Copiii au datoria să-și respecte părinții

Respectul este unul dintre lucrurile care trebuie să fie dăruit, ca mai apoi să fie primit.
În popor, când vine vorba despre respectul față de părinți, suntem învățați că acesta
trebuie acordat necondiționat, indiferent de situație. Sunt de părere că, și în cazul
părinților, respectul trebuie meritat într-o anumită măsură.

În primul rând, până și religia ne poruncește să-i respectăm pe cei ce ne-au dat viață.
Acest lucru este cum nu se poate mai corect, dar ce se întâmplă atunci când unul dintre
părinți sau chiar ambii, nu-și merită respectul nici pe departe? De exemplu, tatăl este
alcoolic și în fiecare seară vine și o abuzează verbal și chiar fizic pe mamă. Cum se poate
ca vreo persoană să-i poarte respectul în acest caz?

În al doilea rând, mama ne-a purtat în pântecele său nouă luni, odată născuți am fost
îngrijiți și îndrumați de către părinți, de la primii pași până ce părăsim casa părintească și
ne punem pe propriile picioare. Și părinții noștri sunt oameni, greșesc, se schimbă, și
consider că vom ajunge destul de maturi încât să putem ierta și să înțelegem.

În concluzie, meseria de părinte este cea mai grea, iar cu timpul, vom realiza tot ceea
ce ni s-a oferit. Vom realiza fiecare lucru pe care n-am fost capabili să-l conștientizăm și-l
vom aprecia odată ce l-am înțeles. Oare reușim îndeajuns să le mulțumim și să-i apreciem
pentru tot ceea ce ne-au oferit și pentru sacrificiile lor? Nu merită tot respectul și toată
iubirea din lume? Eu sunt de părere că da.