Detector de Plagiat: v. 1991 - Raportul Originalității: 12.07.2022 03:54:55

https://plagiarism-detector.
com 1/18
Detector de plagiat v. 1991 - Raportul originalității: 12.07.2022 03:54:55
Document analizat: LUCRARE LICENTA DRAGOS DUTA word-1.docx Licențiat la: ANGHEL BOGDAN
Comparație presetată: Rescrie Limba detectată: Ro
Tipul de verificare: Verificare Internet
[tee_and_enc_string] [tee_and_enc_value]
Analiza detaliată a corpului documentelor:

Diagrama relațiilor:
Grafic de distribuție:
Surse de top ale plagiatului: 12

2% 330 1. https://ro.scribd.com/doc/115789598/
2% 330 2. https://pdfcoffee.com/ingrijirea-pacientului-cu-otita-medie-pdf-free.html
0,5% 89 3. https://sfaturi-utile.ro/nevoile-fundamentale-ale-omului
Detalii privind resursele procesate: 184 - O.K / 21 - A eșuat
Notite importante:
Wikipedia: Google Books: Servicii de ghostwriting: Anti-înșelăciune:
[nu a fost detectat] [nu a fost detectat] [nu a fost detectat] [nu a fost detectat]
Raport UACE anti cheat:
1. Stare: Analizor [Pornit] Normalizator [Pornit] asemănarea caracterului setată la [100%]
2. Procent detectat de contaminare UniCode: [0,1% cu limita de: 4%]
3. Documentul nu este normalizat: procentul nu a fost atins [5%]
4. Toate simbolurile suspecte vor fi marcate în culoarea violet:Abcd...
5. Simboluri invizibile găsite: [0]
Recomandare de evaluare:
Nu este necesară nicio acțiune specială. Documentul este OK.
[uace_abc_stats_header]
[uace_abc_stats_html_table]
Referințe active (URL-uri extrase din document):

https://plagiarism-detector.com 2/18
Nu s-au detectat URL-uri
Adresele URL excluse::

Adresele URL incluse:

Analiza detaliată a documentului:
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE STIINƮE, EDUCAƮIE, FIZICĂ ŞI INFORMATICĂ
SPECIALIZAREA : ASISTENTĂ MEDICALĂ GENERALĂ LUCRARE DE LICENȚĂ COORDONATOR
ȘTIINȚIFIC: LECTOR UNIVERSITAR DR. DIACONESCU DANIEL-CORNELIU Absolvent: DUŢĂ DRAGOŞ
GEORGE PITESTI 2022 UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI FACULTATEA DE STIINƮE, EDUCAƮIE, FIZICĂ ŞI
INFORMATICĂ SPECIALIZAREA : ASISTENTĂ MEDICALĂ GENERALĂ NURSINGUL PACIENȚILOR CU
ŞOC SEPTIC COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: LECTOR UNIVERSITAR DR. DIACONESCU DANIEL-
CORNELIU Absolvent: DUŢĂ DRAGOŞ GEORGE PITESTI 2022 CUPRINS 1. PARTEA GENERALA4 1.1
DEFINIŢIE5 1.2 EPIDEMIOLOGIE7 1.3 ETIOLOGIA SEPSISULUI ŞI A ŞOCULUI SEPTIC7 1.4
PATOGENIA ŞOCULUI SEPTIC9 1.5. MANIFESTĂRI CLINICE ALE ŞOCULUI SEPTIC12 1.6.
TRATAMENTUL ŞOCULUI SEPTIC13 2. NOȚIUNI DESPRE NURSING16 2.1 ISTORIA NURSINGULUI16
2.2 DEFINIREA CONCEPTULUI DE NURSING16 2.3 CONCEPTE DE BAZĂ ALE PRACTICII NURSING17
2.4. FUNCŢIILE NURSEI18 3. PARTEA SPECIALA20 3.1 MOTIVATIA ALEGERI TEMEI21 3.2 MATERIAL
SI METODĂ22 3.3 REZULTATE23 3.4. PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL BOLNAVILOR CU SEPSIS ȘI ȘOC
SEPTIC29 3.4.1 PREZENTAREA CAZURILOR29 3.5 DISCUȚII62 3.6 CONCLUZII64 3.7
BIBLIOGRAFIE65 1. PARTEA GENERALA 1.1 DEFINIŢIE Experții de la Society of Critical Care
Medicine și de la American Society of Thoracic Physics s-au întâlnit pentru a conveni asupra
definirii acestor concepte (Bone, R. C.). Infecția – este invazia țesuturilor gazdei de către
microorganisme și răspunsul inflamator rezultat. Bacteremia - definită ca prezența bacteriilor vii
în sânge. Prezența virusului sau a paraziților va fi definită ca viremie sau, respectiv, parazitemie.
37% dintre bacteriemii sunt asociate cu sindromul sepsis (Carlet J.). Sepsis - greu de distins de
bacteriemie. În prezent, nu își mai găsește locul ca entitate clinică și fiziopatologică. SIRS SIRS
este un răspuns inflamator sistemic mai larg. Apare la un număr mare de pacienți în stare critică
din secțiile de terapie intensivă, cu potențial de infecție. Aceștia sunt pacienți cu boală severă
(traumatisme multiple, pancreatită acută etc.) care dezvoltă un răspuns inflamator sistemic, dar
nu au sursă de infecție. Cu toate acestea, există șanse mari ca acești pacienți să se infecteze în
următoarele câteva zile. Sepsis - este un termen care cuprinde multe mișcări. Este una dintre
cele mai frecvente cauze de deces la pacienții în stare critică. Provine dintr-un termen grecesc
antic care se referă la decădere. Sepsisul se referă la răspunsul sistemic la infecție și este
considerat o colecție de semne clinice, hemodinamice, hematologice, biochimice și inflamatorii
(Vincent J.L.). Acesta include următoarele steaguri: - temperatura este peste 38°C sau sub 36°C; -
ritm cardiac peste 90 de bătăi/min; - frecvență respiratorie peste 20 respirații pe minut sau
PaCO2 sub 32 mmHg; - Numarul de leucocite poate depasi 12000 celule/mm', sau mai putin de
4000 celule/mm', sau 10% dintre ele sunt in forma imatura. Mulți alți termeni sunt asociați cu
sepsis, cum ar fi: - Sepsis sever (sepsis sever) - este o formă de sepsis care provoacă disfuncție
de organ, manifestată prin semne de tensiune arterială scăzută și perfuzie scăzută.
Hipotensiunea arterială include tensiunea arterială sistemică sub 90 mmHg sau tensiunea
arterială sistemică mai mică decât valoarea normală a pacientului cu 40 mmHg sau mai mult.
Hipoperfuzia include în principal consecințele acidozei lactice, oliguriei și hipoxemiei. Dintr-o
perspectivă evolutivă, sepsisul este considerat a fi împărțit în două etape: 1. Sepsis simplu -
pacientul este într-o stare stabilă cu tahicardie, tahipnee, tensiune arterială stabilă, alcaloză
respiratorie de stres, nivel normal de lactat seric și funcții celulare și organe clinice și paraclinice
normale. 2. Sepsis complicat – Pe lângă febră și frisoane, există semne de afectare organică și
metabolică precum confuzie, agitație sau semiconștiență, hipotensiune arterială ortostatică sau
persistentă. Inițial, hipotensiunea a răspuns la administrarea de lichide, iar ulterior nu a mai
răspuns la administrarea de soluții volumetrice. Alte tipuri de disfuncție organică au finalizat
evenimente septice. - disfunctie pulmonara (dezechilibrul gazelor sanguine); - disfuncție renală
(retenție de azot); - disfuncție a tractului digestiv (greață, vărsături, diaree); - Disfuncție hepatică
(bilirubină crescută, transaminaze crescute); - Disfuncție sanguină (CID). Am replicat aceste
concepte:
Citate detectate: 0,02% id: 1
„sepsis sever”,
„sepsis simplu”
și
„sepsis complex”
nu pentru mai multe confuzii, ci pentru că sunt termeni care circulă în literatura de specialitate și
am dori să ne referim la ei. Șoc septic. Aceasta este o formă severă de sepsis cu hipotensiune
arterială care este rezistentă la extinderea volumului aparent bună. Hipotensiunea arterială
poate să nu mai apară la pacienții cărora li s-a administrat inotropi sau vasoconstrictori. Cu toate
acestea, semnele de hipoperfuzie sau disfuncție de organ persistă. Acești pacienți au fost
diagnosticați cu șoc septic. Șocul septic trebuie privit ca o formă de hipotensiune în evoluția
sepsisului, care a devenit dificil de resuscitat cu apă. Astfel, șocul septic este o stare distinctă în
timpul unui eveniment septic. Diagnosticul de șoc septic se bazează pe următoarele criterii:
hipotensiune arterială (tensiune arterială maximă sub 90 mmHg sau tensiune arterială medie sub
60 mmHg) și evidența hipoperfuziei tisulare (nivel de lactat seric peste 2 mEq/1, perfuzie
splanhnica alterată, oligurie, modificări). în stare de conștiință etc.). Raporturile anormale
VO2/DO2 (consum de O2/eliberare de O2) și pH-ul scăzut în mucoasa gastrică pot fi considerate
semne de hipoperfuzie tisulară. Debitul cardiac poate fi crescut, normal sau scăzut.
Hipotensiunea arterială, dacă este prezentă, este un factor de siguranță pentru diagnosticarea
șocului septic. Hipotensiunea arterială, deși este un simptom clinic foarte important, nu poate fi
considerată specifică. Diagnosticul diferențial față de alte forme de șoc include confirmarea
procesului infecțios. După cum am menționat mai devreme, șocul septic este un sindrom clinic
corespunzător insuficienței circulatorii acute. Este adesea asociată cu infecții bacteriene, chiar
dacă prezența bacteriilor nu este întotdeauna dovedită. Hipotensiunea arterială tranzitorie
asociată cu alte afecțiuni (răspuns vagal, scăderea întoarcerii venoase) nu este de obicei
asociată cu insuficiență multiplă de organe. Prezența sau absența unui răspuns la terapia cu
fluide este de valoare în definirea șocului septic. Cu toate acestea, există unele probleme cu
cantitatea de lichid care trebuie administrată, adică starea de șoc nu răspunde la terapia de
volum. Este dificil de evaluat volumul optim pentru a concluziona că există un răspuns
cardiovascular care ne-ar permite să pretindem dacă ne confruntăm cu șoc septic.
Vasopresoarele (epinefrină) au fost administrate la o presiune arterială ocluzivă pulmonară
medie (PAOP) de 19 mmHg, dar efectul era de așteptat. Prin urmare, se pune întrebarea: cum
putem determina cu exactitate valoarea PAOP la care trebuie să folosim vasopresoare pentru a
avea un efect terapeutic (Bollaert P.E.). Introducerea conceptului de tratament, ex:
„Șoc refractar”
– Se recomandă suportul adrenergic
„de lungă durată”,

o definiție care include conceptul de șoc nu este bună întrucât definește o stare de deznădejde și
deci eșecul tratamentului. 1.2 EPIDEMIOLOGIE Sepsisul ucide în prezent peste 100.000 de oameni
în Statele Unite în fiecare an. Incidența poate varia între 300.000 și 500.000 de cazuri pe an.
Aproximativ două treimi din aceste cazuri au apărut la pacienți internați pentru alte boli. Factorii
care predispun la bacteriemie gram-negativă includ diabetul zaharat, tulburările
limfoproliferative, ciroza, arsurile, procedurile sau dispozitivele invazive și tratamentul cu
medicamente care provoacă neutropenie. Factorii majori de risc pentru bacteriemia gram-
pozitivă includ cateterismul vascular, prezența dispozitivelor mecanice, arsurile și medicamentele
intravenoase. Fungalemia apare cel mai adesea la pacienții imunocompromiși cu neutropenie, de
obicei după tratamentul cu antibiotice cu spectru larg. Incidența crescută a sepsisului în Statele
Unite a fost atribuită unei populații îmbătrânite, duratei de viață mai lungi a pacienților cu boli
cronice și frecvenței relativ ridicate a bolii în rândul pacienților cu SIDA. 1.3 ETIOLOGIA
SEPSISULUI ŞI A ŞOCULUI SEPTIC Principalele bacterii detectate în sepsis sunt : - Gram-pozitive:
(S. aureus, S. epidermidis), Streptococcus (grupele A, B, D, G, S. viridans, S. pneumoniae),
Clostridium perfringens, corznebacteria. Gram-negative: Escherichia coli, Klebsiella pm,
Enterobacter, Salmonella, Proteus, Morganella, Salmonella, Citrobacter, Acinetobacter,
Pseudomonas aeruginosa, Pseudomonas fluorescens, Pseudomonas maltophilia Monomonas,
Pseudomonas Neroides stutzeri, B. ciuperci, virusuri etc. Agenții patogeni care infectează oamenii
pot provoca boli în diferite moduri, și anume: - prin producerea de compuși care au efect toxic
direct asupra celulelor (ex. toxină – difterie); - Parazitism intracelular care interferează cu
mașinile celulare, perturbând sinteza proteinelor celulare funcționale (de exemplu, majoritatea
infecțiilor virale). Cel mai frecvent mecanism al bolii este proliferarea simplă a microorganismelor
în fisurile sterile, ducând la un proces de inflamație locală și sistemică care produce o serie de
manifestări generale, inclusiv
„sindromul de sepsis”.
Sursa de infectare: • Căile urinare este cea mai frecventă cale, unde bacteriile intră și evoluează
în aproximativ 1/3 din cazuri, cu o rată a mortalității de 40%. • Tractul digestiv (sursă digestivă de
infecție sistemică într-un caz • 10) • Cateterele intravenoase se păstrează în 2-20% din cazuri. •
Căile biliare sunt implicate în aproximativ 5% din cazuri conducând la sepsis. • tractului respirator
• tractul reproducător • Calea pielii • infecție încrucișată Alte surse de infecție: • Infecție virală
persistentă • Boli zoonotice • Boli infecțioase tropicale • Toxine microbiene • Circumstanțele și
factori favorabili Infecție cu bacterii slab rezistente • Tratament pe termen lung cu
imunosupresoare • Infecţii la pacienţii cu afecţiuni hematologice maligne • Infecții după
transplantul de organe • Infecția HIV în secția de terapie intensivă • incompetenţă •
incompetenţă 1.4 PATOGENIA ŞOCULUI SEPTIC În acest sens, majoritatea studiilor s-au
concentrat pe șocul septic cauzat de bacteriile Gram-negative. Factorul cauzal este endotoxina
sau LPS bacterian și există și alte produse bacteriene precum exotoxine, viruși etc. Manifestări
clinice și fiziopatologice care pot duce la șoc septic. Acesta este șoc septic rezultat din
modificările metabolice cauzate de activarea sistemului inflamator. Figura de mai jos arată modul
patogen al șocului septic prin activarea sistemului inflamator. Pe lângă patogeneza șocului prin
activarea sistemului inflamator (PMN, macrofage, trombocite, celule endoteliale) și a sistemului
endocrin, infecțiile severe pot provoca șoc și prin alte mecanisme. Figura 1: Patogenia şocului
prin activarea sistemelor inflamatorii. Principalii mediatori umorali şi celulari implicaţi în şocul
septic Bacterie Antibiotice Endotoxină Mono/macrofag Complement TNF, IL-1 Neutrofile C3a
C5aElastază, radicali de oxigen TNF, IL-1, IL-6 CID şoc Inflamaţie acută Endoteliu Bradikinină
Tromboxan A2 PAF MODS Sistemul complementului și complexele imune circulante. Activarea
complementului într-o manieră clasică sau alternativă are ca rezultat formarea de particule de
clivaj cu greutate moleculară mică: C3a, C5a antiinflamatoare cu proprietăți vasoactive.
Complementul activat duce la agregarea neutrofilelor și leziuni endoteliale. Manifestările clinice
pot apărea endotoxemie. Odată activat complementul, se eliberează substanțe trombogene
vasoactive (tromboxan A2 - prostaglandine), care sunt derivați ai acidului arahidonic. Niveluri
crescute de prostaglandine și tromboxan A2 în șoc septic - o substanță instabilă care este
transformată rapid în tromboxan B2 cu proprietăți de agregare a trombocitelor și
vasoconstrictoare. Administrarea de tromboxan sintetaza sau inhibitori de ciclooxigenază
îmbunătățește rezultatele în șoc experimental. O creștere a acestor fenomene în plămâni ar fi
cauza hipertensiunii arteriale. Prezența acestor fenomene în plămâni ar fi cauza hipertensiunii
pulmonare. Prostaglandinele excesive sunt cauza scăderii tensiunii arteriale. Citokinele Citokinele
eliberate produc sindroame clinice și fiziopatologice de șoc septic. TNFO a fost detectat
experimental în sângele animalelor după o doză letală de endotoxină. Animalele care sunt
incapabile genetic de a elibera TNFO sunt rezistente la dozele letale de endotoxină. Dacă, în
circumstanțe normale, cantitatea de TNF este foarte mică, atunci în șoc septic, eliberarea de TNF
este accelerată rapid. Citokinele stimulează puternic axa ACTH-cortizon. De obicei interferează cu
patogeneza șocului prin mecanisme cunoscute, dar interferează și cu șocul septic la alți
meditatori. oxid nitric (NO) La pacienții cu șoc septic, NO este asociat cu scăderea tonusului
vascular și are proprietăți de relaxare endotelial. Inhibarea producției de NO produce o
vasoconstricție foarte incontrolabilă. De asemenea, provoacă disfuncția microcirculației în șoc
septic. Mai exercita si alte efecte: vasodilatatie cerebrala, vasodilatatie pulmonara (pentru care
se recomanda in tratamentul sindromului de detresa respiratorie acuta), relaxarea sfincterului
esofagian si a tractului genito-urinar. La pacienții cu șoc septic, nivelurile de NO din sânge sunt
legate direct de debitul cardiac și indirect legate de tensiunea arterială sistemică. Tulburări
hemodinamice în șoc septic - Faza hiperdinamică (hipercinetică) este faza inițială a șocului septic
și a fost descrisă pe larg în Sepsis. În principal din cauza influenței mediatorilor vasodilatatori,
extremitățile pacientului erau febrile. Creșterea debitului cardiac este adesea asociată cu o
scădere a rezistenței vasculare sistemice și a presiunii de umplere cardiacă. - Faza hipodinamică
(hipodinamică) este o fază caracteristică a șocului general și deci a șocului septic, care poate
apărea de la început atunci când șocul septic este însoțit de o reducere substanțială a volumului
circulant efectiv, sau poate apărea ulterior, deoarece apare cel mai adesea. după faza
hiperdinamică. Se caracterizează prin scăderea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, scăderea
capacității de a furniza oxigen și nutrienți către țesuturi și o lipsă de celule atunci când se
utilizează 02. Hipovolemia accentuează afectarea cardiacă, iar disfuncția cardiacă severă
predispune la scăderea debitului cardiac. - Stadiile insuficienței miocardice apar într-un stadiu
mai avansat, cu scădere continuă a debitului cardiac și a presiunii de umplere. Modificările
circulatorii ale șocului septic vizează atât disfuncția miocardică, cât și circulația sistemică, în
special microcirculația. 1.5. MANIFESTĂRI CLINICE ALE ŞOCULUI SEPTIC Manifestări clinice ale
șocului septic Socul septic cu debit cardiac scazut se caracterizeaza prin: piele palida, spre
deosebire de socul septic hiperdinamic cu pielea roz; flux urinar scazut, puls ridicat, tensiune
arteriala scazuta; stare psihica alterata; consum de oxigen - scazut; indice cardiac - scazut, cu
exceptia perioadei perioadele de hiperdinamică crescută; presiunea cardiacă de umplere -
scăzută; rezistența vasculară sistemică - crescută, cu excepția perioadelor de hiperdinamică
scăzută; vena jugulară - prăbușită. Din punct de vedere termic, șocul septic se poate dezvolta cu
hipotermie sau hipertermie. Hipotermia - cel mai frecvent la pacienții vârstnici și debili. Șocul
septic hipodinamic apare cu hipotensiune arterială (tensiune arterială sistemică sub 90 mmHg)
sau o scădere a tensiunii arteriale mai mare de 40 mmHg. În șoc septic, hipoperfuzia precede
hipotensiunea arterială. Modificări hematologice. Numărul de celule albe din sânge crește, iar
elementul tinerețe crește. Neutropenia este mai puțin frecventă la pacienții cu șoc septic și este
asociată cu o mortalitate mai mică. Trombocitopenia este prezentă în peste 50% din cazuri. Un
număr mic de pacienți au crescut timpul de protrombină, au crescut produsele de degradare a
fibrinei și au scăzut fibrinogenul. Sângerarea din coagularea intravasculară diseminată poate fi
prezentă într-o proporție. Tulburări metabolice: Hiperglicemia este prezentă, reflectând influența
citokinelor circulante și eliberarea crescută de catecolamine, cortizon și glucagon. În stadiile târzii
ale șocului, putem experimenta hipoglicemie din cauza epuizării glicogenului hepatic și a inhibării
gluconeogenezei. Boli ale diferitelor organe și sisteme. Frecvent apar valori crescute ale
transaminazelor și bilirubinemiei. Creșterea persistentă a transaminazelor ar trebui să sugereze
leziuni ischemice hepatice severe sau șoc hepatic, în absența leziunii ischemice, testele de
laborator - de obicei arată niveluri disproporționate de bilirubinemie, transaminaze și fosfatază
alcalină moderat crescute. Testarea gazelor din sânge - a arătat inițial alcaloză respiratorie.
Hipoxemia poate apărea din cauza modificărilor raportului ventilație/perfuzie. Creșterea retenției
de azot (uree, creatinina) indică insuficiență renală și creșterea catabolismului proteic.
Dezvoltarea acidozei lactice reflectă hipoperfuzia tisulară și metabolismul anaerob. Cauzele
acidozei metabolice în șoc septic sunt multifactoriale, cu bicarbonat scăzut și lactat crescut
frecvent observate. 1.6. TRATAMENTUL ŞOCULUI SEPTIC Tratamentul șocului septic Pe lângă
multele sale asemănări cu șocul hipovolemic, șocul septic are multe caracteristici care trebuie
luate în considerare atunci când se dezvoltă o strategie de tratament: - Efectele toxinelor
bacteriene ale diferiților mediatori asupra celulelor conduc la disfuncții multiple de organe într-un
stadiu incipient; - Inima si microcirculatia sunt atacate de o varietate de factori, astfel incat
recuperarea hemodinamica este mai dificila decat in socul hipovolemic; - In socul septic,
presiunea si consumul de O2 sunt reduse. Compensarea timpurie poate îmbunătăți fluxul și
consumul de O2. În schimb, despăgubirea întârziată nu mai este valabilă deoarece prejudiciul
poate deveni ireversibil. Cauza infecției trebuie, de asemenea, considerată o țintă de tratament.
În acest sens, terapia cu antibiotice, imunoterapia și soluțiile chirurgicale pentru leziunile septice
vor deveni ținte esențiale și sunt deja tratate pe scară largă în managementul sepsisului. terapie
hemodinamică Ca și în cazul oricărei forme de șoc, terapia hemodinamică pentru șoc septic este
o prioritate pentru a îmbunătăți fluxul sanguin periferic și aportul de oxigen. În acest sens,
fluidele pentru a realiza reechilibrarea volumului, precum și terapia de optimizare a activității
cardiace (agenți inotropi) și terapia vasomotorie sunt primele obiective terapeutice care trebuie
abordate. Aceste obiective îmbunătățesc transportul de O2 - un factor important în tratamentul
șocului septic. Abordările funcției hemodinamice rămân o componentă fundamentală a terapiei
cu șoc, deoarece prin aceasta putem viza celulele terapeutic. Functia hemodinamica este definita
de parametri legati de: presiune, ritm, debit, rezistenta vasculara etc. Acești parametri sunt
monitorizați în timpul terapiei cu șoc, dar nu caracterizează cel mai bine funcția hemodinamică.
Cele mai bune informații despre aceasta și eficacitatea tratamentului se obțin prin monitorizarea
transportului de oxigen (DO 2 ) și a consumului de oxigen (VO 2 ) la nivel celular, evaluat prin
diferențele arteriovenoase. Transportul O 2 (DO 2 ) depinde de volumul, presiunea, debitul și
concentrația hemoglobinei. Consumul de O2 (VO2) este comun tuturor formelor de șoc. Orice
diferență între VO2 și DO2 are ca rezultat suferința celulară și deteriorarea celulară. DO2 și VO2
sunt parametrii care ne oferă cele mai precise date despre eficacitatea măsurilor terapeutice.
Monitorizarea altor parametri hemodinamici (puls, tensiune arterială, PVC, ECG, diuretice etc.)
este foarte utilă și îi folosim frecvent. Soluții cristaline (molecule mici). Principalele substanțe
cristaloide utilizate în terapia volumului pentru șoc septic sunt: Ser fiziologic (CINa 9%),
compoziția sa este de 154 mEq Na + / 1 și 154 mEq Cl 71. Este o soluție izotonă. Soluție de
clorură de sodiu 3% cu compoziție care include 513 mEq Na + /l și 513 mEq CI 7. Este o soluție
hipertonică. 77 mEq Na + / 1 și 77 mEq C1° / 1 în 0,45% NaCl. Aceasta este o soluție hipotonică.
Soluțiile polielectrolitice (Ringer și Ringer lactat) - sunt soluții izotonice. Soluții cristaline
(molecule mici). Soluție coloidală (macromoleculă) Coloizi naturali: - Solutie stabila de proteine
plasmatice - Proteine umane Glucanii coloidali sintetici sunt polizaharide care sunt complet
metabolizați în organism. Este metabolizat de ficat și excretat de rinichi. În practică, există două
tipuri de dextran: dextran cu o greutate de 70.000 (Dextran 70) și dextran cu o greutate de
40.000 (Dextran 40). Soluții coloidale: Voluven, Refortan, Haess, Haemaccel. Tratamentul
etiologic Tratamentul etiologic are ca scop combaterea infectiei cu antibiotice si eradicarea
focarelor de sepsis. Antibioticele sunt selectate pe baza examenului bacteriologic și a spectrului
antimicrobian. Un frotiu pe o lamă Gram poate ghida diagnosticul tipului de infecție, iar în
absența examenului bacteriologic, o infecție aerobă de etiologie necunoscută va fi tratată cu o
combinație de două antibiotice: Suplimente cefalosporine de generația a 3-a (cefotaximă 2g de 4
ori/). zi sau ceftazidimă 2g de 3 ori/zi) plus aminoglicozide (gentamicină sau tobramicină 2g/kg
corp i.v). Intervalul dintre următoarele injecții de aminoglicozidă este ajustat în funcție de starea
funcțională a rinichilor. Dacă sunt suspectate infecții anaerobe sau concomitente, imipenem sau
meropenem (1 g la 8 ore) trebuie inițiat ca singur antibiotic. Dacă se exclude efuziunea
peritoneală, dar se suspectează încă infecția anaerobă, putem administra asocierea dintre
aminoglicozide și cefalosporine și clindamicină în doză inițială de 600 mg IV sau metronidazol 0,5
g timp de 8 ore. Imunoterapia este legată de tratamentul antiinfecțios. Cele mai bune rezultate
au fost obținute prin administrarea de anticorpi împotriva lipopolizaharidei endotoxinei
bacteriene (ser imun J5). 2. NOȚIUNI DESPRE NURSING 2.1 ISTORIA NURSINGULUI Îngrijirea
bolnavilor s-a pierdut în negura vremurilor, în trecutul îndepărtat când femeile vindecau rănile
bărbaților care se întorceau de la luptă sau de la vânătoare. Istoria profesiei a început când
Florence Nightingale a fondat prima școală pentru îngrijirea bolnavilor în 1860. Până în prima
jumătate a secolului al XX-lea, asistenta medicală s-a bazat în principal pe concepte religioase
moștenite din trecut. Rolul
„nursei”
este de a sprijini persoana care suferă moral și printr-o îngrijire medicală minimă. Acest lucru
este mai aproape de conceptul actual de nursing, cu excepția faptului că baza științifică pentru
comportamentul medical lipsea la acea vreme. Din 1930, progresele în medicină, în special în
chirurgie, au schimbat conținutul profesiei. Medicii își încredințează unele dintre sarcinile
asistentelor. Al treilea a fost revoluționar și a început la sfârșitul anilor 1970. Această tendință
este atribuită lucrării Virgiei Henderson, care a descris cele 14 nevoi umane de bază ca
fundament al nursing-ului. 2.2 DEFINIREA CONCEPTULUI DE NURSING Astăzi, Consiliul
Internațional al Asistenților Medicali definește o asistentă ca fiind o persoană care a finalizat un
program complet de formare și a fost aprobată de Consiliul Asistentelor (CAM); a promovat
examenul prescris de CAM; îndeplinește standardele stabilite de CAM; și este autorizați să
practice pe baza pregătirii și experienței lor CAM. Prin definiție, această ocupație este autorizată
să efectueze procedurile și funcțiile necesare în îngrijirea sănătății în toate circumstanțele, dar nu
este calificată să îndeplinească acele proceduri și funcții. Asistentele sunt responsabile pentru
propriile activități și pentru propria lor practică; supraveghează îngrijirea paramedicală și
formarea studenților. De asemenea, o asistentă medicală este o persoană care este instruită
printr-un program de studii care include promovarea sănătății, prevenirea bolilor și acordarea de
îngrijiri pacienților fizici, psihici și spirituali la nivel de comunitate în orice unitate medicală sau în
orice cadru. Această definiție este acceptată în întreaga lume și este utilizată în prezent în
România pentru a descrie asistența medicală. 2.3 CONCEPTE DE BAZĂ ALE PRACTICII NURSING
Orice activitate profesională are nevoie de o bază științifică. Procesul de nursing implică trei
concepte de bază: persoană, sănătate și boală. Conceptul despre oameni. Situat în regnul animal
superior, omul este o ființă unică a cărei unicitate este conferită de nevoile psihologice, sociale și
culturale care sunt combinate cu nevoile de bază, biologice, de supraviețuire. Fără a ține cont de
alte aspecte, furnizarea doar a nevoilor biologice este o cauză comună a eșecului tratamentului.
Oamenii sunt foarte adaptabili și depind de schimbările de mediu în grade diferite.Oamenii
interacționează constant cu ei, afectându-l și fiind afectați. Organizația Mondială a Sănătății îl
definește astfel:
„Sănătatea este o stare de bunăstare fizică, mentală și socială, nu doar absența bolii sau a
infirmității”.
Plagiatul detectat: 0,21% https://sanatate4u.ro/ id: 9
Sănătatea este o stare de echilibru bio-psiho-social, cultural și spiritual, o stare de autonomie și
independență care nu echivalează cu absența bolii sau a infirmității;
este o stare dinamică care permite unui organism să mențină echilibrul cu exteriorul și mediu
intern ( Lucreția Titircă). În legătură cu boala, sănătatea este colecția de forțe biologice, fizice,
emoționale, spirituale și sociale mobilizate pentru a înfrunta, compensa sau depăși boala. Scopul
asistentei medicale este de a oferi îngrijiri pentru a menține sau a restabili independența unui
individ pentru a-și satisface propriile nevoi. Prin urmare, persoana va fi ajutată să-și mențină sau
să-și recapete independența, astfel încât să își poată satisface singură nevoile, facilitând astfel
vindecarea; muribundul va fi martor la un sfârșit demn. Beneficiarii sunt persoane sau grupuri
care primesc îngrijire. Trebuie avut în vedere că indivizii, fie că sunt bolnavi sau sănătoși,
formează un tot cu nevoi comune tuturor ființelor umane, dar de fapt manifestările nevoilor
variază de la persoană la persoană pentru a completa dependența, adică ceea ce o persoană nu
poate face și rolul. al asistentei este de a suplimenta Dependența, adică încercările de a substitui
nevoile în așa fel încât să fie mai ușor pentru oameni să își îndeplinească cerințele și să nu fie
invalidi. Sursa dificultății cu care se confruntă o asistentă este că pacientul pe care îl îngrijește
nu are tortură, voință sau cunoștințe, astfel încât persoana îngrijită nu poate satisface una dintre
nevoile sale. Capacitatea asistentei medicale în această situație este de a înțelege sursa
dificultății și de a ajusta îngrijirea acordată în funcție de situație. Dificultățile nu pot fi rezolvate
întotdeauna prin procesul de nursing. 2.4. FUNCŢIILE NURSEI La reuniunea Organizației Mondiale
a Sănătății de la Copenhaga, 6-9 februarie 1990, a fost redactat un raport intitulat
„Dezvoltarea asistentei medicale generale”

care subliniază funcțiile și responsabilitățile asistentelor medicale. Acest raport stă la baza
orientărilor comunitare pentru asistență medicală, inclusiv ghidurile noastre naționale pentru
asistență medicală. „Funcțiile de nursing sunt derivate direct din asistența socială. Aceste funcții
sunt universale indiferent de locul de desfășurare a activității (casă, spital, fabrică, școală, clinică
primară etc.), momentul în care se organizează serviciile medicale, starea de sănătate a individ
sau grup care primește îngrijire și rămân aceleași. , sau resursele disponibile. Aceste funcții sunt:
1. Evaluați nevoile individuale, familiale sau comunitare de îngrijire și identificați și coordonați
resursele disponibile pentru a satisface aceste nevoi. 2. Prioritizați nevoile: planificați și asigurați
îngrijirea necesară. 3. Evaluați rezultatele intervențiilor asistenței medicale din perspectiva
beneficiarilor (pacienților), a îngrijitorilor implicați și a sistemului care furnizează îngrijirea. 4.
Utilizarea documentației privind interacțiunile medic-pacient și a informațiilor furnizate prin
aceasta pentru a evalua și îmbunătăți asistența medicală, educația asistenței medicale și
managementul serviciilor de asistență medicală. 5. Oferiți asistență în definirea standardelor
etice și proteste împotriva educației personalului de asistență medicală, practicarea asistentei
medicale, administrarea serviciilor și dezvoltarea responsabilităților în aplicarea acestora. 6.
Indivizii și, acolo unde este cazul, familiile sunt implicate în toate aspectele îngrijirii, iar implicarea
comunității este încurajată: dezvoltarea capacității de auto-îngrijire și auto-susținere în toate
problemele de sănătate. 7. Identificați domenii de studiu sau studii speciale pentru a îmbogăți
cunoștințele, a dezvolta abilități și tehnici în asistență socială, practica asistenței medicale,
educație și/sau management și pentru a efectua cercetările necesare/cercetările de asistență
medicală. 8. Educarea personalului medical și contribuția la problemele de sănătate ale altora și
formarea personalului de sprijin. 9. Educația pentru sănătatea populației. 10. Evaluează și
satisface nevoile individuale de recalificare și/sau învățământ superior. 11. Managementul
sarcinilor de nursing (planificare, organizare, administrare și evaluare) ca parte integrantă a
serviciilor generale de sănătate. 12. Colaborarea la dezvoltarea și evaluarea serviciilor de
sănătate în ansamblu. 13. Delegarea activităților și sarcinilor de asistență medicală pentru a
sprijini personalul și a le sprijini activitatea. 14. Supravegherea şi controlul mediului pentru a
asigura un mediu de lucru sigur, armonios, productiv şi terapeutic. În concluzia raportului
„Sănătate pentru toţi" (OMS - 1991), „Asistenta medicală îşi asumă responsabilitatea şi exercită
atribuţiile necesare pentru a raporta direct indivizilor, familiilor, grupurilor și comunităților pentru
a oferi îngrijire specifică. 3. PARTEA SPECIALA 3.1 MOTIVATIA ALEGERI TEMEI Datorită frecvenței
crescute a șocului septic în secția de terapie intensivă și din moment ce lucrez în clinică de
anestezie și terapie intensivă, m-am gândit că ar fi oportun să selectez și să abordez acest
subiect. Principalele obiective ale acestei lucrări sunt: 1. Demonstrarea cunoașterii datelor
epidemiologice cu privire la importanța șocului septic în cazurile medicale. 2. Demonstrarea
importanței îngrijirii medicale pentru pacienții cu șoc septic. 3. Elaborarea unui plan de îngrijire
pentru pacienții cu șoc septic. 3.2 MATERIAL SI METODĂ Tinand cont că sepsisul și șocul septic
sunt cele mai importante cauze de deces în terapie intensivă, cu o rată a mortalității de 60% și un
risc de deces de 25%, credem că este necesară studierea cazurilor de sepsis și șoc septic în
unitățile de terapie intensivă la SCJU Craiova. Studiul este impartit in două părți: • Partea I
include o analiză retrospectivă a 35 de pacienți cu sepsis și șoc septic care au fost internați pe
perioada unui an (ianuarie 2021 până în decembrie 2021) în Clinica de Terapie Intensivă a
Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova. Studii ale caracteristicilor clinice și evoluția lor sub
tratament, cu fișe de observație clinică și informații obținute de la rude ca material documentat.
• Partea a II-a a inclus trei planuri de îngrijire aplicate celor trei pacienți din studiu. Pentru
realizarea acestor studii au fost utilizate metode grafice de reprezentare a datelor
epidemiologice. O serie de date este, de asemenea, prezentată sub formă de tabel. Pentru
atingerea obiectivelor recomandate, pentru fiecare pacient a fost pregătită o fișă de lucru în care
au fost înregistrate următoarele date: 1. Date epidemiologice: vârsta, locul de origine, ocupația,
starea civilă, sexul, nivelul de studii. 2. Date clinice: simptome și stări patologice aferente. 3.
Date despre tratament: regimul de tratament utilizat, rezultatul tratamentului, durata spitalizării,
intervalul până la deces. 3.3 REZULTATE În urma acestui studiu s-au obținut următoarele
rezultate: Incidența sepsisului și șocului septic la pacienților internați în clinicile ATI în 2021 a fost
mai mare la grupa de vârstă 40-59 de ani, iar la pacienții sub 40 de ani (cu excepția șocului
postbortum și postpartum) și categoriile de vârstă 60-79 de ani. Frecvența crescută a șocului
septic la pacienții de 40-59 de ani se datorează scăderii rezistenței globale a organismului.
Tabelul 1: Incidența sepsisului și șocului septic, la pacienţii internați în Clinica ATI, în funcție de
grupa de vârstă, în anul 2011. Grupa de vârstă 20 - 39 ani 40 – 59 ani 60 – 79 ani Număr de
cazuri 9 18 8 Procent 25,7% 52% 22,8% Figura 1 : Incidența sepsisului și șocului septic, la
pacienţii internați în Clinica ATI, în funcție de grupa de vârstă, în anul 2021. Tabelul 2 : Prevalenţa
pacienţilor cu sepsis şi şoc septic în funcție de mediul de rezidență. Mediul de rezidentă Rural
Urban Numărul de cazuri 22 13 Procent 63% 37% Figura 2 : Prevalența pacienţilor cu sepsis și
șoc septic în funcție de mediul de rezidență. Distribuția cazurilor de șoc septic pe zonă de
rezidență în 2021 reflectă valori mai mari în mediul rural (63%) față de mediul urban (37%).
Impactul mediilor rurale asupra incidenței crescute a șocului septic este plauzibil din cauza
adresării scăzute a pacienților către specialiști și a lipsei de educație și informare. Tabelul 3:
Distributia pacienţilor cu sepsis şi şoc septic pe sexe. Sex Barbati Femei Numărul de cazuri 31 4
Procent 89% 11% Figura 3 : Distributia pacienţilor cu sepsis și șoc septic pe sexe. În ceea ce
privește sexul pacienților cu șoc septic, se poate observa din figură și tabelul 3 că bărbații
domină această structură (89%), în concordanță cu datele din literatură care arată o incidență
crescută a șocului septic la bărbați. Tabelul 4: Modalitatea de internare a pacientilor cu sepsis şi
soc septic. Modalitatea de internare Urgenţă Ambulator Numarul de cazuri 33 2 Procente 96% 4%
Figura 4 : Modalitatea de internare a pacienţilor cu sepsis și soc septic. Datorită severității bolii,
evoluției nefavorabile și lipsei de educație medicală la pacienți, s-a observat (Figura 4) că modul
predominant de spitalizare pentru pacienții cu șoc septic a fost prin internările în secțiile de
urgență (96% din cazuri). Tabelul 5: Incidenta sepsisului și socului septic in functie de cauza care
a condus la aparitia sa. Cauza Afectiuni pulmonare Afectiuni abdominale Infecţii genitale și ale
căilor urinare Infecţii in sfera ORL Infecţii provocate de cateter Numarul de cazuri 16 9 6 3 1
Figura 5 : Incidenţa sepsisului și socului septic în funcție de cauza care a condus la apariția sa.
Tabelul 5 prezintă cele mai frecvente cauze ale șocului septic, arătând că bolile pulmonare și
abdominale au fost cele mai frecvente, urmate de infecțiile genitale și ale tractului urinar,
infecțiile ORL și infecțiile cu cateter. Tabelul 6: Complicațiile apărute in urma sepsisului și șocului
septic. Complicaţia ARDS Insuficienţă hepatică Insuficienţă renală acută Tulburări hematologice
Numărul de cazuri 9 7 14 5 Figura 6 : Complicațiile apărute in urma sepsisului și șocului septic.
Disfuncția de organe multiple apare în timpul șocului septic. Din cele 35 de cazuri de șoc septic
studiate, 14 au dezvoltat insuficiență renală din cauza necrozei tubulare acute din cauza
hipotensiunii sau modificărilor capilare. SDRA a apărut la 9 pacienți cu șoc septic, urmat de
insuficiență hepatică (7 pacienți) și boală hematologică. 3.4. PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL
BOLNAVILOR CU SEPSIS ȘI ȘOC SEPTIC 3.4.1 PREZENTAREA CAZURILOR CAZUL I Bolnav: H.D.
Date de indentificare: Sex M Vârsta: 56 ani Naționalitate: română Religie: ortodoxă Domiciliu:
mediu rural Date despre spitalizare: Data internării: 30.04.2021 Data externării: 06.05.2021
Număr zile spitalizare: 7 Diagnostic la internare:Abdomen acut chirurgical Diagnostic la
externare:Șoc septic, Pancreatită acută Diagnostice secundare: diabet zaharat tip II Motivele
internării: ►Durere în etajul abdominal superior „în bară” cu iradiere posterioară; ►Alterarea
stării generale; ►Greață, vărsături bilioase; ►Inapetenţă. Antecedente: Personale patologice: -
ulcer gastric hemoragic operat; - stomac rezecat (1989) - ulcer duodenal penetrant în pancreas; -
operat (1996); - splenectomie: - hepatită cronică; - diabet zaharat II; - apendicetectomie. Heredo-
colaterale: nesemnificative. Condiții de viață și muncă: corespunzătoare. Comportament faţă de
mediu: fumător (20 ţigări/zi), consumator de alcool, cafea, alimente bogate în grăsimi. Istoricul
bolii: Pacient fumător, diabetic, afirmă că debutul bolii s-a produs în urmă cu 72 ore prin dureri în
etajul abdominal superior iradiate posterior în bară, apărute după consumul de alcool și mese
bogate în grăsimi. Treptat durerea se intensifică, fiind însoțită de inapetenţă, vărsături, alterarea
stării generale, motiv pentru care solicită Ambulanța și este internat prin serviciul de urgență.
EXAMENUL CLINIC GENERAL Starea generală: alterată Starea de conştienţă: status mental alterat
Starea de nutriție: subponderal Facies: suferind Tegumente: marmorate, reci Mucoase: umede,
palide Fanere: fără modificări, cu excepţia membrelor inferioare cu pilozitate redusă Ţesut
conjunctiv adipos: slab reprezentat Sistem ganglionar: nepalpabil Sistem muscular: hipokinetic,
hipoton Sistem osteoarticular: in limitele varstei Aparat respirator: in limitele varstei, AMR egale
bilateral, VV normal transmise simetric, murmur vezicular prezent bilateral, sonoritate pulmonară
normală. Aparat cardiovascular: arie precordială de aspect normal. Aria matității cardiace în
limite normale, şoc apexian în sp V IC stâng, pe LMC, zgomote cardiace ritmice, vene periferice
permeabile, AV 110/min, TA 70/50 mmHg. Puls absent la artera pedioasă bilateral, tibială
posterioară bilateral, prezentă la femurală bilateral. Aparat digestiv: abdomen normal abdomen
normal conformat, cu cicatrice postoperatorie xifoombilicala si în fosa iliacă dreaptă, suplu, mobil
cu respirația, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal superior (epigastru, hipocondrul
stâng şi drept) cu iradiere posterioară, cu împăstare locală. Ficat, căi biliare, splină: ficat cu
marginea superioară în spaţiul V IC drept, pe LMC, marginea inferioară la 2 cm sub rebord, fermă,
regulată, splină nepalpabilă. Aparat uro-genital: lombe nedureroase, rinichi nepalpabili, Giordano
negative bilateral, vezică urinară nepalpabilă, micţiuni fiziologice. Sistem nervos, endocrin,
organe de simt: orientat temporo-spațial, sindrom meningeal absent, pupile egale, ROT prezente
bilateral. PLANUL NURSING La internare 1. Nevoia de a respira și de avea o bună circulație •
Pacientul prezinta dificultate datorită durerii în epigastru, hipocondru drept şi stâng a vărsăturilor,
manifestată prin polipnee, deficit volumic. Obiective: • Diminuarea durerii în 6 ore; • Respirația
să revină la normal în 12 ore; • Să nu mai prezinte deficit volemic. Intervenții: • Evaluez
caracteristicile durerii (localizare, intensitate, durată); • Observ poziţia de protecție adoptată de
pacient; • Aşez pacientul într-o poziție antalgică; • Utilizez mijloace suplimentare pentru
reducerea durerii (pungă cu gheață în regiunea epigastrică); • Administrez medicație antialgică
prescrisă de medic; • Hidratez parenteral pacientul; • Fac bilanțul ingesta-excreta; • Monitorizez
funcțiile vitale din două în două ore şi la nevoie, le notez în foaia de observație; • Pregătesc
psihic pacientul în vederea tehnicilor de îngrijire; • Alimentez parenteral pacientul instituind
perfuzii cu glucoză 5%, 10%, tamponată cu insulină, ser fiziologic; • Supraveghez perfuzia şi
ritmul de administrare; Dificultate în a-şi menţine circulația centrala si periferică nealterata
Obiective: • Pacientul să înțeleagă importanta renunţării la fumat şi a respectării tratamentului
medicamentos şi a regimului igieno-dietetic pentru a evita complicațiile evolutive ale diabetului
zaharat; • Ajut pacientul să-și mențină circulația centrală prin administrarea terapiei de
expandare volemica; • Să-şi îmbunătăţească circulaţia periferică. Intervenții: • Realizez o relaţie
de încredere cu pacientul; • Efectuez gimnastică vasculară posturală. • Îi explic importanţa
renunţării la fumat şi la obiceiurile dăunătoare sănătății; • Colaborez cu familia la planificarea
intervențiilor; • Îi explic pacientului necesitatea protejării extremităților de frig, umezeală şi
traumatisme; • Îi explic posibilele complicații la care este supus dacă nu păstrează un regim de
viață sănătos; • Administrez medicaţia prescrisă şi urmăresc efectul medicamentelor; • Previn şi
combat infecțiile locale; Grad de dependență: 3 2. Nevoia de a bea şi a mânca • se alimenteaza
cu greu datorită durerii, vărsăturilor manifestate prin inapetenţă. Obiective • Pacientul să aibă o
stare de bine, fără greaţă şi vărsături în 12 ore; • Să fie echilibrat nutriţional şi hidro-electrolitic în
24 de ore; • Să-şi exprime diminuarea durerii în 6 ore. Intervenții: Asez pacientul în pozitie semi
sezând, șezând sau în decubil donar parte; • Protejez lenjeria cu muşama şi aleză; • Ajut
pacientul în timpul vărsăturilor, sprijinindu-l; • Opresc aporul oral de lichide şi alimente; • Instalez
sonda de aspirație gastrică continuă şi asigur regim 0; • Aplic pungă cu gheață în regiunea
epigastrică; • Planul de alimentare se face după calcularea necesarului de calorii/24 ore şi a rației
de lichide în care pot fi dizolvate principiile nutritive; • Alimentez parenteral pacientul, instituind
perfuzii cu glucoză 5%-10% tamponată, ser fiziologic, hidrolizate lipidice şi proteice, vitamine şi
electroliți după indicația medicului; • Respect regulile de sepsie şi antisepsie; • Administrez
tratamentul medicamentos recomandat de medic; • Fac bilanțul ingesta-excreta şi îl notez în
foaia de observație. Grad de dependență: 3 3. Nevoia de a elimina • Alterarea nevoii de a elimina
datorită vărsăturilor manifestată prin deshidratare, dezechilibru hidro-electrolitic. Obiective: •
Pacientul să fie echilibrat electrolitic şi acido-bazic; • Să nu mai prezinte vărsături; • Să fie
menajat fizic şi psihic în timpul vărsăturilor. Intervenții: • Asigur repaus digestiv cu regim 0
(alimentație parenterală); • Supraveghez sonda de aspirație digestivă superioară şi notez în F.O.
cantitatea si calitatea lichidului aspirat; • îi ofer un pahar de apă să îşi clătească gura; • La
indicația medicului îi administrez medicație simptomatică; • Corectez tulburările hidro-
electrolitice şi acido-bazice; Administrez cantități mici de lichide reci cu linguriţa după încetarea
varsaturilor, • Asigur igiena corporală; • Recoltez probe biologice; • Fac bilanțul ingesta-excreta;
• Monitorizez funcțiile vitale; • Încurajez pacientul să-şi exprime gândurile şi sentimentele în
legătură cu problemele de dependenţă. Grad de dependență: 3 4. Nevoia de a se mişca şi a avea
o bună postură • Imobilitate parţială datorată durerii abdominale manifestate prin poziție
antalgică. Obiective: • Pacientul să-şi exprime diminuarea durerii în 6 ore; • Să prezinte o postură
adecvată în 2 zile. Intervenții • Administrez medicaţia antialgică prescrisă de medic;; • Ajut
pacientul să se imobilizeze; • Schimb poziția pacientului în pat la două ore; • Informez asupra
evoluției durerii, a diminuării acesteia, asupra toleranței și a acțiunii medicamentelor; •
Poziționez pacientul într-o poziție confortabilă; • Ajut pacientul în activitățile zilnice la nevoie.
Grad de dependență: 3 5. Nevoia de a dormi, de a se odihni • Dificultate în a se odihni datorată
durerii, anxietății manifestată prin insomnie. Obiective: • Pacientul să beneficieze de un somn
corespunzător cantitativ şi calitativ; • Să prezinte o stare de confort fizic şi psihic; Intervenții: •
Invăt pacientul să execute tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii înainte de culca • Administrez
tratamentul medicamentos și observ efectul acestuia asupra organismului; • Identific nivelul şi
cauza anxietății; • Observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere al celorlalte
nevoi, • Asigur un climat corespunzător de calm şi securitate; • Răspund la întrebările
pacientului; • Diminuez stimulii auditivi şi vizuali. Gradul de dependență:
Plagiatul detectat: 0,19% https://pdfcoffee.com/ingrijirea-pacientului-cu-o… + 3 id: 11
3 6.resurse!
Nevoia de a se dezbrăca şi îmbrăca Nevoia este usor influentata Grad de dependență: 1 7.
Nevoia de a-şi menţine temperatura
în limite normale • Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi Obiective: •
Menţinerea independenței în satisfacerea acestei nevoi Intervenții: • Când temperatura mediului
ambiant e crescută învăț pacientui: - să reducă din alimentele cu valoare calorică mare; - să
consume alimente lichide şi alimente reci; - să aibă o bună ventilație în încăpere; - să aibă
îmbrăcăminte lejeră; • Când temperatura mediului ambiant e scăzută învăț pacientul să: -
crească cantitatea de alimente (în special a celor calorigene); - să ingere lichide calde; - previn
infecțiile nosocomiale. Grad de dependenţă: 1 8. Nevoia de a menține tegumentele curate și
integre • Dificultate în menţinerea integrității tegumentelor de la nivelul membrelor inferioare
datorită bolii manifestate prin tulburările trofice. Obiective: • Pacientul să-şi păstreze
tegumentele curate şi îngrijite; Prevenirea complicațiilor (ulcere, leziuni, infecții locale).
Intervenții: • Realizez o relaţie de încredere cu pacientul; • Îi explic importanța renunțării la
fumat şi la obiceiurile dăunătoare sănătății; • Administrez medicația prescrisă şi urmăresc efectul
medicamentelor; • Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: efectuez exerciții pasive, active,
masaje la membrele inferioare; • Îi explic pacientului necesitatea protejării extremităţilor de frig,
umezeală si traumatisme; • Previn şi combat infecțiile locale; • Efectuez gimnastică vasculară
posturală; • Pregătesc materialele necesare efectuării toaletei şi ajut pacientul la efectuarea
acesteia dacă nu poate singur. Grad de dependență: 2 9. Nevoia de a evita pericolele • Anxietate
datorată deficitului de cunoştinţe, durerii manifestată prin teama de complicaţii, îngrijorare.
Obiective: • Pacientul să fie echilibrat psihic; • Să acumuleze noi cunoştinţe despre afecţiunea sa;
• Să beneficieze de un mediu de siguranţă; Intervenţii: • Favorizez adaptarea persoanei de la
noul mediu; • Diminuez stimulii auditivi şi vizuali; • Asigur odihna activă şi pasivă a pacientului; •
Răspund la intrebările pacientului; • Ii permit acestuia să fşi exprime incertitudinile, frica,
nevoile; • incurajez pacientul să formuleze propriile sale obiective; • Îl învăţ tehnici de relaxare; •
Asigur legătura pacientului cu familia. Grad de dependenţă: 3 10. Nevoia de a comunica •
Comunicarea ineficientă datorată bolii manifestată prin perturbarea imaginii de sine şi frica de a
nu face faţă realităţii bolii. Obiective: • Pacientul să-şi recapete încrederea în forţele proprii; • Să
îşi apere boala. Intervenți: • Ajut pacientul să nu descrie în termeni vagi problemele sale; •
Subliniez că fiecare adaptare aduce la început un sentiment de insecuritate; îl ajut să accepte
situaţia, explicându-i că dependenta fizică nu-i dimineaza valoarea umană; • Planific împreună cu
pacientul îngrijirile cotidiene, astfel încât să-i redea progresiv independenţa; • Identific împreună
cu pacientul natura, intensitatea, cauzele fricii şi le discut cu acesta; • Clarific percepția eronată
a pacientului asupra bolii; • fi explic pacientului că un membru al echipei de îngrijire va fi la
dispoziţia acestuia la nevoie; • Discut cu pacientul şi îl ascult cu răbdare. Grad de dependență: 3
11. Nevoia de acţiona conform propriilor credinţe: nealterată. Pacienta este creştin ortodoxă,
merge la biserică după ocazional. Are principii morale şi este conştienţă de ceea ce se întâmplă în
jur şi acţionează conform propriilor convingeri. 12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi Obiective: • Menţinerea
independenței în satisfacerea acestei nevoi. Intervenții: • Mă informez asupra dorinţelor şi
posibilităţilor intelectua • Îl ajut să-şi facă un plan zilnic; activităţi corespunzătoare capacității
sale şi care îi permit • Orientez pacientul spre acele activități corespunzătoare capacitaji să se
realizeze; • Încurajez orice activitate care îl interesează; Grad de dificultate: 1 13. Nevoia de
recreere • pacientul refuza sa practice activitati recreative. Obiective: • diminuarea durerii, să
aiba o stare de bună dispoziție să îşi recapete încrederea în forțele proprii; Intervenții: •
Administrez tratamentul antialgic prescris; • Aleg mijloacele de recreere în funcție de preferinţele
şi starea pacientului; • Planific activități recreative împreună cu pacientul; • Asigur mediul
corespunzător; • Câştig încrederea pacientului şi-l ajut să depăşească momentele dificile. Grad
de dependență: 3 14. Nevoia de a învăța cum să îți păstrezi sănătatea • Dificultate în satisfacerea
nevoii de a învăţa datorată lipsei de informații manifestată prin cunoştinţe insuficiente. Obiective:
• Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe; • Să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi.
Intervenții: • Explorez nivelul de cunoştinţe al pacientului privind boala, mo măsurile preventive
şi curative, modul de participare la intervenții; • Stimulez dorinţa de cunoaştere; • Conştientizez
bolnavul asupra propriei responsabilități privind sănătatea; • Identific obiceiurile şi deprinderile
greşite ale bolnavului şi le corectez; • Subliniez importanţa renunţării la alcool la alimentele
bogate în grăsimi a respectan regimului igienico-dietetic; • Verific dacă pacientul a înţeles
mesajul. Gradul de dependență: 3 DIAGNOSTICE NURSING 1. Dificultate în a se alimenta şi
hidrata datorită nerespectării regimului alimentar manifestată prin dezechilibrul nutriţional şi
deshidratare. Grad de dependență: 2 Dificultate în a se mişca datorită arteriopatiei de la nivelul
membrelor inferioare manifestată prin greutate la mers, tulburări trofice. Grad de dependență: 2
Incapacitatea de a se odihni datorită nivelului redus de cunoştinţe al pacientului despre
afecțiunea sa manifestată prin insomnie. Grad de dependență: 2 Dificultate în a-şi menţine
temperatura în limite normale datorită bolii manifestată prin febră (38,2 grade C). Grad de
dependență: 2 5. Dificultate în menţinerea integrităţii tegumentelor de la nivelul membrelor
inferioare datorită bolii manifestată prin tulburări trofice. Grad de dependență: 2 6.Dificultate de
a se realiza datorită bolii manifestată prin sentimental de inutilitate si pierderea imaginii de sine.
Grad de dependență: 3 OBIECTIVE - avem două mari obiective: ► Menţinerea independenţei
nevoilor satisfăcute; ► Reducerea gradului de dependență a nevoilor afectate. INTERVENŢII: ►
Fac bilanțul ingesta-excreta şi îl notez în foaia de observație; ► Asigur o diureză de circa 50 ml pe
oră; ► Evaluez nevoile nutritive cantitative şi calitative în funcție de vârstă, sex, stare fizică,
activitatea pacientului, forma bolii; ► Iau legătura cu medicul nutriționist; ► Numărul meselor va
fi de 5 mese pe zi (3 principale şi 2 gustări) iar alegerea alimentelor se va face în funcție de
conținutul de glucide; ► Calculez bilanțul caloric şi adaug un surplus de 13% pentru fiecare grad
de temperatură peste 37 grade C; ► Cercetez deprinderile alimentare ale pacientului; ► Utilizez
mijlaoce suplimentare pentru reducerea durerii (pungă cu gheaţă, psihoterapie); ► Informez
pacientul asupra evoluției durerii şi asupra evoluției medicamentelor; ► Poziționez pacientul în
pat astfel încât să permită efectuarea mişcărilor respiratorii şi eliminarea secrețiilor; ►
Monitorizez temperatură, puls, respirație, tensiunea arterială, măsor diureza si le notez în foaia
de observație; ► Calculez bilanțul ingesta-excreta şi hidratez pacientul cu cantităţi suficiente de
lichide în funcție de pierderi; ► încurajez pacientul să îşi exprime sentimentele în legătură cu
starea sa; ► Menţin igiena corporală; ► Administrez medicația prescrisă de medic; ► Îi explic
importanţa renunţării la fumat și la obiceiurile dăunătoare sănătajil; ► Învăț pacientul să aibă o
alimentație echilibrată fără exces de grăsimi; ► Îi explic pacientului necesitatea protejării
extremităţilor de frig, umezeală şi traumatisme; ► Previn şi combat infecțiile locale; ► Aplic
tehnici de favorizare a circulaţiei: efectuez exerciții pasive, active, masaje la membrele
inferioare; ► Planific un program de exerciții în funcție de capacitatea pacientului și efectuez
exerciții pasive la 2 ore; ► Răspund la întrebările pacientului şi îi explic intervențiile pe care le
efectuează; ► Asigur un mediu de securitate; ► Aşez pacientul într-un pat curat, într-o cameră
aerisită; ► Temperatura camerei să fie între 20-25 grade C, cu luminozitate redusă pentru a
permite odihna pacientului; ► Aşez pacientul într-o poziție confortabilă; ► Menţin condițiile
necesare somnului respectând dorinţele şi deprinderile pacientului; ► Observ şi notez calitatea şi
orarul somnului; ►Respect regulile de sepsie şi antisepsie; ► Învăț pacientul să utilizeze
mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor, emoțiilor; ► Câştig încrederea pacientului; ► Îl
ajut în cunoaşterea şi reevaluarea capacităților sale; ► Observ şi notez orice schimbare în
comportamentul pacientului (depresie, satisfacție); ► Ajut pacientul în recuperarea fizică, psihică
pentru obținerea independenței. EVALUARE: - Starea pacientului s-a ameliorat; - Nu mai prezintă
vărsături; - Durerea s-a redus din intensitate; - Pacientul prezintă o postură adecvată; - Este
echilibrat nutriţional şi hidro-electrolitic; - Respectă regimul igieno-dietetic şi tratamentul med
medic; - Temperatura a revenit la normal; - Nu prezintă semne inflamatorii; - Are o diureză
fiziologică de 1500 ml; - Tranzit intestinal prezent (scaun de aspect normal); - Face progrese în
mobilizarea activă; - Prezintă interes pentru igiena corporală; - Nu prezintă semne de infecţie; -
Gradul de anxietate s-a redus; Comunică cu familia şi personalul medical; - Efectuează exercițiile
de relaxare şi respiratorii indicate; - A reuşit să doarmă 8 ore pe noapte; - Nu a mai fumat; - Este
echilibrat psihic; Şi-a recăpătat încrederea în forțele proprii; - A acumulat noi cunoştinţe în
legătura cu boala sa. RECOMANDĂRI LA EXTERNARE * Informez pacientul şi familia asupra bolii şi
asupra efectelor acesteia, asupra modului de viață; * Ofer recomandări asupra regimului de viață
(renunţarea la alcool, grăsimi, etc.) şi asupra activității fizice recomandate; * Atenţionez pacientul
asupra eventualelor efecte adverse ale tratamentului medicamentos pe care trebuie să-l
respecte; * Cu o zi înaintea externării anunț familia pacientului; * Obţin biletul de externare
semnat de medicul curant şi de şeful de secție; * Mă asigur că pacientul a înțeles informațiile
oferite; * Listez recomandările cu privire la dietă şi activitatea fizică și le motivez; * Stabilesc
următoarea vizită de control; * Ii înmânez pacientului toate bunurile personale; * Mă asigur că
pacientul: îşi înţelege boala, întelege necesitatea tratam dieta corespunzătoare, îşi coordonează
nivelul activităţii în relații cu boala, recunoaşte posibilele complicații. CAZUL II Bolnav: S.M. Date
de indentificare: Sex F Vârsta: 23 ani Naţionalitate: română Religie: ortodoxă Domiciliu: mediu
rural Date despre spitalizare: Data internării: 11.08.2021 Data externării: 23.08.2021 Număr zile
spitalizare: 12 Diagnostic la internare: Metroragie. Avort incomplet. Diagnostic la externare: Şoc
septic, Avort luna a doua incomplet. Motivele internării: Sângerare vaginală abundentă; Dureri
pelviabdominale; Ameţeli, lipotimie. Antecedente: Personale patologice: • apendicectomie în
2012 • menarha la 13 ani • naşteri - două, • avorturi – unu Condiții de viaţă şi muncă:
corespunzătoare. Comportament faţă de mediu: fumător (20 ţigări/zi), cafea. Istoricul bolii:
Pacienta se prezintă în serviciul de urgenţă pentru metroragie, dureri pelviabdominale, amețeli,
lipotimie, febră. Pacienta afirmă că tebra. Pacienta afirmă că în urmă cu o săptămână în scop
abortiv i s-a introdus endoutrin o substantă pe care nu o poate preciza și i s-au făcut injecții i.m.
si i.v. cu medicamente pe care nu le poate preciza. În timpul zilei sângerările vaginale devin
abundente cu sânge roșu și cheaguri, prezintă un episod de lipotimie motiv pentru care solicită
ambulanta. Declară că sarcina actuală nu este concepută cu soțul sau şi ar fi dorit sa inlature
dovezile adulterului fără să apeleze la cadrele medicale. EXAMENUL CLINIC GENERAL Starea
generală: alterată Starea de conştienţă: păstrată Starea de nutriție: bună Facies: suferind
Tegumente: palide, transpirații reci Mucoase: palide Fanere: normal implantate Ţesut conjunctiv
adipos: normal reprezentat Sistem ganglionar: nepalpabil Sistem muscular: hipokinetic, hipoton
Sistem osteoarticular: in limitele varstei Aparat respirator: in limitele varstei, AMR egale bilateral,
VV normal transmise simetric, murmur vezicular prezent bilateral, sonoritate pulmonară normală.
Aparat cardiovascular: arie precordială de aspect normal. Aria limite normale, şoc apexian în sp V
IC stâng, pe LMC, zgomote cardiace ritmice, vene periferice permeabile, AV 100/min. TA 70/40
mmHg Aparat digestiv: mobil cu respirația, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal
inferior Ficat, căi biliare, splină: ficat cu marginea superioară în spaţiul V IC drept, pe LMC,
marginea inferioară la 2 cm sub rebord, fermă, regulată, splină nepalpabilă. Aparat uro-genital:
lombe nedureroase, rinichi nepalpabili, Giordano negativ bilateral, vezică urinară nepalpabilă,
micţiuni fiziologice, metroragie. Sistem nervos, endocrin, organe de simţ: orientat temporo-
spaţial, sindrom meningeal absent, pupile egale, ROT prezente bilateral. PLANUL NURSING La
internare Nevoia de a respira și de avea o bună circulație • Circulație și respirație inadecvată
manifestate prin TA 70/40mmHg, AV100/min, frecvență respiratorie 30 r/min; Obiective: •
Pacienta să prezinte o circulație adecvată în decurs de doua zile; • Respirația să revină la normal
în 12 ore. Intervenții: • Evaluez caracteristicile durerii (localizare, intensitate, durată); • Aşez
pacienta în poziție Trendelenburg; • Administrez medicaţie antialgică prescrisă de medic; •
Monitorizez și notez în foaia de observație TA, puls, respirație; • La indicația medicului recoltez
analizele de urgenţă; • Pregătesc psihic pacientul în vederea tehnicilor de îngrijire; • Montez
perfuzii cu glucoză 5%, 10%, vitamine B şi C, sânge izogrup, izoRh; • Supraveghez perfuzia şi
ritmul de administrare; 2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata • Prezintă probleme pentru
satisfacerea acestei nevoi. Obiective • Să fie echilibrat nutrițional și hidro-electrolitic în 24 de ore;
Intervenții: • Planul de alimentare se face după calcularea necesarului de calorii/24 ore şi a rației
de lichide; • Alimentez parenteral pacienta, instituind perfuzii cu glucoză 5%-10% , ser fiziologic,
hidrolizate lipidice şi proteice, vitamine şi electroliți după indicația medicului; • Respect regulile
de sepsie şi antisepsie; • Administrez tratamentul medicamentos recomandat de medic; • Fac
bilanțul ingesta-excreta şi îl notez în foaia de observație. 3. Nevoia de a elimina • Eliminarea
vaginală inadecvată din cauza boliiși procesului inflamator manifestat prin metroragie abundentă
cu sânge roşu şi cheaguri. Obiective: • Stoparea metroragiei; Intervenții: • La indicaţia medicului
montez PEV; • Pregatesc fizic şi psihic pacienta pentru chiuretajul uterin în scop hemostatic; •
Efectuez toaleta locală cu apă și săpun; • Poziționez pacienta pe masa ginecologică; • Pregatesc
trusa pentru chiuretaj; • Testez pacienta la Xilină 1%; • Explic pacientei pe scurt tehnica și
necesitatea efectuării chiuretajului; • După chiuretaj urmaresc și notez în foaia de observație
scurgerile vaginale (cantitate, aspect, miros). 4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură •
Imobilitate parţială datorată durerii pelviabdominale şi asteniei. Obiective: • Pacientul să-şi
exprime diminuarea durerii în 6 ore; • Să prezinte o postură adecvată în 2 zile. Intervenții: •
Administrez medicaţia antialgică prescrisă de medic; • Îi explic că imobilitatea sa este trecătoare;
• Ajut pacientul să se imobilizeze; • Schimb poziţia pacientului în pat la două ore; • Informez
asupra evoluției durerii, a diminuării acesteia, asupra toleranţei şi a acțiunii medicamentelor; •
Poziționez pacientul într-o poziție confortabilă; • Ajut pacientul în activitățile zilnice la nevoie. 5.
Nevoia de a dormi, de a se odihni • Doarme puțin noaptea, are remușcări, regrete, se autoacuză.
Obiective: . Pacientul să beneficieze de un somn corespunzător cantitativ şi calitativ; . Să prezinte
o stare de confort fizic şi psihic; Intervenții: • Identific nivelul şi cauza anxietății; • Observ şi notez
calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere al celorlalte nevoi; • Asigur un climat
corespunzător de calm şi securitate; • Răspund la întrebările pacientului; • Diminuez stimulii
auditivi şi vizuali. • Situez discuțiile cu pacienta într-un climat care să sugereze ajutorul pentru a-i
câştiga încrederea.
Plagiatul detectat: 0,17% https://pdfcoffee.com/ingrijirea-pacientului-cu-o… + 3 id: 12
resurse!de a se dezbrăca şi îmbrăca • Pacientul nu prezintă nici o dificultate. 7. Nevoia de a-şi
6. Nevoia
menţine temperatura
în limite normale • Pacienta prezintă febră (38,7°) manifestată prin hipertermie din cauza
procesului inflamator, transpirații, frisoane. Obiective: • Pacienta să fie afebrilă în termen de două
zile. Intervenții: • În timpul frisoanelor încalzesc pacienta prin masaj şi învelire cu o patură. •
Aerisesc salonul de 3 ori pe zi timp de 15 minute. • Urmăresc îndeplinirea orarului zilnic de
hidratare • Administrez la indicația medicului tratament antipiretic şi antiinflamator. 8. Nevoia de
a menține tegumentele curate și integre • Cunoaşte şi respectă regulile de igienă personală dar
acum se descurcă mai greu din cauza asteniei fizice şi tendinței la lipotimie Obiective: • Pacienta
să-și păstreze tegumentele curate şi îngrijite; • Prevenirea complicațiilor (ulcere, leziuni, infecții
locale). Intervenţii: • Realizez o relaţie de încredere cu pacienta; • Administrez medicaţia
prescrisă şi urmăresc efectul medicamentelor; • Aplic tehnici de favorizare a circulației: efectuez
exerciții pasive, active, masaje la membrele inferioare; • Previn şi combat infecțiile locale; •
Pregătesc materialele necesare efectuării toaletei şi ajut pacientul la efectuarea acesteia dacă nu
poate singură. 9. Nevoia de a evita pericolele • Anxietate datorată deficitului de cunoştinţe,
durerii manifestată prin teama de complicații, îngrijorare. Obiective: • Pacienta să fie echilibrat
psihic; • Să acumuleze noi cunoştinţe despre afecţiunea sa; • Să beneficieze de un mediu de
siguranță; Intervenţii: • Favorizez adaptarea persoanei de la noul mediu; • Diminuez stimulii
auditivi şi vizuali; • Asigur odihna activă şi pasivă a pacientei; • Răspund la întrebările pacientei;
• îi permit acesteia să îşi exprime incertitudinile, frica, nevoile; • Încurajez pacienta să formuleze
propriile sale obiective; • Îl învăț tehnici de relaxare; • Asigur legătura pacientei cu familia. 10.
Nevoia de a comunica • Comunicarea ineficientă datorată bolii manifestată prin perturbarea
imaginii de sine şi frica de a nu face față realității bolii. Obiective: Pacienta să-şi recapete
încrederea în forțele proprii; Intervenții: • Planific împreună cu pacienta îngrijirile cotidiene, astfel
încât să-i redea progresiv independenţa; • Identific împreună cu pacientul natura, intensitatea,
cauzele fricii şi le discut cu acesta; • li explic pacientei că un membru al echipei de îngrijire va fi
la dispoziția acestuia la nevoie; • Discut cu pacienta şi o ascult cu răbdare. 11. Nevoia de acţiona
conform propriilor credinţe: nealterată. Pacienta este creştin ortodoxă, merge la biserică după
ocazional. Are principii morale şi este conştienţă de ceea ce se întâmplă în jur şi acţionează
conform propriilor convingeri. 12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării • Pacienta nu
prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Obiective: • Menţinerea independenței în
satisfacerea acestei nevoi. Intervenții: • Mă informez asupra dorinţelor şi posibilităţilor
intelectuale şi fizice ale pacientei; • Orientez pacienta spre acele activități corespunzătoare
capacității sale şi care îi permit să se realizeze; • Încurajez orice activitate care o interesează; 13.
Nevoia de recreere • pacientul refuza sa practice activitati recreative. Obiective: • diminuarea
durerii, să aiba o stare de bună dispoziție să îşi recapete încrederea în forțele proprii; Intervenții:
• Administrez tratamentul antialgic prescris; • Aleg mijloacele de recreere în funcție de
preferinţele şi starea pacientei; • Planific activități recreative împreună cu pacienta; • Asigur
mediul corespunzător, • Câştig încrederea pacientei şi-l ajut să depăşească momentele dificile.
14. Nevoia de a învăța cum sa isi mentina starea de sanatate • Dificultate datorată lipsei de
informații manifestată prin cunoştinţe insuficiente. Obiective: • Pacienta să acumuleze noi
cunoştinţe; • Să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi. Intervenții: • Stimulez dorinţa
de cunoaştere; • Conştientizez bolnava asupra propriei responsabilități privind sănătatea; •
Identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale bolnavei şi le corectez; • Verific dacă pacienta a
înţeles mesajul. EVALUARE: • Pacienta prezintă o circulaţie adecvată cu tegumente normal
colorate • TA 110/60 mmHg, AV 78/min, frecventa respiratorie 17 r/min • Sângerarea s-a redus
Pacienta afirmă că durerea este resimțită acum ca o jenă • Pacienta își exprimă diminuarea fricii
• Pacienta prezintă o temperatură în limite normale • Şi-a exprimat sentimentul de culpabilitate
• Poate să dea explicații despre boala sa • Comunică eficient cu echipa de îngrijire • Are un somn
odihnitor fără întreruperi • Se alimentează singură fără dificultate • Pacienta se deplasează
singură • Pacienta își execută singura îngrijirile de igienă • Pacienta își exprimă interesul pentru
ținută • Pacienta își acceptă implicațiile legate de rolul său • Participă la activități recreative.
CAZUL III Bolnav: D.I. Date de indentificare: • Sex M • Vârsta: 62 ani • Naţionalitate: română •
Religie: ortodoxă • Domiciliu: mediu rural Date despre spitalizare: • Data internării: 20.03.2021 •
Data externării: 30.03.2021 • Număr zile spitalizare: 10 • Diagnostic la internare:Pielonefrită
acută. Hipertensiune arterială Primară gradul III • Diagnostic la externare: Sepsis. Pielonefrită
acută. Hipertensiune arterială primară gradul III Motivele internării: • Varsături, febră, frison,
disurie, polakiurie. Antecedente: • Personale patologice: Miopie forte, Hipertensiune arterială
primară gradul III. • Antecedente heredo-colaterale: Neagă maladii infectocontagioase, TBC și
interventii chirurgicale. Istoric: • Pacient în vârstă de 62 de ani afirmă că de aproximativ o
saptămână prezintă varsături, febră, frison, disurie, polakiurie pentru care s-a prezentat la
medicul de familie care î-l îndrumă la Spitalul Municipal Calafat, unde este internat. Starea
pacientului se agravează motiv pentru care este transferat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgență
Craiova. EXAMENUL CLINIC GENERAL Starea generală: alterată Starea de conştienţă: păstrată
Starea de nutriție: subponderală Facies: suferind Tegumente: palide, sudorate, leziuni de grataj
Mucoase: palide Fanere: corespunzătoare vârstei Tesut conjunctiv adipos: slab reprezentat
Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili Sistem muscular: hipoton, hipokinetic Sistem
osteoarticular: integru, morfofuncțional Aparat respirator: CRS permeabile, torace normal
conformat, AMR egale bilateral, VV normal transmise simetric, murmur vezicular prezent
bilateral, sonoritate pulmonară normală. Aparat cardiovascular: arie precordială de aspect
normal. Aria matității cardiace în limite normale, şoc apexian în sp V IC stâng, pe LMC, zgomote
cardiace ritmice, vene periferice permeabile, AV 102/min. TA = 200/100 mmHg. Aparat digestiv:
abdomen suplu, mobil cu respirația, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal inferior. ma
FICAT, CĂI BILIARE, SPLINA: ficat mărit de volum, cu marginea inferioară palpabilă la 2 cm sub
rebordul costal, splină nepalpabilă APARAT URO-GENITAL: rinichi nepalpabili, puncte uretrale
nedureroase, incontinență de urină la eforturi de tuse, disurie SISTEM NERVOS, ENDOCRIN,
ORGANE DE SIMŢ: reflexe osteotendinoase prezente, conştientă, cooperantă PLANUL NURSING
Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: alterată. Pacienta prezintă torace normal
conformat, AMR egale bilateral, MV prezent, fără raluri, frecvența respirației 20/min; Zgomote
cardiace prezente, AV= 85 p/min, TA=140/80 mmHg, puls prezent la arterele periferice, prezintă
varice proeminente, la nivelul 1/3 medii ale venei safene stangi, decompresibile 2. Nevoia de a
se alimenta și hidrata • Prezintă probleme pentru satisfacerea acestei nevoi. Obiective • Să fie
echilibrat nutrițional și hidro-electrolitic în 24 de ore; Intervenții: • Protejez lenjeria cu muşama şi
aleză; • Ajut pacientul în timpul vărsăturilor, sprijinindu-l; • Opresc aporul oral de lichide şi
alimente; • Planul de alimentare se face după calcularea necesarului de calorii/24 ore și a ratiei
de lichide în care pot fi dizolvate principiile nutritive; • Alimentez parenteral pacientul, instituind
perfuzii cu glucoză 5%-10% tamponată, colizate lipidice şi proteice, vitamine şi electroliți după
indicația medicului; • Respect regulile de sepsie şi antisepsie; • Administrez tratamentul
medicamentos recomandat de medic; • Fac bilanțul ingesta-excreta și îl notez în foaia de
observaţie. 3. Nevoia de a elimina • Alterarea nevoii de a elimina datorită vărsăturilor
manifestată prin deshidratare, dezechilibru hidro-electrolitic; • Prezența edemelor membrelor
inferioare; • Micțiuni frecvente dar în cantitați reduse; • Scaune 1/zi Obiective: • Pacientul să fie
echilibrat electrolitic şi acido-bazic; • Să nu mai prezinte vărsături; • Să fie menajat fizic şi psihic
în timpul vărsăturilor. Intervenții: • Asigur repaus digestiv cu regim 0 (alimentație parenterală); •
Îl ajut în timpul vărsăturilor; • Îi ofer un pahar de apă să îşi clătească gura; • Asigur igiena
corporală; • Recoltez probe biologice; • Fac bilanțul ingesta-excreta; • Monitorizez funcțiile
vitale; 4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură Alterata de prezență edemelor şi de
alterarea stării generale; Obiective: • Pacientul să-şi exprime diminuarea edemelor; • Să prezinte
o postură adecvată în 4 zile. Intervenții: • Administrez medicația prescrisă de medic; • Ajut
pacientul să se imobilizeze; • Schimb poziția pacientului în pat la două ore; • Informez asupra
evoluției durerii, a diminuării acesteia, asupra toleranţei şi a acțiunii medicamentelor; •
Poziționez pacientul într-o poziţie confortabilă; • Ajut pacientul în activitățile zilnice la nevoie. 5.
Nevoia de a dormi, de a se odihni • Pacientul doarme aproximativ 8 ore, adoarme repede;
Obiective: • Pacientul să beneficieze de un somn corespunzător cantitativ şi calitativ; • Să
prezinte o stare de confort fizic şi psihic; Intervenții: • Invăț pacientul să execute tehnici de
relaxare, exerciții respiratorii înainte de culcare; • Administrez tratamentul medicamentos şi
observ efectul acestuia asupra organismului; • Identific nivelul şi cauza anxietății; • Observ şi
notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere al celorlalte nevoie • Asigur un climat
corespunzător de calm şi securitate; • Răspund la întrebările pacientului; • Diminuez stimuli
auditive si vizuali. 6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca • Pacientul prezintă probleme în
satisfacerea acestei nevoi. Obiective · Menţinerea independenței în satisfacerea acestei nevoi.
Intervenții: • Explorez gusturile şi semnificaţia veşmintelor ale pacientului; • Învăț pacientul să îşi
aleagă îmbrăcămintea corespunzătoare climei, temperaturii mediului înconjurător. • Ajut
pacientul sa-şi schimbe îmbrăcămintea; 7. Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite normale
• Pacientul prezintă temperatura axilară 38,90 – 39,4° Obiective: • Scăderea temperaturii
corporale şi atingerea limitelor normale; Intervenții: • Administrez medicaţia antipiretică
prescrisă de medic; • Când temperatura mediului ambiant e crescută învăț pacientul: - să reducă
din alimentele cu valoare calorică mare; - să consume alimente lichide şi alimente reci; - să aibă
o bună ventilație în încăpere; - să aibă îmbrăcăminte lejeră; • Când temperatura mediului
ambiant e scăzută învăț pacientul să: - crească cantitatea de alimente (în special a celor
calorigene); - să ingere lichide calde; - previn infecțiile nosocomiale. 8. Nevoia de a menţine
tegumentele curate şi integre • Dificultate în menţinerea integrităţii tegumentelor; Obiective: •
Pacientul să-şi păstreze tegumentele curate şi îngrijite; • Prevenirea complicaţiilor (ulcere,
leziuni, infecții locale). Intervenții: • Realizez o relaţie de încredere cu pacientul; • Îi explic
importanţa renunțării la fumat şi la obiceiurile dăunătoare sănătății; • Administrez medicația
prescrisă şi urmăresc efectul medicamentelor; • Aplic tehnici de favorizare a circulaţiei: efectuez
exerciţii pasive, active, masaje la membrele inferioare; • Îi explic pacientului necesitatea
protejării extremităţilor de frig, umezeală și traumatisme; • Previn şi combat infecţiile locale; •
Efectuez gimnastică vasculară posturală; • Pregătesc materialele necesare efectuării toaletei şi
ajut pacientul la efectuarea acesteia dacă nu poate singur. 9. Nevoia de a evita pericolele •
Anxietate datorată deficitului de cunoștințe, durerii manifestată prin teama de complicații,
îngrijorare. Obiective: • Pacientul să fie echilibrat psihic; • Să acumuleze noi cunoştinţe despre
afecțiunea sa; • Să beneficieze de un mediu de siguranţă; Intervenți: • Favorizez adaptarea
persoanei de la no area persoanei de la noul mediu; • Diminuez stimulii auditivi şi vizuali; • Asigur
odihna activă şi pasivă a pacientului; • Răspund la întrebările pacientului; • Ii permit acestuia să
îşi exprime incertitudinile, frica, nevoile; • Încurajez pacientul să formuleze propriile sale
obiective; • îl învăț tehnici de relaxare; • Asigur legătura pacientului cu familia. 10. Nevoia de a
comunica • Comunicarea ineficientă datorată bolii manifestată prin perturbarea imaginii de sine
şi frica de a nu face față realității bolii. Obiective: • Pacientul să-şi recapete încrederea în forțele
proprii; • Să își apere boala. Intervenții: • Ajut pacientul să nu descrie în termeni vagi problemele
sale; • Subliniez că fiecare adaptare aduce la început un sentiment de insecuritate; • Il ajut să
accepte situația, explicându-i că dependenta fizică nu-i diminează valoarea umană; • Planific
împreună cu pacientul îngrijirile cotidiene, astfel încât să-i redea progresiv independenţa; •
Identific împreună cu pacientul natura, intensitatea, cauzele fricii şi le discut cu acesta; • Clarific
percepția eronată a pacientului asupra bolii; • Îi explic pacientului că un membru al echipei de
îngrijire va fi la dispoziţia acestuia la nevoie; • Discut cu pacientul şi îl ascult cu răbdare. 11.
Nevoia de acţiona conform propriilor credinţe: nealterată. Pacienta este creştin ortodoxă, merge
la biserică după ocazional. Are principii morale şi este conştienţă de ceea ce se întâmplă în jur şi
acţionează conform propriilor convingeri. 12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării •
Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi Obiective: • Menţinerea
independenței în satisfacerea acestei nevoi. Intervenții: • Mă informez asupra dorințelor și
posibilităţilor intelectuale şi fizice ale pacientului; • Îl ajut să-şi facă un plan zilnic; • Orientez
pacientul spre acele activități corespunzătoare capacității sale şi care îi permit să se realizeze; •
Încurajez orice activitate care îl interesează; 13. Nevoia de recreere • pacientul refuza sa practice
activitati recreative. Obiective: • diminuarea durerii, să aiba o stare de bună dispoziție să îşi
recapete încrederea în forțele proprii; Intervenții: • Administrez tratamentul antialgic prescris: •
Aleg mijloacele de recreere în funcție de preferintele şi starea pacientului: Planific activități
recreative împreună cu pacientul; • Asigur mediul corespunzător; Castig încrederea pacientului
şi-l ajut să depăşească momentele dificile. 14. Nevoia de a învăța cum să isi mentina starea de
sănătate • Dificultate datorată lipsei de informații manifestată prin cunoştinţe insuficiente.
Obiective: • Pacientul să acumuleze noi cunoştinţe; • Să dobândească atitudini, obiceiuri şi
deprinderi noi. Intervenții: • Stimulez dorința de cunoaştere; • Conştientizez bolnavul asupra
propriei responsabilități privind sănătatea; • Identific obiceiurile și deprinderile gresite ale
bolnavului și le corectez; • Subliniez importanţa renunțării la alcool la alimentele bogate în
grăsimi a respectării regimului igienico-dietetic; • Verific dacă pacientul a înţeles mesajul.
EVALUARE: - Starea pacientului s-a a pacientului s-a ameliorat; - Nu mai prezintă vărsături; -
Durerea s-a redus din intensitate; - Pacientul prezintă o postură adecvată; - Este echilibrat
nutriţional şi hidro-electrolitic; astă regimul igieno-dietetic şi tratamentul medicamentos prescris
de medic; - Tensiunea arterială a scăzut TA=150/70mmHg - Temperatura a revenit la normal; -
Edemele au diminuat; - Nu prezintă semne inflamatorii; - Are o diureză fiziologică de 1500 ml; -
Tranzit intestinal prezent (scaun de aspect normal); - Face progrese în mobilizarea activă; -
Prezintă interes pentru igiena corporală; - Nu prezintă semne de infecție; - Gradul de anxietate s-
a redus; - Comunică cu familia şi personalul medical; - Efectuează exercițiile de relaxare şi
respiratorii indicate; - A reuşit să doarmă 8 ore pe noapte; - Este echilibrat psihic; - Și-a recăpătat
încrederea în forțele proprii; - A acumulat noi cunoştinţe în legătura cu boala sa. RECOMANDĂRI
LA EXTERNARE ► Informez pacientul şi familia asupra bolii şi asupra efectelor acesteia, asupra
modului ► Ofer recomandări asupra regimului de viață (renunţarea la alcool, dietă hiposodată, de
viață; etc.) şi asupra activității fizice recomandate; ► Atenționez pacientul asupra eventualelor
efecte adverse ale tratamentului medicamentos pe care trebuie să-l respecte; ► Cu o zi înaintea
externării anunt familia pacientului; ► Obțin biletul de externare semnat de medical curant si de
seful de sectie; ► Mă asigur că pacientul a înţeles informațiile oferite: ► Listez recomandările cu
privire la dietă şi activitatea fizică şi le motivez; ► Stabilesc următoarea vizită de control; ► Îi
înmânez pacientului toate bunurile personale; ► Mă asigur că pacientul: îşi înţelege boala,
înțelege necesitatea tratamentului, urmează pocnunzătoare, îşi coordonează nivelul activităţii în
relaţii cu boala, recunoaşte posibilele complicatii 3.5 DISCUȚII Sepsisul și șocul sunt principalele
cauze de deces în secțiile de terapie intensivă, iar costurile tratamentului sunt foarte mari
(spitalizare, farmacologie, proceduri de diagnosticare). Obiectivul principal al Societății Române
de Sepsis este reducerea mortalității prin sepsis sever și implementarea la nivel național a
ghidurilor europene pentru managementul pacienților cu sepsis din secțiile de terapie intensivă.
Tratamentul complet și corect al acestei afecțiuni este o provocare pentru clinicile de terapie
intensivă, având în vedere rata ridicată a mortalității și evoluția rapidă spre multiple disfuncții
organice. Din cercetările pe care le-am efectuat, am constatat că nevoile cele mai afectate de
pacienții cu recensământ și șoc septic sunt: nevoia de a respira și de bună circulație, de a mânca.
Eliminați și mențineți temperatura acestuia în intervalul normal. Pentru a reduce dependența
majoră de aceste nevoi, am implementat următoarele intervenții: ► am primit medicamente
prescrise de un medic; Am monitorizat funcțiile vitale și le-am înregistrat pe lista de urmărire; ►
Efectuăm echilibrarea electrolitică a pacienților în funcție de pierderi;” ► am grija sa ma odihnesc
pentru o digestie completa; ► Am formulat dieta 0 (nutriție parenterală) ► Am făcut bilanţul
aport-excreţie şi am scris-o pe foaia de observaţie; ► Am măsurat temperatura dimineața și seara
făcând o curbă termică; ► Hidratăm pacientul adăugând 500 ml de lichid pentru fiecare grad
peste 37°. În al doilea rând, nevoile sunt afectate: se mișcă și se menține o postură bună, se
dormi și se menține curat, ordonat, protejează pielea și mucoasele, se recreează. Pentru a ajuta
la satisfacerea acestor nevoi: ► am răspuns la întrebarea pacientului; ► Ajut pacientii cu
activitatile zilnice; ► Asiguram o atmosfera linistita si sigura; ► Menținem igiena pacientului ►
Încurajăm pacientul să-și exprime sentimentele și emoțiile despre starea sa; ► Asigurăm legături
cu pacientul și familia De asemenea, jucăm un rol important în reducerea nivelului de
dependență de a învăța cum să rămânem sănătoși. Pentru asta: ► Fac pacientul conștient de
propria responsabilitate față de sănătatea lui; 3.6 CONCLUZII Din analiza celor 35 de pacienți cu
sepsis și șoc septic internați în clinica ATI a Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova în anul
2021, am concluzionat următoarele: 1. Sepsisul și șocul septic sunt mai frecvente la grupa de
vârstă 40-59 de ani și mai puțin frecvente la pacienții peste 40 de ani. 2. Sepsisul și șocul septic
afectează în principal bărbații. 3. În funcție de distribuția suprafeței de locuit, rata de incidență în
mediul rural este mai mare. 4. Principala modalitate de internare este prin serviciul de urgență. 5.
În cazurile de sepsis și șoc septic, leziunile pulmonare și abdominale sunt cele mai frecvente. 6.
Comorbiditățile acestei afecțiuni sunt hipertensiunea și diabetul. 7. Cei mai frecventi factori de
risc sunt leucemia, imunosupresia pentru HIV. 8. Disfuncția de organe multiple apare în șoc
septic. 9. Cele mai frecvente complicații multiorganice după șoc septic sunt insuficiența renală
acută și SDRA. 10. Hemoculturile sunt standardul de aur pentru diagnosticarea sepsisului și
șocului septic pentru a izola agenții patogeni și a determina susceptibilitatea la antibiotice. 11.
Diagnosticul pacientului trebuie stabilit cât mai curând posibil. 12. Identificați biomarkeri serici
pentru diagnosticul precoce al sepsisului. 13. Pacienții cu șoc septic sunt tratați în secția de
terapie intensivă și monitorizați continuu. 14. Resuscitarea pacienților cu sepsis și șoc septic ar
trebui să înceapă precoce, iar managementul trebuie să fie agresiv. 15. Măsurile de îmbunătățire
a perfuziei tisulare și a organelor sunt foarte eficiente cu aplicarea timpurie. 3.7 BIBLIOGRAFIE 1.
Badescu M-Compendiu de fiziopatologie generală, Editura Vasiliana Iași 2001. 2. Harrison -
Principii de medicină internă a 14-a ediție 2003. 3. Manea M, Geormăneanu C, Nițuică G,
Răducanu D - Nursing general vol I, Editura Medicală Universitară Craiova, 2003. 4. Purcaru F,
Georgescu I, Ciurea P, Cupșa A - Sepsis, Șoc septic, Disfuncții multiorganice. Editura Medicală
Universitară Craiova, 2000. 5. Rebedea I și colaboratorii – Boli infecțioase, Editura, Medicală
Bucureşti 2000. 6. Szegedi L, Maghiar A - Terapie intensivă. Editura Universității din Oradea 2003.
. 7.
Plagiatul detectat: 0,13% https://spitfog.ro/pdf/Bibliografie/ghid_20de_20… id: 13
Titircă L – Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali, Editura Viața Medicală
Românească
Bucureşti 1998. 8. V. Vincent JL, De Bocker D - Pathophysiology of septic shock. Advances in
sepsis. Crit Care Med 2001.
Declinare de responsabilitate:
Acest raport trebuie interpretat și analizat corect de către o persoană calificată care poartă responsabilitatea evaluării!
Orice informații furnizate în acest raport nu sunt finale și fac obiectul unei revizuiri manuale și analize. Vă rugăm să urmați instrucțiunile:
Recomandări de evaluare
Detector de plagiat - Dreptul tău de a cunoaște autenticitatea! SkyLine LLC

Detector de Plagiat: v. 1991 - Raportul Originalității: 12.07.2022 03:54:55

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Detector de Plagiat: v. 1991 - Raportul Originalității: 12.07.2022 03:54:55

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://plagiarism-detector.

Detector de plagiat v. 1991 - Raportul originalității: 12.07.2022 03:54:55

Analiza detaliată a corpului documentelor:

Surse de top ale plagiatului: 12

Detalii privind resursele procesate: 184 - O.K / 21 - A eșuat

Referințe active (URL-uri extrase din document):

Adresele URL excluse::

Adresele URL incluse:

„de lungă durată”,

„Dezvoltarea asistentei medicale generale”

Detector de plagiat - Dreptul tău de a cunoaște autenticitatea! SkyLine LLC

S-ar putea să vă placă și