Fuziunea Glaxo Wellcome – Smithkline Beecham

1. Introducere

Pe data de 31 ianuarie 1998, doi producători de frunte din Marea Britanie au anunţat că poartă
negocieri care ar putea duce la formarea celui mai mare grup de produse farmaceutice din lume, cu
venituri anuale de aproximativ 26,6 miliarde de dolari, SmithKline Beecham şi Glaxo Wellcome.

În ianuarie 2000, cele mai mari firme britanice de produse farmaceutice Glaxo Wellcome şi SmithKline
Beecham anunţau realizarea fuziunii.

Finalizarea tranzacţiei a durat aproape trei ani, iar unii analişti din domeniu credeau că nu se va mai
realiza niciodată.

Glaxo Wellcome şi Smithkline Beecham, odinioară inamici (medicamentul Zantac produs de Glaxo
împinsese produsul similar Tagamet al SmithKline afară din rafturile farmaciilor), au considerat că
singurul mod de a se impune în această lume nouă era să îngroape securea războiului şi să îşi unească
forţele.

Tranzacţia, care urma să creeze o companie a cărei valoare de piaţă ajungea la aproximativ 190 miliarde
de dolari.

2. Participantii la tranzactie

Glaxo Wellcome se formase în 1995 printr-o achiziţie, la data respectivă cea mai mare din Marea
Britanie, în valoare de 9 miliarde de lire sterline. La data anunţării planurilor de fuziune, Glaxo Wellcome
era unul dintre cele mai mari grupuri ale industriei farmaceutice mondiale şi cea mai mare companie din
Marea Britanie. Principalele pieţe de desfacere erau Statele Unite, Japonia, Marea Britanie, Franţa, Italia
şi Germania. În 1998, Glaxo Wellcome avea aproximativ 54.350 de angajaţi, din care aproape 19.600 în
domeniul marketing-vânzări şi 9.200 în cercetare-dezvoltare. Cifra de afaceri a companiei era de
aproximativ 8 miliarde de lire sterline anual.

SmithKline Beecham a rezultat din fuziunea, realizată în 1989, dintre un producător american de
farmaceutice şi Beecham - una dintre cele mai vechi companii de farmaceutice din Marea Britanie
specializată în produse care nu necesită prescripţie medicală. Principalele pieţe de desfacere erau
Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, Spania, Japonia, Brazilia şi Canada. În 1998,
compania avea aproximativ 58.300 de angajaţi, din care 19.700 în marketing-vânzări şi 6.000 în
cercetare-dezvoltare. Cheltuielile anuale pentru cercetare–dezvoltare ajungeau la 750 milioane de lire.
Cifra sa de afaceri depăşea cu puţin 8 miliarde de lire.

3. Planul fuziunii

La data de 18 ianuarie 2000, cele două mari companii britanice producătoare de medicamente, Glaxo
Wellcome şi SmithKline Beecham, au confirmat planul lor de a fuziona.
Noul grup urma să aibă o capitalizare bursieră de aproximativ 91 miliarde de lire sterline (150 miliarde
de dolari), prin urmare va fi complet intangibil.

Cele doua companii au anuntat numirea lui Sir Richard Sykes, preşedintele Glaxo Wellcome, ca
preşedinte al noului grup, în timp ce Jan Leschly, directorul executiv al SmithKline, urma să devină
director executiv şi preşedinte al comitetului de administraţie al grupului. Acest lucru l-a nemultumit clar
pe Leschly iar negocierile au fost suspendate.

Negocierile au fost reluate în ianuarie 2000. De data aceasta, cu intenţia fermă de a merge înainte şi de
a forma o companie evaluată la 114 miliarde de lire (189 miliarde de dolari) – conform datelor din 14
ianuarie 2000. Dupa mai multe serii de nemultumiri si presiuni din partea SmithKline, cele doua
companii au decis sa grabeasca ritmul fuziunii intrucat riscau sa piarda totul. Astfel, Investitorii au
salutat formarea noului grup farmaceutic, din care acţionarii Glaxo urmau să deţină 58,75%, iar
acţionarii SmithKline – 41,25%. Valoarea tranzacţiei a ajuns la 130 miliarde de lire în ziua anunţului.

Fuziunea urma să creeze:

• O capacitate de cercetare–dezvoltare care combina competenţele şi tehnologiile celor două

companii cu un buget anual de cercetare de aproximativ 2,4 miliarde de lire;

• O bază mai largă pentru sporirea eficienţei în descoperirea şi dezvoltarea de noi medicamente;

• Un lider de piaţă în patru din cele cinci cele mai largi categorii terapeutice: infecţii, boli ale
sistemului nervos central, boli ale aparatului respirator şi afecţiuni gastro-intestinale/dereglări de
metabolism, cu o poziţie de frunte pe piaţa vaccinurilor şi o poziţie puternică în domeniile: produse de
larg consum pentru îngrijirea sănătăţii şi medicamente care nu necesită prescripţie;

• O importantă forţă de marketing-vânzare, cu aproximativ 40.000 de angajaţi în toată lumea,

incluzând peste 7.200 reprezentanţe de vânzare în Statele Unite, ceea ce va oferi GlaxoSmithKline o
acoperire globală în marketing;

• Economii anuale de costuri de 1 miliard de lire după trei ani, din care 250 milioane de lire vor fi
reinvestite în cercetare–dezvoltare;

• O organizaţie cu adevărat globală cu o largă acoperire geografică şi o prezenţă puternică pe

importanta piaţă a Statelor Unite.

Fundamentele realizării fuziunii şi beneficii:

- poziţia de frunte la nivel global şi mărimea semnificativă în industria farmaceutică;

- capacitatea de cercetare–dezvoltare care va asigura creşterea pe termen lung;

- infrastructura de marketing–vânzări îmbunătăţită, care va maximiza oportunităţile de desfacere

a produselor în domenii terapeutice de bază;
- complementaritatea combinaţiei portofoliilor cu accentul în creştere pus pe dezvoltarea de noi
produse;

- sinergii şi economii de costuri.

Dominanţă şi dimensiune globală în industria farmaceutică:

- aproximativ 45% din venituri în Statele Unite, aproape 33% în Europa şi 22% în alte zone ale
lumii.
- vânzări anuale de aproximativ 15 miliarde de lire sterline şi o cotă de 7,3% pe piaţa globală a
produselor farmaceutice.

Creştere pe termen lung prin cercetare–dezvoltare:

- budget anual de cercetare–dezvoltare de aproximativ 2,4 miliarde de lire sterline (4 miliarde de

dolari)

Infrastructură de marketing-vânzări îmbunătăţită:

- beneficieze de o reţea extinsă de consultări cu medici şi lideri de opinie din industrie

Complementaritatea combinaţiei portofoliilor cu impulsul dezvoltării de noi produse:

- aproximativ 50% din piaţa globală de farmaceutice.

- Printre noile produse care se estima că vor susţine creşterea grupului se aflau şi cele pentru
tratarea cancerului.

Sinergii şi economii de costuri

- economii anuale de 1 miliard de lire după trei ani, din care 250 milioane vor rezulta din
combinarea unităţilor de cercetare-dezvoltare şi vor fi reinvestite în cercetare-dezvoltare
- economii de 750 milioane vor rezulta din eliminarea suprapunerilor în administrare, marketing-
vânzări şi facilităţi de producţie. De asemenea, se estimau economii de 570 milioane de lire
după implementarea programelor de raţionalizare a fabricaţiei.

4. Aprobarea fuziunii:

Comisia Europeană a aprobat fuziunea firmelor Glaxo Wellcome şi SmithKline Beecham la data de 8 mai
2000.

Acţionarii celor două companii au aprobat fuziunea în cadrul adunărilor generale din 31 iulie 2000.

Pentru a elimina orice problema privind concurenţa în anumite domenii terapeutice cele doua companii
s-au angajat să acorde licenţa asupra câtorva produse comercializate în spaţiul economic european
In urmatoarea perioada, noul grup a continuat sa coopereze cu firma europeana (Roche), pentru a nu
crea conflicte pe piata.

La data de 18 decembrie 2000, Comisia Federală Antitrust a Statelor Unite a aprobat fuziunea, care se
putea finaliza la 27 decembrie 2000.

Tranzacţionarea acţiunilor GSK a început în aceeaşi zi la bursa din Londra, iar tranzacţionarea
certificatelor de depozit americane - la bursa din New York.

GlaxoSmithKline era a doua mare firmă a Marii Britanii, evaluată la aproximativ 120 miliarde de lire
sterline, depăşită doar de firma Vodafone.

6. GlaxoSmithKline

GlaxoSmithKline s-a format la data de 27 decembrie 2000 prin schimb de acţiuni şi este tranzacţionată
sub simbolul GSK la bursele din Londra şi New York. Fuziunea dintre Glaxo Wellcome şi SmithKline
Beecham a creat unul dintre cei mai mari producători de medicamente din lume, cu o cotă de
aproximativ 7,3% din piaţa produselor farmaceutice. Sediul oficial al companiei este în Marea Britanie,
iar cel operaţional – în Statele Unite, în Philadelphia şi Carolina de Nord.

GSK este lider în patru domenii terapeutice majore: produse anti-infecţie, sistemul nervos
central, afecţiuni respiratorii şi boli gastro-intestinale – metabolism. De asemenea, este un jucător
important pe piaţa vaccinurilor şi are un portofoliu în creştere de produse oncologice. Alte produse ale
companiei sunt destinate îngrijirii sănătăţii şi igienei, sau sunt medicamente care nu necesită prescripţie
din partea medicului, sau băuturi nutritive, şi în aceste domenii compania numărându-se printre liderii
pieţei.

GSK are peste 100.000 de angajaţi în întreaga lume, dintre care peste 40.000 – în vânzări, peste
40.000 – în unităţile de producţie din 41 de ţări şi peste 16.000 în 24 de centre de cercetare-dezvoltare
din 7 ţări. Produsele firmei sunt vândute în 140 de ţări.

Firma a ajuns pe primul loc în lume, ca valoare a vânzărilor, respectiv este lider de piaţă în
Statele Unite, Europa şi Asia-Pacific (exceptând Japonia), se află pe locul al 4-lea în America Latină şi
doar pe locul al 18-lea în Japonia. Sir Richard Sykes, preşedintele GlaxoSmithKline, a sugerat că noua
companie va continua să ia în considerare noi achiziţii.