Romania in cadrul NATO

Proiect realizat de: Berca Andreea Gabriela

Introducere

NATO este o alianță politico-militară, înființată prin Tratatul Atlanticului de Nord

semnat la Washington la data de 4 aprilie 1949 de SUA, Canada și 10 state europene. În
prezent, cuprinde 29 de state membre din Europa și America de Nord.

Alianta este o asociere de state libere unite prin hotărârea lor de a-si proteja
securitatea, prin garantii reciproce si relatii stabile cu alte tari.

Scopul esenţial al NATO este acela de a asigura libertatea şi securitatea tuturor

membrilor săi prin mijloace politice şi militare, în conformitate cu Tratatul Nord-Atlantic şi
cu principiile Cartei Naţiunilor Unite.

Pe lângă apărarea colectivă, celelalte două sarcini fundamentale ale Alianţei, definite în
Conceptul Strategic al NATO (2010) și în continuare actuale, se referă la managementul
crizelor și securitatea prin cooperare. Astfel Alianța contribuie la securitatea și stabilitatea
regională și internațională prin operațiile sale din Afganistan, Kosovo dar și în Marea
Mediterană. Totodată, NATO cooperează cu state terțe, pentru dezvoltarea capabilităților
de apărare, precum și pentru creșterea rezilienței acestora, dar și cu organizații
internaționale, în special cu Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Uniunea
Africană în domenii de interes comun. Toate deciziile adoptate la nivelul NATO sunt luate
prin consensul celor 29 de state aliate.

Cel mai recent Summit NATO a avut loc în perioada 11-12 iulie 2018 la Bruxelles.
Scurt istoric al Romaniei in cadrul NATO

România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la

Praga din 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru 7 state –
Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.

La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO prin depunerea

instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului
Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie
2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO.

Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România”
se celebrează în prima duminică a lunii aprilie. În 2019, România va aniversa 15 ani de la
aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.

În perioada 2-4 aprilie 2008 România a găzduit Summit-ul NATO de la Bucureşti

care a reprezentat cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi
Summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO. La Summit au participat 26 de
state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi
ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de
state), prim -ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al
apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda).

Summit-ul a fost un eveniment unic nu doar pentru România ci şi pentru NATO. A

fost cel mai mare Summit al Alianţei, atât ca număr de participanţi (peste 6500), cât şi ca
formate. Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consilul
Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul
NATO-Rusia) s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor
participante la operaţiunea Alianţei în Afganistan, la care au fost prezenţi Secretarul
General al ONU, Preşedintele Comisiei Europene, Secretarul General al Consilului UE,
directorul Băncii Mondiale, alături de preşedintele afgan Hamid Karzai şi înalţi oficiali din
statele de contact (Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Iordania).
Principalele contribuţii ale României la NATO

Conceptul Strategic al NATO

România a urmărit ca noul Concept Strategic, adoptat cu prilejul Summit-ului de la

Lisabona (19-20 noiembrie 2010), să fie un document de viziune, care să stabilească
principalele repere ale acţiunii NATO pe termen mediu şi un mijloc de informare a opiniei
publice din ţările Aliate asupra priorităţilor Organizaţiei.

Resurse umane

După integrarea în NATO, cetăţenii români cu pregătire profesională în domeniile de

activitate specifice Alianţei au avut posibilitatea de a participa la selecţiile pentru ocuparea
unor funcţii vacante. România deţine în prezent postul de asistent al Secretarului General al
NATO pentru Riscuri de Securitate Emergente (poziţie obţinută, prin concurs, de către
ambasadorul Sorin Ducaru),. Ţara noastră este reprezentată şi la nivel managerial mediu,
precum şi prin experţi, în cadrul diferitelor departamente ale Alianței, atingând un procent
care depăşeşte cota de ţară.

Participarea la operaţiile NATO

România a avut contribuţii substanţiale la operaţiile şi misiunile NATO, în anumite

teatre de operaţii implicându-se încă din perioada de pre-aderare. Astfel, România s-a
alăturat eforturilor comunităţii internaţionale şi ale NATO, participând cu efective şi
mijloace militare la: Forţa Internaţională pentru Asistenţă de Securitate (ISAF), misiunea
NATO – KFOR, Operaţia Unified Protector (OUP), Misiunea NATO de instruire a forţelor de
securitate irakiene (NTM-I), operaţia Active Fence, operaţia NATO de combatere a
terorismului Active Endeavour (OAE) şi operaţia de contracarare a pirateriei Ocean Shield
(OOS) şi Misiunea Resolute Support (RSM) din Afganistan. Detalii AICI .

Centrul HUMINT, Oradea

România găzduieşte, la Oradea, Centrul de Excelenţă NATO HUMINT, instituţie unică

în cadrul Alianţei, prin intermediul căreia se acordă sprijin pentru dezvoltarea
capabilităţilor operaţionale şi a politicilor NATO în domeniul capacităţilor human
intelligence (HUMINT).

Vecinătatea estică a NATO

Imediat după aderare, România a acţionat ca principal promotor al activismului

Alianţei în vecinătatea sa estică, cu accent pe regiunea Mării Negre.

Interesul României privind regiunea Mării Negre a fost promovat cu succes în

Comunicatele finale ale reuniunilor Aliate la vârf, începând cu Summit-ul NATO de la
Istanbul (2004). La propunerea României, Comunicatul final al Summit-ului NATO de la
Bucureşti (2-4 aprilie 2008) a inclus un paragraf distinct privind semnificaţia acestei
regiuni.

România cooperează îndeaproape cu Aliaţii, îndeosebi în analizarea impactului

evoluţiilor din vecinătatea estică asupra securităţii NATO.

Astfel, România este unul dintre principalii susținători ai consolidării sprijinului

NATO pentru statele partenere din vecinătatea estică (Georgia, Ucraina, Republica
Moldova), fiind implicată activ în implementarea măsurilor decise în sprijinul acestora.
Astfel, ca urmare a demersurilor României, comunicatul Summit-ului de la Varșovia
include, pentru prima data, un paragraf distinct privind Republica Moldova, care reflectă
angajamentul NATO de cooperare cu această țară în vederea asigurării unui viitor stabil,
sigur și prosper al acesteia

România contribuie la Pachetul substantial de măsuri în sprijinul Georgiei și și-a

asumat rolul de coorodnator (lead-nation) pentru gestionarea fondului voluntar de
asistență NATO pentru Ucraina privind apărarea cibernetică.

Pe un plan mai larg, România va sprijini şi va contribui la dezvoltarea

parteneriatelor Alianţei pe directii complementare, precum: aprofundarea cooperării
individualizate cu partenerii, în funcţie de nevoile şi situaţiile specifice; dezvoltarea
dialogului politic Aliaţi-parteneri şi a proiectelor de cooperare pe teme de interes comun
(ex. contracararea terorismului, interoperabilitatea, operaţiuni); promovarea păcii şi
stabilităţii în regiune prin cooperare directă şi reciproc avantajoasă.

Sistemul de apărare antirachetă

Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american

de apărare antirachetă reprezintă un succes al ţării noastre, care îşi consolidează, astfel,
poziţia de Aliat de încredere în cadrul NATO.

 Scutul antirachetă de la Deveselu:

Scutul antirachetă de la Deveselu are doar rolul de apărare a României. Nu e făcut

pentru atac, pentru că nu este echipat cu rachete cu încărcătură periculoasă. Scutul de la
Deveselu acoperă su suprafață de 170 de hectare și este echipat doar cu rachete
interceptoare care au rolul de apărare prin distrugerea în aer a rachetelor balistice.

Scutul este activ din decembrie 2016, dar lucrările la baza militară de la Deveselu au
durat trei ani și a costat 800 de milioane de dolari. Cea mai mare parte a costurilor a fost
suportată de americani. România a contribuit cu doar 12 milioane de dolari, dar scutul
aduce beneficii inclusiv strategiei geopolitice americane, chiar dacă SUA este departe de
Europa de Est.

Scutul este echipat cu așa-numitul sistem antirachetă Standard Missile 3 (SM-3)

care, la origine, este un sistem neval, dar acesta a fost adaptat pentru o bază terestră și
funcționează pe aceleași principii. Forțele Navale ale Statelor Unite folosesc SM-3 pentru
interceptarea rachetelor balistice de croazieră și intercontinentale lansate de pe avioane,
nave sau vehicule militare terestre inamice, iar sistemul poate fi utilizat în acelați scop și de
la sol, nu doar de pe mare.

Deși cele 24 de rachete SM-3 de la Deveselu costă mai mult de cât baza militară în
sine, americanii speră ca în viitorul apropiat să producă un sistem mai rapid, cu rachete
care să neutralizeze atacul inamicului cât mai departe de ținta pe care o are inamicul.

Sistemul de apărare de la Deveselu are trei componente principale care

interacționează și formează un tot unitar: un radar extrem de puternic care poate detecta
peste 100 de rachete balistice, interceptorii de rachete (adică rachetele SM-3) și sistemul
de comunicații. La rândul lui, Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă
și medie de acțiune.

Atunci când o rachetă nucleară se îndreaptă spre România, radarul detectează rapid
traiectoria rachetei și transmite automat activarea scutului care presupune lansarea
imediată a unei rachete SM-3 care se deplasează cu viteză mare spre cea balistică pentru a
o neutraliza cât încă se află în aer.

Momentan, ni s-a spus că avem capacitatea să interceptăm doar 24 de atacuri. Dacă

vor fi mai multe, nu e greu de intuit rezultatul.

De altfel, scutul antirachetă nu e imbatabil, dar e perfectibil și e cea mai bună armă
de apărare pe care o avem față de Rusia. Mai jos, poți vedea testarea unei rachete SM-3 care
interceptează și neutralizează un atac inamic simulat.

Securitatea energetică

Susţinând asumarea unui rol ambiţios al NATO în sfera securităţii energetice,

România a urmărit dezvoltarea relaţiilor NATO cu state din imediata vecinătate şi cu cele
de la Marea Caspică.

Securitatea cibernetică

România şi-a exprimat angajamentul de a contribui activ la implementarea politicilor Aliate

în domeniul cyber defence, prin participarea la proiecte multinaţionale dedicate dezvoltării
capabilităţilor în domeniul apărării cibernetice.

Sarbatoarea zilei NATO

România, membră NATO din 2004, sărbătoreşte Ziua Alianţei în fiecare an în prima
duminică din luna aprilie. România marchează Ziua NATO, începând din anul 2005, în
prima duminică a lunii aprilie. La alegerea acestei zile s-a ţinut seama de apropierea de
data oficială a aderării României la Alianţa Nord-Atlantică (29 martie 2004) şi de data
arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO de la Bruxelles (2 aprilie 2004).
 Ziua Alianţei Nord-Atlantice este sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate
în toate localităţile unde există unităţi militare, în ţările în care România are acreditaţi
ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militari
români. Statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele, marile unităţi
şi unităţile militare de pe întreg teritoriul ţării organizează, cu acest prilej, ceremonii
militare, Ziua Porţilor Deschise, activităţi cultural-artistice şi sportive, simpozioane şi
expoziţii.