2.

Abordări teoretice în consilierea şi managementul carierei

• Teoria interacţiunilor comunitare: Bill Law

• Un demers integrat în consilierea carierei: Norman Gysbers

• Modelul DOTS şi New DOTS

• Teoria construirii carierei: M. Savickas

Teoria interacţiunilor comunitare: Bill Law

• se situează la un nivel intermediar de explicaţie între modelele psihologice, centrate asupra individului şi modelele
economice sau sociologice, axate asupra regulilor pe care subiecţii trebuie să le respecte.

• Autorul atrage atenţia asupra faptului că pentru a înţelege intenţiile de viitor ale adolescenţilor este necesară
investigarea interacţiunilor comunitare în mediul de apartenenţă al acestora.

• Conceptul de comunitate este definit drept „locul unei pluralităţi de schimburi interpersonale”.

Teoria interacţiunilor comunitare: Bill Law (2)

• Această concepţie se bazează pe cercetările unor sociologi britanici despre rolul interacţiunilor comunitare în
construirea unor aşteptări, reprezentări sau atitudini.

• Interacţiunile cu alte persoane, grupuri, precum: familia, grupul de prieteni, vecinii, grupurile etnice, profesorii, etc
sprijină:

- procesul de conturare a sinelui şi

- oportunităţile determinate social.

Teoria interacţiunilor comunitare: Bill Law (3)

• Procesul de influenţă comunitară are o dublă natură:

- pe de o parte, comunitatea transmite o serie de „interdicţii determinate social”,

- iar pe de altă parte, comunitatea exercită propria influenţă în diverse moduri, cum ar fi:

• aşteptările din partea subiectului, transmise prin intermediul valorilor familiale sau ale grupului de prieteni;

• retroacţiunea (feedback-ul), prin intermediul mesajelor recepţionate de o persoană în legătură cu potrivirea sa cu

anumite roluri;

• susţinerea anturajului, spre exemplu, există studii, care au arătat că reuşita şcolară a copiilor de imigranţi depinde
în mare măsură de sprijinul pe care şi-l acordă între ei;

• modelarea: comunitatea oferă tânărului ocazia de a se identifica cu diverse modele;

• gradul de informare este determinat de către comunitatea de apartenenţă, prin intermediul comunicării,
schimbului de impresii, imagini, fapte, judecăţi.
În concluzie, prin intermediul interacţiunilor cu reprezentanţii unor surse diferite de influenţă comunitară individul îşi
construieşte o serie de reprezentări de sine şi ale mediului, în permanentă schimbare.

Law propune pentru practicile de consiliere şi orientare:

• sprijinirea individului în a face faţă ambiguităţii şi dificultăţii de a anticipa viitorul,

• a avea mai mult decât un sine posibil, de rezervă,

• a dovedi o flexibilitate a spiritului, astfel încât să poată înlocui o variantă neprofitabilă cu alta,

• a avea un sens al sinelui, bine conturat, într-o lume a mesajelor contradictorii.

• Prin urmare, într-o lume instabilă, care evoluează în mod imprevizibil consilierul şcolar va sprijini demersul de
adaptare al persoanei consiliate, prin conservarea sau dezvoltarea unei anumite dominaţii intelectuale sau morale
asupra lumii, prin implicarea în interacţiuni noi.

Avantaje

• Acordă atenţie vieţii sociale care se situează intre doua realitaţi: sinele individual si structura lumii muncii.

• Are implicaţii practice legate de educaţia pentru lucrul in reţea, determinand lărgirea campului de informaţii
despre piaţa muncii.

Un demers integrat în consilierea carierei: Norman Gysbers

N. Gysbers propune în lucrarea Consilierea carierei: procese, problematici şi tehnici (1998), elaborată în colaborare cu M.J.
Heppner şi A. Johnston, un demers integrat în consilierea carierei. Etapele acestui demers sunt:

I. crearea unei alianţe de lucru între consilier şi client, care presupune identificarea dificultăţilor clientului, stabilirea
scopurilor împreună cu acesta;

II. colectarea informaţiilor, prin explorarea unor domenii variate ale vieţii clientului:

– interese, valori,aptitudini şi competenţe,

– reprezentările clientului despre sine, alte persoane şi mediu,

– dimensiunile fundamentale ale conduitei sale,

– statutul identitar, din punct de vedere etnic şi al genului,

– mijloacele utilizate pentru a acorda semnificaţie rolurilor, contextelor şi evenimentelor de viaţă,

– obstacolele, constrângerile posibile, de ordin personal sau contextual,

– stilurile de decizie.

Dintre metodele utilizate, Gysbers face referire la:

-schema de interviu, care permite evaluarea carierei pe parcursul vieţii – Life Career Assesment,

-genograma carierei = un arbore familial relaţional care dezvăluie modele care se repetă în viaţa familiilor pe parcursul mai
multor generaţii,
- clasificarea profesiilor,

- testele cognitive,

- chestionarele de interese şi personalitate.

Alte etape ale demersului integrat în consilierea carierei

III. clarificarea dificultăţilor clientului, stabilirea ipotezelor referitoare la obiectivele urmărite de client, identificarea
eventualelor „rezistenţe” ale acestuia,

IV.construirea obiectivelor carierei, a planului de acţiune şi a concluziilor procesului de consiliere.

Temă:

Avantaje şi dezavantaje ale acestei teorii

Modelul DOTS (Law, Watts, 1977)

• Decision learning = Învăţarea modului de luare a deciziilor

• Opportunity awareness = Conştientizarea asupra oportunităţilor existente

• Transition learning = Pregătirea pentru tranziţii

• Self-awareness = Cunoaşterea de sine

• Acest model are în vedere o serie de elemente de bază în consilierea carierei:

- Cunoaşterea de sine: Cine sunt eu? (ce pot oferi, ce urmăresc)

- Pregătirea pentru tranziţii: Cum voi face faţă? (anticiparea consecintelor si gasirea unei solutii)

- Conştientizarea asupra oportunităţilor existente: Unde ma gasesc? (ce posibilitati de lucru sunt accesibile)

- Învăţarea modului de luare a deciziilor: Ce voi face? (identificarea si rezolvarea dilemelor personale)

Cunoaşterea de sine (Self-awareness)

Sarcini

1.Cunoaşterea opţiunilor existente în curriculum-ul şcolar (discipline opţionale)

2.Obţinerea unor informaţii despre educaţie şi formare

3.Cunoaşterea unor ocupaţii, profesii (cerinţe, stiluri ocupaţionale, beneficii)

4.Lărgirea cunoaşterii unor domenii şi familii ocupaţionale

5. Construirea unor baze de date despre familii şi domenii ocupaţionale

6. Obţinerea de informaţii despre angajatorii locali

7. Dezvoltarea percepţiilor despre toate tipurile de activitate, muncă, plătită sau nu.
Metode si tehnici

1.Discuţia în grup, interviul

2.Convorbirea, vizita, contractul referitor la carieră

3.Indicii despre locuri de muncă, ucenicie modernă

4.Jocuri, vizite, liste de interese profesionale

5. Documentare despre cariere în bibliotecă

6. Experienţă de lucru, plasare

7.Metoda umbrei (shadowing), activităţi comunitare, voluntariat.

Pregătirea pentru tranziţii (Transition learning)

Sarcini

1.Dobândirea unor abilităţi de învăţare

2.Dezvoltarea unor competenţe de a face faţă în diverse situaţii (spre exemplu, managementul stresului)

3.Cunoaşterea drepturilor şi beneficiilor angajării /neangajării

4.Aplicaţii practice şi interviuri

5. Dezvoltarea abilităţilor de căutare şi păstrare a unui loc de muncă

6. Inserţia la locul de muncă (structuri, repartizarea timpului, relaţionare, finanţare)

Metode si tehnici

1. Programe de management al învăţării

2.Activităţi în grup, peer counselling/ consilierea realizata de co-varstnici

3.Discuţii, vizite, fişe cu informaţii

4.Joc de rol, activităţi de grup

5. Joc de rol, metoda umbrei (shadowing)

6.Mentorat, ucenicie modernă

Conştientizarea asupra oportunităţilor existente (opportunity awareness)

Sarcini

1.Cunoaşterea opţiunilor existente în curriculum-ul şcolar (discipline opţionale)

2.Obţinerea unor informaţii despre educaţie şi formare

3.Cunoaşterea unor ocupaţii, profesii (cerinţe, stiluri ocupaţionale, beneficii)

4.Lărgirea cunoaşterii unor domenii şi familii ocupaţionale

5. Construirea unor baze de date despre familii şi domenii ocupaţionale

6. Obţinerea de informaţii despre angajatorii locali

7. Dezvoltarea percepţiilor despre toate tipurile de activitate, muncă, plătită sau nu

Metode si tehnici

1.Discuţia în grup, interviul

2.Convorbirea, vizita, contractul referitor la carieră

3.Indicii despre locuri de muncă, ucenicie modernă

4.Jocuri, vizite, liste de interese profesionale

5. Documentare despre cariere în bibliotecă

6. Experienţă de lucru, plasare

7.Metoda umbrei (shadowing), activităţi comunitare, voluntariat.

Învăţarea modului de luare a deciziilor (Decision learning)

Sarcini

1.Cunoaşterea stilului personal de luare a unei decizii şi evaluarea stilului altor persoane

2. Solicitarea şi utilizarea feedback-ului

3.Stabilirea unor strategii pentru trecerea în revistă a opţiunilor

4.Identificarea priorităţilor

5. Cristalizarea alegerilor de carieră

Metode si tehnici

1.Simularea, jocul, casete video, jocul de rol

2.Activităţi în grupuri mici şi în perechi

3.Programe de luare a deciziilor referitoare la carieră

4. Tehnica incidentului critic

• Exemplificati o situatie de consilierea carierei, utilizand unul dintre elementele de bază ale modelului DOTS.

Modelul new DOTS (B. Law)

• A aparut in anii ‘90 si se focalizeaza pe cum sa inveti si ce sa inveti.

 • Pune accentul pe nevoile de pregatire ale unei persoane luand in considerare ocaziile de invatare pierdute.

• Recomanda un regim progresiv de invatare si un curriculum centrat pe procesul de invatare

Include in relaţie de interdependenţă pe langa elementele modelului DOTS:

- Învăţarea modului de luare a deciziilor

- Conştientizarea asupra oportunităţilor existente

- Pregătirea pentru tranziţii

- Cunoaşterea de sine

- Stilurile si strategiile de invatare

- Abilitatile de lucru in retea.

• Teoria construirii carierei:

• M. SavickasSustine ca “oammenii isi cladesc carierele impunand un sens comportamentului vocational si

experientelor lor profesionale. Cariera impune o semnificatie personala amintirilor din trecut, experientelor
actuale si aspiratiilor viitoare, tesandu-le intr-o tema de viata care modeleaza activitatile profesionale ale
individului” (Savickas, 2005 – The theory and practice of career construction).

• Consilierii carierei care utilizeaza aceasta teorie inlocuiesc scorurile obtinute la evaluare cu istorisirile personale ale
clientului.

• Aceasta teorie sustine ca ceea ce conteaza pentru comportamentul profesional este modul in care folosesti ceea ce
posezi in raport cu propriile abilitati, interese, valori, personalitate.

• Cariera subiectiva a unei persoane = proces de construire activa a semnificatiei, in care experintele se impletesc
intr-un model ce sugereaza o tema de viata.

• Exp. In consilierea carierei clientii sunt sprijiniti sa constientizeze si sa inteleaga modul in care proiectele lor de
viata evidentiate in temele lor de viata sunt sunt importante pt ei si pt altii.

• Adaptabilitatea profesionala

• Temele de viata ghideaza exprimarea personalitatii profesionale, insa exprimarea lor este gestionata de procesul de
adaptare profesionala (Savickas, 2005).

• Tranzitiile necesita o perioada de adaptare – care necesita parcurgerea etapelor: orientare, explorare, stabilizare,
management si dezangajare.

• Consilierea legata de construirea carierei presupune participarea clientului la Interviul privind stilul profesional.

• Acest interviu- ajuta clientii sa clarifice si sa articuleze sensurile personale asociate comportamentului lor
profesional.

• Avantajele acestui interviu si ale teoriei lui Savickas.

• Exp.p. 121 Niles, S.G., Harris-Bowlsbey, J. (2015). Intervenţii în dezvoltarea carierei în secolul XXI, Cluj-Napoca ,
Editura ASCR

• Importanţa teoriilor

• Importanţa teoriilor constă în posibilitatea de a le utiliza ca linii directoare sau cadru pentru o mai bună înţelegere
a procesului de dezvoltare a carierei sau ca bază pentru crearea de programe pentru dezvoltarea carierei.