Sunteți pe pagina 1din 1

- structurarea, adica divizarea sumelor mari în sume mai mici şi depunerea acestora

de către mai multe persoane în diverse conturi bancare sau utilizarea sumelor
respective în vederea achiziţionării altor instrumente de plată, cum ar fi titlurile la purtător sau
ordinele de plată;

- contrabanda cu numerar, prin simpla scoatere ilegală din ţară a unei cantităţi de bani
în numerar şi introducerea acesteia într-o altă ţară, în general cu reguli mai puţin stricte, de obicei prin
curieri sau prin ascunderea cantităţii pe vase cargo;
amestecul fondurilor ilegale cu cele care provin dintr-o afacere legală cu numerar,
sume care apoi sunt depozitate împreuna.
b) Viteza. Circulaţia rapidă a valorilor, pentru a nu putea fi detectate. Odată ce numerarul a
intrat în sistemul financiar, fie că se află sau nu în ţara de origine, spălătorul poate utiliza avantajele
create de progresele informatice (IT), metodele modeme de transmitere a banilor, pentru a-i pune
rapid în circulaţie. Transferurile bancare electronice pot mişca sume mari de bani aproape oriunde în
lume în doar câteva minute, fără ca deţinătorul lor să fie nevoit să treacă pe la bancă sau să implice
angajaţii băncii.
c) Complexitatea. Prin împărţirea fondurilor sale în mai multe tranzacţii şi viteza acestor
operaţiuni, spălătorul face dificilă şi uneori imposibilă munca investigatorilor de a reconstitui drumul
banilor. Transferurile dintr-un cont în mai multe conturi aflate în alte ţări şi redirecţionarea ulterioară
dinspre acele ţări creează un circuit complex multinaţional electronic, care face dificilă urmărirea lor
de către organele de cercetare.
d) Secretul în ciuda faptului că secretul bancar are un scop legitim şi o justificare
comercială, acesta poate conduce la apariţia unor paradisuri financiare, ce oferă protecţie infractorilor,
la nivel mondial existând aproximativ un million de corporaţii anonime, ce impun un secret financiar
strict şi apără investitorii străini de investigaţii şi anchete judiciare.

3.1.1. Conceptul de "spălare a banilor" în reglementări internaţionale

Punctul de referinţă în procesul de reglementare pe plan internaţional a concepţiei de luptă


contra traficului ilegal de stupefiante şi, implicit a spălării banilor proveniţi din activităţi criminale, îl
constituie COVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE adoptată la 19 decembrie 1988 la Viena, care a definit
pentru prima dală termenul de spălăre a banilor drept" ............................................... .preocuparea de
a disimula provenienţa, „alura, dispoziţia, mişcarea sau proprietarul fondurilor provenite din trafic
ilicit de stupefiante, închizând mişcarea sau convertibilUatea prin procedee

37