[Tastați aici]

Măriuță Diana, Seria E, Grupa 43

Accidente de incompatibilitate materno-fetală

Factorul Rh(D) este un antigen specific de grupa sanguina, prezent atat pe eritrocitele umane,
cat si pe cele ale maimutei Rhesus, de unde si-a capatat si denumirea. Acest factor nu este
prezent la toti indivizii umani, ci numai la 85% dintre acestia, ei fiind numiti Rh(D) pozitivi
(+), restul de 15% fiind Rh(D) negativi (-). Factorul Rh(D) face parte dintr-un sistem de
antigene Rh, el fiind cel mai puternic din punct de vedere antigenic si imunogen.

Imediat dupa descoperirea factorului Rh(D) in anul 1940, s-a precizat rapid si importanta sa
clinica, una dintre situatii fiind aceea legata de imunocompatibilitatea materno-fetala in
sistemul Rh.

Aceasta situatie apare cand mama este Rh(D) negativ si naste un copil cu Rh(D) pozitiv (Rh
mostenit de la tata), situatie care, in absenta masurilor de prevenire a aparitiei anticorpilor
anti-Rh(D), poate duce la instalarea bolii hemolitice a nou-nascutului. Asadar, in cazul de
fata, incompatibilitatea se defineste ca o nepotrivire de grup sanguin.

Imunizarea reprezinta o stare de aparare specifica a organismului fata de un factor strain, ca

urmare a aparitiei anticorpilor specifici.

In timpul sarcinii, mama poate primi, pe cale transplacentara, sange fetal cu Rh(D) pozitiv.
Fata de aceste eritrocite, organismul mamei Rh(D) negativ reactioneaza prin producerea de
anticorpi anti–Rh(D). Cel mai frecvent, celulele de sânge ale fătului trec în sângele mamei la
naştere. Mai exista si alte situatii cand se poate întâmpla , de exemplu în timpul unui avort
provocat sau al unui avort spontan, sau dacă se întâmplă ceva în timpul sarcinii, de exemplu
după amniocenteză, după biopsie, dacă apar sângerări vaginale sau după lovituri abdominale.
Un eveniment care poate avea ca efect producerea de anticorpi împotriva antigenului D de
către mamă este denumit ‘eveniment cu potenţial de izoimunizare’.

La prima sarcina, aceasta imunizare nu ridica probleme, dar poate avea consecinte grave
pentru sarcinile ulterioare. Astfel, la o a doua sarcina incompatibila, anticorpii produsi de
organismul mamei pot trece, la randul lor, bariera placentara, si ajungand in organismul
copilului, sa duca la distrugerea globulelor rosii si aparitia bolii hemolitice, printr-un
mecanism complex. Dacă mama rămâne din nou însărcinată cu un făt cu rh pozitiv, anticorpii
pot trece în sângele fătului şi pot ataca globulele roşii. Aceasta se cheamă ‘boala hemolitică a
fătului şi nou-născutului’ sau HDN. Boala hemolitică a fătului şi nou-născutului poate avea o
formă uşoară, dar poate provoca uneori icter, afecţiuni cerebrale sau chiar moartea copilului.
Formele grave de incompatibilitatea de Rh pot duce la avorturi tardive, deces fetal in ultimile
luni de sarcina.

Postnatal, manifestarile variaza de la icter moderat si anemie pana la hidrops fetal (edeme
generalizate inclusiv serozite, manifestari hemoragice cutanate, hepatosplenomegalie, facies
de luna plina, placenta edematiata, friabila) cu evolutie rapida catre deces in cateva ore.
Icterul nu este prezent insa la nastere, acesta debuteaza precoce in primele ore de viata si se
intensifica rapid. Uneori, tabloul clinic este dominat doar de anemie severa, fara icter.
Cresterea nivelului bilirubinei la valori de peste 20 mg/dl pentru nou-nascutul la termen se
asociaza cu neurotoxicitate (icter nuclear).
[Tastați aici]
Măriuță Diana, Seria E, Grupa 43
După naştere, se testează sângele copilului. Dacă acesta are rh pozitiv, mamei îi va fi
administrată o altă injecţie cu imunoglobulină anti-D, de obicei în primele 3 zile de la naştere.
Această procedură este cunoscută sub numele de ‘profilaxie postnatală’. Această imunizare
mai este recomandată femeilor cu Rh negativ care au avut avorturi sau în orice situaţie în care
există riscul ca sângele mamei să intre în contact cu cel al fătului, precum avort spontan,
sarcină extrauterină, sângerări vaginale sau intervențiile obstetrice.

Surse:
www.csid.ro
rhnegativ.wordpress.com
http://www.sfatulmedicului.ro