
dreaptă (pag. 305)
E. Poate apare în cazul unei obstrucții biliare. 40 Depunerea de colagen în spațiul Disse:
(pag. 303)
A. Se realizează la nivelul pereților continui
36 În ciroza hepatică nodulii de regenerare de la ai capilarelor sinusoide
nivel hepatic: B. Este urmată de formarea de membrane
A. Sunt insule de celule care îşi bazale la nivelul sinusoidelor ("capilarizarea
sinusoidelor")
păstrează conexiunile vasculare şi
biliare normale C. Favorizează necrozele celulare
B. Nu dezorganizează arhitectura lobulară D. Este implicată în apariția hipertensiunii portale
normală a ficatului E. Este urmată de ameliorarea schimburilor sânge
C. Prezența nodulilor fără fibroză constituie - hepatocit.
ciroza hepatică (pag. 305)
D. Prezența nodulilor fără fibroză
41 Aspectul macroscopic al ficatului cirotic
constituie hiperplazia nodulară este:
regenerativă
A. Dur
E. În asociere cu fibroza extensivă,
definesc morfopatologic ciroza hepatică. B. Cu marginea inferioară rotunjită
(pag. 303) C. Cu contur regulat
D. Formele micronodulare sunt mai frecvent
alcoolice
E. Există forme hipertrofice, dar şi forme atrofice
(pag. 306)
 42 Fibroza hepatică din ciroză debutează 46 Componenta mecanică implicată în
la nivelul spațiului port în: apariția hipertensiunii portale din ciroza
hepatică este reprezentată de:
A. Ciroza alcoolică
B. Hemocromatoză A. Distorsiunea vasculară prin capilarizarea
şi stenozarea sinusoidelor
C. Ciroză biliară
B. Perturbarea echilibrului la nivelul circulației
D. Obstrucție venoasă intrahepatice între substanțele vasodilatatoare şi
E. Hepatită cronică. vasoconstrictoare
(pag. 306) C. Fibroza pericentrovenulară
D. Compresiunea venei centrolobulare prin benzi
43 Elementele microscopice
de fibroză şi macronoduli
caracteristice cirozei hepatice sunt:
E. Creşterea presiunii oncotice
A. Dezorganizarea arhitecturii lobulare şi vasculare datorate hiperalbuminemiei
B. Fibroza (pag. 307-308)
C. Regenerarea nodulară
47 Apariția ascitei în ciroza hepatică are
D. Necrozele hepatocitare ca mecanisme:
E. Dispariția fibrilelor de colagen de la A. Hiperalbuminemia
nivelul spațiului Disse
B. Hipertensiunea portală
(pag. 305)
C. Reducerea presiunii oncotice
44 Perturbarea metabolismului proteic prin hipoalbuminemie
din cadrul insuficienței hepatocelulare D. Cresterea sintezei de factori din
se manifestă prin: complexul protrombinic
A. Creşterea sintezei de albumină E. Scăderea presiunii hidrostatice la nivelul
B. Scăderea sintezei de factori ai sinusoidelor hepatice şi capilarelor intestinale.
coagulării (complexul protrombinic) (pag. 308-309)
C. Tulburări în ureogeneză cu scăderea amonemiei
48 Stadiul compensat al cirozei hepatice
D. Tulburări în metabolismul şi circulația se manifestă prin:
acizilor biliari
A. Icter intens pruriginos
E. Scăderea concentrației tirozinei, fenilalaninei
şi metioninei B. Balonări
(pag. 307) C. Manifestări hemoragice minore de
tipul epistaxisului, gingivoragiilor
45 Alterarea metabolismului glucidic în
D. Greață
insuficiența hepatocelulară se manifestă prin:
E. Ascită
A. Apariția diabetului hepatogen
(pag. 308-309-310)
B. Perturbări în metabolismul galactozei
49 În ciroza hepatică, modificările endocrine
C. Scăderea sintezei de albumină
la sexul bărbătesc includ:
D. Creşterea amonemiei
A. Sterilitate
E. Creşterea colesterolului seric prin
insuficiență hepatică B. Atrofie testiculară
(pag. 307) C. Creşterea pilozității axilare şi toracice
D. Hipertrofia prostatei mai frecvent decât
în populația generală
E. Pilozitate pubiană cu dispoziție de tip feminin.
(pag. 309)
 50În ciroza hepatică icterul cutaneomucos: 54 Modificările hematologice asociate
cirozei hepatice includ:
A. Poate fi minim sau absent în stadiul compensat
B. Principalul mecanism este hemoliza A. Tulburările hemostazei prin creşterea sintezei
de factori din complexul protrombinic (factorii II, V,
C. Apare prin incapacitatea de metabolizare VII, IX, X) în contextul insuficienței hepatice
a bilirubinei
B. Alterări ale numărului şi funcției leucocitelor
D. Forme colestatice apar în special în
cirozele biliare C. Hipo-γ-globulinemie

E. În cazul asocierii hepatitei alcoolice severe D. Anemia

pot apare forme colestatice. E. Hiper-gamma-globulinemie,
(pag. 309) totdeauna monoclonală
(pag. 310)
51 Şteluțele vasculare din ciroza hepatică:
55 Ecografia abdominală la un pacient cu
A. Apar în teritoriul venei cave inferioare
ciroză hepatică poate releva:
B. Sunt localizate frecvent la nivelul feței,
toracelui anterior, feței dorsale a mâinii A. Peretele colecistului îngroşat, cu aspect
de "dublu contur"
C. Sunt formate dintr-o venulă centrală
B. Peretele colecistului subțiat în contextul cirozei
D. Evoluează în paralel cu gradul
insuficienței hepatice C. Calibrul diminuat al venei porte cauzat
de hipertensiunea portală
E. Pot apare tranzitor în hepatite acute virale.
D. Conturul neregulat al ficatului
(pag. 309)
E. Structura neomogenă a parenchimului hepatic
52 Hipertensiunea portală se manifestă (pag. 311)
clinic prin:
56 Ciroza hepatică alcoolică:
A. Splenomegalie congestivă
B. Circulație colaterală externă: varice A. Este forma cea mai frecventă în
esofagiene, gastrice, hemoroizi statele dezvoltate

C. Circulație colaterală internă: vase dilatate B. Cantitatea de fier intrahepatocitar poate

periombilical cu aspect de "cap de meduză" sau fi crescută
pe flancurile abdomenului C. Splenomegalia este mai importantă decât
D. Murmur la nivelul circulației în formele virale
periombilicale (sindromul Cruveiller- D. Prezența hipertrofiei parotidiene este
Baumgarten). sugestivă pentru etiologia alcoolică
E. Dispariția ascitei în caz de hipertensiune E. Raportul AST/ALT sub 1 este sugestiv
portală. pentru etiologia alcoolică
(pag. 310) (pag. 306-307)

53 Modificările biochimice asociate cirozei 57În cazul infecției cu virusul hepatitic C,

hepatice sunt: factorii care favorizează evoluția spre ciroză
sunt:
A. Creşterea aminotransferazelor
A. Sexul masculin
B. Scăderea albuminemiei în contextul
insuficienței hepatice B. Sexul feminin
C. Creşterea proteinelor serice totale în C. Imunosupresia
contextul insuficienței hepatice D. Coinfecția HIV sau VHB
D. Scăderea indicelui de protrombină în E. Consumul de alcool sub 50 g zilnic
contextul insuficienței hepatice, care se
corectează prin administrare de vitamina K (pag. 312)

E. Hipergalactozemie
(pag. 310)
 58 Ciroza biliară primitivă: 62 În diagnosticul diferențial al cirozei
hepatice cu hepatosteatoza, următoarele
A. Se mai numeşte "colangită cronică
destructivă supurativă", deoarece leziunile de elemente pledează pentru hepatosteatoză:
ciroză se constituie doar în stadiul IV al bolii A. splenomegalia
B. Markerii imunologici ai bolii sunt B. suprafața regulată a ficatului
anticorpii antimitocondriali M2
C. aspectul ecografic de ficat hiperecogen
C. 90% din pacienți sunt femei cu contur regulat
D. Debutează brusc, prin instalarea unui D. modificările biochimice sunt minime sau
icter întotdeauna nepruriginos absente
E. Se asociază cu colestază. E. ascita
(pag. 313) (pag. 315-316)
59 Ciroza biliară primitivă: 63 Factorii de risc implicați în apariția cirozei
A. Debutează frecvent cu prurit, care poate la pacienții cu steatohepatită non-alcoolică
precede instalarea icterului cu până la 2 ani sunt:
B. Se poate asocia cu malabsorbția vitaminelor A. Indicele de masă corporală între 20 şi 25
A, D, E, K B. ALT peste dublul valorii normale
C. Este mai frecventă la bărbați C. AST/ALT sub 1
D. Se poate asocia cu osteoporoză şi fracturi pe D. Insulinorezistența
os patologic
E. Dislipidemia
E. Se poate asocia cu afecțiuni autoimune:
colagenoze, tiroidite autoimune, glomerulonefrită (pag. 304)
membranoasă, colită ulcerativă 64 Cauzele autoimune de apariție a
(pag. 313) cirozei hepatice sunt:
60 Hemocromatoza: A. Toxoplasmoza
A. Reprezintă acumularea în exces de fier în B. Sindromul Budd-Chiari
organism cu depunerea acestuia în diverse C. Ciroza biliară primitivă
organe
D. Hepatita autoimună
B. Forma genetică are transmitere
autosomal dominantă E. Deficitul de α-1-antitripsină
C. Forma secundară poate apare în (pag. 304-305)
anemii hemolitice sau sideroblastice 65 Boli ereditare şi metabolice implicate
D. Poate asocia diabet zaharat în etiopatogenia cirozei hepatice sunt:
E. Poate asocia cardiomiopatie A. Hemocromatoza
(pag. 315) B. Porfiriile
61 Boala Wilson: C. Boala Gaucher
A. Se produce prin depleția cuprului din organism D. Boala veno-ocluzivă
B. Se poate însoți de manifestări neurologice E. Sindromul Budd-Chiari
prin degenerarea bilaterală a nucleilor bazali (pag. 304)
C. Provoacă dispariția inelului Kayser-Fleisher de
66 În ciroza postnecrotică stimulii majori
la nivelul corneei
ai fibrogenezei sunt:
D. Asociază afectare renală
A. Apariția nodulilor de regenerare
E. Ceruloplasmina serică are valori crescute,
peste 20 mg%. B. Necroza hepatocitară
(pag. 315) C. Pereții discontinui ai sinusoidelor hepatice
D. Capilarizarea sinusoidelor
E. Inflamația
(pag. 305)
 67 Citokinele care inhibă regenerarea 72 Următoarele modificări paraclinice pot fi
hepatocitară şi stimulează fibrogeneza sunt: întâlnite în insuficiența hepatică din cadrul
cirozei:
A. Epidermal growth factor – EGF
A. Creşte albuminemia
B. Transforming growth factor-α – TGF-α
B. Scad proteinele totale serice
C. Hepatocyte growth factor – HGF
C. Scade indicele de protrombină
D. TGF-β1
D. Colesterolul total şi mai ales cel esterificat
E. Heparin-binding growth factor – HBGF.
sunt scăzute în plasmă
(pag. 305-306)
E. A-beta-lipoproteinemia
68 Necroza hepatocitară în cadrul (pag. 310)
cirozei hepatice semnifică:
73In clasificarea Child-Pugh-Turcotte
A. ciroză inactivă sunt incluşi următorii parametri:
B. ciroză activă
A. Bilirubina serică
C. colestază
B. Hipotensiunea arterială
D. reducerea progresivă a rezervelor funcționale
C. Albuminemia
E. ischemie prin alterarea microcirculației.
D. Encefalopatia hepatică
(pag. 306)
E. Creatinina serică
69 În ciroza hepatică modificările endocrine (pag. 317)
la femei includ:
74 Scorul MELD (Model for End-Stage
A. Infertilitate
Liver Disease) include următorii
B. Ginecomastie parametri:
C. Atrofie uterină A. Albumina serică
D. Atrofie mamară B. Nivelul ALT
E. Creşterea țesutului adipos la nivel mamar C. Creatinina
şi pelvin
D. Bilirubina
(pag. 309)
E. INR
70 Foetorul hepatic: (pag. 318)
A. A fost corelat cu concentrația urinară crescută
a metil-mercaptanului produs din metionina 75 În ciroza hepatică tratamentul
intestinal hipertensiunii portale pentru profilaxia
hemoragiei variceale include:
B. Apare în condițiile insuficienței capacității
de detoxifiere a ficatului A. Colchicină
C. Apare ca un miros dulceag al B. Corticosteroizi
respirației pacienților C. Propranolol
D. Apare doar în insuficiența hepatică acută D. Isosorbidmononitrat
E. Apare doar în insuficiența hepatică cronică E. Vaccinare B la pacienții cu ciroză hepatică
(pag. 309) virală B
(pag. 319)
71 Principalele mecanisme incriminate în
apariția modificărilor endocrine din cadrul 76 Tratamentul ascitei cuprinde
cirozei hepatice sunt: următoarele măsuri:
A. Scăderea raportului estrogeni A. Repaus la pat
liberi/testosteron liber plasmatic
B. Aport crescut de sodiu
B. Scăderea legării testosteronului de
globulina transportoare (SHBG) C. Administrare de spironolactonă în
monoterapie pentru prima decompensare
C. Creşterea legării testosteronului de
globulina transportoare (SHBG) D. Administrare de spironolactonă şi furosemid
în doze mai mari de 400/160 mg
D. Modificările sensibilității organelor țintă
prin creşterea receptorilor pentru estrogeni E. Administrare de pentofixilină

E. Modificările sensibilității organelor țintă (pag. 319-320)

prin creşterea receptorilor pentru
testosteron.
(pag. 309)
 77 Ascita refractară beneficiază de 82 Metodele endoscopice de hemostază
următoarele măsuri terapeutice: în hemoragia variceală din ciroză:
A. Paracenteze repetate sub 5 l A. Au o eficacitate de peste 90%
B. Paracenteze masive asociate cu administrare B. Includ ligatura cu benzi elastice a
de dextran varicelor esofagiene
C. Creşterea dozei de furosemid la 320 mg/zi C. Includ scleroterapia cu polidecanol
D. TIPS D. Includ plasarea de clipsuri
E. Şunt peritoneo-venos Le Veen E. Sunt utile doar în caz de eşec al
(pag. 320) metodelor chirugicale
(pag. 321)
78 Contraindicațiile absolute ale transplantului
hepatic sunt: 83 Factorii precipitanți ai
encefalopatiei hepatice includ:
A. Infecțiile active cu sepsis
A. Hemoragia digestivă superioară
B. Infecția HIV necontrolată
B. Scăderea neurotransmisiei de tip
C. Vârsta avansată
serotoninergic
D. Şunturile porto-cave
C. Diaree
E. Tromboza portală.
D. Peritonita bacteriană spontană
(pag. 320)
E. Hipoamoniemia
79 La pacienții cu ciroză hepatică hemoragia (pag. 322-323)
digestivă superioară variceală:
84 Asterixisul (flapping tremor) se poate
A. Este de obicei abundentă
întâlni în următoarele situații:
B. Pacienții prezintă hematemeză adesea
repetitivă A. Encefalopatia uremică
B. Insuficiența respiratorie sau cardiacă gravă
C. Pacienții au totdeauna dureri abdominale
C. Encefalopatia hepatică gradul II
D. Hemoragia nu se opreşte spontan
D. Coma hepatică
E. Tratamentul de elecție este reprezentat
de hemostaza chirurgicală. E. Encefalopatia hepatică gradul I
(pag. 320) (pag. 323-324)

80 În ciroza hepatică hemoragia din 85 În clasificarea West-Haven,

varicele gastrice: encefalopatia hepatică grad I se
A. Este mai frecventă decât hemoragia din caracterizează prin:
varicele esofagiene A. Confuzie
B. Este uşor de tratat B. Febră prin mecanism central
C. Varicele localizate pe mica curbură în C. Hipertonie
continuarea celor esofagiene pot beneficia de
ligatură endoscopică D. Hiperreflexie osteo-tendinoasă
D. Pot necesita obliterare cu cianoacrilat E. Modificări psihometrice.
E. Pot necesita TIPS. (pag. 324)
(pag. 322) 86 Encefalopatia hepatică de grad IV
se manifestă prin:
81 Profilaxia resângerării variceale la
pacienții cu ciroză hepatică include: A. Disartrie
A. Beta-blocante B. Asterixis
B. Asocierea beta-blocante + mononitrați C. Comă
C. Tratament endoscopic D. Hiperventilație
D. Şunturi porto-cave la pacienți cu E. Hipotonie musculară
encefalopatie severă (pag. 324)
E. Intervenții chirurgicale profilactice la pacienți
cu clasa Child C
(pag. 321-322)
 87 În patogeneza encefalopatiei hepatice, 92 Criteriile pentru diagnosticul
intensificarea activității sistemului GABA- sindromului hepatorenal în ciroză sunt:
ergic poate rezulta din:
A. Ciroză fără ascită
A. Creşterea concentrației acidului glutamic B. Creatinină serică peste 1,5 mg/dl
B. Creşterea nivelului GABA la nivelul SNC C. Prezența şocului
C. Scăderea numărului sau afinității D. Tratament recent cu medicamente nefrotoxice
receptorilor pentru GABA
E. Proteinurie sub 0,5 g/zi
D. Acumulare de benzodiazepine endogene
(pag. 325)
E. Elaborare de octapamină ce se
substituie neurotransmisiei GABA-ergice 93 Patogeneza sindromului hepatorenal
(pag. 323) include următoarele modificări:

88 În tratamentul encefalopatiei hepatice: A. Vasoconstricția splanhnică

B. Creşterea volumului circulant efectiv
A. Este necesară reducerea aportului de
proteine alimentare C. Activarea sistemului nervos simpatic
B. În formele acute de encefalopatie se permit 50 D. Vasoconstricție renală
g zilnic aport proteic E. Reducerea tensiunii arteriale medii
C. În formele cronice cu encefalopatie moderată (pag. 326)
se recomandă interzicerea completă a aportului
de proteine pe termen lung 94 Criteriile adiționale de diagnostic
D. Proteinele animale sunt preferate celor vegetale în sindromul hepatorenal includ:
E. Aportul alimentar proteic excesiv poate A. Oligoanurie sub 500 ml/zi
precipita encefalopatia hepatică. B. Na+ seric peste 140 mEq/l
(pag. 323-324) C. Na+ urinar sub 10 mEq/zi
89 Terapia encefalopatiei hepatice include: D. Osmolaritate urinară mai mică decât
cea plasmatică
A. Rifaximina 1200 mg/zi
E. Prezența hipovolemiei
B. Probiotice
(pag. 324-325)
C. Dizaharide sintetice
D. Agonişti benzodiazepinici 95 Tratamentul sindromului hepatorenal
include:
E. Aminoacizi aromatici
A. Administrare de diuretice antialdosteronice
(pag. 322,325)
B. Terlipresină
90 În tratamentul encefalopatiei hepatice,
C. Albumină
administrarea de dizaharide sintetice:
D. Substanțe vasodilatatoare sistemice
A. Determină dezvoltarea florei amoniogene
E. TIPS
B. Determină stimularea tranzitului intestinal
(pag. 326)
C. Produce reducerea pH-ului fecal
D. Are eficacitate superioară rifaximinei 96 La un pacient cu ciroză
hepatică, hiponatremia se poate
E. Facilitează eliminarea azotului fecal
datora:
(pag. 325)
A. Administrării excesive de
91 Diagnosticul pozitiv de encefalopatie diuretice antialdosteronice
hepatică poate fi susținut de modificarea B. Administrării excesive de diuretice de ansă
următoarelor teste:
C. Retenției hidrice superioare celei saline
A. EEG care arată aspect rapid al
activității cerebrale D. Restricției hidrice importante

B. CT care evidențiază hemoragie cerebrală E. Administrării de ser hiperton

C. Spectroscopie IRM cu scăderea (pag. 326-327)

mioinozitolului cerebral
D. Creşterea amoniacului arterial
E. Scăderea amoniacului respirator
(pag. 324)
 97 Tratamentul hiponatremiei din 102 La un pacient cu ciroză hepatică,
ciroza hepatică necesită: steatoreea se poate explica prin:
A. Aport de lichide hiposodate A. Dezvoltarea unui carcinom hepatocelular
B. Restricție hidrică B. Apariția unei litiaze veziculare
C. Administrare de furosemid C. Asocierea insuficienței pancreatice exocrine
D. Administrare de spironolactonă la alcoolici
D. Reducerea sintezei sărurilor biliare la ciroticii
E. Administrare de vaptani
non-alcoolici
(pag. 326-327)
E. Reducerea ratei sintezelor proteice
98 La un pacient cu ciroză hepatică (pag. 329)
hiponatremia sub 120 mEq/l se manifestă
prin: 103 Tulburările de glicoreglare în ciroza hepatică:
A. Cefalee A. Se manifestă cel mai frecvent prin
hiperglicemie moderată
B. Vărsături
B. Mecanismul este reprezentat de
C. Pliu cutanat persistent
insulino-rezistența periferică
D. Apatie C. Hipoglicemia severă este frecventă
E. Letargie D. Pentru tratamentul hiperglicemiei se
(pag. 326) utilizează antidiabetice orale din clasa
sulfamidelor
99 Peritonita bacteriană spontană la un
pacient cu ciroză hepatică: E. Administrarea de biguanide trebuie
evitată datorită riscului de acidoză lactică
A. Este produsă prin infecție polimicrobiană
(pag. 328)
B. Apare prin suprainfecția ascitei datorită
colonizării cu germeni intestinali prin permeație 104 Hemoliza la pacienții cirotici se poate datora:
bacteriană
A. Hipersplenismului
C. Poate apare prin perforația unui viscer cavitar
B. Sindromului Zieve
D. Diagnosticul se bazează pe prezența PMN
C. Fragilității crescute a akantocitelor
peste 250/mmc ascită
E. Izolarea germenului prin examen direct D. Anemiei hemolitice autoimune cel mai frecvent
sau cultură este obligatorie E. Apariției de false macrocite
(pag. 327) (pag. 328-329)

100 Manifestările pulmonare din ciroza hepatică 105 Mecanismele care favorizează apariția
includ: herniei ombilicale la un pacient cu ciroză
A. Sindromul hepato-pulmonar hepatică includ:

B. Atelectazia de lob superior A. Creşterea presiunii intraabdominale

C. Aplatizarea diafragmelor B. Creşterea sintezei de proteine

D. Atelectazii bazale lamelare C. Distensia repetată a peretelui abdominal

E. Hipertensiune porto-pulmonară D. Omfalita

(pag. 327) E. Peritonita bacteriană spontană
(pag. 329)
101 Sindromul hepato-pulmonar din
ciroza hepatică se manifestă prin: 106 Perturbările hemostazei în ciroza
hepatică pot apare prin:
A. Hipoxemie de repaus obligatorie
B. Hipoxemie de effort A. Sechestrarea splenică a plachetelor

C. Cianoză B. Creşterea trombopoietinei circulante

D. Gradient alveolo-arterial în oxigen sub 5 mm Hg C. Tulburări de agregare plachetară

E. Şunturi arteriovenoase pulmonare ce pot D. Reducerea producției de trombocite la alcoolici

fi confirmate prin angiografie E. Coagulare intravasculară diseminată
(pag. 327) frecventă, necesitând totdeauna
heparinoterapie.
(pag. 329)
107 Hipoglicemia în ciroza hepatică: 112 Care afirmații privind prognosticul
cirozei hepatice sunt adevarate:
A. Este frecventă
B. Se datorează insulinorezistenței periferice A. Ciroza hepatică are prognostic mai sever
la pacienții care respectă abstinența
C. Se asociază cu insuficiența hepatică majoră
B. Formele virale evoluează de regulă progresiv
D. Se asociază cu hepatita alcoolică în absența tramentului antiviral
E. Poate apare datorită administrării de C. Rata de deteriorare a funcției hepatice este
biguanide sau sulfamide care trebuie evitate mai mare la subiecții cu valori normale ale ALT
(pag. 328) şi AST
D. În ciroza biliară hipertensiunea portală
108 Formele etiologice de ciroză hepatică
şi insuficiența hepatică apar precoce
asociate cu risc major de carcinom
hepatocelular sunt: E. Prezența encefalopatiei are semnificație mai
gravă dacă se datorează insuficienței hepatice
A. Ciroza hepatică virală
(pag. 316-317)
B. Ciroza hepatică autoimună
C. Ciroza biliară primitivă 113 Tratamentul etiologic al cirozei
hepatice include:
D. Ciroza hepatică din hemocromatoză
A. Întreruperea consumului de alcool în
E. Ciroza bilară secundară ciroză alcoolică
(pag. 328) B. Tratament cu interferon în cirozele
109 Peritonita bacteriană secundară la hepatice decompensate clasa Child C
pacienții cu ciroză hepatică şi ascită: C. Analogi nucleozidici/nucleotidici în
ciroza hepatică B
A. Apare prin perforația unui viscer cavitar în ascită
D. Desferioxamină în boala Wilson
B. Este monomicrobiană
E. D-penicilamină în hemocromatoză
C. Tabloul clinic este mai zgomotos decât în
forma apărută la pacienți fără ascită (pag. 318-319)
D. Lichidul are aspect purulent 114 La pacienții cu ciroza hepatică
E. Norfloxacina reprezintă antibioticul de formele latente de encefalopatie
elecție pentru profilaxia secundară. hepatică:
(pag. 327) A. Se manifestă prin asterixis
110 Hiperkaliemia în ciroza hepatică: B. Pacienții pot să nu aibă acuze subiective
A. Este mai rară C. Poate fi influențată capacitatea de muncă şi de
a conduce
B. Se datorează administrării diureticului de ansă
D. Au totdeauna manifestări EEG
C. Poate fi potențată de instalarea
sindromului hepatorenal E. Pacienții prezintă hipertonie şi hiperreflexie
D. Necesită administrare de spironolactonă (pag. 324)
E. Se poate datora retenției hidrice superioare 115 Diagnosticul diferențial al
celei saline (mecanism diluțional). encefalopatiei hepatice include:
(pag. 326-327) A. Encefalopatia alcoolică
111 În tratamentul encefalopatiei hepatice, B. Manifestările de hiperkaliemie
tratamentul de modulare a neurotransmisiei C. Manifestările de hiponatremie
cerebrale poate utiliza:
D. Manifestările neurologice din boala Wilson
A. Levodopa
E. Tulburări psihiatrice
B. Diazepam
(pag. 324,326)
C. Bromocriptina
116 Gradul II de encefalopatie hepatică
D. Rifaximina
se manifestă prin:
E. Flumazenil
A. Asterixis
(pag. 325)
B. Comportament inadecvat
C. Comă
D. Hiporeflexie osteotendinoasă
E. Hiperventilație
(pag. 324)
 117 Obiectivele terapiei encefalopatiei Tema nr. 17
hepatice sunt: Diabetul zaharat
A. Creşterea aportului de proteine către ficat Bibliografie asociata temei:
cu efect anabolic
Compendiu vol I
B. Combaterea toxicității cerebrale a amoniacului 333-352
C. Promovarea florei intestinale amoniogene
* 1 Mentionati care din urmatoarele
D. Combaterea factorilor precipitanți afirmatii legate de criteriile de diagnostic
E. Susținerea funcției hepatice ale diabetului zaharat, in prezenta
semnelor/simptomelor clinice de diabet
(pag. 324)
(poliurie, polidipsie, polifagie, scadere
118Explorările imagistice cerebrale (CT, IRM) ponderala) sunt false:
la pacienții cu encefalopatie hepatică pot A. A1c ≥ 6,5%
arăta: B. Glicemie a jeun ≥ 126mg/dL
A. Aspect lent al activității cerebrale C. Glicemie oricand în cursul zilei ≥ 200mg/dL
B. Atrofie cerebrală D. Glicemie la 2 ore dupa încarcarea cu glucoza în
C. Edem cadrul hiperglicemiei provocate cu 75 g glucoza ≥
200mg/dl
D. Creşterea mioinozitolului cerebral
E. Atunci cand sunt semne/simptome clinice de
E. Reducerea activității sistemului GABA-ergic diabet se impune prezenta unei a doua valori
(pag. 323,324) modificate ale glicemiei a jeun sau glicemiei la 2
ore dupa încarcarea cu glucoza sau HbA1c, intr-o
119 Formele non-responsive de sindrom alta zi
hepatorenal pot beneficia de:
(pag. 333)
A. TIPS
2 Mentionati care din urmatoarele afirmatii
B. Substanțe vasodilatatoare sistemice legate de categorii cu risc crescut de diabet
C. Hemodializa (Prediabet) sunt adevarate:
D. Metode de suport hepatic temporar A. Glicemie bazala modificata (IFG): valori ale
E. Transplant renal glicemiei a jeun cuprinse între 100-125 mg/dL
(pag. 326) B. Alterarea tolerantei la glucoza (IGT): glicemie
la 2 ore dupa încarcarea cu glucoza în cadrul
120 Febra din cadrul cirozei hepatice se poate hiperglicemiei provocate cu 75 g glucoza
datora: cuprinsa între 140-199mg/dL
A. Unor infecții C. Valoare a HbA1c cuprinsa între 5,7-6,4%
B. Endotoxinemiei D. Pentru diagnosticul prediabetului este
obligatorie prezenta a doua valori modificate ale
C. Citolizei hepatice
glicemiei a jeun sau glicemiei la 2 ore dupa
D. Hiperbilirubinemiei încarcarea cu glucoza sau HbA1c
E. Ascitei necomplicate E. Glicemie oricand în cursul zilei cuprinsa
(pag. 309) între 150-200mg/dL
(pag. 333)
 3 Mentionati care din urmatoarele afirmatii
legate de diagnosticul diabetului zaharat
gestational sunt adevarate:
A. Hb A1c este recomandata intens pentru
diagnosticul diabetului zaharat gestational
B. Diagnosticul de diabet zaharat gestational se
sustine cand sunt modificate oricare din valorile
la testul de toleranta la glucoza orala (TTGO) cu
75 g glucoza efectuat dupa saptamana 24 de
sarcina: glicemie a jeun ≥ 92mg/dl; glicemie la 1
ora ≥ 180mg/dl; glicemie le 2 ore ≥ 153mg/dl
C. Diagnosticul de diabet zaharat gestational se
sustine cand sunt modificate oricare din valorile
la TTGO cu 75 g glucoza efectuat înainte de
saptamana 24 de sarcina: glicemie a jeun ≥
92mg/dl; glicemie la 1 ora ≥ 180mg/dl; glicemie (pag. 334)
la 2 ore ≥ 153mg/dl
D. La pacientele diagnosticate cu diabet
gestational se recomanda ca la 6-12 saptamani
postpartum sa se efectueze o hiperglicemie
provocata cu 75 g de glucoza, pentru a verifica
persistenta diabetului zaharat
E. Nu se recomanda monitorizarea glicemica
postpartum a pacientelor cu diabet gestational
(pag. 333-335)
(pag. 341-344)
* 4 Femeie, în varsta de 28 de ani, fara
antecedente personale de diabet zaharat,
gravida în saptamana a 25-a, fara semne şi
simptome de diabet. Valorile la testul de
toleranta la glucoza orala cu 75g glucoza au
fost: glicemie a jeun = 89 mg/dl, glicemie la 1
ora = 195 mg/dl, glicemie la 2 ore = 140 mg/dl.
Alegeti raspunsul corect în ceea ce priveşte
tipul de diabet zaharat la aceasta pacienta:
A. Diabetul de tip 2
B. Diabet zaharat de tip 1
C. Diabet gestational
D. Pacienta nu are diabet zaharat
E. Necesita repetarea TTGO pentru a D.
preciza diagnosticul
(pag. 333-335)
* 5 Clasificarea diabetului zaharat
include urmatoarele clase clinice, cu
exceptia:
A. Diabet zaharat tip 1 (pag. 344,345)
B. Diabet zaharat tip 2
C. Diabet insipid
D. Diabet gestational
E. Alte tipuri specifice de diabet
(pag. 334,335)
(pag. 343)
6 Alte tipuri specifice de diabet pot fi
induse de:
A. Defecte genetice ale functiei ß celulare -
sindroamele MODY (Maturity Onset Diabetes of
the Young)
B. Boli ale pancreasului exocrin: pancreatite,
pancreatectomie, neoplasm, fibroza chistica,
hemocromatoza, etc
C. Endocrinopatii: acromegalie, sindrom
Cushing; glucagonom, feocromocitom, etc
D. Sarcina
E. Medicamente sau substante chimice:
Vacor, Glucocorticoizi, Diazoxide, Agonisti ß
adrenergici, Tiazide, α Interferon, etc
7 Mentionati care dintre urmatoarele
sunt complicatii cronice diabetice:
A. Cetoacidoza diabetica
B. Retinopatia diabetica
C. Neuropatia diabetica autonoma
D. Hipoglicemia
E. Nefropatia diabetica
* 8 Mentionati care dintre urmatoarele
afirmatii referitoare la complicatiile cronice
ale diabetului zaharat sunt false:
A. Neuropatia diabetica vegetativa poate fi
diagnosticata atunci cand pacientul prezinta
hipotensiune arteriala ortostatica
B. Cauzele ce participa în aparitia si evolutia
gangrenei diabetice sunt: neuropatia diabetica,
factorul vascular, factorul infectios
C. Polineuropatia diabetica se caracterizeaza
prin claudicatie intermitenta, amorteli, absenta
pulsului arterial periferic, alterarea sensibilitatii
vibratorii, termice, dureroase, tactile
Datorita neuropatiei severe a plexului cardiac
depistarea infarctului miocardic acut este uneori
întamplatoare
E. Neuropatia diabetica vegetativa cu
manifestari gastrointestinale se caracterizeaza
prin: gastropareza, diaree predominent
nocturna, incontinenta fecala, constipatie, etc
9 Stadiile evolutive ale retinopatiei sunt:
A. Retinopatie diabetica neproliferativa
B. Retinopatie diabetica nevasculara
C. Retinopatie diabetica preproliferativa
D. Retinopatie diabetica proliferativa
E. Retinopatie diabetica proliferativa
complicata: hemoragie în vitros, dezlipire de
retina
 10 Mentionati care afirmatii referitoare la 13 Mentionati care afirmatii referitoare la
stadiile nefropatiei diabetice (Clasificarea macroangiopatia diabetica sunt adevarate:
Mogensen 1988, revizuita în 1999 si în 2000)
sunt adevarate: A. Este mai tardiva, în medie cu 10 ani fata
de persoanele fara diabet
A. Primele doua stadii ale nefropatiei diabetice
B. Este reprezentata de mediocalcoza Monckeberg,
se caracterizeaza prin clearance la creatinina
care apare aproape exclusiv la pacientii cu diabet
normal/ crescut şi normoalbuminurie.
B. Microalbuminuria persistenta (20-200 g/min) C. Gravitatea ei este data în special de
apare din primul stadiu al nefropatiei diabetice cardiopatia ischemica, boala vasculara cerebrala
si arteriopatia membrelor inferioare
C. Microalbuminuria persistenta (20-200 g/min)
D. Este mai severa, egalizeaza sexele si mai
apare din stadiul III de nefropatia diabetica
distala fata de persoanele fara diabet
incipienta
D. Stadiul IV de nefropatie diabetica clinica sau E. Apare mai rar decat la persoanele fara diabet
patenta (“overt”) se caracterizeza prin albuminurie (pag. 344)
peste 200 g/min (>300 mg/24 ore) cu tendinta
permanenta de crestere si filtrat glomerular ce 14 Mentionati care afirmatii referitoare la
scade progresiv sub 100 ml/min în stadiul complicatiile acute ale diabetului zaharat
intermediar sau sub 70 ml/min în stadiul avansat sunt adevarate:
E. Stadiul V, de IRC terminala se caracterizeaza A. Coma hiperosmolara diabetica (CHOD) se
prin filtrat glomerular scazut, sub 10 ml/min/1,73 caracterizeaza prin: hiperglicemie severa,
m2, proteinurie în scadere, TA crescuta prezenta cetoacidozei, hiperosmolaritate
plasmatica peste 340mosm/l, deshidratare
(pag. 341-342) accentuata
* 11 Osteoartropatia diabetica sau “piciorul B. Coma acidocetozica se caracterizeaza prin:
Charcot” are urmatoarele caracteristici, cu respiratie Kussmaul, halena acetonemica,
exceptia: acidoza metabolica prin acumularea corpilor
cetonici, hiperglicemie
A. Apare numai la pacientii cu arteriopatie
diabetica obliteranta a membrelor inferioare C. Hipoglicemia se defineste prin triada Whipple
B. Reprezinta afectarea osteo-articulara si D. Acidoza lactica se caracterizeza prin
tendino-musculara acidoza metabolica severa, cu deficit anionic
mare si hiperlactacidemie
C. Apare la bolonavii cu neuropatie somatica
si viscerala, cu tulburari ale sensibilitatii E. Tabloul clinic al acidozei lactice poate include:
tactile, termice, dureroase, vibratorii crampe musculare, dureri abdominale difuze,
varsaturi, alterarea starii de constienta, respiratie
D. Piciorul este deformat, scurtat, cu Kusmaul fara miros de acetona, tendinta la
prabusirea boltii plantare colaps, oligoanurie
E. Evolutia nefavorabila presupune instalarea (pag. 335-339)
osteoporozei, fracturi, calus vicios, periostoze,
calcificari de parti moi * 15 La pacientii cu diabet zaharat
(pag. 346) hipoglicemia poate fi precipitata de
urmatorii factori, cu exceptia:
* 12 Manifestarile cutanate si buco-linguale
în diabet sunt reprezentate de: A. Insuficienta renala, insuficienta
hepatica, insuficienta corticosuprarenala
A. Necrobioza lipoidica
B. Cresterea aportului hidratilor de carbon, în
B. Granulomul inelar relatie cu tratamentul insulinic
C. Ulcere trofice C. Consum energetic crescut, necorelat cu
D. Lipodistrofie atrofica si hipertrofica aportul de hidrati de carbon în prezenta
tratamentului insulinic
E. Toate variantele de mai sus sunt corecte
D. Consumul de alcool
(pag. 346)
E. Medicamente asociate cu insulina:
aspirina, antiinflamatorii nesteroidiene, fibrati,
etc
(pag. 339)
 * 16 Mentionati care dintre afirmatiile 19 Tratamentul curativ in cetoacidoza
referitoare la hipoglicemie la pacientii cu diabetica presupune:
diabet zaharat este falsa:
A. Combaterea hiperglicemiei cu insulina
A. Triada Whipple este reprezentata de: rapida sau ultrarapida
scaderea glicemiei sub 70mg/dl, simptome si B. Echilibrarea hidroelectrolitica cu solutii
semne specifice de hipoglicemie si remisia perfuzabile de NaCl, solutii glucozate 5%-10%,
simptomatologiei dupa aport de glucide corectate cu insulina
B. Tratamentul curativ al hipoglicemiei presupune C. Corectarea deficitului de K cu solutie
administrarea de glucagon 1mg asociat cu solutii KCl administrata nediluata intravenos
glucozate 33% intravenos sau 50% în perfuzie
D. Combaterea acidozei utilizând bicarbonatul de
C. Tratamentul curativ al hipoglicemiei sodiu, indiferent de gradul acidozei (valoarea pH-
presupune administrarea de insulina intravenos ului)
D. Semnele de activare simpatoadrenergica pot fi E. Combaterea factorilor precipitanti
reprezentate de: tahicardie, paloare, transpiratii,
(pag. 336-337)
foame, anxietate, nervozitate
E. Hormonii de contrareglare cu rol de restaurare 20 Circumstantele favorizante in
a nivelului normal al glicemiei sunt: catecolamine, cetoacidoza diabetica pot fi:
glucagon, hormon de crestere, cortizol A. Deficit absolut de insulina (diagnosticul DZ tip 1)
(pag. 339-340) B. Supradozarea administrarii insulinei exogene
* 17 Pacientii cu diabet zaharat si C. Defectarea pompelor de insulina
hipoglicemie pot prezenta urmatoarele D. Cresterea necesarului de insulina
semne neuroglicopenice, cu exceptia: (infectii, interventii chirurgicale, infarct
A. Pierderea starii de constienta miocardic, accident vascular, etc)
B. Contractii tonico-clonice E. Iatrogen (simpatomimetice, corticoterapie)
C. Polidipsie (pag. 335)
D. Hipotermie * 21 Mentionati care dintre afirmatiile
E. Ataxie referitoare la coma hiperosmolara diabetica
(pag. 340) este falsa:
A. Debutul este insidios, cu perioada
18 Evaluarea clinico-paraclinica in cetoacidoza prodromala variabila
diabetica severa (coma acidocetozica) poate
indica: B. Apare, de obicei, la pacienti tineri, cu DZ tip
1 necunoscut sau neglijat
A. Tegumente si mucoase deshidratate, globi
C. Pacientii prezinta deshidratare accentuata,
oculari infundati in orbite, respiratie Kusmaul cu
tulburari neurologice (convulsii, nistagmus),
halena acetonemica, dureri abdominale (mimând
alterarea starii de constienta
uneori abdomenul acut), varsaturi, uneori in zat de
cafea, ileus dinamic D. Hiperglicemia este importanta, uneori
peste 1.000mg/dl
B. Acidoza metabolica: pH 7,35-7,45; exces
baze peste -15mEq/l; bicarbonat sub 10mEq/L E. Hiperosmolaritatea poate fi hiperglicemica,
hipernatremica sau mixta (hiperglicemica si
C. Deficit anionic peste 10mMol/l hipernatremica)
D. Cetonemie peste 30mEq/l (pag. 338)
E. Hiperglicemie peste 250mg/dl
22 Tratamentul curativ in coma
(pag. 336) hiperosmolara diabetica presupune:
A. Combaterea hiperglicemiei prin insulinoterapie
B. Combaterea hiperglicemiei trebuie
efectuata brusc
C. Reechilibrarea hidroelectrolitica cu
solutii hipertone
D. Administrarea de solutii perfuzabile se face
intr-un ritm de 6-10l/4-5 ore
E. Tratament asociat:
antibioterapie, heparinoterapie, etc
(pag. 338)
 * 23 Care din urmatoarele afirmatii referitoare * 26 Complicatiile tratamentului cu insulina
la tintele glicemice si ale A1c recomandate sunt urmatoarele, cu exceptia:
la pacientii adulti cu diabet sunt false:
A. Hipoglicemia
A. Tinta HbA1c este < 6,5% la toti pacientii cu B. Lipodistrofia
diabet
C. Scaderea in greutate
B. Valoarea tinta a glicemiei preprandiale din
sangele capilar este 70-130 mg/dl, dar tinta este D. Neuropatia senzitiva hiperalgica, edemele,
individualizata in functie de caracteristicile tulburarile de refractie pot apare dupa initierea
pacientului insulinoterapiei datorita variatiilor bruste ale
glicemiei
C. Valoarea tinta a glicemiei preprandiale din
sangele capilar este <95 mg/dl la femeia cu E. Alergia la insulina poate fi localizata
diabet gestational sau generalizata
D. Individualizarea tintelor glicemice se face in (pag. 350)
functie de durata bolii, vârsta si speranta de
27 Zonele recomandate pentru
viata, comorbiditati, complicatii micro si
injectarea insulinei sunt:
macrovasculare, nerecunoasterea hipoglicemiei
A. Jumatatea inferioara a abdomenului cu
E. La un pacient in vârsta de 45 ani, cu vechime
exceptia unei zone circulare cu diametrul de 4-5
a diabetului de 1 an, fara patologie vasculara
cm periombilical
semnificativa se recomanda o tinta a HbA1c <
6,5% B. Fetele anterioare si laterale ale bratelor
(pag. 347) C. Fetele anterioare ale antebratelor

* 24 Insulinoterapia se recomanda la D. Fetele anterioare si laterale ale coapselor

urmatoarele categorii de pacienti, cu E. Regiunile fesiere superioare
exceptia: (pag. 350)
A. Pacienti cu diabet zaharat tip 1
28 Mentionati care dintre afirmatiile
B. Pacienti cu diabet zaharat tip 2 asociat referitoare la schemele de insulinoterapie
cu cetoacidoza diabetica sunt adevarate:
C. Pacienti cu diabet zaharat tip 2 nou A. Exista actual doua tipuri de regimuri de
diagnosticat, indiferent de valorile glicemiei si insulinoterapie: intensive si conventionale
HbA1c
B. Terapia bazal-bolus si perfuzia subcutanata
D. Pacienti cu diabet zaharat tip 2 si continua a insulinei prin pompa de insulina
afectare hepatica (hepatita acuta virala B) reprezinta tipuri de regimuri conventionale de
E. Pacienti cu diabet zaharat tip 2 care necesita insulinoterapie
interventie chirurgicala pentru colecistita acuta C. Regimurile intensive de insulinoterapie
litiazica constau in injectii multiple (≥3 injectii/zi) de
(pag. 348,351) insuline prandiale si bazala
D. Insulinele premixate se folosesc in general
* 25 Mentionati care dintre afirmatiile
in regimurile conventionale de insulinoterapie
referitoare la tipurile de insulina este falsa:
E. Regimurile conventionale de insulina constau
A. Sunt disponibile actual trei tipuri de in administrarea a uneia sau a doua injectii de
insuline: prandiale, bazale si amestecuri de insulina pe zi
insulina
(pag. 350)
B. Analogii de insulina cu actiune rapida si de
insulinele cu durata scurta de actiune (regular) 29 Medicamentele antihiperglicemiante
sunt insuline prandiale care cresc secretia de insulina sunt:
C. Insulinele cu durata intermediara (NPH) si A. Biguanidele
analogii cu durata lunga de actiune sunt insuline
B. Sulfonilureicele
bazale
C. Tiazolidindionele
D. Amestecurile de insulina se realizeaza
intre insuline prandiale si bazale D. Metiglinidele
E. Insulinele premixate sunt singurele care se E. Incretinmimeticele
pot administra intravenos, intramuscular si in (pag. 348)
pompele de insulina
(pag. 349-350)
 * 30 Mentionati care dintre afirmatiile nivelul eritropoiezei MO
referitoare la medicatia antihiperglicemianta E. Haptoglobina plasmatica creste in
este falsa: hemoliza intravasculara
A. Biguanidele reprezinta prima optiune (pag. 358, 359)
terapeutica in diabetul zaharat tip 2 * 4 Referitor la anemia prin deficit de
B. Biguanidele si tiazolidindionele vitamina B12, este adevarat ca:
determina reducerea insulinorezistentei A. Dupa rezectia ileala, simptomatologia
periferice si ameliorarea sensibilitatii la clinica datorata deficitul de vitamina B12,
insulina apare la aproximativ 3-4 ani
C. Biguanidele se pot asocia cu toate clasele B. Examinarea MO hematogene in deficitul de
de medicamente antihiperglicemiante vitamina B12 evidentiaza hipoplazie medulara,
D. Biguanidele se administreaza injectabil care se coreleaza cu pancitopenia periferica
E. Inhibitorii alfa-glucozidazei reduc C. Contraceptivele orale cresc
scindarea oligozaharidelor la nivelul catabolismul vitaminei B12
enterocitelor, cu reducerea absorbtiei D. LDH-ul si bilirubina sunt normale
acestora E. Nivelul seric al vitaminei B12 nu se coreleaza
(pag. 348) cu manifestarile clinice sugestive
(pag. 362, 366, 367)
Tema nr. 18
Anemiile * 5 Hiperhomocisteinemia cronica:
Bibliografie asociata temei: A. Explica manifestarile neurologice din
Compendiu vol I anemia megaloblastica prin deficit de vitamina
353-370 B12

* 1 Care dintre afirmatiile de mai jos nu B. Este responsabila de boala vasculara ocluziva
este adevarata: a placentei cu complicatii ale sarcinii
C. Se intalneste in deficitul cronic prelungit de Fe
A. Preparatele de fier se administreaza inainte
de masa D. Nu are impact clinic major
B. Administrarea preparatelor de Fe continua 6 E. Se coreleaza cu valoarea feritinei serice
luni dupa normalizarea nivelului hemoglobinei (pag. 366)
C. Administrarea concomitenta a inhibitorilor
* 6 Explorarile paraclinice, la un pacient cu
de pompa de protoni afecteaza absorbtia Fe
administrat oral anemie prin deficit de vitamin B12, identifica:

D. Clinic apare sindromul Pica A. LDH scazut

E. Feritina serica este proteina B. Neutrofile polimorfonucleare hipersegmentate
transportatoare pentru Fe in organism C. Trombocitoza
(pag. 353, 356, 357) D. Acidul metilmalonic seric scazut in > 95%
cazurile cu confirmare clinica a deficitului de
* 2 In anemia feripriva: vitamin B12
A. Coilonichia se datoreaza efectului direct E. Examenul MO evidentiaza hipoplazie triliniara
al deficitului de Fe asupra tesuturilor
(pag. 367)
B. Feritina serica este crescuta
C. CTLF este scazuta * 7 Tratamentul in boala aglutininelor la
rece presupune:
D. Apare macrocitoza
A. Splenectomie de urgenta, aceasta
E. Absorbtia Fe administrat oral nu este afectata reprezentand cea mai eficienta metoda
de lactate
terapeutica
(pag. 356, 357)
B. Transfuzii de masa eritrocitara
* 3 In anemiile hemolitice dobandite, C. Corticoterapie, pentru ca ofera rezultate
este adevarat ca: superioare comparativ cu cele obtinute in
A. Creste bilirubina directa anemiile hemolitice cu anticorpi la cald

B. Scade LDH-ul seric D. Imunoglobuline intravenoase 1-5 g/kg 5 zile

C. Hemoglobina libera in ser creste in E. Plasmafereza in cazurile grave

hemoliza extravasculara (pag. 361)
D. Numarul de reticulocite reprezinta
 * 8 Medicamente implicate in 13 Diagnosticul diferential al anemiei
inducerea deficitului de acid folic feriprive se face cu:
sunt:
A. Anemia cronica simpla
A. Sarurile de aur B. Talasemia alfa
B. Antineoplazicele si antiretrovirale antinucleoside C. Anemia prin deficit de acid folic
C. Antifungicele D. Talasemia beta
D. Anticoagulante orale (Trombostop, Sintrom) E. Hemoglobinopatia Lepore
E. Hipocolesterolemiante (pag. 357)
(pag. 366)
14 In anemiile hemolitice dobandite,
* 9 Profilaxia cu vitamin B12 se indica: urmatoarele modificari paraclinice sunt
intalnite:
A. La pacientii care primesc tratament cu
Metotrexat A. Trombocitoza
B. Mamele care alapteaza B. Reticulocitoza
C. Copii prematuri C. Bilirubina directa crescuta
D. Vegetarieni, dieta saracilor D. Volumul eritrocitar mediu este scazut
E. Nu se recomanda tratament profilactic in E. Valoarea LDH serica este crescuta
nicio situatie (pag. 358)
(pag. 369)
15 Hemoliza intravasculara asociaza:
* 10 Care dintre urmatoarele afirmatii,
A. Tahicardie
referitoare la AHAI cu anticorpi la cald, nu
este adevarata: B. Icter
A. Hemoliza este extravasculara C. Splenomegalie
B. Anticorpii care mediaza hemoliza sunt de tip D. Febra
IgM, fixatori de complement E. Insuficienta renala
C. Anticorpii care mediaza hemoliza sunt de tip (pag. 358)
IgG si se leaga de antigenele eritrocitare la 37oC
D. Testul antiglobulinic direct este pozitiv pentru IgG 16 Urmatoarele afirmatii referitoare la
tratamentul anemiilor hemolitice autoimune
E. AHAI cu anticorpi la cald pot fi idiopatice sau sunt inexacte:
secundare (limfoproliferari, HIV, colagenoze…)
A. Splenectomia reprezinta terapie de linia intai
(pag. 360)
B. Corticoterapia reprezinta terapie de linia intai
11 Care dintre afirmatiile urmatoare, C. Tratamentul cu acid folic este contraindicat in
referitoare la administrarea orala a anemiile hemolitice
preparatelor de fier, sunt adevarate
D. Tratamentul cu Mabthera se utilizeaza in
A. Se administreaza postprandial cazurile refractare
B. Pot determina greata E. Transfuzia de ME nu este indicata, nici in
C. Asocierea inhibitorilor de pompa de protoni hemolizele acute, severe, datorita riscului
nu afecteaza absorbtia preparatelor de fier accentuarii hemolizei
D. Coloreaza scaunul in negru (pag. 360)

E. Doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 100 17 Hemoglobinuria paroxistica la rece:

mg Fe elemental/zi
A. Este mediata de anticorpi de tip IgM fixatori
(pag. 356-366) de complement
12 Efectele directe ale deficitului de B. Este mediata de anticorpi de tip IgG fixatori
fier asupra tesuturilor sunt: de complement

A. Atrofie gastrica C. Apare mai frecvent la copii dupa o infectie

virala recenta
B. Trombocitopenie
D. Apare la personae cu sifilis tertiar
C. Coilonichie
E. Reprezinta 50% dintre anemiile
D. Diaree hemolitice autoimune
E. La copii, afectare psihomotorie si (pag. 361)
dezvoltare mintala intarziata
(pag. 356)
 18 Deficitul de vitamin B12 apare in Tema nr. 19
urmatoarele circumstante: Leucemia acuta si cronica mielocitara, limfocitara
A. Deficit de FI Bibliografie asociata temei:
B. Tratament cu Metotrexat Compendiu vol I
C. Rezectii gastrice 371-404
D. Receptori Cubam absenti sau diminuati * 1 Criteriul obligatoriu de diagnostic
E. Regimuri vegetariene in leucemiile acute este:
(pag. 363) A. Pancitopenie
B. Sindrom hemoragipar clinic manifest si
19 Referitor la manifestarile neurologice
sindrom febril de etiologie neprecizata
in anemia megaloblastica, sunt corecte
urmatoarele afirmatii: C. Prezenta de celule atipice (blasti) in
sangele periferic
A. Sugereaza asocierea deficitului de vitamin B12
D. Prezenta de celule atipice (blasti) > 20%
B. Sugereaza boala sistemica aditionala in maduva osoasa
(alcoolism cu deficit de acid folic si tiamina)
E. Organomegalie: hepato-
C. Paresteziile apar tardiv splenomegalie, hipertrofii gingivale.
D. Apare cresterea sensibilitatii vibratorii (pag. 374)
E. Se datoreaza demielinizarii neuniforme cu
anomalii cerebrale si degenerescentei combinate * 2 Care dintre anomaliile citogenetica sau
subacute a maduvei spinarii moleculara urmatoare reprezinta factor de
prognostic nefavorabil:
(pag. 366)
A. T(15;17)
20 Urmatoarele afirmatii referitoare la
B. Inv 16
anemia megaloblastica, sunt adevarate:
C. Del 5q-
A. Acidul metilmalonic seric este crescut in
>95% din cazurile de deficit de vitamina B12 D. Mutatiile genei NPM1
B. Asociaza leucocitoza si trombocitoza E. Prezenta genei de fuziune PML-RAR alfa
C. Hiperhomocisteinemia cronica determina (pag. 376)
boala ocluziva vasculara
* 3 Transplantul allogen de celule stem
D. Varsta medie de aparitie a anemiei periferice de la donator inrudit in leucemia
pernicioase este 40 de ani acuta mieloblastica:
E. Administrarea de acid folic la un pacient A. Se indica tinerilor < 20 de ani
cu deficit de vitamian B12 poate determina
deteriorare neurologica progresiva B. Se indica pacientilor sub 45 de ani cu LAM
cu prognostic nefavorabil, in prima remisiune
(pag. 364, 366, 367,369) completa.
* 21 Care dintre afirmatiile de mai jos nu C. In leucemia acuta mieloblastica se indica
este adevarata: numai autotransplant medular
A. Preparatele de fier se administreaza inainte D. Se indica pacientilor sub 45 de ani cu LAM
de masa cu prognostic favorabil, in prima remisiune
completa.
B. Administrarea preparatelor de Fe continua 6
luni dupa normalizarea nivelului hemoglobinei E. Nu se efectueaza allotransplant medular in
leucemia acuta mieloblastica, datorita mortalitatii
C. Administrarea concomitenta a inhibitorilor ridicate prin reactia grefa contra gazda.
de pompa de protoni afecteaza absorbtia Fe
administrat oral (pag. 378)
D. Clinic apare sindromul Pica
E. Feritina serica este proteina
transportatoare pentru Fe in organism
(pag. 353, 356, 357)
 * 4 Examenul maduvei osoase hematogene * 8 Caracterele clinice ale adenopatiilor
in leucemia acuta limfoblastica: din leucemia limfatica cronica, sunt:
A. Nu este obligatoriu, diagnosticul fiind stabilit A. Sunt asimetrice, de obicei latero-cervicale
pe examenul sangelui periferic B. Sunt simetrice, de obicei generalizate
B. Nu se efectueaza la diagnostic pentru ca
C. Sunt adenopatii dureroase
exista trombocitopenie si exista risc crescut de
sangerare D. Au tendinta de a forma conglomerate
C. Evidentiaza prezenta de limfoblasti > E. Ganglioni imobili, adera la planurile
20%, criteriu necesar pentru diagnostic superficiale si profunde
D. Evidentiaza maduva hipocelulara, astfel (pag. 396)
explicandu-se citopeniile din sangele periferic
* 9 Care dintre urmatorii factori clinici sau
E. Evidentiaza prezenta de rare insule de celule paraclinici nu este factor de prognostic in
hematopoetice si prezenta de celule adipoase leucemia limfatica cronica:
care inlocuiesc celularitatea medulara normal.
A. Prezenta complicatiilor de tip autoimun
(pag. 382)
B. Statusul nonmutant
* 5 Care dintre factorii enumerati mai jos, C. Del 17p13
reprezinta factor de prognostic favorabil in
leucemia acuta limfoblastica: D. Stadiul clinic
E. Dublarea numarului de limfocite in < 12 luni.
A. Prezenta organomegaliei –
splenomegalie, hepatomegalie, (pag. 399)
poliadenopatie
* 10 Care dintre urmatoarele afirmatii
B. Absenta organomegaliei – referitoare la leucemia granulocitara cronica
splenomegalie, hepatomegalie, este inexacta:
poliadenopatie A. In faza accelerata procentul de blasti in
C. Prezenta translocatiei t(9;22) maduva osoasa este cuprins intre 10-19%
D. Leucocite < 30 000/mm3 B. Raspunsul citogenetic precoce la tratamentul
E. Absenta afectarii SNC cu inhibitori de tirozinkinaza este un important
factor cu valoare prognostica
(pag. 383)
C. In faza acuta apar complicatii hemoragice si
* 6 Analiza imunofenotipica in leucemia infectioase care reprezinta principal cauza de
acuta limfoblastica: deces.
A. Nu se indica, intrucat nu are rol in D. La examenul molecular se identifica
orientarea conduitei terapeutice proteina p210, cu activitate tirozinkinazica
B. Identifica anomalii citogenetice cu E. Splenomegalia este un semn inconstant, care
impact prognostic apare tardiv in evolutia bolii si nu depaseste cu
mai mult de 5 cm rebordul costal
C. Defineste subtipurile de LAL, evidentiid
marker de linie B, T si celula limfoida (pag. 386, 388, 389)
nediferentiata * 11 Raspuns hematologic complet in
D. Evidentiaza markerii CD13, CD33, CD11c leucemia granulocitara cronica presupune:
E. Evidentiaza prezenta t(8;14), cu A. Absenta cromozomului Ph la
prognostic nefavorabil examenul citogenetic
(pag. 382) B. Absenta celulelor imature in sangele periferic
* 7 Markeri imunologici, indicatori ai C. Celule imature in sangele periferic <5%
unui prognostic mai rezervat, in D. Splina palpabila la maxim 5 cm sub
leucemia limfatica cronica, sunt: rebordul costal
A. CD20 E. Leucocite < 20 000/mm3
B. CD23 (pag. 389)
C. CD38
D. CD5
E. Nu exista marker imunologici indicatori ai
unui prognostic rezervat
(pag. 399)
 * 12 Raspuns optim la terapia cu inhibitori 16 Care dintre complicatiile enumerate mai
de tirozinkinaza in leucemia granulocitara jos sunt intalnite in leucemia limfatica
cronica inseamna: cronica:
A. Absenta cromozomului Ph la 3 luni de la A. Fenomene compresive abdominale
initierea terapiei
B. Transformarea in leucemie acuta
B. Transcript BCR-ABL 1% la 12 luni de la
initierea terapiei C. Infectiile
C. Remisiune hematologica completa la 6 luni de D. A doua neoplazie
la initierea terapiei E. Determinari cerebrale secundare
D. Transcript BCR-ABL 0,1% la 12 luni de (pag. 399)
la initierea terapiei
17 Referitor la utilizarea transplantului
E. Hemoleucograma normala, absenta
splenomegaliei si cromozom Ph 35% la 6 luni de medular in leucemia limfatica cronica, care
la initierea terapiei dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
(pag. 391) A. Se utilizeaza allotransplantul medular
standard sau non mieloablativ
* 13 Tratamentul cu inhibitori de tirozinkinaza
B. Se utilizeaza allotransplantul medular la
in leucemia granulocitara cronica:
pacientii tineri cu status nonmutant si raspuns
A. Se intrerupe la obtinerea raspunsului nefavorabil la tratament
citogenetic complet C. Rolul transplantului nu este clar conturat
B. Se continua pana la obtinerea transcriptului D. Reprezinta terapia standard, singura cu
BCR-ABL < 0,1% intentie curativa
C. Determina eradicarea clonei leucemice E. Posttransplant, ca terapie de consolidare
D. Se intrerupe numai in studii clinice la pacientii a remisiunii, se poate utiliza Alemtuzumab
cu raspuns molecular complet de cel putin 2 ani, (pag. 402)
cu monitorizarea atenta a evolutiei
E. Nu reprezinta indicatie terapeutica de prima linie 23 Grupul de prognostic favorabil in
leucemia acuta limfoblastica cuprinde:
(pag. 390, 391)
A. Leucocite < 30 000/mm3
* 14 In care dintre situatiile enumerate mai
B. Obtinerea remisiunii complete in mai putin de
jos se impune initierea terapiei specifice la
4 saptamani
un pacient diagnosticat cu leucemie
limfatica cronica: C. Imunofenotip pro-B, proT, preB
A. Stadiul A D. Varsta tanara sub 30 de ani
B. Prezenta infiltratului leucemic nodular la E. Prezenta t(9;22)
nivelul maduvei osoase hematogene (pag. 383)
C. Stadiul B 19 Referitor la terapia intratecala in
D. Infectii bacteriene recurente, leucemia acuta limfoblastica, urmatoarele
hipo-gamaglobulinemie afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
simptomatica
A. Se recomanda numai pacientilor care
E. Tratamentul se initiaza in momentul au determinari la nivelul SNC
stabilirii diagnosticului, indifferent de stadiu
B. Se incepe timpuriu in faza de consolidare
(pag. 400)
C. Se realizeaza prin administrare intratecala
* 15 Stadiul C din stadializarea Binet a de antracicline
leucemiei limfatice cornice, inseamna: D. Se continua pe perioada consolidarii si
A. Afectarea a mai mult de 3 arii ganglionare in perioada de mentinere
+ splenomegalie, hepatomegalie E. Nu se indica terapia intratecala in leucemia
B. Leucocitoza cu limfocitoza absoluta, acuta limfoblastica datorita riscului ridicat al
absenta splenomegaliei hemoragiei in contextul prezentei trombocitopeniei
la acesti pacienti
C. Anemie sub 10g/dl si/sau trombocitopenie
sub 100 000/mm3, indiferent de numarul (pag. 384)
zonelor ganglionare afectate
D. Prezenta semnelor generale (scadere
ponderala semnificativa, transpiratii, febra)
E. Afectarea a mai putin de arii ganglionare,
fara anemie si trombocitopenie
(pag. 398)
 20 Markerii de linie mieloida evidentiati pe 25 In leucemia granulocitara cronica sunt
suprafata mieloblastilor din sangele periferic adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
sau maduva osoasa hematogena sunt:
A. Splenomegalia este importanta si prezenta de
A. CD13 la diagnostic
B. CD20 B. Poate apare sindrom de leucostaza
C. CD33 C. Cromozomul Ph poate fi absent la diagnostic
D. CD11c D. Utilizarea inhibitorilor de tirozinkinaza
determina eradicarea clonei leucemice
E. CD5
E. Transcript BCR-ABL 1% la 12 luni
(pag. 374)
inseamna raspuns optimal la terapia cu
21 Pacientii cu leucemie acuta promielocitara inhibitori de tirozinkinaza
(pag. 386, 387, 389, 391)
A. Cu leucocite < 10 000/mm3 si trombocite <
40 000/mm3 sunt incadrati in grupa de risc 26 Leucemia limfatica cronica:
intermediar
A. Este o limfoproliferare a limfocitelor T
B. Prezinta la examenul citogenetic t (8;21) in majoritatea cazurilor
C. Au prognostic bun cu o rata de curabilitate B. Debutul este brusc, cu progresia rapida
de 70%
a adenopatiilor si alterarea starii generale
D. Pot primi transplant de celule stem ca
C. Este cea mai frecventa forma de leucemie
si tratament de consolidare
D. Se caracterizeaza prin imunodeficienta
E. Au risc redus de aparitie al
cu incidenta crescuta a infectiilor
complicatiilor hemoragice grave de tipul
CID E. Limfocitele maligne proliferante exprima pe
suprafata lor antigenul CD5, marker caracteristic
(pag. 376, 379) limfocitului T
22 Principalele cauze de deces in (pag. 394, 395)
leucemia limfatica cronica sunt:
27 Leucemia limfatica cronica caracterizata
A. Casexia prin status mutant al genei pentru lantul greu
B. Complicatiile hemoragipare al Ig si cu lipsa markerului ZAP-70 prezinta:
C. Insuficienta medulara A. Prognostic nefavorabil cu supravietuire de
D. Infectiile scurta durata

E. Anemia hemolitica B. Adenopatii si hepatosplenomegalie

de dimensiuni reduse
(pag. 399)
C. Prognostic favorabil cu supravietuire indelungata
23 Evaluarea raspunsului la tratament in D. Limfocitoza importanta
leucemia limfatica cronica, identifica
urmatorii parametri ce definesc boala E. Pastrarea functiei medulare
progresiva: (pag. 398)
A. Cresterea cu cel putin 50% a 28 Urmatoarele afirmatii referitoare la leucemia
limfocitelor circulante acuta limfoblastica sunt corecte, cu exceptia:
B. Progresia splenomegaliei cu > 50%
A. LAL de linie B este mai frecventa decat LAL
C. Progresia adenopatiilor cu > 50% de linie T
D. Dublarea numarului de limfocite in ultimele B. Este mai frecventa la copii in varsta de 2-10 ani
12 luni
C. Prezenta cromozomului Ph este factor
E. Hemoglobina > 11 g/dl de prognostic favorabil
(pag. 403) D. Forma LAL3 din clasificarae FAB este cea
mai frecventa forma intalnita la adulti
24 Faza accelerata a leucemiei
granulocitare cornice se caracterizeaza E. Obtinerea remisiunii hematologice complete
este sinonima cu vindecarea
prin:
(pag. 381, 382, 383)
A. Durata variabila (3-6 ani)
B. Cresterea bazofilelor (20%)
C. Cresterea fosfatazei alcaline leucocitare (FAL)
D. Blasti > 20% in sangele periferic si/sau
maduva osoasa
E. Evolutie citogenetica clonala
(pag. 388, 389)
 29 Criteriile care definesc remisiunea * 3 Care dintre urmatorii factori enumerate
completa in leucemia acuta mieloblastica este factor de prognostic negativ in limfomul
sunt: Hodgkin:
A. Neutrofile > 1500/mm3 A. Varsta tanara sub 40 de ani
B. Absenta organomegaliei B. Valoarea crescuta a LDH-ului seric
C. Blasti sub 5% in sangele periferic C. VSH > 50 mm/1h
D. Maduva cu celularitate normal (5% blasti, D. Tipul histologic cu predomonenta
reprezentare normala a hematopoiezei triliniare) limfocitara forma nodulara
E. Trombocite > 100 000/mm3 E. Absenta simptomatologiei de tip B (cu
exceptia stadiului I)
(pag. 377)
(pag. 401)
30 Ponatinibul, inhibitor de tirozinkinaza
utilizat in tratamentul leucemiei granulocitare * 4 Referitor la limfomul Hodgkin,
cronice: urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Este optiunea terapeutica pentru
pacientii rezistenti la cel putin doua A. Este o boala curabila prin
medicamente inhibitoare ale tirozinkinazei radioterapie, chimioterapie sau
combinatia acestora
B. Nu este eficient in cazul prezentei mutatiei T315I
B. Infiltrarea difuza a unor organe
C. Prezinta risc crescut de extralimfatice poate duce la insuficienta de
complicatii tromboembolice
organ
D. Este inhibitor de generatia I, folosit ca terapie
C. Masa tumorala “bulky” reprezinta factor
de linia intai
de prognostic negativ
E. Este singurul inhibitor de tirozinkinaza capabil
D. Chimioterapia, schema ABVD, 4 cicluri +
sa determine eradicarea clonei leucemice
radioterapie in doza de 30 Gy pe masele initiale
(pag. 391) reprezinta atitudinea terapeutica pentru stadiile I-II
cu prognostic favorabil.
Tema nr. 20
E. Subtipul histologic cu scleroza nodulara este
Limfoame hodgkiniene si nonhodgkiniene cel mai rar intalnit
Bibliografie asociata temei: (pag. 408, 410, 411)
Compendiu vol I
405-424 * 5 Examenul CT toraco-abdomino-pelvin
in limfomul Hodgkin:
* 1 Care dintre urmatorii factori de risc este
A. Este explorarea imagistica de electie in
implicat in etiopatogenia limfomului Hodgkin:
stabilirea extensiei bolii.
A. Infectia cu parvovirului B19 B. Se efectueaza numai la terminarea
B. Toxice (hidrocarburi aromatice, solventi) programului terapeutic pentru evaluarea
raspunsului la tratament
C. Radiatiile ionizante
C. Examenul PET-CT este metoda de
D. Prezenta unor anomalii citogenetice
investigatie imagistica de electie la diagnostic
recurente ex. t(8;14)
D. Nu este obligatoriu daca radiografia toracica
E. Factori ereditari
si ecografia abdominala sunt disponibile
(pag. 406)
E. Nu se indica niciodata in limfomul Hodgkin
* 2 Limfomul Hodgkin nodular cu predominenta pentru ca nu aduce informatii suplimentare cu
limfocitara se caracterizeaza prin: impact asupra deciziei terapeutice.
(pag. 408,409)
A. Prognostic nefavorabil
B. Prezenta markerilor CD15+, CD30+ * 6 Urmatoarele virusuri reprezinta factori
externi de mediu predispozanti in limfoamele
C. Evolutie lenta, indolenta, cu prognostic favorabil
nonHodgkin, cu exceptia:
D. Exte cel mai frecvent subtip
A. Virusul herpetic (HHV-8)
histologic, reprezentand 60-70% din
cazuri B. Virusul Epstein-Barr (VEB)
E. Absenta markerului CD20-. C. Citomegalovirusul (CMV)
(pag. 407) D. Virusul hepatitic C (HCV)
E. Virusul HIV
(pag. 414)
 * 7 Biopsia osteomedulara in 12 Simptomele de tip B prezente in
limfomul nonHodgkin: limfomul Hodgkin sunt:
A. Se face in cazul in care se A. Astenie fizica marcata
tenteaza autotransplantul medular B. Febra
B. Este obligatorie in toate cazurile pentru
C. Prurit generalizat, rebel la antihistaminice
stabilirea extensiei bolii
D. Slabire in greutate
C. Se indica numai in limfoamele agresive
E. Transpiratii nocturne
D. Se indica numai in limfoamele indolente
(pag. 409)
E. Este o metoda invaziva, care nu se indica
decat in cazul in care se suspicioneaza 13 In limfomul Hodgkin cu depletie limfocitara:
recaderea de boala.
A. Exista un numar crescut de celule popcorn
(pag. 416)
B. Celulele prezente in numar crescut sunt
* 8 Urmatoarele afirmatii, referitoare la Reed-Sternberg si Hodgkin
limfoamele indolente sunt adevarate, cu C. Prognosticul este favorabil
exceptia:
D. Exista frecvent mase tumorale mediastinale
A. Sunt mai frecvente la persoane in varsta
E. Diagnosticul se stabileste in stadii avansate
B. Sunt diagnosticate in stadia avansate
(pag. 408)
C. Sunt rareori curabile
14 Celula Reed-Sternberg:
D. Sunt curabile intr-o proportie semnificativa
E. In cazurile asimptomatice atitudinea este A. Provine din limfocite B transformate, cu
“watch and wait” originea probabil in centrul germinativ
(pag. 418, 419) B. Se gaseste in numar crescut in forma clasica
bogat limfocitara
* 9 Care dintre urmatoarele tipuri histologice C. Este o celula de mici dimensiuni, comparabila
de limfoame nonHodgkin este limfom cu dimensiunea limfocitului B
indolent:
D. Are nucleoli proeminenti, bazofili, cu aspect
A. Limfomul cu celule de manta de “cap de bufnita”
B. Limfomul limfoblastic E. In limfomul Hodgkin clasic exprima pe
C. Limfomul folicular gradul I suprafata markerii CD15+, CD30+
D. Limfomul anaplazic T (pag. 407, 408)

E. Limfomul angioimunoblastic 15 Factori de prognostic negativ in

(pag. 417) limfomul Hodgkin sunt:
A. Masa tumorala ”bulky”
* 10 Care dintre urmatorii parametri
reprezinta factor de prognostic IPI in B. LDH seric crescut
limfomul nonHodgkin difuz cu celula mare: C. Stadiile Ann Arbor III si IV
A. VSH > 50 mm/1h D. Tipul histologic
B. Prezenta simptomelor de tip B E. Varsta peste 40 de ani
C. Interesarea a 2 sedii extraganglionare (pag. 410)
D. Splenomegalie mai mare de gradul II 16 In limfomul nonHodgkin agresiv:
E. Sexul masculin
A. Tratamentul trebuie temporizat in
(pag. 418) cazurile asimptomatice
11 Care dintre efectele secundare ale B. Rata de curabilitate poate ajunge la 70%
chimioterapiei din limfomul Hodgkin, C. Regimul chimioterapic standard in limfoamele
reprezinta efecte secundare pe termen lung: de linie B este schema R-CHOP
A. Cardiomiopatie D. Autotransplantul medular se indica numai
in limfoamele T agresive in prima remisiune
B. Toxicitate hematologica completa
C. Alopecie E. La pacientii sub 65 de ani refractari/recazuti
D. Fibroza pulmonara se indica chimioterapie “high-dose” urmata de
autotransplant medular
E. Malignitati secundare
(pag. 419, 420)
(pag. 413)
 17 La pacientii <60 de ani, cu limfom malign Tema nr. 21
Hodgkin, urmatorii factori sunt considerati Glanda tiroida
factori aditionali de gravitate:
Bibliografie asociata temei:
A. Leucopenia
Compendiu vol I
B. Trombocitopenia < 100 000/mm3 425-454
C. Stadiul IV
* 1 Care dintre urmatoarele forme de
D. Splenomegalie giganta care da fenomene tireotoxicoza sint cu RIC scazuta?
de compresiune
A. Hipertiroidismul indus de gonadotropina
E. Sexul masculin corionica
(pag. 411) B. Adenomul hipofizar secretant de TSH
18 Care dintre urmatoarele tipuri histologice C. Gusa polinodulara hipertiroidizata
de limfoame nonHodgkin sunt incluse in D. Rezistenta la hormoni tiroidieni cu
categoria limfoamelor agresive: predominenta hipofizara
A. Limfomul zonei de manta E. Tireotoxicoza factitia
B. Limfomul difuz cu celule mari (pag. 425,526)
C. Limfomul folicular gradul I
* 2 Care din urmatoarele gene nu este
D. Limfomul limfocitic difuz implicata in etiopatogenia bolii Graves?
E. Limfomul limfoplasmocitoid A. Gena care codifica receptorul pentru
(pag. 417) hormonii tiroidieni
B. Gena care codifică receptorul TSH
19 Scorul prognostic FLIPI, pentru aprecierea
prognostica in limfoamele nonHodgkin C. Gena CTLA4
foliculare, ia in considerare urmatorii factori D. Gena care codifică tiroglobulina
de prognostic negativ:
E. Gena PTPN22
A. Hemoglobina < 12 g/dl
(pag. 426)
B. Lactatdehidrogenaza (LDH) crescuta
* 3 Care semne clinice ale oftalmopatiei
C. Splina la > 10cm sub rebordul costal
se datorează stimularii adrenergice?
D. Mai mult de 2 determinari extralimfatice
A. Edemul conjunctival
E. Stadiile Ann Arbor III-IV
B. Retractia pleoapei superioare
(pag. 419)
C. Limitarea miscarilor oculare
20 Care dintre urmatoarele entitati reprezinta D. Leziunile corneene
limfoproliferari de linie T, conform clasificarii
limfoamelor nonHodgkin: E. Pierderea vederii
(pag. 427)
A. Limfomul angioimunoblastic
B. Limfomul difuz cu celule mari * 4 Care din următoarele explorari au
specificitate diagnostica pentru boala
C. Mycosis fungoides
Graves?
D. Limfomul Burkitt
A. Nivelul T3 crescut
E. Limfoamele MALT
B. Anticorpii antitiroglobulina crescuti
(pag. 417)
C. TSH-ul supresat
D. TRAb crescut
E. Nivelul FT4 crescut
(pag. 427)
* 5 Tiroidita subacuta (De Quervain): * 10 Tratamentul supresiv cu levotiroxina
este indicat in:
A. Asociaza semne inflamatorii cu oftalmopatie
B. Se caracterizeaza prin cresterea A. Tratamentul postablativ al cancerului medular
anticorpilor antitiroidieni B. Tratamentul postablativ al cancerului folicular
C. Se tratează cu antitiroidiene de sinteza apoi C. Cancerul tiroidian anaplazic
cu tiroxina
D. Limfomul tiroidian
D. Are etiologie virala
E. Tratamentul pacientilor cu MEN2B
E. Hormonii tiroidieni sunt initial scazuti, din
(pag. 452)
cauza inflamatiei, apoi cresc
(pag. 434) 11 Diagnosticul diferential al oftalmopatiei
din boala Graves se face cu:
* 6 Ce complicatii pot sa apara
în hipotiroidismul netratat? A. Tumori orbitare
B. Sindrom Cushing
A. Pericardita
C. Displazia septooptica
B. Sindrom nefrotic
D. Tromboza de sinus cavernos
C. Tulburare anxioasa
E. Sindromul de vena cava superioara
D. Diabet zaharat tip 2
(pag. 428)
E. Panhipopituitarism
(pag. 439) 12 Reactiile adverse la tratamentul cu
antitiroidiene de sinteza sint:
* 7 Ce explorari sunt indicate in
hipotiroidismul congenital? A. Efectul Wolff-Chaikoff
B. Toxicitatea hepatica
A. Scintigrama tiroidiana cu iod I131
C. Agranulocitoza
B. Dozarea calcitoninei
D. Vasculita
C. Dozarea parathormonului
E. Miopatia tireotoxică
D. Dozarea tiroglobulinei
(pag. 430)
E. Dozarea cortizolului
(pag. 443) 13 Tratamentul cu iod radioactiv
este contraindicat la:
* 8 Care este varianta cea mai frecventa
de cancer tiroidian? A. Pacienti cu hipoparatiroidism
B. Pacienti cu infertilitate
A. Cancer anaplazic
C. Oftalmopatia severa
B. Cancer medular
D. Paciente insarcinate
C. Carcinomul cu celule Hurtle
E. Pacienti alergici la antitiroidiene de sinteza
D. Cancerul papilar
(pag. 431)
E. Metastazele tiroidiene ale altor cancere
(pag. 446) 14 In hipotiroidismul primar:

* 9 Ce factori sunt implicati în A. TSH-ul este crescut

etiopatogenia cancerului tiroidian B. Colesterolul si trigliceridele sint crescute
papilar? C. Sodiul este crescut
A. Tratamentul cu hormoni tiroidieni D. Ureea şi creatinina sint crescute
B. Translocatia RET/PTC1 prin hemoconcentratie
C. Mutatii ale genei ce codifică tiroglobulina E. Prolactina este scazuta
D. Mutatii activatoare ale genei ce (pag. 437)
codifică receptorul TSH
E. Anticorpii antitiroglobulina
(pag. 449)
 15 Tratamentul de substitutie în hipotiroidism 20 Cancerul medular tiroidian
A. Se incepe inaintea celui cu glucocorticoizi A. Secreta calcitonina, antigen
in sindromul Schmidt carcinoembrionar, serotonina, TSH
B. Se face cu doze cu 20% mai mari in sarcina B. Reprezinta 50% din formele de cancer tiroidian
C. Se face preferabil cu levotiroxina in priză C. Se trateaza chirurgical si cu iod radioactiv
unica, matinala D. Poate fi multifocal
D. Se monitorizează prin dozarea TSH în
E. Postoperator se indica tratament substitutiv
hipotiroidismul primar si FT4 în cel secundar
(pag. 452,453)
E. Nu se administreaza in sarcina
dacă hipotiroidismul este subclinic * 21 Anticorpii specifici bolii Graves-
(pag. 439) Basedow sunt:
A. ATPO
16 Ce factori pot precipita coma
mixedematoasa? B. ATG
A. Expunerea la caldura C. TRAb
B. Infectii D. pANCA
C. Traumatisme E. cANCA
D. Hipovolemie (pag. 427)
E. Factori ce deprima respiratia * 22 Tiroidita subacută (De Quervain)
(pag. 440) se datorează:
A. unei infecții virale
17 Ce semne clinice sint caracteristice
pentru mixedemul congenital? B. administrării antitiroidienelor de sinteză
A. Lungimea mica la nastere C. unei infecții bacteriene
B. Greutatea mare la nastere D. administrării amiodaronei
C. Icter prelungit E. blocului Wolff-Chaikoff
D. Hernie ombilicala (pag. 434)
E. Hipertonie * 23 Asocierea tireotoxicozei cu un nivel
(pag. 442) crescut de TSH sugerează:
A. tiroidită subacută
18 Riscul de cancer tiroidian este mai mare:
B. adenom hipofizar secretant de TSH
A. Daca un nodul tiroidian apare la un copil sau
adolescent C. hipertiroidie
B. La sexul feminin D. cancer tiroidian
C. Cind un nodul tiroidian creste E. tiroidită postpartum
D. Cind apare durerea brusca la nivelul tiroidei (pag. 427)
E. Cind apar simptome de invazie laringotraheala * 24 Un factor de risc pentru dezvoltarea
in absenta gusii mari oftalmopatiei din boala Basedow-Graves
(pag. 447) este:

19 Tratamentul cancerului tiroidian A. fumatul

diferentiat presupune: B. alcoolul
A. Tiroidectomie totala C. vârsta
B. Limfadenectomie a compartimentului central D. sexul
şi lateral E. proptoza
C. Polichimioterapie preoperatorie (pag. 427)
D. Reinterventie chirurgicala daca restul
tumoral este semnificativ
E. Radioiodoterapie postoperatorie
(pag. 450,451)
 * 25 La femeile cu hipertiroidie în primul * 30 În mixedemul congenital prognosticul
trimestru de sarcină este preferat: fără tratament este de:
A. carbimazolul A. insuficiență renală
B. propranololul B. insuficiență adrenală
C. metimazolul C. nanism armonic
D. propiltiouracilul D. craniosinostoză prematură
E. carvedilolul E. retard mintal ireversibil
(pag. 429) (pag. 444)

* 26 TSH între 4,5 – 10 mUI/L şi FT4 31 Factori de risc pentru cancerul tiroidian
normal diagnostichează: sunt:
A. tiroidita cronică A. antecedente de iradiere la nivelul capului
B. adenom hipofizar secretant de TSH şi gâtului

C. hipertiroidism B. sexul masculin

D. hipotiroidism subclinic C. absența adenopatiei latero-cervicale

E. hipotiroidism clinic manifest D. antecedente heredo-colaterale de

cancer medular sau MEN2
(pag. 437)
E. nodul cu dimensiune în creştere
* 27 TSH scăzut (<0,5 mUI/L) asociat cu (pag. 446)
valori scăzute ale FT4 diagnostichează:
32 Puncția-aspirație cu ac fin efectuată în
A. hipertiroidie
evaluarea nodulilor tiroidieni are următoarele
B. hipotiroidism secundar indicații:
C. hipotiroidism primar A. nodul tiroidian ≥ 10 mm
D. hipotiroidism subclinic B. nodul cu margini neregulate
E. hipertiroidism subclinic C. formă mai mult lată decât înaltă în plan transvers
(pag. 437) D. circulație perinodulară accentuată
* 28 Monitorizarea terapiei cu hormoni E. prezența microcalcificărilor
tiroidieni în hipotiroidismul primar se face în (pag. 448)
funcție de valorile:
33 Sindromul de neoplazie endocrină
A. FT3
multiplă tip 2A include în peste 95% din
B. FT4 cazuri:
C. TSH A. carcinom medular tiroidian
D. ATPO B. hipertiroidism
E. ATG C. feocromocitom
(pag. 440) D. hiperaldosteronism primar
* 29 În cancerul tiroidian medular este crescută: E. hiperparatirotiroidism primar
A. calcitonina (pag. 453)
B. tireoglobulina 34 Se poate renunța la terapia cu I131 în
C. ATPO cancerul tiroidian papilar sau folicular în
următoarele condiții:
D. dopamina
E. calciul plasmatic A. tireoglobulina < 1 ng/mL

(pag. 452) B. tireoglobulina > 1 ng/mL

C. cu anticorpi antitireoglobulină
D. fără anticorpi antitireoglobulină
E. Scintigrafia cu I131 a întregului corp
este negativă
(pag. 451)
 35 TSH supresat cu RadioIodoCaptare 40 Factorii precipitanți ai comei
(RIC) scăzută se întâlneşte în: mixedematoase sunt:
A. Hipertiroidism iod indus (efect iod-Basedow) A. Administrarea de levotiroxină
B. Hipertiroidism indus de Amiodaronă B. Expunerea la frig
datorită eliberării de iod C. Infecții
C. Mixedem congenital
D. Factori deprimanți ai respirației
D. Struma ovarii
E. Factori care determină hipovolemie
E. Cancer tiroidian folicular metastatic funcțional (pag. 440)
(pag. 425)
Tema nr. 22
36 Diagnosticul diferențial al hipertiroidiei din
Hepatitele virale acute
boala Basedow-Graves se face cu:
Bibliografie asociata temei:
A. Tiroidita subacută
Compendiu vol I
B. Tiroidita cronică Hashimoto 455-462
C. Cancer tiroidian folicular nefuncțional
* 1 Care virusuri nu sunt cu tropism hepatic
D. Hipotiroidism primar (virusuri hepatitice)
E. Hipotiroidism secundar A. VHA
(pag. 428) B. VHB
37 Manifestări de tireotoxicoză se pot întâlni C. VHP
în: D. VHC
A. Boala Basedow-Graves E. VHE
B. Guşa polinodulară hipertiroidizată (pag. x)
C. Guşa difuză nodulară
* 2 Care afirmatie este falsa referitor la
D. Adenomul toxic hepatita virala C:
E. Guşa endemică prin deficit de iod A. Este un virus cu genom de tip ARN
(pag. 425) B. Majoritatea cazurilor evolueaza spre
hepatita cronica
38 Tiroidectomia totală sau cvasi-totală este
tratament de primă intenție în următoarele C. Se poate asocia cu virusul Delta
cazuri de hipertiroidism: D. Forma cronica poate beneficia de un
A. Pacienți cu suspiciune de noduli maligni tratamen cu interferon asociat cu agent antiviral
direct
B. Tiroidita subacută
E. Exista alternative terapeutice fara interferon
C. Tireotropinom
(pag. x)
D. Pacienți alergici sau non-complianți
la tratamentul cu ATS * 3 FibroScan este:
E. Paciente însărcinate cu boala Basedow- A. O metoda invaziva
Graves avansată care prezintă reacții adverse la
B. Un parametru biologic
ATS
(pag. 431) C. O metoda neinvaziva de evaluare a
fibrozei hepatice
39 Supradozarea cu levotiroxină duce la: D. O metoda imagistica de evaluare a
A. Supresia TSH-ului functiei hepatice
B. Creşterea riscului de fibrilație atrială E. O metoda de evaluare a insuficientei hepatice
C. Pierderea de masă osoasă (pag. x)

D. Creşterea TSH-ului * 4 Diagnosticul etiologic in hepatita virala C

E. Creşterea riscului de bradicardie sinusală se face prin:
(pag. 440) A. Valorile mari ALT
B. Incarcatura virala
C. Concentratia de protrombina
D. Teste non-invazive
E. FibroMax
(pag. x)
 * 5 Durata tratamentului in hepatitele cronice C * 10 Afirmaţiile corecte referitoare la infecţia
cu ribavirina si inteferon este dependenta de: cu virusul hepatitic C sunt, cu exceptia:
A. Incaractura virala la initiere A. Receptivitatea este generală
B. Normalizarea ALT B. Este prevenită prin vaccinare
C. Normalizarea concentratiei de protrombina C. Se poate transmite prin consum de droguri
D. Genotipul viral cu administrare intravenoasă
D. cronicizeaza frecvent
E. Varsta pacientului
(pag. x) E. se poate transmite pe cale verticală
(pag. x)
* 6 O hepatita acuta virala C poate fi
considerata cronica daca clearence-ul viral nu 11 Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la
apare dupa: infecţia cu virusul hepatitic D sunt corecte?
A. Un an A. Este produsă de un virus defectiv
B. Doi ani B. Este necesară prezenţa Ag HBs
pentru asamblarea noilor virioni
C. Doua luni
C. Receptivitatea este generală
D. Sase luni
D. Poate fi prevenită prin vaccinarea anti – VHB
E. Noua luni
(pag. x) E. Cronicizează mai frecvent în cazul
coinfecţiei decât în cazul suprainfecţiei
* 7 Cazuri de hepatita virala fulminanta in (pag. x)
timpul sarcinii au fost raportate in:
12 Următoarele afirmatii, referitoare la hepatita
A. Hepatita virala A acuta B asociata cu hepatita D comparativ cu
B. Hepatita virala B hepatita acută B neasociata cu hepatita D,
C. Hepatita virala C sunt adevărate:

D. Hepatita virala D A. Evolutia spre ciroză hepatică este mai accelerată

E. Hepatita virala E B. Formele fulminante sunt mai frecvent întâlnite
(pag. x) C. Riscul de cronicizare este mai mare
D. Istoria naturală a bolii este similară
* 8 Care hepatite virale pot fi prevenite
prin vaccinare: E. Hepatita virala D are o evolutie mai usoara
daca nu se asociaza cu hepatita virala B
A. A, C
(pag. x)
B. A, D
13 Care afirmatii sun adevarate referitoare
C. A, B, C
la tratamentul hepatitei virale B asociata
D. A, B, E cu hepatita D:
E. A, B, D A. Interferon pegylat cel putin 48 săptămâni
(pag. x) B. Interferon pegylat cel putin 96 săptămâni
* 9 La gravida infectată cu virusul hepatitei B, C. Analogi nucleozidici/nucleotidici toată viata
pentru prevenirea transmiterii verticale se D. Interferon pegylat si ribavirină 48 săptămâni
recomandă:
E. Tratamentul cu analogi
A. Monitorizarea Ag HBs în timpul sarcinii nucleozidici/nucleotidici nu este recomandat
B. Tratament antiviral pe toată durata sarcinii (pag. x)
C. Tratament cu Lamivudină dacă viremia
din trimestrul III depă e te 2000 UI/ml
D. Evitarea na terii prin cezariană
E. Vaccinarea gravidei
(pag. x)
 14 Un bolnav cu Antigen HBS pozitiv, anticorpi 19 Pentru prevenirea transmiterii verticale
anti HBs negativi, anticorpi IgM anti HBc a hepatitei virale B (HVB):
pozitivi, Anticorpi IgG anti hepatita A pozitivi,
A. Se monitorizeaza viremia in timpul sarcinii
poate fi:
B. Se vaccineaza femeia gravida in trimestrul l
A. Coinfectie acuta A + B de sarcina
B. Hepatita acuta virala A cu hepatita virala B C. Cand viremia depaseste 2000UI/ml in
in antecedente
trimestrul lll de sarcina, se poate administra
C. Hepatiata virala acuta B si hepatita acuta A lamivudina
in antecedente
D. Se administreaza imunoglobuline
D. Hepatita virala acuta B si vaccinare specifice femeii gravide
in antecedente pentru hepatita virala A E. Nou nascutul va primi imunoglobuline
E. Hepatita cronica B asociata cu hepatita virala A umane specifice anti-HVB
(pag. x) (pag. x)

15 Care virusuri pot fi responsabile de o 20 Care afirmatii sunt adevarate cu privire

afectare hepatica: la hepatita virala B (VHB):
A. Virusul Epstein-Barr A. Virusul VHB este de tip AND
B. Virusul gripal B. Virusul VHB este de tip ARN
C. Virusul Heprex simplex C. VHB isi integreaza materialul genetic in
D. Virusul varicelo-zosterian celula-gazda prin intermediul formelor ADN ccc
E. Rotavirusuri D. Dupa remisiunea infectiei poate apare
o reactivare in caz de imunodepresie sau
(pag. x) tratament imunosupresor
16 Alternativele terapeutice fara interferon E. Majoritatea cazurilor de VHB aparute in
au caracteristicele: copilarie se autolimiteaza sponta
A. Au efect mai lent (pag. x)
B. Au rate de raspuns inalte Tema nr. 23
C. Au efecte adverse mai mari Infectia cu virusul imunodeficientei umane
D. Au efecte adverse mai mici Bibliografie asociata temei:
E. Au o durata mai mare de tratament Compendiu vol I
(pag. x) 463-467

17 Prezenta in ser de IgG anti hepatita virala * 1 Urmatoarele enunturi referitoare la HIV
A poate fi interpretata ca: sunt adevarate, cu exceptia:

A. Hepatita virala A acuta A. genereaza initial o infectie acuta

B. Hepatita virala A cronica B. este un virus din familia retrovirusurilor

C. Hepatita virala G C. stabileste rezervoare latente in organismul uman

D. Vaccinare anti hepatita virala A in antecedente D. este un virus AND

E. Hepatita virala A in andecedente E. infectia cu HIV este diagnosticata prin utilizarea

(cicatrice serologica) unui test de screening si a unui test de confirmare
(pag. x) (pag. x)

18 Evolutia hepatitelor virale este in * 2 Etapa SIDA este definita imunologic

general autolimitata pentru urmatoarele de valoarea numarului limfocitelor CD4:
etiologii: A. <200 cel/mmc
A. Hepatita virala A B. 200-499 cel/mmc
B. Hepatita virala E C. >500 cel/mmc
C. Hepatita virala C D. >200 cel/mmc
D. Hepatita virala B E. <350 cel/mmc
E. Hepatita virala D (pag. x)
(pag. x)
 * 3 Care este durata maxima a 8 Urmatoarele enunturi referitoare la etapele
ferestrei serologice in infectía cu evolutive din infectia cu HIV sunt adevarate:
HIV?
A. infectia acuta are un tablou clinic nespecific
A. O luna
B. etapa asimptomatica poate avea o durata
B. Trei luni medie de 8-10 ani
C. Sase luni C. etapa SIDA este definita de valoarea
D. Noua luni limfocitelor CD4 in intervalul 200-500 cel/mmc

E. Douasprezece luni D. in infectia acuta, diagnosticul se pune prin test

ELISA
(pag. x)
E. in etapa asimptomatica, incarcatura
* 4 In care etapa a replicarii virale virala ramâne relativ stabila
actioneaza inhibitorii de fuziune: (pag. x)
A. transcrierea materialului genetic viral 9 Infectiile oportuniste ce pot fi intâlnite
B. patrunderea in celula gazda in infectia cu HIV sunt:
C. formarea proteinelor mature prin A. meningita criptocococica
clivarea poliproteinelor
B. toxoplasmoza cerebrala
D. integrarea ADN-ului proviral in materialul
genetic al celulei gazda C. cancerul cervical

E. atasarea de coreceptori D. pneumocistoza pulmonara

(pag. x) E. Tuberculoza
(pag. x)
* 5 In cazurile de expunere accidentala
profesionala cu potential inalt de infectare cu 10 Care sunt recomandarile pentru a
HIV, profilaxia cu antiretrovirale se face timp diminua riscul de transmitere materno-
de : fetala a infectiei cu HIV:
A. 48 de ore A. Nastere vaginala
B. Patru saptamâni B. Nastere prin cezariana
C. Sase luni C. Alimentarea la sân a nou-nascutului
D. Dousprezece luni D. Tratament antiretroviral inceput cât mai
E. Toata viata repede in sarcina

(pag. x) E. Nou-nascutul va primi profilaxie antiretrovirala

(pag. x)
6 Principalele cai de transmitere a infectiei
cu HIV sunt: Tema nr. 24
A. transmitere fecal-orala Sepsisul si socul septic
B. transmitere verticala Bibliografie asociata temei:
C. contact sexual neprotejat Compendiu vol I
267-272
D. transmitere parenterala
E. transmitere aerogena * 1 In sepsis, terapia antifungica
se administreaza, în caz de:
(pag. x)
A. Leucopenie
7 Care sunt parametrii utili pentru evaluarea
B. La pacientii cu cateter venos periferic
raspunsului la tratament in infectia cu HIV:
C. La pacientii care nu prezinta evolutie
A. Numar de celule CD4
favorabila sub antibioticoterapie cu spectru larg
B. Hemograma
D. Sindrom febril prelungit
C. Profil de rezistenta virala
E. Procalcitonina serica crescuta
D. Incarcatura virala (pag. x)
E. Profil lipidic
(pag. x)
 * 2 Care criteriu intra in definitia 7 În evaluarea diagnosticului de sepsis,
sepsisului, actualizata in 2014: se recomanda urmatoarele investigatii:
A. Test pozitiv la procalcitonina A. O singura hemoculturi recoltata in frison
B. Trei hemoculturi pozitive (recoltate în B. Procalcitonina serica
puseu febril) C. Hemoleucograma
C. Leucocitoza sau neutropenie
D. Dozarea de interleuchine
D. Disfuncţie de organ (cu alta localizare în E. Markeri inflamatori
afara sediului primar al infecţiei)
(pag. x)
E. Hipertermie
(pag. x) 8 Pentru stabilirea etiologiei sepsisului sunt
utile investigatiile:
* 3 Sindromul de raspuns inflamator
sistemic (SIRS) este definit prin, cu A. Hemocultura
exceptia: B. Lactatul seric
A. Leucocitoza sau leucopenie C. Coprocultura
B. Febra sau hipotermie D. Urocultura
C. Trombocitopenie sau trombocitoza E. Concentratia de protrombina
D. Polipnee (pag. x)
E. Tahicardie 9 Sepsisul poate fi cauzat de:
(pag. x) A. Infectii bacteriene
* 4 Ce defineste dezescaladarea in terapia B. Raspuns inflamator sistemic
antibiotica: C. Infectii virale
A. Scadera dozei in perioada de declin a bolii D. Infectii fungice
B. Scadera numarului de antibiotice E. Insuficienta multiorganica
C. Scadera efectului antibacterian (pag. x)
D. Inlocuirea terapiei cu spectru larg cu cea
tintita dupa identificarea etiologiei 10 Urmatoarele afirmaţii referitoare la
sepsis sunt adevarate:
E. Nici una din cele de mai sus
A. Etiologia virala nu este posibila
(pag. x)
B. Sepsisul este un raspuns inflamator sistemic al
* 5 Terapia antimicrobiana, in sepsis, trebuie organismului la o injurie infectioasa
sa tina cont de urmatoarele, cu exceptia: C. In patogenia sepsisului a fost incriminata
A. Antecedentele pacientului eliberarea de toxine bacteriene
B. Instalarea insuficientei renale D. Etiologia infectioasa este exclusiv bacteriana
C. Prezenta SIRS E. Trombembolismul pulmonar poate cauza
sepsis
D. Riscul de infectie cu tulpini multi-rezistente
(pag. x)
E. Provenienta infectiei
(pag. x) Tema nr. 25
Boala cronica de rinichi
6 Urmatoarele afirmatii, referitoare la
tratamentul în sepis, sunt adevarate: Bibliografie asociata temei:
A. Tratamentul etiologic se incepe in cel mai Compendiu vol I
scurt timp posibil, de preferat in prima ora 273-514

B. Este importanta asigurarea * 1 Care este principala boala extrarenala

suportului hemodinamic care determina boala cronica de rinichi?
C. Stabilirea provenientei infectiei, din A. Hipertensiunea arteriala
comunitate, asociata îngrijirilor medicale sau
asociata mediului de spital este importanta B. Lupusul eritematos sistemic
pentru stabilirea antibioticoterapiei C. Diabetul zaharat
D. Terapia antibiotica de spectru larg, se D. Poliartrita reumatoida
administreaza dupa identificarea agentului
E. Diabetul insipid
patogen
(pag. 474)
E. Reevaluarea schemei de tratament se face
zilnic
(pag. x)
 * 2 Pragul peste care nivelul albuminuriei * 7 Asocierea unui nivel al ratei filtrarii
se asociaza cu cresterea riscului renal, de glomerulare de 35 ml/min/1,73m2 cu un raport
mortalitate/morbiditate generala si albumina/creatinina urinara de 200mg/g, pe o
cardiovasculara este: durata de peste 3 luni, confera unui pacient
A. 30 mg/zi un risc renal si cardiovascular:
B. 300 mg/zi A. minim
C. 15 mg/zi B. mic
D. 150 mg/zi C. mediu
E. 3,5 g/zi D. mare
(pag. 475) E. foarte mare
(pag. 479)
* 3 Pragul peste care nivelul
proteinuriei semnifica lezarea * 8 Incadrarea unui pacient in categoriile de
rinichiului este: risc G3b si A2, situeaza acel pacient in
A. 30 mg/zi categoria de risc renal si cardiovascular:
B. 300 mg/zi A. minim
C. 15 mg/zi B. mic
D. 150 mg/zi C. mediu
E. 3,5 g/zi D. mare
(pag. 476) E. foarte mare
(pag. 479)
* 4 Categoria de albuminurie A2, se defineste
prin valoarea raportului albumina/creatinina * 9 Incadrarea unui pacient in categoriile de risc
urinara, determinat din urina emisa spontan: G4 si A3 situeaza acel pacient in categoria de
A. <30 mg/g risc renal si cardiovascular:

B. 30-300 mg/g A. minim

C. 30-150 mg/g B. mic
D. <150 mg/g C. mediu
E. >300 mg/g D. mare
(pag. 476) E. foarte mare
(pag. 479)
* 5 Categoria de albuminurie A3, se defineste
prin valoarea raportului albumina/creatinina * 10 In boala cronica de rinichi, ghidurile
urinara in urina emisa spontan: recomanda mentinerea bicarbonatului seric:
A. <30 mg/g A. >30 mEq/l
B. 30-300 mg/g B. <20 mEq/l
C. 30-150 mg/g C. 18-22 mEq/l
D. <150 mg/g D. 16-20 mEq/l
E. >300 mg/g E. >22 mEq/l
(pag. 476) (pag. 487)
* 6 Boala cronica de rinichi se defineste prin 17 11 In centrul mecanismelor compensatorii
reducerea persistenta a ratei filtrarii ce apar atunci cand are loc reducerea
glomerulare sub 60ml/min pentru o perioada numarului nefronilor functionali sta:
de:
A. Sistemul imunitar
A. 1 luna
B. Beta-blocarea
B. 3 saptamani
C. Consumul de proteine
C. 3 luni
D. Sistemul rennina-angiotensina-aldosteron
D. < 2 luni
E. Blocarea canalelor de calciu
E. Peste 5 luni
(pag. 480)
(pag. 476)
 * 12 In patogenia anemiei renale, rolul 17 Variabilele utilizate de cele mai
central revine: folosite ecuatii pentru estimarea ratei
filtrarii glomerulare (CKD EPI si MDRD
A. Deficitului absolut de calciu
cu 4 variabile) sunt:
B. Reducerii productiei de trombocite
A. Creatinina serica
C. Reducerii productiei renale de eritropoietina
B. Indicele masei corporale
D. Cresterii productiei renale de eritropoietina
C. Varsta
E. Scaderii nivelului parathormonului
D. Sexul
(pag. 498)
E. Etnia
* 13 Antihipertensivele de prima linie la (pag. 476)
pacientii cu raport albuminurie/creatinurie >
300mg/g sunt: 18 Cistatina C:
A. Antagonistii sistemului renina A. Este un polipeptid cu masa moleculara mica
angiotensina aldosteron B. Este produs in toate celulele nucleate
B. Beta blocantele C. Are nivelul seric dependent de etnie si sex
C. Blocantele de calciu D. Este folosit frecvent in practica clinica
D. Diureticele E. Prezinta valori serice direct proportionale
E. Vasodilatatoarele cu varsta subiectilor
(pag. 483) (pag. 477)

* 14 Calcifilaxia este o forma grava de 19 Testele de triaj pentru boala cronica

calcificare vasculara care afecteaza: de rinichi sunt:
A. Arteriolele cutanate A. Rata filtrarii glomerulare estimate
B. Arterele coronare B. Varsta
C. Arterele renale C. Proteinuria
D. Aorta D. Sexul
E. Arterele carotide E. Etnia
(pag. 490) (pag. 477)

* 15 Evaluarea tulburarilor mineral- 20 Principalii factori determinanti ai

osoase asociate bolii cronice de rinichi progresiei bolii renale sunt:
se recomanda la scaderea eRFG sub:
A. Albuminuria
A. 90 ml/min/1,73m2 B. Boala renala primara
B. 60 ml/min/1,73m2 C. eRFG la momentul diagnosticului
C. 45 ml/min/1,73m2 D. Presiunea arteriala
D. 30 ml/min/1,73m2 E. Nivelul glicemiei
E. 15 ml/min/1,73m2 (pag. 480)
(pag. 490)
21 Reducerea declinului eRFG poate fi
16 Conditii asociate unui risc crescut de obtinuta prin controlul:
boala cronica de rinichi sunt:
A. Diurezei
A. Diabetul zaharat B. Presiunii arteriale
B. Hipertenisunea arteriala C. Ingestiei alimentare
C. Obezitatea D. Proteinuriei
D. Antecedente de injurie renala acuta E. Presiunii intraglomerulare
E. Varsta (pag. 481)
(pag. 474)
 22 Modificarea stilului de viata in boala 27 Acidoza metabolica in boala cronica
cronica de rinichi cuprinde: de rinichi:
A. Aportul de sare < 6g/zi A. Este cea mai frecventa tulburare
B. Indicele de masa corporala 20-25kg/m2 a metabolismului acido-bazic
B. Poate aparea cand eRFG scade sub 40ml/min
C. Continuarea fumatului
C. Determina reducerea catabolismului muscular
D. Mers pe jos 30 minute, 5 zile/saptamana
D. Determina insulinorezistenta
E. Folosirea diureticelor
(pag. 482) E. Nu determina progresia BCR
(pag. 487)
23 Antagonistii sistemului renina angiotensina
aldosteron sunt preferati ca antihipertensive 28 Cresterea nivelului seric al
de prima linie in preventia progresiei bolii parathormonului in boala cronica de rinichi:
cronice de rinichi deoarece:
A. Se produce doar in stadiul 5
A. Au efect antihipertensiv bun
B. Determina calcificari vasculare
B. Cresc nivelul proteinuriei C. Se asociaza cu anemia
C. Reduc progresia BCR D. Se asociaza cu polineuropatia
D. Influenteaza pozitiv prognosticul cardiovascular
E. Are efect benefic in BCR
E. Determina hiperpotasemie (pag. 489)
(pag. 483)
30 Evaluarea tulburarilor mineral-osoase
24 La initierea tratamentului cu antagonisti ascoiate bolii cornice de rinichi presupune
ai sistemului renina angiotensina determinarea:
aldosteron trebuie monitorizate:
A. Calcemiei
A. Presiunea arteriala
B. Glicemiei
B. Glicemia
C. Fosfatemiei
C. Diureza
D. PTH
D. Creatinina
E. Fosfatazei alkaline
E. Potasiul seric (pag. 490)
(pag. 484)
30 Pericardita in boala cronica de rinichi:
25 Tratamentul cu statine in boala cronica
A. Apare la pacientii cu eRFG sub
de rinichi este indicat:
15 ml/min/1,73m2
A. La toti subiectii B. Constituie o indicatie majora de initiere
B. La cei peste 50 de ani cu hipercolesterolemie a tratamentului dialitic
C. La cei sub 50 de ani cu hipercolesterolemie C. Se manifesta prin durere asociata cu
si diabet zaharat frecatura pericardica
D. La cei sub 50 de ani cu hipercolesterolemie D. Nu se complica niciodata cu tamponada
si antecedente de evenimente ocluzive cardiaca
arteriale E. Nu se manifesta prin durere precodiala
E. Dupa initierea hemodializei (pag. 495)
(pag. 485)

26 Cauze ale hiperpotasemiei in boala

cronica de rinichi sunt:
A. Aportul crescut
B. Administrarea diureticelor de ansa
C. Diureza excesiva
D. Hipovolemia
E. Hemoliza
(pag. 486)
Tema nr. 26 5 In ce situatii este indicata biopsia renala
Glomerulopatii la pacientii cu glomerulonefrita acuta (GNA)
poststreptococica:
Bibliografie asociata temei:
A. la toti pacientii cu GNA poststreptococica
Compendiu vol I
515-548 B. insuficienta renala grava, progresiva
C. hipocomplementemie prelungita
1 Selectati manifestarile clinice si
paraclinice sugestive pentru D. episoade recurente de hematurie
glomerulonefritele rapid progresive: E. anomalii ale coagularii sangelui
A. proliferare extracapilara (semilune) in (pag. 525)
majoritatea glomerulilor la examenul histologic
6 Nefropatia cu Ig A se caracterizeaza prin:
B. insuficienta renala progresiva in 1 - 3 luni
A. episoade de hematurie macroscopica aparute
C. piurie
de regula, la aproximativ 48 ore dupa o infectie
D. leucociturie respiratorie superioara
E. proliferare endocapilara glomerulara B. hipertensiune arteriala, de obicei moderata
(cresterea numarului de celule endoteliale si/sau
C. functia renala se degradeaza de regula lent
mezangiale) la examenul histologic
D. fractiunea C 3 a complementului este scazuta
(pag. 521)
E. prevalenta mai ridicata la sexul feminin
2 Originea glomerulara a hematuriei
(pag. 526-527)
este sugerata de:
A. asocierea cu proteinurie de peste 2 – 3 g/24 7 Selectati glomerulopatiile care se
ore, edeme sau hipertensiune arteriala insotesc quasiconstant de sindrom
B. urina bruna, cu aspect de ’’coca-cola’’ nefrotic:

C. prezenta litiazei reno-urinare A. glomerulopatia cu modificari minime

D. prezenta unei neoplazii (vezica urinara, B. glomerulopatia membranoasa
prostata, tumora Wilms) C. glomerulonefrita acuta poststreptococica
E. prezenta cilindrilor hematici D. amiloidoza
(pag. 523) E. nefropatia cu Ig A
3 Hematuria postglomerulara poate fi cauzata (pag. 533)
de:
8 Cele mai frecvente cauze de sindrom
A. nefropatia cu Ig A nefrotic la adult sunt:
B. litiaza reno-urinara A. glomerulopatia membranoasa
C. tumora Wilms B. nefroza lipoidica
D. sindromul Alport C. glomerulopatia diabetica
E. traumatism renal D. glomeruloscleroza focala si segmentala
(pag. 523) E. nefropatia cu Ig A
4 Glomerulonefrita acuta poststreptococica (pag. 533)
se manifesta prin:
9 Care din anomaliile biologice se pot intalni
A. edeme periorbitare si la nivelul in sindromul nefrotic:
membrelor inferioare
A. hiperproteinemie > 8 g/dl
B. fractiunea C 3 a complementului normala
B. hipoalbuminemie < 3 g/dl
C. proteinurie, de regula subnefrotica
C. proteinurie > 3,5 g/24 ore
D. hematurie, cu hematii dismorfe
D. hipercolesterolemie
E. hipertensiune arteriala moderata
E. trombocitopenie
(pag. 524-525)
(pag. 531, 535)
 10 Starea de hipercoagulabilitate din 15 Glomerulopatia cu modificari minime
sindromul nefrotic se produce prin: se caracterizeaza prin:
A. hemoconcentratie A. sindrom nefrotic aparut precoce
B. accentuarea fibrinolizei B. ingrosarea membranei bazale glomerulare
C. alterarea concentratiei si/sau in microscopie optica
activitatea proteinelor C si S C. fuziunea prelungirilor podocitelor in
D. scaderea concentratiei plasmatice microscopie electronica
de antitrombina III D. formele primare de boala sunt mai frecvente
E. pierderi urinare de Ig G la adult

(pag. 535) E. cea mai corticosensibila glomerulopatie

care produce sindrom nefrotic
11 Cele mai frecvente 2 tipuri de infectie (pag. 537-538)
care apar ca si complicatii ale sindromului
nefrotic sunt: * 16 Substratul morfologic clasic al
sindromului nefritic acut este reprezentat
A. pielonefrite de:
B. meningite
A. glomerulonefrita proliferativa
C. infectiile cutanate extracapilara (’’crescentica’’)
D. pneumoniile B. glomerulonefrita proliferativa endocapilara
E. peritonite C. glomerulopatia membranoasa
(pag. 535) D. glomerulopatia cu modificari minime
12 Care dintre urmatoarele clase de E. glomeruloscleroza focala si segmentala
medicamente au efect antiproteinuric: (pag. 521)
A. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei * 17 Glomerulonefrita rapid progresiva
B. diuretice de ansa se caracterizeaza histologic prin:
C. antagonistii receptorilor de angiotensina A. glomerulonefrita proliferativa endocapilara
D. beta blocantele B. glomerulonefrita proliferativa
extracapilara (’’crescentica’’)
E. albumina umana
(pag. 536-537) C. glomerulopatia membranoasa
D. glomeruloscleroza focala si segmentala
13 Care dintre urmatoarele mecanisme
determina aparitia glomerulopatiei diabetice: E. glomerulopatia cu modificari minime
(pag. 521)
A. . hipertensiunea intraglomerulara
B. depunerea de complexe imune * 18 Excretia de proteine in urina finala
circulante in glomeruli la subiectul sanatos este:
C. stimularea formarii de amiloid AA A. sub 0,15 g/24 ore
D. . expansiunea matricei mezangiale B. sub 300 mg/24 ore
E. modificari ale membranei bazale glomerulare C. sub 1 g/24 ore
(pag. 519) D. intre 150 si 300 mg/24 ore

14 Anticoagularea profilactica este indicata E. peste 3,5 g/24 ore

la pacientii cu sindrom nefrotic si: (pag. 531)
A. fibrilatie atriala * 19 Care este tulpina de streptococ beta
B. . albumina serica sub 2 g/dl hemolitic din grupul A care se asociaza cel
mai frecvent cu glomerulonefrita:
C. imobilizare prelungita
D. trombocitopenie severa A. tulpina 2

E. tratament diuretic masiv B. tulpina 1

(pag. 537) C. tulpina 49

D. tulpina 57
E. tulpina 60
(pag. 523)
 * 20 Care din urmatoarele afectiuni se * 25 Metoda de determinare cantitativa a
poate insoti de proteinurie prerenala: proteinuriei dintr-un esantion oarecare de
urina (’’spot’’) este:
A. glomerulopatiile
B. nefropatiile interstitiale A. colectarea urinii pe 24 de ore

C. infectiile urinare B. electroforeza proteinelor urinare

D. litiaza reno-urinara C. examenul sumar de urina

E. mielomul multiplu D. raportul proteinurie/creatininurie

(pag. 531) E. electroforeza proteinelor serice
(pag. 532)
* 21 Care este mecanismul implicat in
patogeneza bolii Fabry: * 26 In purpura Henoch Schonlein
modificarile renale sunt similare cu cele
A. mutatii pe genele care codifica lanturile α 3, α
din:
4 si α 5 ale colagenului tip IV
B. ingrosarea si hialinizarea peretilor arteriolari A. glomerulopatia membranoasa

C. hipertensiunea intraglomerulara B. glomerulopatia cu modificari minime

D. mutatii ale genei GLA de pe cromozomul X C. nefropatia cu Ig A

care determina un deficit de galactozidaza A D. glomerulonefrita membranoproliferativa
E. stimularea formarii de amiloid A E. glomeruloscleroza focala su segmentala
(pag. 519) (pag. 526)
* 22 Cea mai frecventa glomerulopatie * 27 Hematuria asociata cu surditate si
primara este: tulburari oculare apar in:
A. glomerulopatia diabetica A. infarctul renal
B. glomerulopatia membranoasa B. necroza papilara
C. nefropatia cu Ig A C. traumatismul renal
D. glomeruloscleroza focala si segmentala D. nefropatia cu Ig A
E. glomerulonefrita membranoproliferativa E. sindromul Alport
(pag. 526) (pag. 523)
* 23 Anticoagularea profilactica este *28 Numeroase forme de
recomandata in sindromul nefrotic din glomeruloscleroza focala apar prin:
glomerulopatia membranoasa, daca albumina
serica scade sub: A. ingrosarea si hialinizarea peretilor arteriolari
B. necroza fibrinoida a arteriolelor si
A. 2,5 g/dl
anselor capilare glomerulare
B. 2 g/dl C. defecte ale genelor care codifica
C. 3 g/dl proteinele podocitare
D. 3,5 g/dl D. mutatii ale genei GLA de pe cromozomul X
E. 1,5 g/dl E. modificari ale membranei bazale glomerulare
(pag. 537) (pag. 519)

* 24 Sindromul nefrotic este definit de * 29 Leziunile glomerulare din glomerulopatia

o proteinurie: infectioasa din infectiile cu E. Coli se produc
prin:
A. sub 3 g/24 ore
B. peste 3 g/24 ore A. depunerea de complexe imune circulante

C. peste 3,5 g//24 ore B. elaborarea de verotoxina

D. sub 150 mg/24 ore C. stimularea formarii de amiloid AA

E. peste 300 mg/24 ore D. formarea de TGF-β cu producerea de matrice

mezangiala si scleroza
(pag. 531)
E. ingrosarea si hialinizarea peretilor arteriolari,
cu ischemie glomerulara
(pag. 519)
 * 30 In formele primare (idiopatice) de 5 Selectati situatiile clinice in care se
glomerulopatie membranoasa apar: pot intalni infectii urinare
A. titrul ASLO crescut polimicrobiene:

B. anticorpi antiADN nativi prezenti A. manevre instrumentare urologice repetate

C. anticorpi antiHCV prezenti B. fistula uro-genitala
D. anticorpi antiPLA2R prezenti C. cateterizare urinara prelungita
E. antigen specific prostatic cu titru crescut D. glomerulonefritele rapid progresive
(pag. 543) E. hipertensiunea arteriala
(pag. 551)
Tema nr. 27
Nefropatii tubulo-interstitiale 6 Factorii favorizanti generali (extra-renali)
ai infectiilor de tract urinar sunt:
Bibliografie asociata temei:
A. diabetul zaharat
Compendiu vol I
549-563 B. neoplaziile tratate cu imunosupresoare

1 Pielonefrita acuta se poate complica cu: C. sexul masculin

D. sarcina
A. sindrom nefrotic
E. transplantul de organe
B. necroza papilara
(pag. 551)
C. soc toxico-septic
D. pionefroza 7 Pielonefrita cronica se poate complica cu:
E. insuficienta renala acuta A. glomerulopatie membranoasa
(pag. 553) B. litiaza renala

2 In pielonefrita acuta explorarile C. glomerulonefrita rapid progresiva

paraclinice evidentiaza: D. hipertensiune arteriala
A. leucociturie superioara hematuriei, E. glomeruloscleroza focala si segmentala
cilindri leucocitari (pag. 557)
B. uroculturi pozitive
8Tabloul clinic al pielonefritei acute include:
C. hemoculturi pozitive in 20% din cazuri
A. debut brusc, in plina sanatate
D. rinichi subdimensionati, cu contur neregulat
la examenul ecografic B. febra, frisoane, dureri lombare
E. proteinurie > 3,5 g/24 ore C. edeme palpebrale
(pag. 552) D. polakiurie, disurie
E. manevra Giordano negativa
3 Cistita acuta se manifesta prin:
(pag. 551)
A. polakiurie
B. disurie 9 La copil, nefropatia de reflux
se caracterizeaza prin:
C. dureri lombare
A. rinichi de dimensiuni normale la
D. piurie examenele imagistice
E. nefromegalie unilaterala B. dezvoltare fizica deficitara
(pag. 562) C. hipertensiune arteriala
4 La gravida cu pielonefrita acuta este D. boala cronica de rinichi
contraindicata administrarea de: E. reducerea indicelui parenchimatos si contur
A. ampicilina renal neregulat la examenul ecografic
B. aminoglicozide (pag. 559)
C. ceftriaxon
D. cotrimoxazol
E. chinolone
(pag. 554)
 10 Refluxul vezico-ureteral secundar se * 15 Bacteria gram negativa care determina
intalneste in: cel mai frecvent infectii urinare este:
A. megaureter A. Proteus mirabilis
B. vezica neurologica B. Klebsiella spp.
C. dupa meatotomie C. Escherichia Coli
D. dupa ureteroscopie D. Staphylococcus aureus
E. in ureterul dublu E. Enterobacter spp.
(pag. 558) (pag. 551)

* 11 Bacteriuria semnificativa este definita de: * 16 Care este metoda imagistica non-
invaziva, care permite decelarea obstructiei
A. 10 4 unitati formatoare de colonii (UFC)/ml
de tract urinar sau a litiazei reno-urinare la
de urina
pacientii cu pielonefrita acuta, fara risc de a
B. 10000-100000 UFC /ml de urina genera insuficienta renala acuta:
C. peste 10 5 UFC /ml de urina A. tomografia computerizata
D. 1000 – 10000 UFC /ml de urina B. urografia
E. 10 6 UFC /ml de urina C. ecografia renala
(pag. 551) D. scintigrafia renala
* 12 Nefropatiile tubulo-interstitiale E. arteriografia renala
acute secundare unei infectii (pag. 552)
sistemice se caracterizeaza histologic
prin: * 17 Durata terapiei antibiotice in
A. arterioscleroza pielonefrita acuta complicata este de:

B. proliferare mezangiala A. 3 zile

C. infiltrat inflamator (din B. 2 - 6 saptamani
polimorfonucleare neutrofile) C. 14 zile
D. glomeruloscleroza D. 10 zile
E. fibroza interstitiala si atrofie tubulara E. 7 zlie
(pag. 550) (pag. 554)
* 13 Cel mai frecvent, microorganismele * 18 Prezenta proteinuriei nefrotice la pacientii
patogene care produc infectii de tract urinar cu pielonefrita cronica sugereaza asocierea:
sunt:
A. litiazei renale
A. virusuri
B. glomerulonefritei acute
B. fungi
C. glomerulosclerozei focale si segmentare
C. mycoplasme
D. nefropatie cu Ig A
D. bacterii gram pozitive
E. glomerulonefritei rapid progresive.
E. bacterii gram negative
(pag. 557)
(pag. 551)
* 19 Durata terapiei antibiotice la pacientii cu
* 14 Localizarea renala a infectiei urinare un prim episod de cistita acuta, in absenta
este sugerata de: factorilor favorizanti ai infectiei urinare este
A. leucociturie de:

B. hematurie A. o zi (doza unica)

C. bacteriuria semnificativa B. 3 zile
D. cilindri leucocitari C. 7 zile
E. piurie D. 14 zile
(pag. 552) E. 6 saptamani – 6 luni
(pag. 562)
 * 20 In formele severe de pielonefrita acuta, * 5 Hiperpotasemia este definita ca o crestere
cu intoleranta digestiva, tratamentul a nivelului plasmatic de K+ peste:
antibiotic de urgenta, pana la sosirea
A. 4,5 mmol/l
rezultatului bacteriologic, consta in:
B. 4,7 mmol/l
A. chinolona pe cale orala
C. 5 mmol/l
B. betalactamina cu chinolona parenteral
D. 6 mmol/l
C. cefalosporina de generatia a-3-a pe cale orala
E. 5,3 mmol/l
D. nitrofurantoin
(pag. 586)
E. cotrimoxazol
(pag. 554) 6 In conditii normale, in organismul uman,
apa reprezinta:
Tema nr. 28 A. 50% la femei
Tulburari electrolitice si acidobazice
B. 60% la barbati
Bibliografie asociata temei:
C. 55% la obezi
Compendiu vol I
564-580 D. 75% la femei
E. 70% la barbati
* 1 Compartimentul intracelular reprezinta:
(pag. 575)
A. 1/3 din apa totala
7 Hipovolemia hiperosmolara este intalnita in:
B. 1/4 din apa totala
A. Aport redus de apa
C. 2/3 din apa totala
B. Aport crescut de apa
D. 2/5 din apa totala
C. Diabet insipid
E. 1/2 din apa totala
(pag. 575) D. Diabet zaharat
E. Hipotermie
* 2 Compartimentul extracelular reprezinta:
(pag. 578)
A. 1/3 din apa totala
8 Hipovolemia izoosmolara este intalnita in:
B. 1/4 din apa totala
A. Aport crescut de apa
C. 2/3 din apa totala
B. Hemoragii
D. 2/5 din apa totala
C. Administrare de diuretice
E. 1/2 din apa totala
(pag. 575) D. Diabet insipid
E. Diaree
* 3 In spatiul extracelular, sodiul are
o concentratie de: (pag. 578)

A. 3,5-5 mmol/l 9 Hiperpotasemia poate aparea in:

B. 4,5-5,8 mmol/l A. Hemoliza
C. 1,7-2,6 mmol/l B. Necroza muschilor striati
D. 135-145 mmol/l C. Administrarea de diuretice
E. 120-150 mmol/l D. Arsuri
(pag. 575) E. Intoxicatia cu glicozide
(pag. 586)
* 4 In spatiul extracelular, potasiul are
o concentratie de: 10 Scopul terapiei in hiperpotasemie este:
A. 3,5-5 mmol/l A. Protectia cardiaca prin antagonizarea
B. 4,5-5,8 mmol/l efectelor hiper K+
C. 1,7-2,6 mmol/l B. Scoaterea K+ din celule
D. 135-145 mmol/l C. Introducerea K+ in celule
E. 120-150 mmol/l D. Indepartarea K+ din organism
(pag. 575) E. Prevenirea recurentei hiper K+
(pag. 587)
Tema nr. 29 * 5 In perioada antenatala primul loc in
Convulsiile la copil etiologia crizelor epileptice este reprezentat
de:
Bibliografie asociata temei:
A. encefalopatia hipoxic-ischemica
Compendiu vol II 1-
18 B. neuroinfectiile (encefalita herpetica,
abces cerebral
* 1 Dintre manifestarile epileptice cu debut
C. tumorile cerebrale
in perioada 1 luna-3 ani face parte:
D. malformatiile cortexului cerebral (tulburari
A. Encefalopatia mioclonica precoce de proliferare, migrare neuronala si
(sindromul Aicardi) organizare corticala)
B. Encefalopatia epileptica infantila E. malformatiile arterio-venoase
precoce (sindromul Ohtahara)
(pag. 2)
C. Sindromul West
D. Epilepsia absenta a copilului * 6 Secusele musculare masive, scurte,
bilaterale ale membrelor si trunchiului
E. Epilepsia cu crize generalizate tonico-clonice caracterizeaza:
de trezire
A. crizele tonice
(pag. 6,7,8,9)
B. crizele clonice
* 2 Care dintre urmatoarele afirmatii
C. crizele tonico-clonice
privind convulsiile febrile simple la copil
este adevarata? D. crizele mioclonice
A. apar mai frecvent la nou-nascut E. crizele atonice
B. apar la copii cu varsta intre 6 luni – 5 ani (pag. 3,4)
C. apar de obicei la copiii cu anomalii neurologice * 7 Care este examenul neuroimagistic de
D. apar de obicei la copiii cu retard neuropsihic prima intentie la copiii cu epilepsie?
E. sunt urmate de deficit postcritic A. IRM cerebral (imagistica prin
rezonanta magnetica)
(pag. 8)
B. examenul CT (tomografia computerizata)
* 3 Care dintre urmatoarele crize partiale
C. EEG (electroencefalograma)
se manifesta prin alterarea constientei?
D. tomografia cu emisie de pozitroni (PET)
A. crizele partiale simple cu semiologie motorie
E. tomografia computerizata cu emisie de
B. crizele partiale simple cu simptome foton unic (SPECT)
somato-senzoriale
(pag. 10,11)
C. crizele partiale simple cu simptome vegetative
D. crizele partiale simple cu simptome psihice * 8 Care dintre malformatiile cortexului
cerebral cu rol in etiologia crizelor epileptice
E. crizele partiale cu semiologie complexa
este rezultatul tulburarilor de migrare
(pag. 5) neuronala?
* 4 Prototipul crizelor epileptice ocazionale A. hemimegalencefalia
este reprezentat de: B. lissencefalia
A. spasmul hohotului de plans C. polimicrogiria
B. mioclonia esentiala D. schizencefalia
C. mioclonia benigna Fejerman E. microdisgeneziile
D. convulsiile febrile (pag. 2)
E. pavorul nocturn
(pag. 8,12)
 * 9 Hipocalcemia neonatala caracterizata 14 Complicatii ale crizelor epileptice la
clinic prin crize focale sau multifocale este o copil sunt:
conditie in care calcemia:
A. status epileptic
A. este < 7 mg% B. bruxism
B. este < 12 mg% C. moarte subita
C. poate fi ameliorata prin alimentarea exclusiva D. depresie, anxietate, suicid
cu lapte de vaca foarte bogat in fosfati
E. probleme de invatare
D. poate fi ameliorata prin alimentarea exclusiva
cu lapte pulbere cu raport Ca/P < 1-1,5 (pag. 12,13)
E. poate fi corectata daca exista 15 In convulsiile febrile la copil examenul
hipoparatiroidism functional LCR este indicat:
(pag. 5) A. in situatiile in care se suspecteaza un
* 10 Care dintre urmatoarele este element proces inflamator cerebral
de prognostic nefavorabil in sindrom B. in situatiile in care se suspecteaza un teren
West? atopic
A. debutul spasmelor epileptice dupa varsta de C. in situatiile in care convulsiile febrile
4 luni sunt complexe
B. traseul de hipsaritmie clasica D. la copiii sub 18 luni
C. hipsaritmia asimetrica E. la copiii peste 5 ani
D. raspunsul electroclinic rapid la tratament (pag. 8)
E. raspunsul electroclinic stabil la tratament 16 Manifestari paroxistice nonepileptice
(pag. 7) in cadrul diagnosticului diferential al
convulsiilor la copil sunt:
11 Care dintre urmatoarele alcatuiesc triada
caracteristica sindromului West? A. miocloniile hipnice
B. bruxismul
A. spasme epileptice
C. pavorul nocturn
B. hipsaritmie
D. convulsiile febrile simple sau benigne
C. febra cu frison
E. convulsiile febrile complexe sau complicate
D. oprire sau regres in
dezvoltarea neuropsihomotorie (pag. 8,12)
E. piridoxinodependenta 17 Care dintre urmatoarele manifestari
(pag. 7) epileptice pot prezenta crize mioclonice?

12 Care dintre urmatoarele afirmatii privind A. Sindromul Lennox-Gastaut

crizele din convulsiile febrile simple la copil B. Sindromul Doose
sunt adevarate?
C. Sindromul Dravet
A. pot fi tonico-clonice
D. Epilepsia absenta juvenila
B. pot fi tonice
E. Convulsiile febrile simple
C. pot fi hipotonice (pag. 3,7,8)
D. pot fi mioclonice
18 In cadrul convulsiilor la copil, care
E. pot fi urmate de paralizie Todd dintre urmatoarele afirmatii privind
(pag. 8) absentele atipice sunt adevarate?
13 Convulsiile febrile complexe la copil: A. prezinta suspendarea brusca a constientei
A. sunt unilaterale B. au debut progresiv
B. sunt bilaterale C. pot fi mioclonice
C. durata este scurta (sub 15 minute) D. pot fi atonice
D. durata este mai mare de 15 minute E. pot fi hipertonice cu manifestari vegetative
E. pot fi urmate de paralizie Todd (pag. 4)
(pag. 8)
 19 Care dintre urmatoarele sindroame fac * 3 Care dintre urmatoarele nu se
parte din encefalopatia dependenta de varsta, administreaza la copilul cu laringita acuta
putand fi considerate stadii succesive in edematoasa subglotica (crup)?
maturatia procesului epileptic? A. Adrenalina racemica
A. Sindromul Ohtahara B. Dexametazona parenteral
B. Sindromul Lennox-Gastaut C. Budesonide pe cale inhalatorie
C. Sindromul TORCH D. Antibiotice
D. Sindromul DiGeorge E. Amestec heliu-oxigen
E. Sindromul West (pag. 24)
(pag. 2,5,6)
* 4 La radiografia gatului in incidenta laterala
20 Care dintre urmatoarele afirmatii privind se poate observa semnul „degetului mare” in:
spasmul hohotului de plans sunt adevarate? A. Epiglotita acuta (Laringita acuta supraglotica)
A. se intalneste la copii cu varsta sub 5 ani B. Crup (Laringita acuta edematoasa subglotica)
B. este prezenta hipsaritmia C. Crupul spasmodic (Laringita striduloasa)
C. traseul EEG este normal D. Abcesul retrofaringian
D. se poate manifesta prin forme cianotice E. Aspiratia de corpi straini
E. se poate manifesta prin forme palide (pag. 23,24,25)
(crize anoxice reflexe)
* 5 Forma manifesta de otomastoidita
(pag. 11)
a sugarului apare la:
Tema nr. 30 A. Copii cu deficite imune
Infectiile de cai aeriene superioare la copil B. Sugari eutrofici supusi unei
Bibliografie asociata temei: antibioticoterapii necorespunzatoare
Compendiu vol II 19- C. Sugari eutrofici care nu au fost in prealabil
34 tratati cu antibiotice

* 1 Etiologia cea mai frecventa a faringitelor D. Malnutriti

este data de: E. Prematuri
A. Virusuri (pag. 29,30)
B. Streptococul beta-hemolitic grup A 6 Manifestari clinice in perioada de stare
C. Haemophilus influenzae a epiglotitei acute la copil sunt:
D. Streptococul pneumoniae A. Cap in pozitie flectata („in trepied”)
E. Streptococul grup C B. Disfonie
(pag. 19) C. Ptialism

* 2 Cea mai frecventa boala bacteriana la D. Stridor expirator

sugar si copilul mic este: E. Stridor inspirator
A. Guturaiul (raceala simpla) (pag. 25)
B. Faringita acuta 7 Complicatii ale epiglotitei acute la copil
C. Pneumonia comunitara ca urmare a diseminarii procesului
infectios sunt:
D. Otita medie acuta
A. Pneumonii
E. Infectia de tract urinar
(pag. 27) B. Atelectazii
C. Artrita juvenila
D. Artrite septice
E. Meningite
(pag. 25)
 8 In otita medie acuta la copil, prezenta * 2 Manifestarile osoase din rahitismul
exudatului la nivelul urechii medii este carential la copil predomina la nivelul:
sugerata de:
A. Diafizelor oaselor lungi
A. Bombarea timpanului B. Metafizei oaselor lungi
B. Reducerea mobilitatii timpanului C. Epifizei oaselor lungi
C. Prezenta otolitilor D. Oaselor late
D. Nivele hidroaerice in spatele timpanului E. Intregului sistem osos, in mod unitar
E. Otoree (pag. 51)
(pag. 27)
* 3 Care dintre urmatoarele reprezinta stadiul III
9 Care dintre urmatoarele afirmatii privind al rahitismului carential la copil in functie de
otita medie acuta a sugarului sunt adevarate? parametrii biochimici?
A. Este mai frecventa la sugarii alimentati artificial A. Hipocalcemie, normofosfatemie,
fosfataze alcaline normale
B. Otalgia se amelioreaza spectaculos odata
cu perforarea (spontana sau terapeutica) a B. Normocalcemie, hipofosfatemie,
timpanului fosfataze alcaline crescute
C. Calea principala de infectie a urechii medii C. Hipocalcemie, normofosfatemie,
este prin conductul auditiv extern fofataze alcaline crescute
(transtimpanal) D. Hipocalcemie, hipofosfatemie, fosfataze
D. Calea principala de infectie a urechii medii alcaline scazute
este cea hematogena E. Hipocalcemie, hipofosfatemie, fosfataze
E. Calea principala de infectie a urechii medii alcaline crescute
este prin trompa lui Eustachio (pag. 52)
(pag. 28,29)
* 4 Profilaxia postnatala a rahitismului
10 Tratamentul epiglotitei acute la copil carential la copil include:
include: A. Alaptarea exclusiva in primele 6 luni de viata
A. Oxigenoterapie B. Facilitarea curei helio-marine la sugari
B. Intubatie nazotraheala C. Expunerea zilnica minim 30 minute la soare
C. Adrenalina racemica a copiilor

D. Corticosteroizi D. Suplimentarea cu vitamina D 2000-4000 UI/zi

(4-8 picaturi) oral
E. Antibiotice
E. Suplimentarea cu vitamina D 600.000 UI
(pag. 26) doza lunara
(pag. 53)
Tema nr. 31
Nutritia si alimentatia. Bolile carentiale * 5 Necesarul de fier al organismului in
Bibliografie asociata temei: copilarie la cei cu greutate normala la nastere
si fara pierderi de sange este de:
Compendiu vol II 35-
60 A. 0,3-1 mg/kg/zi

* 1 Necesarul de vitamina D la copil este, B. 5 mg/kg/zi

in medie, de: C. 0,3-1 g/kg/zi
A. 100 UI/zi (50-150 UI/zi) D. 2 g/kg/zi
B. 200 UI/zi E. 10 g/kg/zi
C. 300 UI/zi (pag. 56)
D. 500 UI/zi (400-800 UI/zi)
E. 1000 UI/zi (900-1200 UI/zi)
(pag. 49)
 * 6 La copilul cu anemie feripriva, 11 Modificarile dentitiei in rahitismul
criza reticulocitara apare dupa carential sunt:
initierea feroterapiei la:
A. Modificarea ordinii de aparitie a dintilor
A. 6-12 ore B. Aparitia tardiva a dintilor
B. 1-3 zile C. Deformari dentare
C. 5-7 zile D. Dinti Hutchinson
D. 2-3 saptamani E. Numar mare de carii dentare
E. Aproximativ 1 luna (pag. 51)
(pag. 57)
12 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
* 7 Cea mai severa forma de malnutritie eficienta tratamentului in rahitismul carential
proteica este: la copil sunt adevarate?
A. Marasmul nutritional A. Normalizarea calcemiei apare in decurs de 1-
2 saptamani
B. Atrepsia
B. Normalizarea fosfatemiei apare in decurs de 1-
C. Kwashiorkor
2 saptamani
D. Kwashiorkor marasmic
C. Normalizarea fosfatazelor alcaline apare
E. Malnutritia protein-calorica gr. I in decurs de 1-2 saptamani
(pag. 45) D. Vindecarea radiologica incepe cu linia de
calcificare distala, care apare vizibila pe
* 8 Malnutritia protein-calorica gradul III este radiografia de pumn dupa 3-4 saptamani de
caracterizata de urmatoarele valori ale tratament
deficitului ponderal:
E. Vindecarea radiologica incepe cu linia de
A. < 10% calcificare distala, care apare vizibila pe
B. < 20% radiografia de pumn dupa 6-12 luni de tratament
C. < 30% (pag. 54)
D. < 40% 13 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
E. > 40% rafitismul carential la copil sunt adevarate?
(pag. 44) A. Incidenta este mai mare la prematuri
* 9 Malnutritia protein-calorica gradul III este B. Incidenta maxima este la varsta de 3-18 luni
caracterizata de urmatoarele valori ale C. Incidenta maxima este in jurul varstei de 2 ani
indicelui ponderal (IP):
D. In patogeneza pot interveni predispozanti
A. IP > 1 factori genetici
B. IP = 1 - 0,91 E. Alaptarea naturala acopera necesarul
de vitamina D in primele 6 luni de viata
C. IP = 0,90 - 0,76
(pag. 49,50)
D. IP = 0,75 - 0,6
E. IP < 0,6 14 Care dintre urmatoarele modificari ale
cutiei craniene apar in rahitismul carential?
(pag. 44)
A. Persistenta fontanelei anterioare dupa varsta
* 10 Disparitia bulei Bichat survine in: de 18 luni
A. Malnutritia protein calorica gr. I B. Fontanela anterioara larg deschisa dupa
B. Malnutritia protein calorica gr. II varsta de 8 luni

C. Malnutritia protein calorica gr. III C. Inchiderea precoce a fontanelei anterioare (la
2-4 luni)
D. Rahitismul carential
D. Craniotabesul la nou-nascut
E. Anemia feripriva
E. Craniotabesul dupa varsta de 3 luni
(pag. 44)
(pag. 51)
 15 Care dintre urmatoarele apar in 20 Care dintre urmatoarele afirmatii
cadrul semnelor extraosoase ale privind metoda comparativa folosita
rahitismului carential? pentru aprecierea starii de nutritie la
copil sunt adevarate?
A. Stridor laringian
B. Wheezing A. Se folosesc curbe standard de crestere (in
greutate, ale taliei si ale perimetrului cranian)
C. Plamanul rahitic
B. Curbele standard de crestere sunt variabile
D. Convulsii in functie de sex
E. Anemie prin fibroza medulara C. Curbele standard de crestere sunt variabile
(pag. 51) in functie de varsta
D. Aprecierea datelor se face pe baza
18 Modificari urinare care apar in
deviatiilor standard si a percentilelor
rahitismul carential la copil ca urmare a
hiperparatiroidismului reactional sunt: E. Aprecierea datelor se face pe baza
indicilor antropometrici
A. Hipofosfaturia
(pag. 42)
B. Hiperfosfaturia
C. Hipoaminoaciduria Tema nr. 32
D. Hiperaminoaciduria Infectiile perinatale

E. Absenta eliminarii calciului prin urina Bibliografie asociata temei:

(pag. 51) Compendiu vol II 61-

74
17 Criteriile de evaluare a eficientei
* 1 Care dintre urmatoarele afirmatii
tratamentului deficitului nutritional sunt:
privind sifilisul congenital este
A. Normalizarea tranzitului intestinal adevarata?
B. Reluarea cresterii ponderale la 2-3 saptamani A. Stadiul primar apare la 1-2 saptamani
de la normalizarea scaunelor dupa infectare
C. Redresarea imuna (25-30 zile) B. Stadiul primar survine la distanta (ani)
D. Dublarea indicelui nutritional (IN) fata dupa momentul infectant
de momentul interventiei C. Stadiul primar este caracterizat de
E. Recuperarea clinica (dupa 6-8 saptamani) prezenta adenopatiilor

(pag. 48) D. Stadiul primar este caracterizat de

prezenta manifestarilor oculare
18 Dintre manifestarile clinice prezente in E. Nu prezinta stadiu primar.
atrepsie fac parte:
(pag. 69)
A. Abdomen excavat
* 2 Terapia de electie pentru infecţia
B. Abdomen marit de volum, proeminent
neonatală cu virusul Herpex Simplex este
C. Fata triunghiulara, ascutita cu:
D. Edeme importante la nivelul fetei A. Ceftriaxona/cefotaxima
E. Pliu cutanat persistent B. Nitrat de argint
(pag. 45,46) C. Aciclovir
19 Semne de mare gravitate in kwashiorkor D. Pirimetamina
sunt considerate: E. Sulfadiazina
A. Extremitati reci (pag. 66)
B. Bradicardie
* 3 Care dintre urmatoarele infectii perinatale
C. Hipocalcemie pune in discutie intreruperea sarcinii dupa
D. Hipernatremie expunerea in primul trimestru de sarcina:
E. Icter A. Infectia congenitala cu citomegalovirus
(pag. 46) B. Infectia perinatala cu Herpex simplex
C. Sifilisul congenital
D. Rubeola congenitala
E. Infectia congenitala cu Toxoplasma gondii
(pag. 64)
 * 4 Care dintre urmatoarele manifestari 10 Triada Hutchinson, patognomonica
este specifica sifilisului congenital pentru sifilisul congenital, include:
precoce?
A. Keratita interstitiala
A. Keratita interstitiala B. Surditate datorata afectarii nervului cranian VIII
B. Surditatea C. Microcefalie
C. Bosele frontale D. Dinti Hutchinson
D. Hidropsul E. Ophtalmia neonatorum
E. Nasul in sa (pag. 69)
(pag. 69)
Tema nr. 33
* 5 Cea mai frecventa infectie congenitala Accidentele vasculare cerebrale
in tarile dezvoltate este:
Bibliografie asociata temei:
A. Infectia cu Herpex simplex
Compendiu vol II 75-
B. Infectia cu Toxoplasma gondii 108
C. Infectia cu Neisseria gonorrhoeae
* 1 Care dintre urmatoarele artere nu participa
D. Infectia cu citomegalovirus la realizarea cercului arterial ( poligonul lui
E. Rubeola congenitala Willis):
(pag. 64) A. Arterele cerebrale anterioare
B. Arterele comunicante posterioare
6 Anomalii oculare caracteristice
asociate rubeolei congenitale sunt: C. Arterele vertebrale
A. Cataracta D. Artera comunicanta anterioara
B. Retinopatie E. Arterele cerebrale posterioare
C. Tinitus (pag. 77)
D. Glaucom * 2 Care este cel mai frecvent mecanism
E. Microftalmie de producere al AIT (accidentul ischemic
tranzitoriu):
(pag. 61)
A. Hemodinamic
7 Anomalii neurologice caracteristice
B. Cardioembolic
asociate rubeolei congenitale sunt:
C. Trombo-embolic
A. Microcefalie
D. Aterotrombotic
B. Tulburari comportamentale
E. Toate raspunsurile de mai sus
C. Hipoacuzie neurosenzoriala
(pag. 85)
D. Retard mental
E. Meningoencefalita * 3 AVC lacunare reprezinta o entitate
clinico-patologica care se refera la AVC de
(pag. 63) mici dimensiuni localizate in teritoriul:
8 Sugarii cu rubeola congenitala pot A. Arterei cerebrale medii
prezenta:
B. Arterelor centrale/perforante de la baza
A. Retard de crestere emisferelor cerebrale si al arterelor paramediane
B. Hepatosplenomegalie C. Arterei cerebeloase postero-inferioare
C. Leziuni cutanate purpurice D. Arterei cerebrale anterioare
D. Stafilococie pleuropulmonara E. Arterei cerebrale posterioare
E. Alergii respiratorii (rinita, astm bronsic) (pag. 87)
(pag. 61)

9 Manifestari clinice ale sifilisului

congenital precoce sunt:
A. Hepatosplenomegalie
B. Rinoree cu obstructie nazala persistenta
C. Adenopatie
D. Dintii Hutchinson
E. Hidrops
(pag. 69)
 * 4 Care dintre urmatoarele sindroame nu * 9 HTA de acompaniament a hemoragiei
este caracteristic afectarii teritoriului arterei cerebrale trebuie tratata prompt la valori:
carotide interne:
A. 130/80 mmHg
A. Hemipareza ataxica
B. >220/120 mmHg
B. Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana)
C. >180/110 mmHg
- ramuri corticale superioare
D. 140/90 mmHg
C. Sindromul de artera cerebrala medie (sylviana)
- ramuri corticale inferioare E. Toate raspunsurile de mai sus
D. Sindromul de artera cerebrala anterioara (pag. 101)
E. Sindromul de artera cerebrala medie * 10 Cea mai frecventa cauza a
(sylviana) totala hemoragiei subarahnoidiene este:
(pag. 89-90)
A. Malformatiile arterio-venoase
* 5 Sindromul de artera cerebrala B. Boala moya-moya
posterioara are ca manifestari clinice
C. Disectiile de artere intracraniene
sugestive:
D. Vasculitele induse de droguri
A. Tulburare alterna de sensibilitate termo-algezica
E. Anevrisme arteriale intracraniene saculare
B. Hemianopsia homonima contralaterala
fara afectarea vederii maculare (pag. 102)
C. Sindrom Horner 11 Accidentele vasculare cerebrale
D. Sindrom vestibular au urmatoarele caracteristici:
E. Disfagie A. Se produc mai frecvent in teritoriul unui
vas arterial
(pag. 91)
B. Reprezinta prima cauza de mortalitate la adulti
* 6 Care este standardul terapeutic prin care in Romania
se limiteaza leziunea vasculara cauzatoare a
C. Reprezinta a doua cauza de mortalitate la
unui AVC ischemic constituit: adulti in Romania
A. Heparinele cu greutate moleculara mica D. Se pot produce si in teritoriul vaselor
B. Craniotomia decompresiva sanguine ale maduvei spinarii
C. Aspirina E. Reprezinta doar un domeniu din grupul
bolilor cerebrovasculare
D. Fibrinoliza prin Rtpa administrat in
perfuzie intravenoasa (pag. 75-76)
E. Heparina nefractionata 12 Care din urmatoarele afirmatii referitoare
(pag. 93) la vasele care asigura aportul sanguin al
creierului sunt adevarate:
* 7 Care este cea mai frecventa cauza de
hemoragie cerebrala intraparenchimatoasa la A. Au originea in arcul aortic
adultii de varsta medie (50-70ani): B. Au la origine 2 sisteme arteriale: cele 2
artere carotide interne si cele 2 artere
A. Tulburarile de coagulare
vertebrale
B. Malformatiile vasculare
C. Artera carotida interna se desprinde
C. Angiopatia amiloida din portiunea proximala a arterei
D. Coagularea intravasculara diseminata subclavii
E. Infarctul cerebral venos D. Artera carotida si artera bazilara
(pag. 98) formeaza impreuna sistemul vertebro-
bazilar
* 8 Hemoragia cerebrala hipertensiva are o
E. Fiecare artera vertebrala se desprinde din
serie de localizari mai frecvente, relative
portiunea proximala a fiecarei artere subclavii
caracteristice. Care dintre cele nominalizate
mai jos nu face parte dintre ele: (pag. 76-77)

A. Talamus 13 Ramurile terminale ale arterei

carotide interne sunt:
B. Cerebel
A. Artera cerebrala anterioara
C. Partea ventrala a puntii
B. Artera oftalmica
D. Lobara
C. Artera coroidiana anterioara
E. Ganglionii bazali (mai frecvent putamen)
(pag. 99) D. Artera cerebrala medie
E. Artera cerebrala posterioara (pag. 77)
 14 Vasele care participa la formarea 18 Care din urmatoarele afirmatii referitoare
cercului arterial (poligonul lui Willis) sunt: la fiziopatologia ischemiei cerebrale acute
focale sunt false:
A. Arterele cerebrale posterioare
A. Are loc cresterea aportului de oxigen celular
B. Artera comunicanta anterioara
B. Scade Ph-ul local
C. Arterele cerebrale anterioare
C. Scade concentratia ionilor de potasiu
D. Arterele paramediene
D. Apare o activare necontrolata a stresului
E. Artera cerebeloasa antero-superioara
oxidativ
(pag. 77)
E. Se mentine controlul activitatii ionice locale
15 Principalele sisteme adaptative (pag. 83)
hemodinamic prin care se poate asigura
circulatia colaterala la nivelul encefalului sunt: 19 Dintre afectiunile cardiace care stau la
baza AVC ischemic se numara:
A. Sistemul vertebro-bazilar
A. Trombangeita obliteranta
B. Anastomozele lepto-meningee
B. Fibrilatia atriala non-reumatismala
C. Poligonul lui Willis
C. Trombozele intraventriculare
D. Microcirculatia cerebrala
D. Disectia de artere cervico-cerebrale
E. Anastomozele intre ramurile arterei
carotide externe si cele ale arterei carotide E. Endocarditele bacteriene
interne si vertebrale (pag. 84)
(pag. 78)
20 Care din urmatoarele afirmatii referitoare
16 Care dintre urmatoarele afirmatii la AIT (accidental ischemic tranzitoriu) sunt
referitoare la poligonul lui Willis este adevarate:
adevarata: A. Are aceiasi factori de risc ca si infarctul cerebral
A. Este cel mai important sistem anastomotic B. Determina leziuni necrotice in tesutul cerebral
B. La realizarea sa participa arterele C. Dureaza in mod tipic mai mult de 1 zi
carotide interne si arterele subclavii
D. Nu determina leziuni structurale cerebrale
C. Este localizat la baza emisferelor cerebrale
E. Cel mai frecvent mecanism de producere este
D. Partea sa posterioara este formata de artera cel hemodinamic
comunicanta posterioara si artera cerebeloasa (pag. 85)
postero-inferioara
E. Partea sa anterioara este formata de 21 Nominalizati sindroamele corticale
artera oftalmica corespunzatoare teritoriului arterei carotide
interne:
(pag. 77-78)
A. Sindromul de artera cerebrala anterioara
17 Functiile barierei hemato-encefalice sunt:
B. Sindromul dizartrie-mana inabila
A. Asigurarea in conditii optime a nutritiei
C. Sindromul de artera cerebrala medie
tesutului nervos
(sylviana) totala
B. Permite evacuarea spre circulatia venoasa a
D. Sindromul de artera coroidiana anterioara
substantelor rezultate din metabolismul celular
E. Sindromul de artera cerebrala posterioara
C. Permite trecerea din sange spre tesutul
cerebral a substantelor potential toxice (pag. 89-90)
D. Realizeaza pasajul controlat transendotelial 22 Care din urmatoarele afirmatii referitoare
al unor componente biochimice utile in sangele la sindromul Wallenberg sunt false:
capilar
A. Este cel mai rar intalnit intre sindroamele alterne
E. Asigura fluiditatea normala a circulatiei capilare
B. Este caracterizat prin tulburare alterna
(pag. 79-80)
de sensibilitate termo-algezica
C. Asociaza semne contralaterale de
trunchi cerebral (sdr. Horner, sdr.
Cerebelos)
D. Asociaza sindrom vestibular
E. Poate evolua rapid spre deces prin
stop respirator central neresuscitabil
(pag. 90-91)
 23Semnele precoce tomodensitometrice 26 Masurile terapeutice specifice la pacientii
care confirma natura ischemica a AVC sunt: cu AVC ischemic acut sunt:
A. Stergerea giratiilor corticale intr-o zona a A. Terapia de reperfuzie cu Rtpa administrat
unui emisfer cerebral intravenos instituita conform protocolului specific,
B. Stergerea liniei de demarcatie intre in fereastra terapeutica de maxim 4,5 ore de la
cortex si substanta alba subcorticala aparitia primului semn clinic de AVC intr-un
intr-o zona a creierului teritoriu arterial dependent de de sistemul
carotidian
C. Accentuarea “desenului” normal al
structurilor in regiunea ganglionilor bazali B. Controlul valorilor colesterolului seric si
profilului lipidic
D. Scaderea discreta a densitatii intr-o zona a
C. In primele 48 de ore de la producerea unui AVC
creierului suprapozabila pe un teritoriu
ischemic se recomanda aspirina pe cale orala in
vascular doza de 300mg, cu exceptia cazurilor in care se
E. Absenta contrastului spontan al ACM lezate decide fibrinoliza – situatie in care nu se va
(pag. 92) administra aspirina sau alt antitrombotic in
primele 24 de ore
24 Urmatoarele explorari paraclinice se impun D. In cazul edemului cerebral malign si al
a fi efectuate de urgenta la pacientul cu AVC hipertensiunii intracraniene la bolnavii < 60 de
ischemic acut: ani si cu AVC ischemic acut se recomanda
A. Examenul CT cerebral craniectomia decompresiva larga in primele 48
de ore de la debut, daca HIC nu s-a redus cu
B. Probe pentru laboratorul biologic: HLG- tratament osmolar anterior
completa, VSH, fibrinogenul seric, glicemia, GOT,
GPT, INR, Aptt, lipide serice, ionograma serica, E. Se recomanda administrarea precoce a
urea serica, creatininemia heparinei nefractionate, a heparinelor cu greutate
moleculara mica sau a heparinoizilor in AVC
C. EKG ischemic acut
D. Examenul ultrsonografic eco-Doppler al (pag. 95)
vaselor cervico-cerebrale
27 Factorii de risc in relatie cu cauzele
E. Ecografia transtoracica si transesofagiana
asociate cu frecventa mai mare a AVC
(pag. 92-93) hemoragice sunt:
25 Care din urmatoarele afirmatii referitoare A. Sexul feminin
la masurile terapeutice generale in AVC B. Medicatia antitrombotica cronica
ischemic nu sunt adevarate:
C. HTA cronica
A. Monitorizarea intermitenta a statusului
neurologic, alurii ventriculare, TA, temperaturii D. Varsta tanara
corporale si saturatiei arteriale in O2 pentru cel E. Prezenta microsangerarilor cerebrale
putin 72 de ore la pacientii cu deficite persistente (pag. 98)
semnificative
B. Valorile TA trebuie scazute brusc 28 Cei mai importanti factori de
prognostic negativ in raport cu
C. Glicemia peste 180 mg/dl impune tratament
cu antidiabetice orale supravietuirea la pacientii cu AVC
hemoragic sunt:
D. Se recomanda profilaxia cu antibiotice la
bolnavii imunocompetenti A. Edemul sever, mai ales daca are o
crestere rapida
E. Nu se recomanda administrarea profilactica
de anticonvulsivante B. Volumul crescut al hematomului si forma sa
regulata, mai ales in asociere cu valori crescute
(pag. 94)
ale TA
C. Extensia intraventriculara masiva a
revarsatului hemoragic
D. Localizarea supratentoriala
E. Scorul starii de constienta Glasgow
(CGS) crescut
(pag. 100)
 29Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare E. frecvent uveita anterioara
la tratamentul chirurgical al AVC hemoragic
sunt false: (pag. 134-135)
* 4 Examenul radiologic poate evidentia
A. Craniotomia larga decompresiva poate fi in spondiloartrite, urmatoarele:
recomandata la pacientii cu edem cerebral
foarte mare fara sa existe insa studii A. geode marginale de dimensiuni mici
concludente statistic in acest sens pentru B. pseudolargirea spatiului articular sacroiliac
bolnavii cu AVC hemoragic
C. geode policiclice, de dimensiuni mari
B. Rata mortalitatii a ramas crescuta la
D. prezenta de osteofite la nivelul
pacientii la care s-a facut evacuarea precoce a
coloanei vertebrale
hematomului
E. cresterea concavitatii anterioare a
C. Se poate lua in consideratie corpului vertebral
evacuarea hematoamelor mai mari de
30ml localizate la mai putin de 1cm (pag. 135-136)
profunzime fata de scoarta * 5 Criteriile New York pentru
D. Rata mortalitatii a crescut la pacientii la diagnosticul spondilitei anchilozante
care s-a facut evacuare precoce a includ
hematomului
A. durere la nivelul articulatiilor mici ale piciorului
E. Pacientii care la internare aveau un
B. prezenta de osteofite la nivelul
prognostic mai rezervat au raspuns mai prost
coloanei vertebrale
la tratamentul chirurgical decat cei cu
prognostic initial mai bun C. durere lombara joasa cu redoare matinala
sub 30minute
(pag. 102)
D. durere cervicala cu accentuare la efort fizic
Tema nr. 34 E. durere lombara joasa cu accentuare in
Boli inflamatoare reumatice cronice repaus
Bibliografie asociata temei: (pag. 137)
Compendiu vol II * 6 Durerile lombare nocturnsi
109-151
persistente impun excluderea:
* 1 Grupul spondiloartritelor are drept A. spondilodiscartrozei cu polidiscopatii
trasaturi comune urmatoarele, cu exceptia:
B. neoplaziilor
A. artrita asimetrica la nivelul
C. poliartritei reumatoide
extremitatilor membrelor inferioare
D. artritei acute gutoase
B. inflamatia zonelor de insertie a tendoanelor
E. lupusului eritematos sistemic
C. inflamatia structurilor axiale
(pag. 137)
D. asocierea cu antigenul HLA-B27
E. asocierea cu anticorpii anti CCP * 7 Scorul BASDAI nu include
urmatoarele elemente
(pag. 129)
A. prezenta mialgiilor la nivelul centurilor
* 2 Criteriile de clasificare pentru
spondiloartrite includ prezenta uneia din B. fatigabilitatea
urmatoarele: C. durerea la nivelul coloanei vertebrale
A. factorul reumatoid D. durerea la nivelul articulatiilor periferice
B. cristale birefringente in lumina polarizata E. redoarea matinala
C. entezita (pag. 138)
D. HLA DR4 * 8 Agentii terapeutici biologici trebuie
E. conjunctivita atent monitorizati pentru prevenirea
efectelor adverse reprezentate de
(pag. 131)
urmatoarele, cu exceptia:
*3 Afectarea extraarticulara in A. cresterea riscului de infectii
spondilita anchilozanta include:
B. reactii alergice
A. fibroza pulmonara localizata mai ales la
nivelul lobului inferior C. agravarea insuficientei cardiace

B. vasculita vasa nervorum D. aparitia anticorpilor anti CCP

C. frecvent afectare renala prin depunere E. aparitia anticorpilor anti ADNds

de complexe imune circulante (pag. 139)
D. frecvent endocardita Liebmann – Sacks
 * 9 In grupul spondiloartritelor 13 Din grupul spondiloartritelor fac
predominant axiale, sunt incluse parte urmatoarele:
A. spondilita anchilozanta A. spondilita anchilozanta
B. spondiloartrita asociata cu boala Crohn B. boala Paget
C. spondiloartrita asociata cu psoriazis C. artrita reactiva
D. spondiloartrita juvenila D. artrita septica
E. artrita reactiva E. spondiloartrita asociata cu colita ulcerativa
(pag. 130) (pag. 130)

* 10 Criteriile aditionale utile pentru 14 Criteriile de clasificare pentru

spondiloartrita predominant axiala includ spondiloartrita de tip periferic includ:
urmatoarele, cu exceptia
A. prezenta HLA-B27
A. entezita calcaneana
B. uveita anterioara
B. dactilita, diagnosticata de medic
C. prezenta geodelor marginale pe Rx maini
C. lipsa de raspuns la antiinflamatoare
D. prezenta modificarilor de sacroiliita pe Rx
nesteroidiene in primele 24-48h de utilizare bazin
D. antecedente la rude de gradul unu sau doi
E. aspect “deget in ciocan” la nivelul
de psoriazis sau boala inflamatorie intestinala membrelor inferioare
E. antecedente personale patologice de (pag. 131)
colita ulcerativa
(pag. 130) 15 Examenul fizic trebuie sa includa
urmatoarele, in cazul unui pacient cu
* 11 In spondiloartrite, durerea are spondilita anchilozanta
urmatoarele caracteristici, cu exceptia
A. manevra Schober
A. durere toracica accentuata de inspirul profund B. testul patergic
B. durere lombara persistenta, cu o durata de C. masurarea expansiunii toracice
cel putin 3 luni, ameliorata de efortul fizic
D. testul Tinnel
C. durere lombara aparuta la efortul fizic intens
E. masurarea distantei barbie-stern
D. apare la presiunea pe zonele de insertie
a tendoanelor (pag. 134)
E. durerea la nivelul coloanei vertebrale 16 Explorarile paraclinice pot evidentia
cervicale, apare tardiv in evolutia bolii frecvent in spondiloartrite, urmatoarele
(pag. 133-134)
A. anemie normocroma, normocitara
* 12 Testul Schober implica B. prezenta antigenului HLA-B27
A. introducerea unei hartii gradate de filtru C. nivel crescut al proteinei C reactive
la nivelul sacului lacrimal inferior
D. prezenta antigenului HBs
B. masurarea diferentei intre diametrul toracic
E. nivel crescut complexe imune circulante
in inspir profund, comparativ cu expir
(pag. 135)
C. masurarea distantei intre apofiza spinoasa
L5 si un reper aflat cu 10 cm mai sus, in timpul 17 Modificarile radiologice
flexiei anterioare a coloanei vertebrale specifice spondilitei anchilozante:
D. presiunea pe sacru, cu pacientul in
A. sacroiliita bilaterala
decubit ventral
B. prezenta sindesmofitelor
E. flexia gambei pe coapsa si a coapsei pe
abdomen, cu rotatia externa in articulatia C. prezenta geodelor policiclice
coxofemurala, cu pacientul in decubit dorsal D. aspectul de „coloana de bambus”
(pag. 134) E. aspectul de „vertebra patrata” pe radiografia
de coloana vertebrala lombara, profil
(pag. 135,136)
 18 Criteriile New York modificate, pentru 23 Tratamentul spondiloartritei
diagnosticul spondilitei anchilozante, includ: anchilozante include:
A. durere lombara joasa si redoare matinala de A. antiinflamatoare nesteroidiene
mai mult de 3 luni B. glucocorticoizi administrati pe termen lung
B. sacroiliita unilaterala gradul 3-4 C. terapie biologica anti TNF – alfa
demonstrata radiologic
D. colchicina
C. limitarea expansiunii cutiei toracice
E. hidroxiclorochina
D. soc rotulian prezent bilateral
(pag. 138)
E. a, b, c, d
(pag. 137) 25 Factorii de prognostic negativ
sunt reprezentati de:
19 Entezitele sunt localizate frecvent la nivelul:
A. afectarea coxofemurala
A. calcaneului B. irita
B. crestei iliace C. dactilita
C. marelui trohanter D. raspunsul slab la AINS
D. epifizei proximale metacarpian II E. raspunsul slab la antialgice
E. stiloidei ulnare (pag. 137)
(pag. 136)
* 25 Alegeți leziunea cutanată specifică
20 Diminuarea mobilitatii coloanei pentru artrita psoriazică:
lombare este determinata de:
A. Rash-ul malar
A. rupturi ale inelului fibros dintre doua B. Placardul eritemato-scuamos
vertebre vecine
C. Leziunile discoide
B. fracturile corpilor vertebrali
D. Vasculita leucocitoclastică
C. contractura musculara
E. Lupus profundus
D. fuziunea corpilor vertebrali
(pag. 143)
E. calcificarile ligamentare
(pag. 134) * 26 Precizați afirmația neadevărată
referitoare la afectarea articulară în artrita
21 Urmatoarele afirmatii sunt corecte, psoriazică:
referitor la afectarea oculara din spondilita
anchilozanta A. Afectare de tip oligoartrită asimetrică
se asociază cu entezită
A. episoadele de irita pot preceda
manifestarile articulare B. Spondiloartropatia este obligatorie la pacienții
cu artrită psoriazică
B. debuteaza cu fotofobie
C. Afectarea interfalangiană distală se asociază
C. irisul este edematiat cu psoriazis unghial
D. conjunctivita este frecventa D. Artrita mutilantă asociază afectare cutanată
E. poate duce la orbire extensivă
(pag. 134,135) E. Afectarea de tip poliarticular este cea
mai frecventă modalitate de debut
22 Diagnosticul diferential al (pag. 143)
spondilitei anchilozante ar trebui sa
includa: * 27 Leziunile extraarticulare in
artrita psoriazică nu presupun
A. spondiloza lombara
apariția:
B. artrita acuta gutoasa
A. Iritei
C. hiperostoza scheletala difuza
B. Insuficienței aortice
D. herniile de disc
C. Hipertensiune arterială pulmonară
E. boala Behcet
D. Fibroză pulmonară interstițială a lobilor superiori
(pag. 136,137)
E. Nefropatiei cu depozite de IgA
(pag. 143, 144)
 * 28 Menționați afirmația incorectă referitor * 33 Următoarea afirmație referitoare la
la aspectele imagistice în artrita terapia artritei psoriazice este neadevărată:
psoriazică: A. Sulphasalazina este terapia de primă intenție
A. Reacția periostală este un aspect necaracteristic în tratamentul artritei şi leziunilor cutanate
B. Sacroiliita poate fi unilaterală B. Ciclosporina influențează favorabil leziunile
de psoriazis
C. Sindesmofitele au caracter asimetric, grosolan
C. Methotrexat-ul este de primă intenție
D. Osteoliza falangiană poate avea aspect de toc în tratamentul artritei
în călimară
D. Glucocorticoizii sunt utilizați ca
E. Eroziunile sunt extinse şi se însoşesc terapie simptomatică
de neoformare osoasă
E. Leflunomida se adresează artritei periferice
(pag. 145)
(pag. 147, 148)
* 29 Care din următoarele factori genetici nu
sunt implicați în patogenia artritei psoriazice: * 34 Următoarele recomandări de tratament în
artrita psoriazică cu excepția sunt adevărate :
A. Ag HLA-B7
A. Terapia biologică nu are efect supra
B. Ag HLA-B27 leziunilor cutanate de psoriazis
C. Ag HLA-DR4 B. Retinoizii şi fotochemoterapia se
D. Ag HLA-DR3 adresează leziunilor cutanate
E. HLA-Cw*0602 C. Methotrexat-ul este indicat în doze de20 –
25mg/săptămână pentru tratamentul artritei şi al
(pag. 141,142)
psoriazisului cutanat
* 30 Alegeți afirmația incorectă cu privire la D. Infliximab-ul se asociază cu methotrexat-ul
profilul imunologic în artrita psoriazică: în artrita psoriazică forme periferice în vederea
A. Nivel seric crescut de TNF-α scăderii producției de anticorpi
E. Sulphasalazina este ineficace asupra
B. Nivel seric scăzut al IL-4
leziunilor de psoriazis cutanat
C. Limfocite predilect CD4+ în fluidul sinovial
(pag. 147, 148)
D. Nivel seric crescut de IL-6
35 Care din următoarele elemente
E. Nivel seric crescut al IL-10
caracterizează formele clinice de artrită
(pag. 142) psoriazică:
* 31 Următoarea anomalie serologică A. Oligoartrita asimetrică se asociază frecvent
este incorectă în artrita psoriazică cu dactilită, bursite
A. Există niveluri înalte ale IgA B. Artrita interfalangiană distală este însoțită
de leziuni psoriazice ale unghiilor
B. Leucopenia se asociază frecvent cu boală activă
C. Artrita mutilantă este o formă extensiv-
C. FR frecvent prezent osteolitică a falangelor frecvent distale
D. Hiper-γ-globulinemie D. Spondiloartropatia asociază sacroiliită
E. Acid uric uneori crescut simetrică şi afectarea coloanei vertebrale
(pag. 144) E. Poliartrita simetrică poate evolua spre
oligoartrită asimetrică
* 32 Ce modificare radiologică nu se (pag. 143)
regăseşte în artrita psoriazică?
A. Osteoporoza juxtaarticulară
B. Sindesmofite asimetrice grosolane
C. Osificări paraspinale
D. Eroziuni extensive
E. Sacroiliita unilaterală
(pag. 144, 145)
 36Următoarele elemente nu sunt 40 Alegeți informațiile incorecte referitoare
adevărate referitor la cele cinci tipuri de la explorarea radiologic în artrita psoriazică
afectare articulară psoriazică:
A. Leziunile distructive afectează doar
A. Artrita interfalangiană distală care articulațiile interfalangiene distale
asociază afectarea articulațiilor IFP şi B. Eroziunile marginal sunt extinse însoțite
tenosinovita realizează aspectul de de neoformare osoasă
dactilită
C. Sacroiliita este asimetrică
B. Artrita mutilantă este cea mai
frecventă manifestare de debut D. Sindesmofitele sunt non-marginale simetrice

C. Spondiloartropatia are caracteristic E. Reacția periostală nu se poate

sacroiliita simetrică identifica radiologic
D. Poliartrita psoriazică poate afecta (pag. 144,145)
articulațiile radiocarpiene cu realizarea 41 Afectarea axială în artrita
aspectului de mană în padelă psoriazică presupune:
E. Oligoartrita asimetrică nu se
A. Sindesmofite subtiri marginale
asociază cu afectarea entezală
(pag. 143) B. Sacroiliită asimetrică
C. Osificări paraspinale
37 Recunoaşteți manifestările
D. Tendință la anchiloză cervicală
extraarticulare prezente în artrita
psoriazică: E. Inaugural afectare cervicală
A. Aortita (pag. 145)

B. Insuficiența mitrală 42Alegeți afirmațiile corecte referitor la

C. Insuficiența pumonară explorarea imagistică în artrita psoriazică:
D. Insuficiența aortică A. Ecografia musculoscheletală identifică
proliferarea şi hipervascularizația țesutului
E. Nefropatia cu IgA sinovial
(pag. 144) B. IRM-ul este singura explorare imagistică
38 Alegeți manifestările extraarticulare ce ce poate identifica edemul osos
pot fi prezente în artrita psoriazică: C. Ecografia musculoscheletală nu poate
obiectiva dactilita
A. Conjunctivita
D. Tenosinovita poate fi diagnosticată prin
B. Episclerita
ecografie musculoscheletală
C. Irita
E. Tomografia computerizată poate
D. Nevrita optică identifica sacroiliita incipientă
E. Exudate vătoase retiniene (pag. 145)
(pag. 144) 43 Următoarele afirmații sunt corecte:
39 Alegeți alelele HLA asociate A. Methotrexat-ul este terapia de primă intenție
artritei psoriazice: în tratamentul artritei şi a psoriazisului cutanat
A. HLA-B127 B. Ciclosporina influențează leziunile de
psoriazis cutanat
B. HLA-B27
C. Sulfasalazina se adresează artritei
C. HLA-B57
psoriazice periferice
D. HLA-DR4
D. Sulfasalazina se adresează sacroiliite
E. HLA-B13 şi leziunilor de psoriazis cutanat
(pag. 141,142) E. Leflunomida controlează formele axiale de
artrită psoriazică
(pag. 147,148)
 44 Următoarele afirmații sunt corecte: * 49 Care dintre urmatoarele afirmatii
referitoare la manifestarile extra-articulare in
A. Etetrinat-ul poate ameliora leziunile de psoriazis
PR este falsa:
B. Retinoizii nu au efect asupra leziunilor
de psoriazis A. par de obicei la pacientii cu titruri inalte ale FR

C. PUVA terapia are efecte favorabile B. depind de durata si severitatea bolii

asupra leziunilor de psoriazis şi inconstant C. apar in cazurile severe de boala
asupra leziunilor de artrită psoriazică D. pot fi reprezentate de procese vasculitice
D. Infliximab-ul se adresează leziunilor cutanate E. concentratia complexelor imune circulante
şi celor de artrtă psoriazică este de obicei scazuta.
E. Leflunomida este indicată în formele de (pag. 116)
artrită psoriazică cu afectare axială
(pag. 148,149) * 50 Afectarea pulmonara in PR are
urmatoarele caracteristici:
* 45 Care dintre urmatoarele afirmatii despre TNF
A. fibroza pulmonara poate aparea
–α nu este adevarata:
consecutiv tratamentului cu leflunomida
A. Favorizeaza raspunsul imun prin stimularea B. pleurezie cu lichid pleural de tip transudat
expresiei MHC de pe celula prezentatoare de
antigen C. poate aparea hemotorax
B. Favorizeaza formarea cartilajului si a osului D. artrita cricoaritenoidiana poate
determina obstructie respiratorie inalta
C. Favorizeaza infiltrarea celulara de la
nivelul sinovialei E. nu se manifesta prin hipertensiune
arteriala pulmonara
D. Are rol anti-tumoral
(pag. 116)
E. Are rol major in formarea si
mentinerea granulomului tuberculos. * 51 Vasculita reumatoida are
(pag. 112) urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
A. apare mai frecvent la barbati
*46 Afectarea articulara in PR are
urmatoarele caracteristici: B. se asociaza formelor severe, erozive de boala
A. redoarea matinala are o durata de maxim 30 C. poate determina neuropatie periferica
minute D. se poate manifesta prin purpura palpabila
B. este asimetrica E. apare in special in formele cu FR absent.
C. genunchii nu sunt afectati de procesul (pag. 116)
inflamator
* 52 Care dintre urmatoarele
D. evolueaza spre deformari, eroziuni si anchiloze
modificari radiologice nu apare in
E. afecteaza preponderent articulatiile mari. PR:
(pag. 115) A. osteoporoza juxta-articulara
* 47 Ce modificari anatomo-patologice nu apar B. anchiloze osoase
in PR: C. ingustarea spatiilor articulare
A. sinovita exudativa D. ingrosare periostala
B. sinovita infiltrativ-proliferativa E. eroziuni marginale
C. panus sinovial (pag. 118)
D. angiogeneza
* 53 Care dintre urmatoarele afirmatii
E. hipertrofia osului subcondral referitoare la tratamentul cu methotrexat in
(pag. 111) PR este falsa:
A. administrarea se face lunar in doza de 7,5-25mg
* 48 Urmatoarele articulatii nu sunt de
regula afectate in PR: B. efectul terapeutic se instaleaza dupa 4-
6 saptamani de tratament
A. articulatiile interfalangiene distale
C. este considerat “standardul de aur”in
B. articulatiile metacarpofalangiene tratamentul PR
C. articulatiile metatarsofalangiene D. toxicitatea hepatica impune controlul periodic
D. articulatiile genunchiului al transaminazelor hepatice
E. articulatiile coloanei vertebrale cervicale E. reactiile adverse apar mai frecvent in primele
(pag. 115) 6 luni de tratament.
(pag. 121)
 * 54 Terapia biologica in PR are 59 Mecanismele implicate in
urmatoarele caracteristici, cu exceptia: distructia cartilajului articular in PR:
A. este contraindicata asocierea A. Panusul articular odata format incepe
cu imunosupresoarele clasice sa penetreze cartilajul
B. poate stopa progresia distructiilor articulare B. Lichidul sinovial in PR este sarac in PMN
C. are un risc crescut de infectii C. Panusul articular este unul dintre pricipalii
D. poate determina reactii alergice factori responsabili pentru distructia cartilajului
E. este contraindicata pacientilor cu D. Lichidul sinovial din PR este bogat in limfocite
insuficienta cradiaca stadiile III si IV E. Mediul citokinic caracteristic din PR stimuleaza
(pag. 124) condrocitele sa sintetizeze enzime litice cu efect
protector asupra cartilajului articular
* 55 Referitor la perturbarile imunologice din (pag. 113)
PR, este adevarata urmatoarea afirmatie:
60 Sinovita exudativa din PR se
A. FR sunt prezenti la 10-15% dintre pacientii cu
caracterizeaza prin:
PR
B. titrul FR nu se coreleaza cu progresia A. Formare unui tesut de granulatie hipertrofiat
radiologica B. Edem interstitial
C. anticorpii anti-proteine citrulinate (ACPA) C. Vasodilatatie
apar precoce in evolutia PR D. Alterarea celulelor endoteliale
D. majoritatea FR sunt de tip Ig G E. Proliferarea sinoviocitelor
E. FR poate aparea in orice boala cu (pag. 111)
mecanism autoimun.
(pag. 118) 61 Urmatoarele afirmatii referitoare la PR
sunt adevarate:
* 56 Examenul lichidului sinovial in PR are
A. Boala poate debuta la orice varsta
urmatoarele caracteristici , cu exceptia:
B. Debutul brusc este cel mai frecvent intalnit
A. este sero-citrin sau usor opalescent
C. Simptomele articulare nu sunt asociate
B. este de tip exudat cu manifestarile sistemice nespecifice
C. intotdeauna sunt prezenti FR D. Debutul insidios este cel mai frecvent
D. concentratia complementului este crescuta intalnit, aparand la 60-65% dintre cazuri
E. concentratia glucozei poate fi foarte scazuta E. Exista si alte modalitati de debut
(oligoarticular, palindromic) care sunt mai rare si
(pag. 118)
mai putin caracteristice
57 Urmatoarele afirmatii referitoare la PR (pag. 114)
sunt adevarate:
62 Afectarea articulara in PR se
A. Este cea mai frecventa suferinta reumatica caracterizeaza prin:
de tip inflamator
A. Durerea si redoarea matinala cu o durata
B. Afecteaza predominant barbatii
de minim 10 minute este caracteristica
C. Etiologia bolii nu este cunoscuta B. Eritemul tegumentelor supraiacente este un
D. Afecteaza de obicei persoanele varstnice element caracteristic in PR
E. Reprezinta aproximativ 10% din totalul C. Afectarea articulara este de tip inflamator
bolilor reumatice D. Prinderea unei articulatii este urmata de
(pag. 109) afectarea articulatiei simetrice intr-un interval mai
mic de trei luni
58 Sinovita granulomatoasa din PR
se caracterizeaza prin: E. Tumefactia si caldura locala nu
sunt caracteristice in PR
A. Perpetuarea reactiei inflamatorii
(pag. 114)
B. Edem interstitial
C. Proliferarea sinoviocitelor
D. Infiltrat limfoplasmocitar
E. Hemoragii perivasculare
(pag. 111)
 63 Referitor la afectarea mainilor in PR 67 Modificarile imunologice in PR cuprind:
este adevarat:
A. Pozitivarea FR la 75-80% dintre pacienti
A. Tumefactia articulatiei IFP si lipsa afectarii celei B. Prezenta anticorpilor anti-ADNdc
distale duc la aparitia degetelor “fusiforme”
C. FR are o sensibilitate si o specificitate mai
B. Sindromul de canal carpian este determinat de mare decat ACPA
inflamatia carpului si compresia nervului ulnar la
trecerea sa prin canalul carpian D. Titrul FR nu se coreleaza cu activitatea bolii
C. Pe masura ce boala avanseaza E. ACPA au o sensibilitate si o specificitate
distructiile severe cartilaginoase si osoase mai mare decat FR
conduc la deformari importante (pag. 118)
D. Deviatia ulnara este data de slabiciunea
muschiului extensor ulnar al carpului, care duce 68 Sunt articulatii afectate preferential in PR:
la rotarea oaselor carpiene , primul in sens ulnar A. Interfalangienele distal
iar al doilea in sens radial
B. Articulatia manubrio-sternala
E. Articulatiile IFD sunt primele articulatii afectate
C. Interfalangienele proximale
(pag. 115)
D. Articulatiile disco-vertebrale
64 Referitor la manifestari le extra-articulare in E. Radiocubitocarpiene
PR sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
(pag. 115)
A. Nodulii reumatoizi care apar la 20-35%
la pacientii cu PR 69 Tratamentul remisiv din PR cuprinde:
B. Hepatomegalie si anemie A. AINS
C. Vasculita determinata de inflamatia vaselor B. Methotrexatul
din diferite teritorii C. Glucocorticoizii
D. Afectarea digestiva este cel mai D. Sulfasalazina
frecvent urmarea terapiei cu AINS si
cortizonice E. Lefunomide
(pag. 121, 122)
E. Afectarea oculara poate fi
consecinta tratamentului cu MTX
Tema nr. 35
(pag. 116)
Lupusul eritematos sistemic
65 Modificarile hematologice din PR cuprind: Bibliografie asociata temei:
A. Anemia prin deficit de vitamina B12 Compendiu vol II
152-166
B. Anemia aplastica prin supresie medulara
indusa de terapia imunosupresoare * 1 Alegeți leziunea cutanată
C. Leucocitoza poate aparea in sindromul Felty nespecifică pentru lupusul eritematos:
D. Anemia cronica simpla produsa prin A. Rash-ul malar
blocarea fierului in macrophage B. Leziunile psoriaziforme
E. La pacientii aflati sub corticoterapie C. Leziunile discoide
cronica poate aparea o usoara leucocitoza
D. Vasculita leucocitpclastică
(pag. 117)
E. Lupus profundus
66 Sunt modificari radiologice gasite in PR:
(pag. 155)
A. Tumefactia partilor moi
B. Ingustarea spatiilor articulare
C. Condrocalcinoza
D. Osteoporoza juxta-articulara
E. Hipertransparenta osoasa
(pag. 118)
 * 2 Precizați afirmația neadevărată referitoare * 7 Următoarea anomalie hematologică este
la afectarea cardiacă în lupusul eritematos incorectă în lupusul eritematos sistemic:
sistemic:
A. Leucopenia se asociază frecvent cu boală activă
A. Afectare de tip pancardită
B. Anemia caracteristică pentru LES este
B. Endocardita bacteriană Liebman – cea feriprivă
Sacks interesează valvele mitrale
C. Anemia hemolitică autoimună este întâlnită
C. Afectarea endocardului se corelează cu la 10% din pacienți
prezența anticorpilor anticardiolipină
D. Trombocitopenia se asociază cu
D. Ateroscleroza accelerată determină afectarea renală şi neuropsihiatrică
afectare coronariană E. Anemia hemolitică pozitivează testul Coombs
E. Afectarea miocardică este ai rară comparativ
(pag. 158,159)
cu cea a pericardului
(pag. 156) * 8 Ce anomalie serologică nu se regăseşte
în lupusul eritematos sistemic?
* 3 Afectarea pulmonară în lupusul
eritematos sistemic nu presupune: A. anomalia imună caracteristică este producția
de autoanticorpi anti-TNFα
A. Pleurezia
B. AAN pot fi pozitivi la 2% din femeile
B. Pneumonita cronică tinere sănătoase
C. Pneumonita de aspirație C. AAN sunt prezenți la aproximativ 95%
D. Hipertensiune arterială pulmonară din pacienții cu LES
E. Infecții cu Pnumocystis carinii D. ac anti-proteină P ribozomală nu se corelează
cu activitatea bolii
(pag. 155)
E. ac anti-RNP se asociază cu
* 4 Menționați afirmația incorectă referitor la hipertensiunea pulmonară
tipurile existente de afectare neuropsihiatrică (pag. 159, 160)
în lupusul eritematos sistemic:
* 9 Următoarea afirmație referitoare la
A. meningita septică anticorpii descrişi în LES este adevărată:
B. mononevrită multiplex
A. AAN sunt nespecifici , se asociază cu
C. sindrom migrenos activitatea bolii
D. sindrom anxios B. Ac anti-RNP se asociază cu
E. plexopatie prezența fenomenului Raynaud
(pag. 157) C. Ac anti-Ro se asociază cu lupusul neonatal
D. Ac anti-Sm sunt specifici
* 5 Care din următoarele mecanisme nu
sunt implicate în patogenia E. Ac anti-histone peristă 6 -12 luni de
neurolupusului: la întreruperea medicației incriminate
(pag. 160,161)
A. Ac anticardiolipină
B. Ac antineuronali * 10 Criteriile SLICC 2012 includ
următoarele elemente cu excepția:
C. Ac limfocitotoxici
A. Lupus cutanat acut cu rash
D. Ac anti-Sm
maculopapular sau fotosensibilitate
E. Ateroscleroza
B. Ulcerații orale şi la nivelul mucoasei genitale
(pag. 157)
C. Sinovită cu prinderea a cel puțin două articulații
* 6 Alegeți corelația incorectă cu privire D. Proteinurie/24h peste 500mg
la nefrita lupică
E. Convulsii, psihoze în afara celor metabolice
A. Clasa V – nefrită membranoasă
(pag. 160,161)
B. Clasa III – nefrită proliferativă focală cu
leziuni active şi cronice
C. Clasa IV – nefrită proliferativă focală cu
afectare a peste 50% din glomeruli
D. Clasa II – nefrită mezangială proliferativă
E. Clasa I – nefrită mezangială minimă cu
depozite imune mezangiale la imunofluorescență
(pag. 158)
 * 11 Următorul criteriu imunologic nu face 15 Identificați afirmațiile incorecte
parte din criteriile de clasificare SLICC referitoare la anomaliile imune în LES
A. Ac anti-ADNdc cel puțin dublu față de A. Hiperactivitatea limfocitului B este
valoarea de referință prin metodă ELISA consecutivă stimulării monoclonale
B. Ac anti-Sm pozitivi B. Limfocitele T circulante scad prin apariția de
C. Ac anti-AAN de cel puțin două ori peste ac anti-limfocitari
valoarea de referință a laboratorului prin metodă C. Supraproducția de anticorpi este potențată
ELISA de supraexprimarea molecuerlor de
costimulare CD40
D. Ac anti-cadiolipină de tip IgA, IgM, IgG pozitivi
în titru mediu sau mare D. Autoanticorpii din LES acționează doar prin
reacție de tip III cu formarea de complexe imune
E. Hipocomplementemie cu scăderea CH50
E. Clearance-ul celulelor apoptotice este eficient
(pag. 160,161)
(pag. 152,153)
* 12 Complicații întâlnite în LES pot fi
cu excepția: 16 Afectarea musculoscheletală în
LES presupune:
A. Corticoizii pot determina osteoporoză
sau psihoză A. Suferință majoritar oligoarticulară
B. Infecțiile pot genera un puseu de boală B. Afectare poliarticulară simetrică
C. Profilaxia infecției cu Pneumocystis carinii C. Artropatie Jaccoud
se poate face cu dapsonă D. Miopatie indusă de antimalarice de sinteză
D. Există o asociere scăzută cu limfoamele E. Artrită erozivă, deformantă
non-Hodgkin
(pag. 154)
E. Risc de peste 50 de ori mai mare de
dezvolta infarct miocardic la femeile cu LES 17 Care din următoarele manifestări
(pag. 161,162) cutaneo-mucoase pot fi întâlnite în LES?
A. Noduli subcutanaţi
* 13 Precizați afirmația neadevărată
referitoare la tratamentul LES: B. Ulceraţii genitale
A. Hidroxiclorochina are efecte C. Paniculită
antiagregante plachetare şi hipolipemiante D. Alopecie
secundare E. Leziuni discoide generalizate
B. AINS sunt adresate formelor cu (pag. 154,155)
afectare musculoscheletală uşoară
C. Dapsona se utilizează în afectare 18 Care din următoarele afirmaţii privind
cutanată buloasă lupusul eritematos cutanat subacut sunt
adevărate?
D. Azathioprina se administrează în doze de 2,5
– 5mg/kgcorp/zi A. Leziunile policiclice anulare sunt nespecifice
E. Mycophnolat mofetil este utilizat ca inductpr B. Unii pacienţi prezintă eritromelalgie
în nefrita lupică C. Apar leziuni de tip psoriaziform specifice
(pag. 162,163) D. Leziunile cutanate lasă cicatrici
14 Următoarele elemente de etiopatogenie E. Sclerodactilia poate fi manifestare nespecifică
sunt corecte în lupusul eritematos sistemic: (pag. 154,155)
A. Susceptibilitatea genetică implică gene CHM
şi non-CMH 19 Care din următoarele manifestări
neuropsihiatrice sunt întâlnite în LES?
B. Concordanța bolii la gemenii dizigoți este
de aproximativ 25% A. Neuropatia autonomă
C. Agenții infecțioşi pot activa răspunsul imun B. Meningita septică
prin mimetism molecular C. Cefaleea
D. Radiațiile UVB pot induce apoptoza D. Disfuncţia cognitivă
E. Bărbații cu LES asociază hipergonadism E. Convulsii
(pag. 152,153) (pag. 157)
 20 Care din următoarele constituie 25 Precizaţi efectele adverse nedorite ale
criterii SLICC de clasificare pentru agenţilor citotoxici imunosupresori utilizaţi
LES? în tratamentul LES
A. fotosensibilitatea A. Cistită hemoragică
B. limfopenia B. Infecţii cu germeni oportuni ti
C. neuropatia periferică C. Nefrită membrananoasă
D. proteinuria <0,5g/24h D. Supresia măduvei osoase
E. anticorpi anti-Sm E. Insuficiență ovariană
(pag. 160,161) (pag. 163)

21 Următoarele leziuni cutanate pot 26 Precizaţi care din următoarele opţiuni

indica vasculita la un pacient cu LES? terapeutice le puteţi folosi la pacienţii cu
afectare renală din LES:
A. purpura vasculară
A. antimalaricele de sinteză
B. hemoragiile subunghiale
B. ciclofosfamida
C. leziunile urticariene
C. mycophenolatul mofetil
D. lichenul plan
D. metilprednisolonul
E. telangiectaziile
E. azathioprina
(pag. 155)
(pag. 163)
22 Afectarea renală în LES
include următoarele asocieri: 27 Care din următoarele afirmaţii privind AAN
în LES sunt incorecte?
A. nefrita mezangială – clasa a II-a
A. sunt anticorpi specifici LES
B. nefrita proliferativă focală – clasa a III-a
B. sunt anticorpi de screening prezenți
C. nefrita membranoasă - clasa a V-a
la aproximativ 95% din pacienți
D. nefrita proliferativă difuză – afactare a peste C. AAN nu apar la indivizii normali
50% din glomerului
D. titruri crescute reflectă activitatea bolii
E. nefrita scleroasă – clasa a VI-a
E. este necesar un titru de două ori limita
(pag. 158)
superioră a laboratrului pentru diagnostic
23 Precizaţi efectele secundare (pag. 160,161)
terapiei cronice cu glucocorticoizi:
28 Care din următoarele manifestări
A. osteoporoză hematologice pot fi întâlnite în LES?
B. hiperkaliemie
A. anemia hemolitică autoimună
C. diabet zaharat
B. prelungirea timpului parțial de tromboplastină
D. cataractă
C. limfopenia
E. sindrom Cushing
D. trombocitoza
(pag. 163)
E. tulburări de coagulare
24 Care din următoarele pot fi utilizate în (pag. 159)
tratamentul manifestărilor cutanate din
LES?
A. hidroxiclorochina
B. dapsona
C. azathioprina
D. ciclosporina
E. methotrexatul
(pag. 162,163)
Tema nr. 36 6 In apendicita acuta, triada simptomatica a
Apendicita acuta lui Dieulafoy este alcatuita din

Bibliografie asociata temei: A. Hiperestezie cutanata

Compendiu vol II B. Febra
167-171 C. Aparare musculara in fosa iliaca dreapta
* 1 In forma acuta tipica de apendicita acuta, D. Durere
un semn foarte precoce dar nespecific este E. Frison
constituit de:
(pag. 168)
A. Durere abdominala
7 In apendicita acuta, despre apararea
B. Constipatie
musculara sunt adevarate urmatoarele
C. Diaree afirmatii:
D. Anorexie A. Initial este localizata in fosa iliaca dreapta, in
E. Temperatura sub 38 ° C timp extinzandu-se la nivelul intregului abdomen
(pag. 167-168) B. initial generalizata, in timp localizandu-se
la nivelul fosei iliace drepte
* 2 Palparea abdomenului ofera unul din
C. instalarea apararii musculare este semn
elementele caracteristice ale apendicitei
de peritonita acuta
acute, si anume:
D. la decompresiunea brusca a abdomenului,
A. Exacerbarea durerii la nivelul epigastrului dupa palpare, durerea este ameliorata
B. Diminuarea durerii la nivelul fosei iliace drepte E. se insoteste de diminuare reflexelor cutanate
C. Exacerbarea durerii la nivelul fosei iliace drepte in fosa iliaca stanga
D. Semnul lui Murphy pozitiv (pag. 168)
E. Manevra Rowsing negativa 8 Dintre afectiunile chirurgicale cu care se
(pag. 168) face diagnosticul diferential al apendicitei
acute, se enumera:
* 3 In cadrul apendicitei acute, peritonita
acuta primara apare datorita: A. invaginatia intestinala
B. diverticulita Meckel
A. Fistulizarii in cavitatea peritoneala a unui
plastron apendicular C. colecistita acuta
B. Propagarea infectiei de la apendicele inflamat D. tuberculoza pulmonara
C. Virulentei mai scazute a germenilor E. adenita inghinala
D. Unei reactivitati imunologice bune a (pag. 169)
organismului
9 Afectiuni ginecologice ce pot mima
E. Instituirii tratamentului medicamentos o apendicita acuta sunt:
(pag. 170) A. sarcina ectopica
* 4 In cazul blocului apendicular, se B. ruptura chistului ovarian
recomanda efectuarea apendicectomiei dupa C. torsiunea de ovar
stingerea episodului acut la:
D. fibromul uterin necomplicat
A. 3-6 saptamani
E. boala inflamatorie pelvina
B. 1-2 luni
(pag. 169)
C. 8-10 luni
D. 3-6 luni 10 In cazul plastronului apendicular,
conduita terapeutica este:
E. 7-8 luni
A. bolnavul va fi urmarit in conditii de ambulator
(pag. 171)
B. repaus la pat si regim alimentar hidric
* 5 Principala cauza a apendicitei acute este: C. reechilibrare hidroelectrolitica
A. infectia virala D. antibioterapie masiva
B. infectia microbiana E. aplicarea unei pungi de gheata local
C. inflamatia apendicelui (pag. 170)
D. ischemia apendicelui
E. alimentatie bogata in proteine animale
(pag. 167)
Tema nr. 37 * 5 Litiaza veziculara, chiar in conditiile unei
Litiaza biliara simptomatologii minime, trebuie tratata prin:
Bibliografie asociata temei: A. Administrarea de antispastice si antibioterapie
Compendiu vol II B. Conservator, prin regim igieno-dietetic
172-187 C. Chirurgical, prin efectuarea colecistectomiei
* 1 In mod normal, in absenta litiazei, bila din D. Endoscopic prin papilosfincterotomie
interiorul colecistului si a cailor biliare este: E. Urmarirea periodica ecografic
A. colonizata cu bacili gram negativi (pag. 179)
B. colonizata cu bacili anaerobi
* 6 Sindromul coledocian, determinat de
C. sterila litiaza CBP se manifesta prin:
D. colonizata cu bacili gram pozitivi A. Frison si colica biliara
E. colonizata cu stafilococ B. Frison si icter
(pag. 173) C. Colica biliara si febra
* 2 Semnul Courvoisier-Terrier este D. Colica biliara si icter
reprezentat de: E. Febra si icter
A. Durere spontana la nivelul hipocondrului drept (pag. 182)
B. Palparea veziculei biliare destinse de
* 7 Despre icterul aparut in contextul
volum, nedureroasa
unui Ampulom Vaterian, sunt adevarate
C. Durere vie la inspir profund perceputa la urmatoarele afirmatii:
intersectia dreptilor abdominali cu rebordul costal
A. Icterul este progresiv fara perioade de remisiune
D. Exacerbarea durerii la decompresia brusca
a peretelui abdominal B. Icterul este progresiv cu perioade de remisiune

E. Durere la tuse in hipocondrul drept C. Dureri vii preced aparitia icterului

(pag. 174) D. Prezinta o evolutie lenta, liniara
E. Este constant insotit de febra si frison
* 3 Forma dureroasa a litiazei veziculare are
ca element central si definitoriu: (pag. 183)

A. Paloarea tegumentelor * 8 Colica coledociana se caracterizeaza prin:

B. Febra A. Durere violenta localizata in hipocondrul drept
C. Icter cu iradiere epigastrica sau transfixiant spre
coloana lombara
D. Colica biliara
B. Durere violenta in epigastru cu iradiere spre
E. Frison hipocondrul drept sau transfixiant spre coloana
(pag. 177) lombara
C. Durere violenta in hipocondrul drept cu
* 4 Hidropsul vezicular, complicatie a iradiere spre fosa iliaca dreapta
litiazei veziculare are ca substrat
patogenic: D. Durere violenta cu localizare in epigastru cu
iradiere spre hipocondrul stang sau transfixiant
A. Inclavarea unui calcul la nivelul infundibulului spre coloana lombara
B. Migrarea unui calcul prin canalul cistic E. Durere de mica intensitate in epigastru cu
C. Inclavarea unui calcul la nivelul sfincterului Oddi iradiere in hipocondrul drept sau transfixiant spre
coloana lombara
D. Aparitia unei fistule bilio-digestive
(pag. 182)
E. Gangrena peretelui cu abces in patul hepatic
al colecistului
(pag. 177)
 * 9 Angiocolita, complicatie a 13 Radiografia abominala simpla in
litiazei coledociene reprezinta: diagnosticul litiazei veziculare:
A. O complicatie minora A. Poate evidentia doar prezenta
B. O complicatie cronica a icterului cu calculilor colesterinici
evolutie indelungata, oscilanta B. Poate evidentia doar calculii ce contin
C. O complicatie non-infectioasa carbonat de calciu
C. In incidenta postero-anterioara realizeaza
D. Complicatie frecventa aparuta
diagnosticul diferential cu litiaza renala dreapta
dupa papilosfincterotomie
endoscopica D. Poate evidentia uneori aerobilie
E. Colonizarea cu germeni a bilei stazice de E. Imaginea de profil realizeaza
la nivelul CBP diagnosticul diferential cu litiaza renala
(pag. 184) dreapta
(pag. 174)
* 10 Evolutia finala a litiazei coledociene
multiplu recidivata asociata cu angiocolita 14 Odata formati, calculii veziculari pot avea
cronica, este reprezentata de: ca si evolutie:
A. Fistula bilio-digestiva A. Pot fi bine tolerati, asimptomatici
B. Hepatita acuta B. De fiecare data se complica cu colecistita acuta
C. Ciroza biliara secundara C. Prin obstructia canalului cistic pot produce
D. Ciroza biliara primara icter mecanic

E. Abcese hepatice D. Prin migrarea in coledoc pot produce

pancreatita acuta
(pag. 184)
E. Prin intermediul unei fistule bilio-digestive un
11 Triada Charcot, sugestiva pentru o calcul mare poate migra in duoden producand
complicatie obstructiva ce intereseaza calea ileus biliar
biliara principala, este alcatuita din asocierea (pag. 176)
urmatoarelor simptome:
15 Despre colecistita acuta litiazica
A. Scaun acholic sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
B. Febra
A. Este o consecinta a obstructiei mecanice
C. Urina hipercroma cu inflamatia acuta a peretelui vezicular si
D. Frison exacerbarea florei microbiene

E. Icter B. Durerile cresc in intensitate si durata,

dobandind un caracter permanent
(pag. 173)
C. Pe plan general, rareori sunt intalnite greata
12 Despre durerea din litiaza veziculei si varsaturile bilio alimentare
biliare sunt adevarate urmatoarele D. Febra si frisoanele sunt expresia starii septice
afirmatii:
E. Ecografia deceleaza Vezicula biliara cu
A. Localizata mai frecvent in epigastru perete ingrosat cu imagini hiperecogene unice
B. Localizata in hipocondrul stang sau multiple in interior si lichid pericolecistic
(pag. 178)
C. Iradiaza in hipocondrul drept, regiunea
scapulara sau umarul drept 16 Sindromul post colecistectomie, poate fi
D. Cel mai adesea este colicativa explicat din punct de vedere etiopatogenic
E. Iradiaza spre hipocondrul stang sau prin:
transfixiant spre coloana lombara A. Aparitia la distanta a unei vezicule biliare
(pag. 173) de neoformatie
B. Existenta unei patologii non biliare care nu a
fost diagnosticata si isi continua evolutia
C. Existenta unei concomitente patologice
biliare necunoscute
D. Existenta unei gastrite de reflux concomitente
E. O eroare sau imperfectiune de
tehnica chirurgicala
(pag. 180)
 18 Din punct de vedere al originii, litiaza caii 22 Anastomoza bilio-jejunala este indicata
biliare principale prezinta mai multe tipuri: in tratamentul
A. Litiaza migrata (secundara), calculii se A. Litiaza coledociana autohtona
formeaza la nivelul colecistului migrand ulterior in B. Litiazei coledociene multiplu recidivate
CBP
C. Panlitiazei
B. Litiaza migrata (secundara), calculii se
D. Chistului coledocian
formeaza in CBP, urmand, datorita refluxului sa
migreze in colecist E. Neoplasmului cefalo-pancreatic
C. Litiaza autohtona (primara), se formeaza direct (pag. 187)
la nivelul CBP, in absenta rezervorului vezicular
Tema nr. 38
D. Litiaza restanta
Pancreatita acuta
E. Litiaza autohtona (primara), calculii se
Bibliografie asociata temei:
formeaza intrahepatic, la nivelul capilarelor
sinusoide Compendiu vol II
188-204
(pag. 181)
* 1 Care dintre factorii etiologici metabolici
18 Caracteristicile icterului din nu este intalnit in pancreatita acuta?
neoplasmul cefalopancreatic sunt:
A. Ingestia de alcool
A. Progresiv
B. Hipercalcemia
B. Durerea precede aparitia icterului
C. Fumatul
C. Semnul lui Courvoisier-Terrier prezent
D. Hiperlipemia
D. intens, apiretic
E. Medicamente diuretice
E. mai putin intens decat un icter prin litiaza CBP
(pag. 190)
(pag. 184)
* 2 Care dintre urmatoarele simptome sau
19 Clinic, angiocolita acuta se caracterizeaza semne nu caracterizeaza Sindromul de
prin aparitia pentadei Reynolds, definita de raspuns inflamator sistemic (SIRS) in
urmatoarele semne si simptome: pancreatita acuta?
A. Durere colicativa A. Hipertermie sau hipotermie (temperatura mai
B. Febra si frison mare de 38°C sau mai mica de 36°C)
C. Icter B. Frecventa cardiaca mai mare de 90/min
D. Hipotensiune arteriala si oligurie C. PaCO2 peste 32 mmHg
E. Prurit si sindrom hemoragipar D. Frecventa respiratorie mai mare de 20/min
(pag. 184) E. Leucocitoza >12000/mm, <4000/mm3 sau
>10% forme tinere
20 Criteriile colangiografice care
(pag. 192)
certifica complexitatea unei litiaze a
CBP sunt urmatoarele: * 3 Care afirmatie este adevarata in
A. Calculi cu diametru mai mare de 2 cm pancreatita acuta?
B. Impietruirea coledociana A. In pancreatita acuta forma usoara diagnosticul
C. Megacoledoc aton imagistic prin computer tomografie cu contrast
intravenos (CTIV) sau imagistica prin rezonanta
D. Colecist locuit de calculi mici magnetica (IRM) este intotdeauna necesar
E. Perete coledocian subtire, cu aspect venos B. Pacreatita acuta forma usoara se
(pag. 186) caracterizeaza prin prezenta complicatiilor locale

21 In cadrul chirurgiei deschise pentru C. In pancreatita acuta forma moderat severa

insuficientele de organ persista mai mult de 48
tratamentul litiazei coledociene,
de ore
dezobstructia poate fi realizata prin:
D. In pancreatita acuta forma moderat severa,
A. Coledocotomie cu coledocolitotomie mortalitatea este similara cu cea din formele
B. Transcistic severe
C. Sfincterotomie clasica E. Prezenta si persistenta insuficientelor de organ
de la debutul bolii in pancreatita acuta, anunta o
D. Sfincterotomie endoscopica forma severa de pancreatita
realizata intraoperator
(pag. 196)
E. Drenaj biliar extern cu tub Kehr
(pag. 186-187)
 * 4 Care afirmatie cu privire la pancreatita * 7 Care afirmatie cu privire la pancreatita
acuta forma usoara este corecta? acuta este corecta?
A. Reprezinta mai putin de jumatate din cazurile A. Mai mult de jumatate din cazuri sunt
de pancreatita acuta forme severe
B. Evolueaza cu rezolutie completa a B. In pancreatitele necrotice, formele severe,
simptomatologiei dupa 2-3 saptamani mortalitatea este mai mare la formele infectate
C. Tratamentul chirurgical este frecvent indicat C. In primele doua luni de boala, decesele
sunt datorate insuficientelor de organ
D. La pacientii cu etiologie biliara se indica
colecistectomia laparoscopica in cursul aceleiasi D. In formele usoare de pancreatita sunt
internari intalnite adesea insuficientele de organ
E. Profilaxia trombozei venoase profunde E. In prima saptamana de boala, decesele
este contraindicata sunt datorte infectiei necrozelor sau
complicatiilor necrozelor neinfectate
(pag. 198-199)
(pag. 189)
* 5 Care afirmatie cu privire la pancreatita acuta
forma moderat severa sau severa este falsa? * 8 Care dintre urmatoarele faze nu este
descrisa in patogeneza pancreatitei acute?
A. Este necesara administrarea unor volume
mari de fluide 5-10 litri/zi A. Scindarea tripsinogenului la tripsina
prin hidrolaza lizozomala cathepsin-B
B. Papilosfincterotomia endoscopica (ERCP) si
extractia calculilor este indicata in primele 48 de B. Cresterea activitatii inhibitorului
ore de la debut la pacientii cu impactare litiazica intracelular pancreatic al tripsinei
in ampula Vater si cu semne de angiocolita C. Activarea macrofagelor si limfocitelor
C. Alimentatia parenterala de durata este D. Prin eliberarea unor molecule de adeziune
indicata inca de la inceput celulele inflamatoare adera la endoteliul capilar
D. Se recomanda initierea cat mai precoce E. Migrarea celulelor inflamatoare in zona
a alimentatiei enterale de inflamatie
E. Tratamentul antibiotic cu imipenem realizeaza (pag. 190)
o reducere semnificativa a infectiilor necrozelor
(pag. 199-200) * 9 Care afirmatie cu privire la complicatiile
generale in pancreatita acuta este falsa?
* 6 Urmatoarea afirmatie cu privire la
A. Disfunctia pulmonara apare precoce in
pancreatita acuta este falsa:
Sindromul de raspuns inflamator sistemic (SIRS)
A. Pancreatitele acute se clasifica in functie de B. Leziunile renale se produc prin ischemie
gravitate in usoare, moderat severe si severe si inflamatie
B. In pancreatita acuta forma usoara sunt C. Leziunile gastro-intestinale includ ulceratii acute
absente insuficientele de organ si vascularizatia gastrice, ocluzie functionala, colecistita alitiazica,
pancreatica este pastrata etc
C. In formele moderat severa sau severa de D. Disfunctia metabolica si de sinteza hepatica
pancreatite necrotice, procesul inflamator este tardiva si se manifesta prin cresterea
afecteaza vascularizatia pancreasului rezultand bilirubinei, ureei, lactatului seric, etc
necroze pancreatice si ale tesuturilor
peripancreatice E. Afectarea SNC se manifesta prin tulburari
ale starii de constienta, pana la coma
D. Pancreatita acuta este o inflamatie
(pag. 192)
pancreatica initiata de inhibarea tripsinei in
celulele acinare * 10 Care dintre urmatoarele colectii nu
E. Procesul inflamator in pancreatita acuta se este intalnita in pancreatita acuta?
extinde uneori in tesuturile peripancreatice sau la A. Colectiile lichidiene peripancreatice acute
distanta
B. Pseudochistul pancreatic
(pag. 189)
C. Colectiile necrotice acute
D. Colectia necrotica neincapsulata
E. Colectiile necrotice acute infectate
(pag. 193-194)
 11 Factorii etiologici mecanici intalniti 16 In pancreatita acuta, computer-tomografia
in pancreatita acuta sunt: cu contrast intravenos este utila deoarece:
A. Litiaza biliara A. Evidentiaza cresterea in volum a
B. Ulcerul gastric pancreasului prin edem
B. Evidentiaza colectiile lichidiene peripancreatice
C. Traumatismele pancreatice
C. Este singura explorare prin care se poate
D. Ascaridoza
aprecia infectia zonelor de necroza pancreatica
E. Disfunctii ale sfincterului Oddi si peripancreatica
(pag. 190) D. Evidentiaza dilatarea ductului pancreatic
principal
12 Tabloul clinic in pancreatita acuta
se caracterizeaza prin: E. Pe baza acestei explorari se determina
gradul Balthazar
A. Debutul boli este brusc la majoritatea pacientilor
(pag. 196-198)
B. Greturile si varsaturile sunt asociate constant
C. Sistare tranzitului intestinal pentru materii 17 Care afirmatii sunt corecte cu privire la
fecale si gaze apare exceptional tratamentul chirurgical in pancreatita acuta?
D. Durerea este continua, cu iradiere in spate - A. Este obligatoriu in pancreatita acuta
"in bara" si cu durata mai mare de 24 de ore forma usoara
E. Durerea in pancreatita acuta postoperatorie B. Este indicat in caz de disruptie postnecrotica
este insuportabila a ductului pancreatic principal
(pag. 195) C. Tratamentul chirurgical al fistulelor pancreatico-
cutanate persistente dupa drenajul extern al
13 Examenul fizic in pancreatitele colectiilor pancreatice si peripancreatice se face
acute evidentiaza: la 4-6 luni de la constituire
A. Stare generala alterata D. In formele severe de pancreatita acuta
B. Frecvent icter sclero-tegumentar de etiologie biliara, colecistectomia trebuie
efectuata in primele zile de la debut
C. Distensie abdominala mai ales in
etajul abdominal superior E. La pacientii cu pancreatita acuta de etiologie
biliara si cu risc operator mare, sfincterotomia
D. Sensibilitate in etajul abdominal superior endoscopica poate fi o alternativa la
E. Echimoza periombilicala (Semnul Cullen) si in colecistectomie
flancuri (Grey Turner) sunt frecvent evidentiate (pag. 201)
(pag. 195)
18 Urmatoarele afirmatii cu privire la
14 Diagnosticul diferential al pancreatitei pancreatita acuta sunt adevarate:
acute se face cu: A. In caz de dubii diagnostice in urgenta,
A. Infarctul entero-mezenteric computertomografia cu contrast intravenos
(CTIV) confirma diagnosticul de pancreatita
B. Atelectazia pulmonara acuta si permite excluderea altor situatii
C. Colica biliara abdominale "catastrofale"
D. Ocluzia intestinala B. Tratamentul pacientilor in centre
medicale specializate, asigura rezultate
E. Infarctul miocardic inferior
terapeutice maxime raportat la severitatea
(pag. 195) bolii
15 Explorarile imagistice utile in C. Tratamentul pancreatitei acute este
pancretaita acuta sunt: exclusiv chirurgical
A. Ecografia abdominala D. Caliatea vietii la pacientii cu pancreatite
acute necrotice care supravietuiesc este
B. Aortografia deficitara comparabila cu a pacientilor cu
C. Computertomografia cu contarast pancreatita cronica
intravenos (CTCI) E. Anamneza sistematica, examenul fizic complet
D. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) si cresterea nivelelor serice ale enzimelor
pancreatice >3 ori valorile normale, permit
E. Colangio-RM (C-RM)
precizarea diagnosticului pozitiv de pancreatita
(pag. 196) acuta
(pag. 201-202)
 19 Diagnosticul de pancreatita acuta se face * 3 Palparea abdomenului intr-o peritonita
pe baza prezentei a cel putin doua din secundara difuza evidentiaza de regula:
urmatoarele criterii:
A. impastare epigastrica
A. Durere abdominala cu debut acut, severa si
B. fluctuenta in fosele iliace
persistenta, cu localizare epigastrica si iradiere in
spate sau "in bara" C. matitate deplasabila in fosele iliace
B. Prezenta disfunctiilor organice multiple (MODS) D. apararea musculara
C. Cresterea activitatii lipazei serice (sau a E. prezenta matitatii hepatice
amilazei) mai mare de trei ori decat valorile (pag. 207)
maxime normale
D. Aspect caracteristic de pancreatita acuta la * 4 Radiografia abdominala simpla intr-
tomografia computerizata cu contast intravenos o peritonita difuza poate evidentia:
(CTCI) A. opacitate cu contur net pe aria hepatica
E. Prezenta semnelor de SIRS (Sindromul B. pneumoperitoneu subdiafragmatic
de raspuns inflamator sistemic)
C. aspect de plus de umplere la nivel gastric
(pag. 189)
D. intotdeauna nivele hidro-aerice pe flancuri
20 Forme anatomo-clinice de pancreatita acuta E. aspect de “perla pe fir” la nivel duodenal
sunt:
(pag. 209)
A. Pancreatita acuta edematoasa interstitiala
B. Pancreatita acuta forma usoara * 5 Urmatoarea afirmatie privind
tratamentul peritonitelor secundare este
C. Pancreatita acuta necrotica adevarata:
D. Necrozele pancreatice infectate A. se poate trata frecvent conservator
E. Pancreatita acuta forma severa B. fiind o urgenta majora, nu se pierde
(pag. 191) niciodata timp cu echilibrarea biologica a
pacientului
Tema nr. 39
C. antibioterapia de prima intentie se
Peritonitele administreaza conform antibiogramei
Bibliografie asociata temei: D. suprimarea sursei de contaminare peritoneala
Compendiu vol II nu reprezinta o prioritate
205-217
E. abordul laparoscopic este util in
* 1 Cea mai mare incidenta in peritonitele apendiculare sau de cauza
patologia chirurgicala de urgenta o genitala
au: (pag. 216)
A. peritonitele primitive 6 Urmatoarele afirmatii privind
B. peritonitele secundare peritonitele primitive sunt adevarate:
C. peritonitele plastice A. integritatea tractului gastro-intestinal
D. peritonitele tertiare este pastrata
E. peritonitele tbc B. Sunt initial monomicrobiene
(pag. 205) C. Apar frecvent in perforatii viscerale
D. Sunt apanajul apendicitei acute
* 2 Reprezinta manifestare clinica tipica de gangrenoase perforate
peritonita secundara perforatiei ulceroase:
E. una din caile de propagare este cea
A. durerea posterioara in bara genitala ascendenta
B. debutul lent, insidios (pag. 205)
C. oprirea tranzitului pentru materii fecale si gaze 7 Urmatoarele afirmatii privind
D. contractura abdominala peritonitele secundare sunt adevarate:
E. varsatura “in zat de cafea” A. sunt de regula monomicrobiene
(pag. 211) B. contaminarea peritoneului se face frecvent
pe cale hematogena
C. contaminarea peritoneului este realizata direct
D. pot aparea in urma unor perforatii iatrogene
ale tubului digestiv
E. pot aparea posttraumatic
(pag. 205, 206)
 8 Tuseul rectal efectuat in cadrul unei * 2 Intr-un sindrom ocluziv, radiografia
peritonite secundare difuze deceleaza de abdominala simpla poate evidentia aspectul
regula: urmator:
A. fluctuenta A. in ocluziile pe colon, nivele hidroaerice mici
B. sensibilitatea fundului de sac Douglas “in dinti de ferastrau”

C. formatiune tumorala pelvina B. in ocluziile pe jejun, nivele hidroaerice

largi, situate transversal si dispuse periferic
D. hipertonie sfincteriana
C. nivele hidroaerice cu dispozitie si aspect variat
E. incontinenta sfincteriana
D. pneumoperitoneu subdiafragmatic
(pag. 208)
E. imagine lacunara la nivelul colonului
9 Percutia abdomenului intr-o (pag. 221)
peritonita secundara poate decela:
* 3 Tabloul clinic al ocluziei prin
A. durere (semnul Mandel)
strangulare cuprinde:
B. matitate deplasabila pe flancuri
A. debut lent, insidios
C. disparitia matitatii hepatice
B. varsaturi tardive, fecaloide
D. silentium sepulcral
C. uneori, apararea musculara poate fi prezenta
E. semnul Blumberg negativ
D. in volvusul de sigmoid, meteorismul
(pag. 208) este simetric
10 Hemoleucograma intr-o peritonita E. in ocluzia pe brida, meteorismul este absent
evidentiaza de regula: (pag. 222, 223)
A. trombocitopenie sub 80000/mmc
* 4 In volvusul de sigmoid, radiografia
B. leucocitoza peste 12000/mmc abdominala simpla evidentiaza de regula:
C. leucopenie in majoritatea cazurilor A. bucla cu doua nivele hidroaerice
D. cand este prezenta leucopenia, poate B. nivele hidroarice mici si diseminate
reprezenta un semn de gravitate
C. pneumoperitoneu subdiafragmatic
E. eozinofilie
D. nivele hidroaerice “in tuburi de orga”
(pag. 208)
E. opacifiere “in cioc de pasare” a
Tema nr. 40 buclei sigmoidiene
Ocluziile intestinale (pag. 223)
Bibliografie asociata temei: * 5 Tratamentul chirurgical in
Compendiu vol II ocluziile intestinale ale intestinului
218-227 subtire:
* 1 Urmatoarele afirmatii despre A. este rar utilizat
sindromul Ogilvie sunt adevarate: B. consta de regula in operatii seriate
A. este o obstructie mecanica a colonului C. se finalizeaza de regula cu derivatie
B. apare la tineri externa definitiva

C. tratamentul este intotdeauna chirurgical D. in caz de leziuni ireversibile poate consta

in enterectomie segmentara
D. poate aparea in infectia cu Clostridium difficile
E. consta de regula in efectuarea unor
E. obstacolul este de regula extrinsec derivatii interne
(pag. 218) (pag. 227)

6 Pot reprezenta cauze de ocluzie

intestinala mecanica:
A. bridele postoperatorii
B. pasajul unui calcul biliar in intestin
C. spasmul sau paralizia musculaturii intestinale
D. cancerul de colon
E. invaginatia intestinala
(pag. 219, 220)
 7 Urmatoarele afirmatii despre ileusul Tema nr. 41
biliar sunt adevarate: Hemoragiile digestive
A. se intalneste mai des la femei Bibliografie asociata temei:
B. presupune existența unei fistule bilio-digestive Compendiu vol II
C. tratamentul este adesea conservator 228-250
D. rezolvarea fistulei bilio-digestive este obligatorie * 1 Indicatie absoluta de tratament chirurgical
E. calculul se inclavează la nivelul sigmoidului in hemoragiile digestive superioare este:
(pag. 222) A. Un grup de sange rar
B. Refuzul transfuziei
8 Urmatoarele afirmatii despre
invaginatia intestinala sunt adevarate: C. Sangerari reduse dar persistente ce
necesita mai mult de 3 unitati de sange pe zi
A. este un telescopaj al intestinului in lumenul sau
D. Ulcer peptic cronic cunoscut ca origine
B. varietatea cea mai frecventa este intalnita la a sangerarii
adult
E. Pacient in urgenta cu soc
C. sub efectul clismei, invaginatia se poate reduce
(pag. 236)
D. examenul clinic poate evidentia “budinul”
de invaginare * 2 Videocapsula endoscopica:
E. la adult este de regula secundara unei A. Este o metoda de investigare a
tumori sau unui diverticul hemoragiilor digestive superioare active
(pag. 224) B. Investigheaza mai ales hemoragiile
digestive inferioare oculte
9 Reprezinta complicatii ale
ocluziilor mecanice: C. Eficienta in detectarea stigmatelor de hemoragie
digestiva superioara este superioara endoscopiei
A. inundatia traheo-bronsica digestive superioare
B. peritonita prin perforatie viscerala D. Eficienta in detectarea sursei hemoragice este
C. insuficienta renala acuta asemanatoare endoscopiei digestive superioare
D. socul toxico-septic E. Este contraindicata la pacienti cu
comorbiditati din cauza riscurilor
E. angiocolita acuta
(pag. 231)
(pag. 225, 226)
* 3 Despre hemoragia din varicele
10 Tratamentul chirurgical in ocluzia
esofagiene este adevarata afirmatia:
prin cancer de colon, poate consta in:
A. Este o hemoragie de gravitate mica
A. interventii seriate
B. Rata mortalitatii la un an de la prima
B. operatii cu refacerea “per primam” a tranzitului
internare este redusa
C. derivatie externa definitiva C. Riscul de recidiva este scazut
D. derivatie interna
D. Fiecare resangerare agraveaza prognosticul
E. rezectia metastazelor hepatice sincrone, chiar E. Apare la un gradient de presiune intre vena
si in stadiul de soc ocluziv porta si venele hepatice de 5-10 mm Hg
(pag. 227) (pag. 237)

* 4 Hemoragia diverticulara colonica:

A. Apare de obicei la persoane tinere
B. Tratamentul endoscopic este indicat cand
sursa nu poate fi clar evidentiata
C. Este de obicei autolimitata
D. Embolizarea prin angiografie este
contraindicata deoarece provoaca infarct
segmentar
E. Tratamentul chirurgical consta in excizia
diverticulului unde este localizata sursa sangerarii
(pag. 244)
 * 5 In hemoragiile digestive inferioare oculte * 10 Sindromul Mallory-Weiss:
fara sursa depistata tratamentul consta in: A. Reprezinta laceratii ale mucoasei in
A. Rezectie chirurgicala portiunea inferioara a esofagului
B. Hemostaza chirurgicala prin sutura leziunii B. Este provocat de o artera submucoasa
larga, aberanta, ce se rupe in lumenul gastric
C. Hemostaza endoscopica
C. Consta in prezenta de vase
D. Embolizare angiografica
submucoase gastrice largite cu forma de
E. Tratarea anemiei feriprive paianjen
(pag. 245) D. Este definit prin prezenta ectaziilor
vasculare antrale, liniare, rosii
* 6 Care dintre urmatoarele este cauza
traumatica sau postoperatorie de hemoragie E. Necesita totdeauna interventie chirurgicala
digestive superioara? in urgenta maxima
A. Sindromul Osler-Rendu-Weber (pag. 242)

B. Sindromul Mallory-Weiss 11 Angiodisplazia gastrointestinala superioara:

C. Leziunea Dieulafoy A. Este o leziune cu cauza necunoscuta
D. Sarcomul Kaposi B. Se asociaza cu insuficienta renala cronica,
E. Ectaziile vasculare antrale ciroza
(pag. 228) C. Diagnosticul este stabilit prin push-endoscopie
si videocapsula endoscopica
* 7 Care afirmatie despre
D. Localizarea cea mai frecventa este ileonul
hemosuccus pancreaticus este
adevarata? E. Majoritatea pacientilor prezinta o
singura localizare a leziunii
A. Cel mai frecvent este produs de
(pag. 242)
pseudoanevrisme ale arterei gastrice stangi
B. Apare ca urmare a existentei unei 12 Despre tratamentul hemoragiei de stres
comunicari intre un vas de sange si canalul sunt adevarate urmatoarele:
coledoc A. Majoritatea pacientilor sufera o
C. Ecografia este investigatia de electie interventie chirurgicala pentru controlul
care clarifica diagnosticul sangerarii
D. CT si IRM evidentiaza de obicei aspectul B. Lavajul gastric este contraindicat
unui pseudochist pancreatic
C. Tratamentul profilactic al acestei hemoragii
E. Tratamentul de electie este endoscopic este cel mai important
(pag. 243) D. Mentinerea pH-ului gastric peste 7 este
necesara
* 8 Principala tehnica de diagnostic in
hemoragiile digestive superioare este: E. Controlul endoscopic al sangerarii este
rareori posibil
A. Ecografia abdominala
(pag. 241)
B. Radiografia cu substanta baritata
13 Cauzele cele mai frecvente de hemoragie
C. Endoscopia digestiva superioara
digestiva inferioara care necesita internarea
D. Tomografia computerizata sunt:
E. Radiografia abdominala simpla A. Diverticuloza colonica
(pag. 228) B. Cancerele colorectale
* 9 Etiologia cea mai frecventa a hemoragiei C. Bolile inflamatorii intestinale
digestive superioare este reprezentata de: D. Fisurile anale
A. Patologia acido-peptica E. Angiodisplaziile
B. Sindromul Mallory-Weiss (pag. 243)
C. Patologia tumorala 14 Manifestarile clinice ale unei
D. Varicele esofagiene hemoragii depind de:
E. Telangiectaziile induse de radiatii A. Cantitatea de sange pierdut
(pag. 228) B. Ritmul sangerarii
C. Nivelul actual al hemoglobinei
D. Starea aparatului cardiovascular
E. Bolile asociate (pag. 229)
 15 Despre endoscopia digestiva 19 Factori de prognostic nefavorabil pentru
superioara sunt adevarate afirmatiile: hemoragiile cu sursa ulcer gsto-duodenal
sunt:
A. Este metoda de diagnostic cea mai sigura
in hemoragiile digestive superioare A. Varsta sub 40 de ani
B. Este o metoda neinvaziva de diagnostic B. Coagulopatia
C. Poate preciza sediul sangerarii C. Ulcer gastric inalt situat pe mica curbura
D. Poate preleva biopsii D. Ulcer gastric situat pe marea curbura, prepiloric
E. Este grevata de riscuri E. Boli medicale coexistente
(pag. 230) (pag. 235)
16 Care dintre urmatoarele afirmatii despre 20 Managementul hemoragiilor digestive severe
testele de laborator in hemoragiile digestive presupune:
sunt adevarate?
A. Aprecierea debutului si severitatii sangerarii
A. Un hematocrit<30% indica o anemie severa
B. Asigurarea unei ventilatii si oxigenari adecvate
B. Determinarea hematocritului dupa o
C. Abord venos periferic cu o singura canula
pierdere sangvina rapida este un indiciu sigur de diametru mare
C. Nivelul hemoglobinei trebuie monitorizat D. Asigurarea unei stari de hipotermie
in evolutie pentru diminuarea sangerarii
D. Testarea functiei hepatice este necesara E. Refacerea volumului circulant
E. Un raport uree/creatinina < 30 la un pacient (pag. 233-234)
fara insuficienta renala este sugestiv pentru o
hemoragie digestiva superioara Tema nr. 42
(pag. 230) Cancerul colorectal
17 Contraindicatii absolute ale intubatiei Bibliografie asociata temei:
nazogastrice sunt: Compendiu vol II
251-261
A. Traumatisme severe ale fetei
B. Chirurgia nazala recenta 1 Factorii de mediu si stilul de viata
implicate in aparitia cancerului colorectal
C. Coagulopatii
sunt reprezentati de :
D. Varice esofagiene
A. dieta bogata in grasimi si saraca in fibre, fructe
E. Stricturi esofagiene si legume.
(pag. 234) B. consumul de preparate hormonale
(estrogeni, tamoxifen, contraceptive orale).
18 Despre lavajul gastric in hemoragiile
digestive superioare sunt adevarate C. infectii repetate cu bacili Gram pozitivi.
afirmatiile: D. consumul de alcool si fumatul.
A. De prima intentie se foloseste lichid de E. dieta saraca in grasimi si bogata in fibre, fructe
spalatura refrigerat si legume
B. Cele mai utilizate lichide sunt apa de robinet (pag. 252)
si serul fiziologic
2 Care sunt cele mai caracteristice
C. Lichidul de spalatura refrigerat scade timpul
simptome intalnite in tabloul clinic al
de sangerare
cancerului colorectal ?
D. Utilizarea lichidului de spalatura refrigerat
scade de moment secretia acido-peptica si fluxul A. sangerari rectale,
sangvin gastric B. modificari ale tranzitului intestinal,
E. Adaugarea de vasoconstrictoare si C. peritonita purulenta,
alcalinizante la lichidul de spalatura gastrica
D. dureri abdominale si tenesme,
aduce beneficii superioare
(pag. 235) E. tromboflebite superficiale migratorii.
(pag. 252)
 3 Complicatiile acute in cancerul * 8 Hemoragia aparuta in cancerul de rect,
colorectal sunt reprezentate de: se poate manifesta sub forma de:
A. obstructie A. melena
B. perforatie B. hematochezie
C. metastazare C. hematemeza
D. hemoragie D. scaune diareice multiple ce contin de glere
E. astenie fizica si mucus

(pag. 257) E. eliminare de sange rosu, proaspat, amestecat

cu scaunul sau spre sfarsitul scaunului
4 Ocluzia intestinala, aparuta ca si (pag. 257)
complicatie a unui cancer de colon, prezinta
urmatoarele caracteristici: * 9 Interventia chirurgicala folosita in
tratamentul tumorilor de colon drept este :
A. apare mai frecvent in cazul tumorilor
localizate pe colonul stang, unghiul splenic si A. Hemicolectomie stanga cu anastomoza colo-
jonctiunea rectosigmoidiana rectala
B. se instaleaza lent si determina distensie B. Rezectia tumorii
marcata a cadrului colic si a cecului
C. Colectomie segmentara
C. apare mai frevent in cazul tumorilor localizate
D. Hemicolectomie dreapta cu anastomoza
la nivelul cecului si a colonului ascendent
ileo-colonica
D. radiografia abdominala este examinarea
E. Colectomie totala cu anastomoza ileo-rectala
paraclinica de prima intentie, aceasta evidentiind
nivele hidro-aerice (pag. 258)
E. radiografia abdominala este examinarea * 10 Tratamentul chirurgical in stadiul incipient
paraclinica de prima intentie, aceasta evidentiind al tumorilor de colon descendent presupune
pneumoperitoneu efectuarea urmatoarei interventii :
(pag. 257)
A. Hemicolectomie stanga cu ligatura arterei
5 Colonoscopia, explorarea cea mai fidela in mezenterice inferioare la originea sa din aorta si
realizarea unei anastomoze colo-rectale
diagnosticarea cancerului colorectal, permite:
B. Hemicolectomie drepta largita cu ligatura
A. localizarea tumorii
arterei colice drepre si medii si anastomoza colo-
B. injectarea tumorii cu citostatice colica
C. aprecierea caracterelor tumorii C. Colectomie segmentara cu anastomoza
D. extirparea totala sau partiala a tumorii colo-rectala
E. recoltarea de biopsii de la nivelul tumorii D. Rezectia tumorii
(pag. 253) E. Derivatie paleativa ileo-rectala
(pag. 258)
* 6 Evaluarea loco-regionala a tumorii
rectale incepe cu: Tema nr. 43
A. Tomografia computerizata abdominala Cancerul gastric
B. Ecografia endorectala Bibliografie asociata temei:
C. Tuseul rectal Compendiu vol II
262-272
D. Radiografia pulmonara
E. Hemoleucograma 1 In aparitia cancerului gastric,
urmatoarele afectiuni sunt considerate
(pag. 253)
stari precanceroase:
* 7 Care din urmatoarele explorari A. ulcerul gastric
paraclinice, este considerata "gold
standard" in aprecierea stadializarii B. stomacul rezecat
tumorilor rectale ? C. gastrita cronica atrofica
A. Ecografia abdominala D. hernia hiatala de alunecare
B. Rezonanta magnetica nucleara E. polipii gastrici
C. Radiografia abdominala (pag. 263)
D. Tuseul rectal
E. Antigenul carcino-embrionar
(pag. 254)
 * 2 Imaginea radiologica sugestiva pentru 7 Tratamentul chirurgical de urgenta in
neoplasmul gastric infiltrativ incipient este: cancerul gastric, se impune in urmatoarele
situatii:
A. nisa maligna
A. perforatie
B. imaginea de lacuna
B. stare generala alterata asociata cu
C. pneumoperitoneul
casexie severa
D. zona rigida ce realizeaza aspectul de
C. metastaze evidente
"scandura pe valuri"
D. ascita si ganglioni palpabili supraclaviculari
E. nivele hidro-aerice
stangi
(pag. 264)
E. hemoragie de la nivelul tumorii
* 3 Singura investigatie care permite (pag. 268)
diagnosticarea cancerului gastric precoce
este: * 8 Gastrectomia totala radicala presupune:
A. Tranzitul baritat A. Indepartarea polului superior gastric, o mare
parte din marele epiploon, ligamentul gastrocolic
B. Rezonanta magnetica nucleara
si gastrosplenic.
C. Antigenul carcinoembrionar (ACE)
B. Scurtcircuitarea stomacului printr-un by-
D. Gastroscopia pass eso-jejunal
E. Ecografia abdominala C. Indepartarea stomacului in totalitate impreuna
(pag. 265) cu marele si micul epiploon, splina si toate cele 16
grupe ganglionare limfatice
4 Cancerul gastric poate prezenta D. O anastomoza intre stomac si prima
urmatoarele forme morfopatologice: ansa jejunala
A. Forma proliferativa (vegetanta) E. Indepartarea antrului si corpului gastric
B. Forma ulcerata impreuna cu splina si ganglionii aferenti
C. Forma mucoida (pag. 269)

D. Forma perforata * 9 Pentru cancerele gastrice foarte

E. Forma infiltrativa extinse, nerezecabile, stenozante, situate
antro-piloric se efectueaza:
(pag. 266)
A. Gastrectomie totala radicala
18 Factorii de risc medical in aparitia B. Gastrostoma de alimentatie
cancerului gastric sunt reprezentati de :
C. Gastrectomie radicala proximala (
A. Infectia cu Helicobacter Pylori polara superioara)
B. Colecistectomia in antecedente D. Gastro-entero-anastomoza
C. Efortul fizic intens E. Sutura cu epiploonoplastie
D. Tratamentul prelungit cu inhibitori ai (pag. 268)
secretiei gastrice
E. Alimentatia bogata in fibre alimentare * 10 Expresia radiologica pentru
neoplasmul gastric ulcerat este:
(pag. 263)
A. "scandura pe valuri"
6 Care din urmatoarele semne clinice B. imaginea lacunara
sugereaza existenta unui cancer gastric in
faza avansata ? C. "pantalon de golf" sau " cotor de mar"

A. Palparea tumorii epigastrice D. nisa maligna

B. Semnul Mandel E. pneumoperitoneul

C. Palparea ganglionului Virchoff-Troisier (pag. 265)

D. Tipatul Douglasului
E. Palparea unei formatiuni tumorale in fundul
de sac Douglas (semnul Blumer)
(pag. 264)
Tema nr. 44 * 4 In boala Paget a sanului este valabila
Cancerul mamar afirmatia:

Bibliografie asociata temei: A. este o afectiune benigna

Compendiu vol II B. este o forma de carcinom intraductal care
273-285 asociaza ulceratie la nivelul mamelonului si
areolei
* 1 Referitor la cancerul mamar sunt C. examenul clinic atent depisteaza intotdeauna
adevarate urmatoarele aspecte o tumora in cadranul central sub mamelon
epidemiologice:
D. examenul clinic atent depisteaza intotdeauna
A. are incidenta mai mare in tarile slab dezvoltate o tumora la nivelul sanului in oricare cadran
B. incidenta creste peste 70 ani E. examenul citologic nu este util pentru
C. mortalitatea prin cancer mamar a diagnostic fiind necesara excizia leziunii
crescut semnificativ in ultimele 2 decenii (pag. 283)
D. in randul populatiei feminine reprezinta a
* 5 Tratamentul conservator al
doua cauza de deces prin cancer dupa
cancerul pulmonar cancerului mamar este indicat în:

E. peste 10% din cazuri se inregistreaza la barbati A. trimestrele I i II de sarcina

(pag. 273, 284) B. cancerul recidivat cu antecedente
de radioterapie a sânului
* 2 Screening-ul cancerului mamar implica: C. stadiile I i II de boală
A. RMN mamar la 1-2 ani la toate femeile D. tumorile mari dezvoltate pe sân mic,
B. Ecografie mamara bilaterala la 1-2 ani la leziunea fiind u or identificabilă atât
toate femeile preoperator cât i intraoperator
C. Mamografie bilaterala la femeile cu varsta E. cancerul mamar cu microcalcificări difuze,
intre 40 si 70 ani radioterapia fiind superioară chirurgiei în astfel
de situaţii
D. Mamografie a sanului suspect la femeile
cu varsta intre 40 si 70 ani (pag. 279)
E. RMN mamar la 1-2 ani la femeile cu varsta 6 Intre factorii de risc endogeni
intre 40 si 70 ani pentru cancerul mamar recunoastem:
(pag. 274)
A. antecedentele de cancer mamar la o ruda
* 3 Tratamentul conservator al de gradul I
cancerului glandei mamare implica: B. mutatii ale genelor BRCA 1 i 2
A. numai tratament oncologic C. estrogenul administrat in doza mare pe
o perioada prelungita de timp
B. mastectomie totala
D. menopauza precoce
C. o rezectie mamara suficienta din punct de
vedere oncologic asociata cu disectie limfatica E. prima nastere inainte de 18 ani
axilara (pag. 273, 274)
D. o rezectie mamara suficientă din punct de
vedere oncologic fara disectie limfatica axilara 7 Referitor la explorarile imagistice in
cancerul mamar sunt adevarate:
E. o rezectie mamara suficienta din punct de
vedere oncologic, fara disectie limfatica axilara, A. Mamografia conventionala nu mai este utila
dar asociata cu radioterapie fiind depasita
(pag. 279) B. Mamografia digitala prezinta mai multe
avantaje potentiale fata de mamografia
conventionala
C. Rezolutia imaginilor tomografice este
superioara celei obtinute prin mamografie
D. IRM este tehnica cu cea mai mare
sensibilitate folosita in diagnostic
E. Tomografia cu emisie de pozitroni permite
o caracterizare metabolica a leziunii
(pag. 275, 276)
 8 Despre tumora Phyllodes putem afirma: 2 Pneumotoracele:
A. Clinic tumora are caractere benigne A. Reprezinta acumularea de sange in
B. Are potential de a se transforma sarcomatos cavitatea pleurala
B. Reprezinta acumularea de aer in
C. Transformarea sarcomatoasa se însoteste
cavitatea pleurala
de adenopatii axilare
C. Se poate produce prin plagi ale peretelui toracic
D. Riscul de transformare sarcomatoasa este
direct proportional cu dimensiunea tumorii D. Se poate produce prin plagi ale plamanului
E. Diagnosticul se stabileste prin sau ale cailor respiratorii
examen histopatologic E. Se poate produce prin plagi esofagiene
(pag. 284) (pag. 291)

9 La pacientele insarcinate diagnosticate 3 Referitor la sindromul de compartiment

cu cancer mamar: abdominal (SCA) sunt adevarate urmatoarele:
A. Intreruperea sarcinii este justificata A. Este definit ca o crestere a presiunii abdominale
B. Daca pacienta alege sa duca sarcina la peste 25 mmHg asociata cu disfuncție de organ:
termen se indică radioterapia cord, plaman sau rinichi
C. Daca pacienta alege sa duca sarcina la termen B. Este definit ca o scadere a presiunii
mastectomia este contraindicată datorită riscului abdominale sub 25 mmHg asociat cu disfunctie
anestezic de organ: cord, plaman sau rinichi
D. Daca pacienta alege sa duca sarcina la C. Pesiunea intraabdominala se masoară
termen se indica mastectomie cu indirect pe sonda vezicala
limfadenectomie axilara D. In prezenta diagnosticului de SCA,
E. Dacă pacienta alege sa duca sarcina la interventia chirugicala este contraindicata
termen se indica chinioterapie si deoarece agraveaza afectiunea
hormonoterapie pe toata perioada sarcinii si E. Diagnosticul de SCA face necesara
mastectomie asociata cu radioterapie decomprimarea imediata a abdomenului
postpartum (pag. 302)
(pag. 284)
4 In traumatismele abdominale cu
10 În cancerul mamar terapia moleculara leziuni splenice:
tintita cu anticorpi monoclonali se poate face A. Splenectomia este tratamentul de prima intentie
cu:
B. Se incearca conservarea totala sau partiala
A. Tamoxifen a organului, in special la copii
B. Inhibitori de aromataza C. Hemostaza se poate obtine prin
C. agenti antiHER1 i antiHER2 electrocoagulare, hemostatice locale,
impachetarea splinei cu plase resorbabile
D. agenti antiangiogenetici
D. In situatia splenectomiei este indicat
E. antagonisti de LH-RH autotransplantul unor fragmente mici de splina in
(pag. 283) marele epiploon
E. Autotransplantul de fragmente de splina s-
Tema nr. 45 a dovedit inutil
Traumatismele toracice si abdominale
(pag. 303)
Bibliografie asociata temei:
5 In traumatismele abdominale cu
Compendiu vol II
286-314 leziuni duodenopancreatice:
A. Semnele clinice sunt de obicei subtile
1 In traumatismele toracice, toracostomia sau necaracteristice
cu tub:
B. Diagnosticul se realizeaza de obicei prin CT
A. poate fi diagnostica cu contast digestiv
B. poate fi terapeutica C. Colangiopancreatografia endoscopică
C. este exclusiv o manevra terapeutica, retrograda este contraindicata deoarece
diagnosticul stabilindu-se prin radiografie agraveaza leziunile
pulmonara D. Explorarea chirurgicala este obligatorie
D. amelioreaza spectaculos starea pacientului E. In leziunile grave ale capului pancreatic se
cu pneumotorace masiv
poate recurge la duodenopancreatectomie
E. fiind o manevra complexa, cu risc de sangerare cefalica
si alte complicatii importante, se va realiza numai
(pag. 304, 305)
de catre chirurgul toracic in sala de operatii
(pag. 287)
 * 6 In traumatismele toracice, toracotomia * 9 In cadrul traumatismelor abdominale cu
este indicata: leziuni de organe cavitare este adevarata
afirmatia:
A. Daca pe tubul de toracostomie se
exteriorizeaza initial o cantitate mare de aer A. Leziunile de organe cavitare abominale sunt
B. Daca la 2 ore de la plasarea tubului de cel mai adesea rezultatul unor traumatisme
toracostomie inca se mai elimina aer pe acesta inchise
C. Daca pe tubul de toracostomie se B. Plagile gastrice nu se sutureaza ci se
exteriorizeaza initial o cantitate cuprinsa intre 300 dreneaza prin gastrostomie temporară
si 500 ml de sange C. Profilaxia antibiotica pentru 24 de ore
D. Daca pe tubul de toracostomie se este ineficienta
exteriorizeaza initial o cantitate de peste 1500 ml D. Leziunile colonului necesita rezectie si
sange sau hemoragia continua cu un debit de anastomoza indiferent de extensie datorita
peste 300ml/ora contaminarii cu materii fecale
E. S-a produs o fractura costala simpla, pentru E. Leziunile intestinale care intereseaza mai
a stabiliza focarul de fractura si a preveni putin de ½ din circumferinta intestinala se pot
agravarea leziunilor sutura de cele mai multe ori.
(pag. 288) (pag. 303, 304)
* 7 Contuziile pulmonare: * 10 Cel mai frecvent simptom in
A. Sunt produse exclusiv prin traumatisme inchise traumatismele reno-ureterale este:

B. Sunt intotdeauna leziuni minore si A. Colica reno-ureterala

superficiale care necesita doar tratament B. Hematuria
antialgic C. Disuria
C. Pot imbraca forme grave pana la D. Spasmul muschilor lombari
dezvoltarea plamanului de soc (ARDS post-
traumatic) E. Polachiuria

D. Necesita cel mai adesea toracotomie (pag. 307)

exploratorie
Tema nr. 46
E. Gravitatea contuziei se evalueaza prin Litiaza urinara
radiografie pulmonara, examenul CT fiind inutil in
aceste cazuri Bibliografie asociata temei:
(pag. 292,293) Compendiu vol II
315-326
* 8 Pentru controlul temporar al hemoragiilor
din rupturile hepatice posttraumatice poate fi * 1 In litiaza reno-ureterala, calculii de cauza
utila: infectioasa pot avea una dintre urmatoarele
compozitii chimice:
A. Introducerea unei sonde Foley si umflarea
balonasului acesteia in vena cava superioara A. Fosfat de calciu monohidrat

B. Introducerea unei sonde Foley si umflarea B. Fosfat de magneziu

balonasului acesteia in vena cava inferioara C. Fosfat amoniaco-magnezian
C. Clamparea temporara a aortei abdominale D. Fosfat de calciu dihidrat
D. Manevra Pringle – pensarea digitala temporara E. Fosfat de calciu si magneziu
a pedicului hepatic (pag. 315)
E. Identificarea, ligaturarea si întreruperea
venei porte * 2 Varful incidentei liatiazei reno-ureterale
se intalneste la:
(pag. 302, 303)
A. Pubertate si adolescenta
B. Grupa de varsta 20 – 30 ani
C. Grupa de varsta 20 – 50 ani
D. Grupa de varsta 50 - 70 ani
E. Grupa de varsta peste 60 ani
(pag. 315)
 * 3 Tipic, hematuria determinata de litiaza * 8 Durata supravegherii unui calcul ureteral
reno-ureterala este: nu trebuie sa depaseasca :
A. Microscopica terminala A. 7 zile
B. Macroscopica totala B. 14 zile
C. Macroscopica initiala C. 21 zile
D. Macroscopica terminala D. 28 zile
E. Insotita de anemie usoara E. 30 zile
(pag. 317) (pag. 321)

* 4 Durerea din colica renala este: * 9 Calculii care beneficiaza de

tratament chemolitic per os sunt cei
A. De intensitate suportabila
de:
B. Unilaterala
A. Fosfat amoniaco-magnezian
C. Izolata
B. Acid uric
D. Bilaterala, uneori
C. Acid oxalic
E. Totdeauna insotita de febra
D. Carbonat de calciu
(pag. 318)
E. Carbonat de magneziu
* 5 In litiaza reno-ureterala, radiografia (pag. 322)
reno-vezicala pune in evidenta calculii:
10 In litiaza reno-ureterala, calculii radio-opaci
A. Radiotransparenti
sunt formati din:
B. Radioopaci
A. Oxalat de calciu monohidrat
C. Coraliformi
B. Oxalat de calciu dihidrat
D. Pielici
C. Fosfat de calciu
E. Ureterali
D. Fosfat de magneziu
(pag. 319)
E. Fosfat de calciu si magneziu
* 6 In litiaza reno-ureterala, ecografia (pag. 316)
rinichiului furnizeaza informatii:
11 In litiaza reno-ureterala calculii
A. Functionale
radio-transparenti sunt formati din:
B. Morfologice
A. Acid uric
C. Despre compozitia chimica a calculilor
B. Urat de amoniu
D. Despre prezenta/absenta ITU
C. Xantina
E. Despre aspectul radiotransparent/radioopac
al calculului D. 2,8 – dihidroxiadenina
(pag. 319) E. Xantinol nicotinat
(pag. 316)
* 7 Analiza compozitiei calculului se
realizeaza prin: 12 Conform teoriei suprasaturarii urinare,
litiaza reno-ureterala apare ca o consecinta a
A. Tomografie computerizata
urmatoarelor modificari care apar in urina:
B. Ultrasonografie
A. Scaderea pH-ului urinar
C. Rezonanta magnetica nucleara
B. Cresterea pH-ului urinar
D. Spectrofotometrie
C. Scaderea volumului solventului
E. Scintigrafie
D. Cresterea cantitatii de solvit
(pag. 321)
E. Scaderea densitatii urinare
(pag. 316)
 13Care dintre urmatoarele elemente/substante 18 Obstructia produsa de prezenta unui
sunt factori implicati in etiopatogenia litiazei calcul in arborele urinar determina:
reno-ureterale ce inhiba cristalizarea?
A. Durere
A. Globina B. Modificari functionale – pana la rinichi
B. Potasiul (K) afunctional
C. Nitratii C. Dilatatie suprajacenta
D. Citratii D. Reflux pielo-tubular
E. Nitritii E. Reflux peripielic
(pag. 316) (pag. 318)

14 Care dintre urmatoarele elemente/substante 19 In litiaza renoureterala, urografia

sunt factori implicati in etiopatogenia litiazei intravenoasa furnizeaza informatii:
reno-ureterale ce favorizeaza cristalizarea ?
A. Despre prezenta/absenta ITU
A. Calciu (Ca)
B. Despre prezenta/absenta metaplaziei uroteliale
B. Potasiul (K)
C. Morfologice
C. Acid uric
D. Functionale
D. Glucozaminoglicanii
E. Echivalente celor furnizate de
E. Cistina tomografia computerizata cu substanta de
(pag. 316) contrast
(pag. 320)
15Care dintre urmatorii factori sunt citati ca
factori favorizanti pentru aparitia litiazei reno- 20 Obiectivele tratamentului medical in
ureterale? colica renala sunt reprezentate de:
A. Factori geografici A. Combaterea durerii
B. Factori demografici B. Profilaxia ITU
C. Anomalii anatomice ale aparatului urinar C. Profilaxia metaplaziei uroteliale
D. Infectii urinare acute D. Crearea conditiilor locale optime pentru
E. Factori genetici pasajul calculului
(pag. 316) E. Profilaxia hematuriei
(pag. 321)
16 Anomaliile anatomice asociate cu
aparitia litiazei reno-ureterale sunt: 21 Tratamentul medical al colicii
A. Sindromul de jonctiune pielo-ureterala renale asociaza:
B. Sindromul de jonctiune uretero-vezicala A. Diuretic
C. Rinichiul in potcoava B. Antiinflamator nesteroidian (AINS)
D. Strictura ureterala C. Antispastic
E. Strictura uretrala D. Antialgic
(pag. 317) E. Betablocant
(pag. 321)
17 Consecintele prezentei calculilor in
arborele urinar sunt reprezentate de : 22 Calculii care pot beneficia de
A. Displazia uroteliului tratament chemolitic percutanat sunt cei
de:
B. Obstructie
C. Metaplazia uroteliului A. Acid uric

D. Anaplazia uroteliului B. Cistina

E. Infectia tractului urinar (ITU) C. Fosfat amoniaco-magnezian

(pag. 318) D. Oxalat de calciu mono- si dihidrat
E. Carbonat de calciu
(pag. 322)
 23 Aparatul cu care se practica ESWL trebuie 28 Indicatiile ureteroscopiei retrograde
sa includa: in tratamentul litiazei reno-ureterale
sunt reprezentate de:
A. Generatorul de unde de soc
B. Sistem de cuplare A. Calculi ureterali pelvini

C. Sistem de localizare – ecografic sau B. Calculi ureterali iliaci

fluoroscopic sau ambele C. Calculi ureterali lombari
D. Generatorul LASER D. Calculi pielici de mici dimensiuni
E. Sursa de lumina E. Calculi in ureterocel
(pag. 322) (pag. 323)
24 Complicatiile ce pot apare dupa ESWL 29 Conditiile patologice cel mai frecvent
utilizata in tratamentul litiazei reno-ureterale intalnite in asociere cu litiaza vezicala sunt:
sunt reprezentate de :
A. Tumorile de vezicula seminala
A. Hematom splenic pentru litiaza renala stanga
B. Tumorile vezicale
B. Hematom hepatic pentru litiaza renala dreapta
C. Tumorile prostatice
C. Hematom renal intraparenchimatos
D. Stricturile uretrale
D. Impietruirea ureterului
E. Tumorile colului uterin
E. Colecistita acuta (complicatie foarte rara)
(pag. 324)
(pag. 322)
30 Manifestarile clinice din litiaza vezicala pot
25 Indicatiile ESWL in tratamentul litiazei reno- fi reprezentate de :
ureterale sunt reprezentate de:
A. durere hipogastrica
A. Calcul caliceal
B. hematurie
B. Calcul pielic indiferent de dimensiuni
C. polakiurie
C. Calcul coraliform complet
D. disurie
D. Calcul ureteral lombar
E. piurie
E. Calcul renal restant dupa chirurgie deschisa
(pag. 324)
(pag. 322)
* 31 In litiaza reno-ureterala, calculii de cauza
26 Contraindicatiile ESWL in tratamentul infectioasa pot avea una dintre urmatoarele
litiazei reno-ureterale sunt reprezentate de: compozitii chimice:
A. Sarcina A. Fosfat de calciu monohidrat
B. Coagulopatii necorectabile B. Fosfat de magneziu
C. ITU necontrolate C. Fosfat amoniaco-magnezian
D. Obstructie anatomica distal de calcul D. Fosfat de calciu dihidrat
E. Anevrism arterial in vecinatatea calculului E. Fosfat de calciu si magneziu
(pag. 322) (pag. 315)
27 Indicatiile NLP in tratamentul litiazei reno- * 32 Varful incidentei liatiazei reno-ureterale
ureterale sunt reprezentate de: se intalneste la:
A. Calcul renal voluminos A. Pubertate si adolescenta
B. Calcul secundar obstructiei B. Grupa de varsta 20 – 30 ani
C. Calcul pe rinichi transplantat C. Grupa de varsta 20 – 50 ani
D. Calcul la pacient cu anomalii ale scheletului D. Grupa de varsta 50 - 70 ani
E. Calcul restant dupa chirurgia deschisa E. Grupa de varsta peste 60 ani
(pag. 323) (pag. 315)
 * 33 Tipic, hematuria determinata de litiaza * 38 Durata supravegherii unui calcul ureteral
reno-ureterala este: nu trebuie sa depaseasca :
A. Microscopica terminala A. 7 zile
B. Macroscopica totala B. 14 zile
C. Macroscopica initiala C. 21 zile
D. Macroscopica terminala D. 28 zile
E. Insotita de anemie usoara E. 30 zile
(pag. 317) (pag. 321)

* 34 Durerea din colica renala este: * 39 Calculii care beneficiaza de

tratament chemolitic per os sunt cei
A. De intensitate suportabila
de:
B. Unilaterala
A. Fosfat amoniaco-magnezian
C. Izolata
B. Acid uric
D. Bilaterala, uneori
C. Acid oxalic
E. Totdeauna insotita de febra
D. Carbonat de calciu
(pag. 318)
E. Carbonat de magneziu
* 35 In litiaza reno-ureterala, radiografia (pag. 322)
reno-vezicala pune in evidenta calculii:
40 In litiaza reno-ureterala, calculii radio-opaci
A. Radiotransparenti
sunt formati din:
B. Radioopaci
A. Oxalat de calciu monohidrat
C. Coraliformi
B. Oxalat de calciu dihidrat
D. Pielici
C. Fosfat de calciu
E. Ureterali
D. Fosfat de magneziu
(pag. 319)
E. Fosfat de calciu si magneziu
* 36 In litiaza reno-ureterala, ecografia (pag. 316)
rinichiului furnizeaza informatii:
41 In litiaza reno-ureterala calculii
A. Functionale
radio-transparenti sunt formati din:
B. Morfologice
A. Acid uric
C. Despre compozitia chimica a calculilor
B. Urat de amoniu
D. Despre prezenta/absenta ITU
C. Xantina
E. Despre aspectul radiotransparent/radioopac
al calculului D. 2,8 – dihidroxiadenina
(pag. 319) E. Xantinol nicotinat
(pag. 316)
* 37 Analiza compozitiei calculului se
realizeaza prin: 42 Conform teoriei suprasaturarii urinare,
litiaza reno-ureterala apare ca o consecinta a
A. Tomografie computerizata
urmatoarelor modificari care apar in urina:
B. Ultrasonografie
A. Scaderea pH-ului urinar
C. Rezonanta magnetica nucleara
B. Cresterea pH-ului urinar
D. Spectrofotometrie
C. Scaderea volumului solventului
E. Scintigrafie
D. Cresterea cantitatii de solvit
(pag. 321)
E. Scaderea densitatii urinare
(pag. 316)
 43Care dintre urmatoarele 48 Obstructia produsa de prezenta unui
elemente/substante sunt factori implicati in calcul in arborele urinar determina:
etiopatogenia litiazei reno-ureterale ce inhiba
A. Durere
cristalizarea?
B. Modificari functionale – pana la rinichi
A. Globina afunctional
B. Potasiul (K) C. Dilatatie suprajacenta
C. Nitratii D. Reflux pielo-tubular
D. Citratii E. Reflux peripielic
E. Nitritii (pag. 318)
(pag. 316)
49 In litiaza renoureterala, urografia
44 Care dintre urmatoarele elemente/substante intravenoasa furnizeaza informatii:
sunt factori implicati in etiopatogenia litiazei
reno-ureterale ce favorizeaza cristalizarea ? A. Despre prezenta/absenta ITU
B. Despre prezenta/absenta metaplaziei uroteliale
A. Calciu (Ca)
C. Morfologice
B. Potasiul (K)
D. Functionale
C. Acid uric
E. Echivalente celor furnizate de
D. Glucozaminoglicanii
tomografia computerizata cu substanta de
E. Cistina contrast
(pag. 316) (pag. 320)
45 Care dintre urmatorii factori sunt citati ca 50 Obiectivele tratamentului medical in
factori favorizanti pentru aparitia litiazei reno- colica renala sunt reprezentate de:
ureterale?
A. Combaterea durerii
A. Factori geografici
B. Profilaxia ITU
B. Factori demografici
C. Profilaxia metaplaziei uroteliale
C. Anomalii anatomice ale aparatului urinar
D. Crearea conditiilor locale optime pentru
D. Infectii urinare acute pasajul calculului
E. Factori genetici E. Profilaxia hematuriei
(pag. 316) (pag. 321)
46 Anomaliile anatomice asociate cu 51Tratamentul medical al colicii
aparitia litiazei reno-ureterale sunt: renale asociaza:
A. Sindromul de jonctiune pielo-ureterala A. Diuretic
B. Sindromul de jonctiune uretero-vezicala B. Antiinflamator nesteroidian (AINS)
C. Rinichiul in potcoava C. Antispastic
D. Strictura ureterala D. Antialgic
E. Strictura uretrala E. Betablocant
(pag. 317) (pag. 321)
47 Consecintele prezentei calculilor in 52 Calculii care pot beneficia de
arborele urinar sunt reprezentate de : tratament chemolitic percutanat sunt cei
A. Displazia uroteliului de:
B. Obstructie A. Acid uric
C. Metaplazia uroteliului B. Cistina
D. Anaplazia uroteliului C. Fosfat amoniaco-magnezian
E. Infectia tractului urinar (ITU) D. Oxalat de calciu mono- si dihidrat
(pag. 318) E. Carbonat de calciu
(pag. 322)
 53 Aparatul cu care se practica ESWL trebuie 58 Indicatiile ureteroscopiei retrograde
sa includa: in tratamentul litiazei reno-ureterale
sunt reprezentate de:
A. Generatorul de unde de soc
B. Sistem de cuplare A. Calculi ureterali pelvini

C. Sistem de localizare – ecografic sau B. Calculi ureterali iliaci

fluoroscopic sau ambele C. Calculi ureterali lombari
D. Generatorul LASER D. Calculi pielici de mici dimensiuni
E. Sursa de lumina E. Calculi in ureterocel
(pag. 322) (pag. 323)
54 Complicatiile ce pot apare dupa ESWL 59 Conditiile patologice cel mai frecvent
utilizata in tratamentul litiazei reno-ureterale intalnite in asociere cu litiaza vezicala sunt:
sunt reprezentate de :
A. Tumorile de vezicula seminala
A. Hematom splenic pentru litiaza renala stanga
B. Tumorile vezicale
B. Hematom hepatic pentru litiaza renala dreapta
C. Tumorile prostatice
C. Hematom renal intraparenchimatos
D. Stricturile uretrale
D. Impietruirea ureterului
E. Tumorile colului uterin
E. Colecistita acuta (complicatie foarte rara)
(pag. 324)
(pag. 322)
60 Manifestarile clinice din litiaza vezicala pot
55 Indicatiile ESWL in tratamentul litiazei reno- fi reprezentate de :
ureterale sunt reprezentate de:
A. durere hipogastrica
A. Calcul caliceal
B. hematurie
B. Calcul pielic indiferent de dimensiuni
C. polakiurie
C. Calcul coraliform complet
D. disurie
D. Calcul ureteral lombar
E. piurie
E. Calcul renal restant dupa chirurgie deschisa
(pag. 324)
(pag. 322)
Tema nr. 47
56 Contraindicatiile ESWL in tratamentul
Fracturile oaselor lungi-generalitati
litiazei reno-ureterale sunt reprezentate de:
Bibliografie asociata temei:
A. Sarcina
Compendiu vol II
B. Coagulopatii necorectabile 327-348
C. ITU necontrolate
* 1 In Statele Unite, principala cauza de deces
D. Obstructie anatomica distal de calcul sub varsta de 35 de ani o reprezinta:
E. Anevrism arterial in vecinatatea calculului A. Infarctul miocardic
(pag. 322)
B. Accidentul vascular cerebral
57 Indicatiile NLP in tratamentul litiazei reno- C. Pneumopatiile
ureterale sunt reprezentate de:
D. Bolile infecto-contagioase
A. Calcul renal voluminos E. Traumatismele
B. Calcul secundar obstructiei (pag. 327)
C. Calcul pe rinichi transplantat
* 2 Fractura de stres apare mai ales la nivelul
D. Calcul la pacient cu anomalii ale scheletului
A. Colului femural
E. Calcul restant dupa chirurgia deschisa
B. Epifizei distale a radiusului
(pag. 323)
C. Colului metatarsianului II sau III
D. Calcaneului
E. Corpilor vertebrali
(pag. 329)
 * 3 Fractura deschisa tip 3 după * 7 Osteosinteza cu tija Kuntscher
clasificarea AO este fractura cu: este indicata în:
A. Deschidere cutanata punctiforma A. Fracturile diafizare ale oaselor antebratului
dinspre interior spre exterior B. Fracturile oaselor metacarpiene şi metatarsiene
B. Deschidere cutanata produsa dinspre exterior
C. Fracturile de astragal si calcaneu
spre interior, cu diametru mai mare de 5 cm şi
margini contuze D. Fracturile diafizare ale femurului si tibiei
C. Deschidere cutanata produsa dinspre E. Fracturile de bazin
exterior spre interior, cu diametru mai mic de 5 (pag. 346)
cm
* 8 Utilizarea fixatorului extern în fracturi
D. Deschidere cutanata produsa dinspre exterior
are urmatoarea indicatie:
spre interior, cu diametru mai mare de 5 cm,
contuzie importanta a partilor moi adiacente si A. Fracturi stabile
margini devitalizate B. Fracturi deschise tip I dupa clasificarea
E. Contuzie in toata grosimea tegumentului, Gustilo-Andersen
cu decolare deschisa extensiva si pierdere C. Fracturi deschise tip II si III dupa
de substanta cutanata clasificarea Gustilo-Andersen
(pag. 331)
D. Fracturi inchise cu traiect simplu ale oaselor
* 4 Vindecarea osoasa primara se face prin: lungi

A. Formarea calusului osos moale E. Fracturi fara pierdere de tesut osos

B. Formarea calusului osos dur, primitiv (pag. 347)

C. Formarea calusului osos definitiv * 9 Osteosinteza prin hobanaj are

D. Formarea de calus fibro-condroid urmatoarea indicatie:

E. Depunerea de tesut osos nou format A. Fractura de femur

de osteoblaste B. Fractura de calcaneu
(pag. 333) C. Fractura de radius
* 5 Echimoza brahio-toracica Hennequin D. Fractura de rotula
apare în: E. Fractura deschisa
A. Fracturile de radius (pag. 344)
B. Fracturile de cubitus * 10 Cea mai grava complicatie imediata a
C. Fracturile de humerus proximal unei fracturi este:
D. Fracturile de humerus distal A. Embolia pulmonara grasoasa
E. Fracturile de scapula B. Coagularea intravasculara diseminata
(pag. 334) C. Bronhopneumonia
* 6 Consolidarea vicioasa a unei fracturi este: D. Pseudartroza
A. Lipsa de consolidare a fracturii cu pseudartroza E. Fractura deschisa
B. Depasirea intervalului de timp estimat (pag. 336-340)
pentru vindecarea osului respectiv
11 Factorii intrinseci care pot
C. Consolidarea fragmentelor osoase fracturate determina producerea unei fracturi
intr-o poziție anormala sunt:
D. Cauzata de medicatia
A. Densitatea osului
antiinflamatorie administrata excesiv
B. Varsta
E. Cauzata de ischemia osoasa cu alterarea
vascularizatiei adiacenta focarului de fractura C. Anumite regiuni anatomice expuse
(pag. 339-340) D. Rigiditatea şi elasticitatea osului
E. Rezistenta la oboseala sau stres
(pag. 328)
 12 Mecansimele indirecte de producere a 17 Dintre semnele clinice de probablitate
unei fracturi sunt: ale unei fracturi fac parte:
A. Flexia A. Crepitatiile osoase
B. Extensia B. Durere vie, intensa, in punct fix
C. Tractiunea C. Echimoza tardiva
D. Compresia D. Mobilitatea anormala
E. Torsiunea E. Impotenta functionala
(pag. 329) (pag. 335)

13 Tipuri de fracturi complete după traiectul de 18 Dintre complicatiile locale tardive ale
fractură sunt fracturi: unei fracturi fac parte:
A. Transversale A. Consolidarea vicioasa
B. Oblice B. Sindromul de compartiment
C. Cominutive C. Necroza osoasa
D. Fară deplasare D. Infectia
E. Cu deplasare E. Redoarea articulara
(pag. 330) (pag. 337-340)

14 Sindromul de compartiment in fracturi: 19 Tratamentul chirurgical al unei fracturi

se poate face:
A. Este un sindrom ischemic produs
prin comprimarea arteriolelor A. Prin reducerea deschisa a focarului de
B. Apare in special la nivelul bratului si coapsei fractura si osteosinteza

C. Determina afectarea nervilor si paralizia B. Prin reducerea inchisa a focarului de fractura

si osteosinteza
grupelor musculare inervate de nervii ischemiati
C. In caz de esec al tratamentului ortopedic
D. Poate produce necroza musculara
D. Prin mijloace nesangerande de reducere
E. Se produce cand presiunea
si imobilizare
intracompartimentala este mai mica decat cea
arteriolara E. Prin tractiune (extensie) continua
(pag. 332) (pag. 341-344)

15 Etapa de remodelare a calusului osos: 20 Cateva din indicatiile majore

ale osteosintezei sunt:
A. Se mai numeste etapa calusului osos definitiv
B. Apare dupa 2-3 saptamani de la A. Fracturile stabile
producerea fracturii B. Fracturile cu consolidare lenta
C. Osteoblastele şi condroblastele sintetizeaza C. Fracturile ireductibile pe cale ortopedica
o matrice bogata in fibre de colagen D. Fracturile pe os patologic
D. Trabeculele osoase anarhice sunt inlocuite
E. Fracturile la politraumatizati
cu structuri lamelare haversiene
(pag. 343-344)
E. Se dezvolta un calus periferic si un
calus medular endosteal
(pag. 333)

16 Semnele clinice de certitudine ale

unei fracturi sunt:
A. Durere vie, intensa, in punct fix
B. Mobilitatea anormala
C. Netransmisibilitatea miscarii
D. Intreruperea continuitatii osoase
E. Crepitatiile osoase
(pag. 335)
Tema nr. 48 * 5 Riscurile amniocentezei standard
sunt urmatoarele:
Consultatia prenatala, sfatul genetic, diagnosticul de
sarcina A. Aspirarea de lichid amniotic
Bibliografie asociata temei: B. Extractie de tesut trofoblastic prin punctii multiple
Compendiu vol II C. Malformatii ale membrelor
349-363
D. Avort
* 1 In calcularea scorului de risc Coopland, E. Hipogenezie oro-mandibulara
un coeficient de 3 este atribuit urmatoarei
situatii clinice: (pag. 355-356)

A. Varsta sub 16 ani * 6 Care dintre urmatoarele variante de raspuns

se incadreaza in semnele pozitive de sarcina?
B. Paritate peste 5 nasteri
C. Boala renala cronica A. Marirea abdomenului

D. Izoimunizare Rh B. Amenoreea

E. Anemie sub 10g/dl C. Tulburari digestive

(pag. 352) D. Modificari ale sanilor si congestia vaginului

E. Prezenta miscarilor active fetale
* 2 Conform scorurilor Coopland si
Papiernik, riscul sigur al nasterii premature (pag. 359)
este exprimat de un coeficient cu valoarea: 7 In sarcina cu evolutie normala, frecventa
A. <5 consultatiilor prenatale este recomandata
dupa cum urmeaza:
B. 5-10
C. >10 A. Bilunar pana la 28 de saptamani de gestatie

D. >50 B. Lunar pana la 28 de saptamani de gestatie

E. >100 C. Lunar intre a 28-a si a 40-a sapamana

de gestatie
(pag. 351-353)
D. Doua consultatii lunar intre a 28-a si a 40-
* 3 Profilul biofizic al fatului (scorul a sapamana de gestatie
Manning) este realizat prin asocierea E. Saptamanal intre a 28-a si a 40-a sapamana
dintre: de gestatie
A. Scorul Coopland si examenul ecografic (pag. 350)
B. Examenul clinic si examenul ultrasonografic 8 Urmatoarele investigatii sunt obligatorii
C. Cardiotocografie si examenul ultrasonografic la luarea in evidenta a gravidei:
D. Scorul Coopland si scorul Papiernik A. Determinarea grupului si a Rh-ului
E. Cantitatea de lichid amniotic, aspectul B. Evaluarea functiei tiroidine
placentei si bunastarea fetala, evaluate ecografic C. Evaluarea functiei ovariene
(pag. 352-353)
D. Examenul sumar de urina si urocultura
* 4 In cadrul testelor efectuate din sangele E. Teste serologice inflamatorii
matern cu rolul de a incadra sarcina intr-o
(pag. 351)
anumita grupa de risc genetic, dublul test se
efectueaza 9 La luarea in evidenta a gravidei, explorarile
A. Preconceptional serologice obligatorii pentru boli infectioase
include:
B. La 10-14 saptamani gestationale
A. HPV
C. La 15-18 saptamani gestationale
B. HIV
D. La aceeasi varsta de sarcina precum triplul
si cvadruplul test C. Complexul TORCH
E. Odata cu amniocenteza, la o varsta materna D. Hepatita A
de peste 35 de ani E. Hepatita C
(pag. 354-355) (pag. 351)
 10 Examinarea genotipului sau cariotipului fetal * 4 Pentru evaluarea extensiei cancerului de
se efectueaza dupa: col uterin la nivelul parametrelor este
necesara urmatoarea investigatie:
A. Biopsia de vilozitati coriale
B. Echografie obstetricala A. Tuseul rectal

C. Amniocenteza B. Examenul vaginal cu valve

D. Cordocenteza C. Ecografia

E. Paracenteza D. Biopsia de col uterin

(pag. 354) E. Radiografia
(pag. 368)
11 Depistarea anomaliilor cromozomiale
prin amniocenteza se indica la gravidele * 5 Diagnosticul de certitudine al cancerului
cu: de col uterin se pune pe baza:
A. Antecedente familiale sau personale de A. Examenului vaginal cu valve
boli genetice B. Examenului vaginal cu valve combinat cu
B. Antecedente de nastere prematura tuseul vaginal bimanual
C. Varsta peste 35 de ani C. Tuseului vaginal combinat cu cel rectal
D. Varsta sub 34 de ani D. Ecografiei transvaginale
E. Copii cu retardare mintala E. Biopsiei de col uterin
(pag. 355) (pag. 368)

6 Referitor la screeningul patologiei

Tema nr. 49
preneoplazice a colului uterin, pentru grupa
Cancerul de col uterin si tumorile benigne genitale de varsta 30-64 de ani se recomanda:
Bibliografie asociata temei:
A. Interval de screening la 1 an, prin
Compendiu vol II examen citologic concomitent cu testare
364-382
HPV
* 1 Incidenta cancerului de col invaziv prezinta B. Interval de screening la 1 an, prin
incidenta maxima la grupa de varsta: examen citologic si ecografic
A. 20-30 de ani C. Interval de screening la 1 an, prin
B. 25-35 de ani examen ecografic si testare HPV

C. 40-50 de ani D. Interval de screening la 3 ani, prin

examen citologic
D. Peste 50 de ani
E. Interval de screening la 5 ani, prin
E. Dupa menopauza examen citologic concomitent cu testare
(pag. 365) HPV

* 2 Timpul necesar ca infectia cu HPV (pag. 367)

sa genereze aparitia CIN3 este in 7 Care dintre urmatoarele tulpini HPV
medie: sunt inalt oncogene?
A. Sub 1 an A. 11
B. 1-2 ani B. 6
C. 7-15 ani C. 16
D. 10-20 ani D. 18
E. 25-30 de ani E. 31
(pag. 366) (pag. 366)
* 3 Cea mai frecventa tulpina de HPV 8 Leziunea epiteliala cervicala de grd inalt
implicata in leziunile colului uterin de grad ( HSIL) cuprinde:
inalt sau cancer invaziv, este:
A. CIN 1
A. 6
B. CIN 2
B. 16
C. CIN 3
C. 18
D. HPV
D. 47
E. CIS
E. 33
(pag. 369)
(pag. 366)
 9 Care dintre urmatoarele metode de tratament * 13 Sangerarea uterina anormala apare ca
al leziunilor preinvazive ale colului uterin sunt simptom comun in urmatoarea localizare a
distructive? fibroamelor uterine:
A. Electrocauterizarea A. Intramurala
B. Excizia cu bisturiul clasic B. Submucoasa
C. Criocoagularea C. Subseroasa, sesila
D. Excizia cu acul diatermic D. Subseroasa, pediculata
E. Vaporizarea laser E. Cevicala
(pag. 369) (pag. 372-373)

10 Stadiul III al cancerului de col invaziv, * 14 Cea mai eficienta forma de terapie
conform FIGO, 2009, reprezinta: medicala a leiomiomatozei uterine este
reprezentata de:
A. Invazia organelor vecine colului uterin –
vezica urinara, rect A. Dispozitivul intrauterin cu eliberare
B. Leziune clinic vizibila, cu diametrul maxim de levonorgestrel
peste 4 cm, limitata la colul uterin B. Antiinflamatoriile non-steroidale
C. Invazia a doua treimi vaginale superioare, C. Progestativele
fara invazie parametriala, sub 4 cm in diametrul
D. Agonistii de GnRh gonadotropin
maxim
releasing hormone)
D. Invazie pana la peretele pelvin
E. Radioterapia
sau hidronefroza / rinichi
nefunctional (pag. 375)

E. Extensie in treimea inferioara a vaginului, * 15 Care dintre urmatoarele tipuri de

fara invazie parametriala pana la peretele tumori ovariene sunt cu celule
pelvin germinative?
(pag. 369) A. Fibroadenom
11 Controlul periodic dupa B. Chist mucinos
tratamentul cancerului de col uterin C. Tumora Brenner
cuprinde: D. Teratom
A. Examenul clinic al ariilor E. Tecom
ganglionare superficiale
(pag. 378)
B. Examen ecografic
* 16 Tratamentul patologiei tumorale
C. Examen ginecologic bimanual
ovariene benigne poate presupune:
D. Examen Babes-Papanicolaou
A. Miomectomie
E. Depistarea HPV
B. Antagonisti de GnRh
(pag. 366-368-372)
C. Mioliza
* 12 In epidemiologia leiomiomatozei D. Embolizarea arterei uterine
uterine, urmatorii factori sunt asociati cu
un risc crescut: E. Contraceptive orale combinate
(pag. 375-380)
A. Antecedente de sarcini care depasesc 20
de saptamani gestationale 17 Care dintre urmatoarele explorari
B. Depot medroxiprogesteron-acetatul paraclinice pot fi utile in investigarea
leiomiomatozei uterine?
C. Menarha precoce
D. Fumatul A. Ecografia

E. Alimentatia bogata in vegetale B. Histeroscopia

(pag. 373) C. Conizatia
D. Testarea HPV
E. Rezonanta magnetica (IRM)
(pag. 366-368-374)
 18Complicatiile care pot aparea in evolutia Tema nr. 50
unui fibrom sunt: Infectiile genitale
A. Necroza aseptica Bibliografie asociata temei:
B. Ruptura Compendiu vol II
C. Degenerescenta calcara 383-400
D. Torsiunea * 1 Vaginoza bacteriana se caracterizeaza
E. Prolabarea transcervicala clinic prin:
(pag. 374-375-379) A. Leucoree verzuie spumoasa
B. Leucoree alb-cenusie apoasa
19 Care dintre urmatoarele conditii reprezinta
factori de risc pentru dezvoltarea hiperplaziei C. Leucoree albicioasa branzoasa densa,
endometriale? cu depozite
A. Menopauza precoce D. Arsuri si prurit vulvo-vaginal
B. Menarha tardiva E. Cervix „zmeuriu”
C. Multiparitatea (pag. 383-384)
D. Sindromul ovarelor polichistice * 2 Testul olfactiv cu KOH 10% al secretiei
E. Istoric familial de cancer de ovar vaginale, soldat cu aparitia unui miros
intepator „de peste”, este pozitiv in infectia
(pag. 377) cu:
20 Explorarea paraclinica a A. Candida albicans
hiperplaziei endometriale cuprinde:
B. Trichomonas vaginalis
A. Histeroscopia C. Gardnerella vaginalis
B. Colposcopia D. Treponema pallidum
C. Ecografia E. Chlamydia trachomatis
D. Laparoscopia (pag. 383-385)
E. Sonohisterosalpingografia
* 3 Tratamentul topic pe baza de imidazol
(pag. 368-377-379) (clotrimazol, miconazol, econazol,
21 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt ketoconazol) este folosit in urmatoarea
infectie:
valide, cu privire la chisturile ovariene
dermoide? A. Fungica
A. Sunt cele mai frecvente chisturi B. Trichomoniazica
ovariene benigne nonfunctionale C. Chlamidiana
B. In general se rezolva spontan in 4-8 saptamani D. Vaginoza
C. Sunt in general bilaterale E. Gonococica
D. Principalul risc il reprezinta torsiunea (pag. 383-385)
E. Sunt in general asociate stimularii ovariene si
* 4 Tratamentul cu penicilina, forma retard, este
sarcinii multiple, molare, sau coriocarcinomului
de electie pentru urmatoarea infectie genitala:
(pag. 378)
A. Fungica
B. Trichomoniazica
C. Chlamidiana
D. Sifilitica
E. Vaginoza
(pag. 383-386)
 * 5 Care dintre urmatoarele regimuri 9 Care dintre urmatoarele variante de
terapeutice antimicrobiene este recomandat raspuns reprezinta complicatii ale bolii
in tratamentul ambulator al bolii inflamatorii inflamatorii pelvine (BIP)?
pelvine (BIP)?
A. Infertilitate
A. Penicilina, mai ales forma retard, in functie B. Sarcina extrauterina
de stadiul si manifestarile clinice ale bolii
C. Colpita cu cervix „zmeuriu”
B. Fluconazol, doza orala unica, 150mg
D. Durere pelvina cronica
C. Metronidazol oral, 500 mg de doua ori pe zi,
7 zile E. Sancrul extragenital
D. Clindamicina, 300 mg, de doua ori pe zi, 7 zile (pag. 384-386)
E. Cefalosporina de generatia a treia, in doza 10 Bifati caracterele clinice specifice
unica, urmata de doxiciclina 100 mg si sancrului dur, leziunea primara a sifilisului:
metronidazol 500 mg, de doua ori pe zi, oral, timp
A. Localizare posibila la nivelul vulvei,
de 14 zile
vaginului, cervixului
(pag. 383-386)
B. Localizare posibila la nivel anal,
6 Proliferarea fungica din cadrul vulvo- orofaringian, pleoape, mameloane, degete
vaginitei este favorizata de urmatoarele C. Ulceratie ovalara, nedureroasa, bine
tratamente: delimitata, margini netede
A. Antiinflamatorii nesteroidiene D. Ulceratie neregulata, dureroasa,
imprecis delimitata
B. Corticoizi
E. Leucoree abundenta, spumoasa, cenusie
C. Antibiotice
(pag. 384-385)
D. Citostatice
E. Antidiabetice orale
(pag. 383)

7 Cei mai importanti agenti patogeni

implicati in etiologia BIP sunt:
A. Candida albicans
B. Trichomonas vaginalis
C. Neisseria gonorrhoeae
D. Treponema pallidum
E. Chlamydia trachomatis
(pag. 383-385)

8 Care dintre urmatoarele regimuri

medicamentoase sunt de electie in
tratamentul vaginozei bacteriene?
A. Clotrimazol, topic vaginal, seara la culcare, 7-
14 zile
B. Fluconazol, doza orala unica, 150mg
C. Metronidazol, oral, 500 mg de doua ori pe zi,
7 zile
D. Clindamicina, 300 mg, de doua ori pe zi, 7 zile
E. Cefalosporina de generatia a treia, in doza
unica, urmata de doxiciclina 100 mg si
metronidazol 500 mg, oral, de doua ori pe zi, timp
de 14 zile
(pag. 383-386)