CAPITOLUL I

PREZENTAREA FABRICII DE MEDICAMENTE S.C. TERAPIA S.A.

. Scurt istoric

TERAPIA a fost fondată în 1921 de către prof. univ. dr. Reinbold Adalbert şi Dr.
Wilhelm Stern, fiind la început un mic laborator de produse farmaceutice. Ulterior Dr.
Wilhelm Stern a reuşit să coopereze cu compania vieneză "A. Egger Sohn". Din 1931 Dr.
Wilhelm Stern a devenit singurul proprietar al companiei pe care a redenumit-o
"Instalaţia Farmaceutică Românească".
Au fost cooptaţi în Consiliul de Adminstraţie şi au devenit acţionari, exponenţi ai
vieţii medicale şi universitare . În anii 1940-1944 filiala şi-a păstrat denumirea în
UFAROM (Uzinele Farmaceutice Române), iar fabrica s-a transformat în Napochemia.
Din acestă perioadă erau în profil specialităţi farmaceutice ca: fiole, soluţii şi siropuri,
foarte multe având la bază substanţe din import.
Mai târziu, intreprinderea a intrat în posesia unui nou laborator al unui colectiv al
Institutului de Igienă care din 1964 a fost predată la Biofarm, Bucureşti care are profil de
produse de extracţie.
În 1949 fabrica obţine în chirie o mare parte a clădirii din strada Munkacs nr.28
(actuală str. Craiova), unde s-a instalat o secţie de siropiri şi vitamine naturale.
Din 1968 este anexată intreprinderii secţia din Vişeu unde produsul de bază este
morfină şi o serie de pulberi şi capsule de uz veterinar.
Au urmat anii 1980-1989 în care fondurile de investiţii primite au fost foarte mici,
dotarea tehnică a condiţionării rămânând la nivelul anilor 1977.
După 1990 societatea a început să fie vizitată de delegaţii ale firmelor străine
interesate îm cooperarea pe linia fabricării unor medicamente, moment din cre s-a impus
necesitatea cunoaşterii “regulilor de bună fabricaţie” aplicate în acest sector.
TERAPIA a devenit societate comerciala pe acţiuni în septembrie 1991, toate
instalaţiile şi utilajele precum şi patrimoniul intelectual şi mărcile de fabricaţie fiind
deţinute pânã atunci de stat.
Între 1992-1994 firma a fost vizitată de un inspector internaţional al firmei Janssen
care s-a constituit în vizite tehnice preaudit şi audit şi s-au finalizat cu măsuri corective
care au fost derulate în fluxul de producţie.
Firma a trecut în proprietate privată în anul 1996 prin procesul de privatizare în
masă.
Începând cu data de 1 aprilie 1997 S.C. TERAPIA S.A. este cotatã la Bursa de
Valori Bucureşti, la catergoria 1.
Terapia este una dintre cele mai renumite companii farmaceutice româneşti, atat
din punct de vedere al tehnologiilor de fabricatie precum şi al sortimentului şi calitãţii
produselor. Investiţiile realizate în ultimii patru ani, de peste 15,4 mil USD, sunt orientate
în principal spre modernizarea secţiilor de producţie şi alinierea standardelor de calitate la
normele europene.
Terapia deţine din anul 1999 certificatul GMP (Good Manufacturing Practice) cu
numãrul 1 acordat în România de Agenţia Naţioanalã a Medicamentelor.

1
 Începând cu anul 2001, Terapia deţine propria reţea naţională de distribuţie a
medicamentelor cu centre de distribuţie în cele mai importante oraşe din ţară.
Intensificarea prezenţei pe pieţele regionale s-a concretizat în anul 2001 prin
realizarea demersurilor de înregistrare a reprezentanţei din Rusia - birou care este
operaţional din acest an şi înregistrarea pe pieţele externe a noi produse.

Cadrul juridic al constituirii şi funcţionării societăţii.

S.C. “TERAPIA” s-a constituit ca societate comercială în baza Legii nr. 15/1990 şi
a Legii nr. 31/1990, având ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de
medicamente şi a intermediarilor pentru medicamente.
Societatea comercială S.C. “TERAPIA” S.A. este o societate pe acţiuni, cu capital
integral privat, având sediul în Cluj-Napoca, str. Fabricii nr. 124, şi a fost constituită în
baza Legii nr. 58/1991 şi a Legii nr. 55/1995. În baza prevederilor acestei legi, a fost
convocată Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, la data de 16 noiembrie
1996, care a ales noii administratori şi cenzori, a adoptat Contractul şi Statutul Societăţii
şi a elaborat un program de perspectivă pentru perioada următoare.

Obiectul de activitate :

Obiectul de activitate este prevăzut în Statutul Societăţii şi în Contractul de

Societate, discutat şi aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor (A.G.A.) şi constă în
producerea şi comercializarea medicamentelor, a produselor farmaceutice şi a altor
produse chimice. Societatea produce substanţe active din punct de vedere farmaceutic,
prin procese de sinteză organică fină şi formule farmaceutice condiţionate sub formă
uscată sau umedă.
Producţia S.C. “Terapia” S.A. este destinată în proporţie de 78% uzului uman şi
22% uzului veterinar.

2.2. Sortimentul de produse fabricate şi beneficiarii lor

Preocuparea permanentã de diversificare a sortimentului de produse este realizabilã

la intreprinderea Terapia datoritã capitalului uman, specialisti de înaltã performantã. La
ora actualã se produc medicamente pentru urmãtoarele domenii terapeutice:
 Medicaţia aparatului cardio-vascular
 Medicaţia sistemului nervos
 Medicaţia sângelui
 Medicaţia aparatului diTERAPIAtiv
 Preparate hormonale
 Produse pentru medicaţia metabolismului
 Medicaţia Antimicrobiană şi Antiparazitară
 Medicaţia Aparatului Respirator
 Alte medicaţii
În ultimul deceniu S.C. “TERAPIA” S.A. a ocupat locul 3 în ierarhia producătorilor
de medicamente din România, având în vedere cifra de afaceri.

2
 Din punct de vedere al sintezei de principii active şi de intermediari pentru
medicamente, “TERAPIA” a ocupat primul loc pe ţară. De asemenea, societatea deţine
locul I pe ţară din punct de vedere al gradului de înnoire al producţiei. Societatea dispune
de cel mai bine organizat sector de condiţionare din ţară, deşi nu răspunde în totalitate
normelor internaţionale de bună practică în industria de medicamente. Acestea au
asigurat intreprinderii o pozitie stabilã pe piaţa internă.
Poziţia de unic producător din ţară pentru toate produsele din nomenclatorul său a
constituit un factor favorizant pentru societatea “TERAPIA”, singurul competitor cu care
a trebuit să se confrunte fiind importul de medicamente, competiţie care nu a avut loc
până în 1990, datorită restricţiilor valutare şi limitării drastice a importului de
medicamente.
Evoluţia producţiei societăţii în ultimii 10 ani nu este o consecinţă a fluctuaţiei
cererii, respectiv a pieţei, piaţa internă a medicamentelor fiind caracterizată în această
perioadă de o lipsă cronică de ofertă. Reducerea şi restrângerea nomenclatorului
medicamentelor din import, precum şi pauperizarea populaţiei a condus la o scădere
forţată a consumului de medicamente din România, în contrast cu creşterea morbidităţii şi
alterarea gravă a stării generale de sănătate a populaţiei.
În prezent, producţia a cunoscut o puternică diversificare în cadrul fiecărei
medicaţii, preconizându-se aportul unei game largi de medicamente din categoria
efervescentelor – aspirină, vitamina C, paracetamol, multivitamine. Deocamdată, aceste
medicamente efervescente nu au fost lansate pe piaţă, ele aflându-se în faza de testare.

Beneficiarii interni ai S.C. “TERAPIA” S.A. sunt:

 unităţi aparţinând Ministerului Sănătăţii,oficiile farmaceutice judeţene sau zonale;

 depozite particulare;
 spitale.
 unităţi aparţinând Ministerului Industriilor – Departamentului Industriei Chimice şi
Petrochimice:

S.C. SICOMED S.A. BUCUREŞTI;

S.C. BIOFARM S.A. BUCUREŞTI;
S.C. MEDUMAN S.A. VIŞEU DE SUS;
unităţi aparţinând Ministerului Agriculturii:
S.C. FARMOVET S.A. BUCUREŞTI.
- Alţi beneficiari interni tradiţionali, cum ar fi oficiile farmaceutice care se găsesc
în 17 oraşe mari de pe întreg teritoriul României: Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj,
Constanţa, Craiova, Deva, Galaţi, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Satu - Mare, Suceava, Slobozia,
Târgu - Mureş, Timişoara.
- Beneficiarii interni cu ponderea cea mai mare în volumul desfacerilor sunt:
Centrofarm Bucureşti
Arcatim Timişoara
Napofarm Cluj-Napoca
Farmacom Braşov
Beneficiarii externi importanţi sunt:
Boehringer Germania;

3
 Romital
Sintofarm Italia
Impexquimica Spania.

De asemenea, sunt unii beneficiari externi noi:

Chemat Anglia
Tocile Olanda
Sombadja Cehia
Medexport Rusia
Romulus Ungaria
Ciech Cehia

Din prezentarea sortimentelor de medicamente şi produse comercializate de către

S.C.”TERAPIA” S.A. este evident faptul cã aceasta se înscrie printre principalii
producători de medicamente din ţară, asigurând necesarul pe plan intern dar acţionând şi
în plan extern, ceea ce permite intrarea de valută în ţară şi de participare la acoperirea
plăţilor externe în valută.

Particularităţile organizării şi a managementului societăţii

Societatea comercială “Terapia” este condusă de Adunarea Generală a Acţionarilor,

care se poate modifica în timp, ca urmare a posibilităţii de modificare a deţinerii
numărului de acţiuni de către diverse persoane fizice sau juridice.
A.G.A. a validat Consiliul de Administraţie cu următoarea componenţă:

Consiliul de Administraţie (C.A.):

Tetu Ioan- Preşedinte al C.A.

Vivien Ashton -membru
Lysander Tennant-membru
Angela Ioniţă -membru
Stelian Mitu –membru

Structura managementul

-director general, Dr. Dorin Toderaş

-director economic, Sanda Codreanu
-director divizie farmaceutică, Marius Cherecheş
-director divizie chimică, Horaţiu Mureşanu
-director resurse umane, Angelica Procopie

Comitetul de Direcţie are componenţa:

Director general( Terapia )- Preşedinte;

Director general ( RIC)- Vicepreşedinte;
Director economic- Vicepreşedinte;

4
 Director comercial - Vicepreşedinte;
Director tehnic- Vicepreşedinte.

Structura de organizare la S.C.“TERAPIA”S.A.

Structura organizatorică este un factor deosebit de important în organizarea muncii

şi circulaţia costurilor unui produs.
În raport cu subdiviziunile din structura de producţie şi concepţie are loc
sectorizarea cheltuielilor, a producţiei obţinute şi a veniturilor realizate de aceste
decupaje organizate în cadrul societăţii.
La societatea comercială “TERAPIA” se deosebesc compartimente privind
producţia de bază, privind producţia auxiliară, precum şi cele privind serviciile
funcţionale prin intermediul cărora se transpun în fapt principalele funcţii ale societăţii
comerciale.
Este necesar să ţinem seama de destinaţia producţiei, ordinea de efectuare a
lucrărilor de calculaţie începând cu secţiile furnizoare şi continuând cu cele
consumatoare.
La secţiile auxiliare şi de deservire metoda de organizare a calculaţiei este alta
decât la secţiile principale.
Organizarea S.C. “Terapia” S.A. combină atât structura de tip funcţional, cât şi pe
cea de tip produs.
Organigrama din Figura 2 este o reprezentare grafică a structurii organizatorice şi
comerciale la S.C.TERAPIA .S.A .
Directorului general i se subordonează:
- directorul tehnic – coordonează investiţiile şi planul de dezvoltare tehnologică,
activitatea biroului de proiectare şi a celui de producţie;
În subordinea directorului tehnic se găsesc următoarele birouri funcţionale:
Birou proiectare.
Birou investiţii şi dezvoltare tehnologică.
Birou pază şi PSI.
Birou producţie.
Birou protecţia mediului.
- directorul economic – elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli, analizează
situaţia din conturile curente şi din conturile de împrumut comparativ cu limitele de
creditare stabilite, stabileşte cea mai mică bază de impozitare posibilă cu respectarea
reglementărilor fiscale în vigoare, analizează şi ia măsuri pentru creşterea rentabilităţii şi
reducerea cheltuielilor, participă la organizarea sistemului informaţional, aprobă sancţiuni
contravenţionale în cazul abaterilor de la disciplina financiară.
În subordinea directorului economic se găsesc următoarele compartimente
funcţionale:
Compartiment privatizare
Compartiment financiar
Compartiment contabilitate
Birou CFI.

5
 - directorul comercial – coordonează activitatea de aprovizionare cu materii prime
şi materiale, de prospectare a pieţii, de desfacere, activitatea de transport şi de protecţie a
mediului.
În subordinea directorului comercial se găsesc următoarele compartimente
funcţionale:
Compartiment aprovizionare
Compartiment desfacere
Birou marketing
Birou transport

Societatea dispune de un Oficiu de Calcul, fără ca sistemul informaţional să

utilizeze în totalitate tehnica de calcul, fluxul informaţional fiind neoptimizat.
Numărul mare de produse din nomenclatorul societăţii, problemele pe care le ridică
acestea în relaţie cu piaţa, impune computerizarea activităţii începând de la
compartimentele de concepţie şi până la nivelul secţiilor productive.

Potenţialul uman managerial al societăţii

Ioan Tetu
Preşedinte al Consiliului de Administraţie , Domnul Tetu este cetăţean român,
are 68 de ani şi este absolvent al Facultăţii de Farmacie cu diplomă de farmacist.
Experienţa sa de muncă include Ministerul Industriei Chimice, IMECO şi
Chimimportexport (ca şef Divizie Import Medicamente), ICE Chimica (ca Director
adjunct);din anul 1975 a lucrat la Romferchim Bucureşti (ca Vicepreşedinte de
Consiliului de Administraţie) iar în prezent este Director General şi Preşedinte al
Consiliului de Administraţie la Romferchim Bucureşti.
Ioan Tetu este membru al Consiliului de Administraţie al Terapia din 1996 şi
Preşedinte al acestuia din anul 2000.

Vivien Asthon
Doamna Vivien Asthon are 54 de ani şi este un consultant independent sare a
lucrat în România din anul 1993, mai întâi ca şi consilier de privatizare cu
Pricewaterhause pentru fondul de Know How al Guvernului Marii Britanii având apoi
responsabilitatea acordării de asistenţă tehnică fondul de Know How de la Bursa de
Valori Bucureşti. Ulterior a reprezentat Banca Internaţională Flemings în România
implicindu-se în primul stagiu de privatizare al Combinatuli SIDEX. A fost membră al
Consiliul de Administraţie al Romanian Invest Company (RIC) până în 1999 iar In
prezent este membră al Consiliul de Administraţie IMSAT Bucureşti.

Lysander Tennant

6
 Domnul Lysander Tennant are 34 de ani, este absolvent al New Colege,
University of Oxford cu licenţa în limbi moderne . Are o experienţă de nouă ani în
domeniul financiar şi al investiţiilor, în perioada 1992-1997 activând pe funcţia de
Manager pentru “BZW Invest Management” iar între 1997 –2001 având funcţia de
Manager de portofoliu –Emergin Markets la “American Expres Asset Management”.
În acea perioadă s-a ocupat de administrarea de conturi în fondurile mutuale şi
de pensii şi a fost responsabil pentru investiţii în ţările europene în curs de dezvoltare.
În prezent lucrează la New Europe Capital Ltd, o companie britanică recent înfinţată,
membră a grupului din care face parte şi Capital SA Bucureşti. Este vorbitor de limba
engleză, rusă, română, franceză şi germană.
Stelian Mitu
Cetăţean român absolvent al programului MBA Româno-Canadian şi al
Universităţii “Politehnica” Bucureşti – inginerie chimică. Din 1997 lucrează pentru
NCH Advisoris Inc.Sucursala Bucureşti şi companii afiliate şi este în prezent director
de investiţii. În prezent este membru în Consiliul de Administraţie al Terapia Cluj şi
Preşedinte al Consiliului de Administraţie la Anticorosiv Bucureşti.

Anghelina Ioniţă
Doamna Ioniţă este cetăţean român , are 33 de ani şi deţine un MBA al
Universităţii din Pittsburg, SUA. De asemenea este absolventă a Programului de
Management din Centrul Internaţional de Management Budapesta şi a Academiei de
Studii Economice Bucureşti.. A lucrat în cadrul Băncii Române pentru Dezvoltare.
În perioada 1990 – 1992, în cadrul Băncii Naţionale a României în perioada
1992-1995, şi la Bursa de Valori Bucureşti în perioada 1995-1997 ca Şef al
Departamentului Membrii şi apoi ca Director General Adjunct. În Iulie 1997 doamna
Ioniţă şi-a început cariera în managementul fondurilor de investiţii la East Fund
Management Bucureşti (EFMB)
Doamna Ioniţă este în acest moment Vicepreşedinte la EFMB- filiala Viena.
Începând cu luna februarie 2003, doamna Ioniţă este membră CA la Terapia Cluj-
Napoca şi lucrează împreună cu EFMB pentru dezvoltarea de proiecte noi de”asset
management” în România.
Satisfacţia acţionarilor
Scopul final al activităţilor societăţii este de a produce profit de care să se bucure
acţionarii, care sunt investitorii noştri.
Profitul brut realizat în anul 2002 este 30.554.478 mii lei, iar cel net de 20.945.677
mii lei.
Rata profitului brut este de 19,3% iar cea a profitului net de 13,2%.
Apreciez că ratele de mai sus sunt foarte bune.

7
 Va fi greu să se păstreze acest nivel, în condiţiile în care preţul bateriilor în USD a
scăzut şi se confruntă cu decapitalizări mari, în cursul unui an.
Acest profit a permis să se investească în cursul anului 2002 peste 9 miliarde lei,
bani care au contribuit la creşterea valorii fabricii, la creşterea capitalurilor acţionarilor.
Valoarea capitalurilor proprii la finele anului 2002 era de 40.290.232 mii lei faţă de
29.745.925 mii lei în anul precedent.
In ceea ce priveşte repartizarea profitului avem:
Din total profit net: 20.945.677 mii lei
 pentru fond de rezervă 583.358 mii lei;
 surse proprii de finanţare 11.231.160 mii lei;
 dividende 9.131.159 mii lei.
S-a propus realizarea unei sume mai mari de 50% din profit la surse proprii de
finanţare, pentru a putea aloca o parte din acesta şi pentru refacerea (cel puţin parţială) a
capitalului de lucru.

Pentru producerea şi comercializarea produselor care fac obiectul de activitate al

societăţii, aceasta se împarte în sectoare.
Acest procent de 10% ce reprezintă exportul din total vânzări s-a realizat în
condiţiile în care societatea a pierdut o mare parte din piaţa de export prin pierderea pieţei
ruseşti, după colapsul economic ce a avut loc în Rusia, anul trecut.

STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII “TERAPIA” S.A.

BISTRITA

Adunarea generală a acţionarilor este organul de conducere al societăţii, care decide

asupra activităţii acestuia şi asigură politica ei economică şi comercială. Adunările
generale sunt ordinare şi extraordinare.
Adunarea generală a acţionarilor se convoacă de preşedintele consiliului de
administraţie sau de vicepreşedinte, pe baza împuternicirii date de preşedinte.

8
 Adunările generale ordinare au loc cel puţin o dată pe an, la două luni de la
încheierea exerciţiului economici-financiar, pentru examinarea bilanţului şi a contului de
profit şi pierdere pe anul precedent şi pentru stabilirea programului de activitate şi
bugetului pe anul în curs.
Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea acţionarilor, reprezentând
cel putin 1/3 din capitalul social la cererea comisiei de cenzori, precum şi în cazul în care
capitalul social s-a diminuat cu cel mult 10%, timp de doi ani consecutiv, cu excepţia
primilor doi ani de la înfiintarea societăţii.
Reprezentanţii acţionarilor exercită dreptul de vot în adunarea generală,
proporţional cu pachetul de acţiuni pe care îl reprezintă. Printr-un pachet de acţiuni se
întelege un număr de 5000 acţiuni.
Pentru validarea deliberărilor adunării ordinare este necesară prezenţa acţionarilor
care să reprezinte cel puţin ½ din capitalul social, iar hotarârilesă fie luate de acţionari ce
deţin majoritatea absolută din capitalul social reprezentat în adunare.
Societatea este administrată de către Consiliul de Administraţie compus din 5
administratori aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) pe noi perioade de 4 ani.
Administratorii pot avea calitatea de acţionari.
Preşedintele, vicepreşedintele, membrii CA, directorul general, răspund individual
sau solidar, după caz, faţă de societate, pentru prejudiciile rezultate din infracţiuni sau
abateri de la dispoziţiile legale pentru abaterile de la statut sau greşeli în administrarea
societăţii. In astfel de situaţii ei vor fi revocaţi prin Hotărârea AGA.
Consiliul de Administraţie are următoarele atribuţii:
1) Aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi, precum şi
normativul de constituire a compartimentelor funcţionale şi de producţie;
2) Hotărăşte cu privire la contractarea de credite bancare pe termen lung şi
pentru nevoi curente, dar pentru valori reprezentând nu mai mult de 25% din capitalul
social şi cu privire la acordarea de garanţii;
3) Hotărăşte cu privire la gajarea creditelor cu bunuri ale societăţii până la
limita valorică stipulată la lit. b, plus dobânda aferentă;
4) Aprobă încheierea, modificarea sau încetarea contractelor comerciale şi
civile pentru valori mai mari de 500 mil. lei;

9
 5) Elaborează programul de activităţi al societăţii pe exerciţiul următor;
6) Supune spre aprobare AGA bilanţul şi contul de profit şi pierdere pe anul
precedent, precum şi proiectul de buget pe anul în curs;
7) Negociază şi aprobă contractul colectiv de muncă.
Preşedintele CA îndeplineşte şi funcţia de director general, în care calitate asigură
conducerea curentă a acţiunilor societăţii, în limitele atribuţiilor sale.
Directorul general reprezintă societatea în relaţiile cu terţii în limita atribuţiilor
generale şi a componentelor generale acordate de CA.
Atribuţiile directorului general:
 angajează şi concediază personalul;
 stabileşte salariile personalului;
 aprobă operaţiunile de încasări şi plăţi pentru contractele comeciale şi civile;
 stabileşte politica comercială a societăţii.
Directorul general are în subordinea sa un număr de trei directori: director de
marketing, director tehnic şi director economic.
Directorul de marketing răspunde de activitatea biroului de marketing, biroului de
import-export, desfacere şi atelierul de recuperare deşeuri.
Directorul tehnic asigură bunul mers al unor ateliere şi sectii de producţie.
Directorul economic conduce compartimentul administrativ, biroul financiar-
contabil şi are în subordine cabinetul medical. Pe lângă aceste compartimente are în
subordine şi ferma agricolă deţinută de societate.
In afara acestor compartimente şi sectoare există şi altele direct subordonate
directorului general al societăţii.
Biroul financiar-contabilitate are obligaţia de a ţine evidenţa contabilă în lei, va
întocmi bilanţul şi contul de profit şi pierdere.

Satisfacţia clienţilor
Pe baza bilanţului aprobat de AGA se stabileşte beneficiul societăţii. Beneficiul
impozabil se stabileşte în condiţiile legii. Din beneficiul societăţii s-au constituit fonduri
destinate modernizării, cercetării şi dezvoltării de produse noi. Tot din profit s-a stabilit

10
fondul de rezerve care va fi cel mult 5% din totalul beneficiului prevăzut în bilanţul
anului.
In tot ce s-a realizat în anul 2002 s-a căutat să se creeze valoare pentru acţionarii
noştri, pentru clienţii noştri şi pentru angajaţii noştri.
Anul 1998 a fost primul an în care am adoptat o strategie de producţie şi desfacere
diferită. Această schimbare a constat în faptul că am produs pe stoc în primul semestru
când cererea este mai redusă şi am avut cantităţi suficiente pentru cererile clienţilor noştri
în semestrul II.
A fost primul an când am dat satisfacţie clienţilor noştri prin a le da cât au cerut, în
lunile de toamnă.
Calitatea bateriilor s-a îmbunătăţit, reducându-se reclamaţiile în termenul de
garanţie care a fost mărit până la 18 luni, pentru bateriile de automobile.
Angajaţii societăţii
Angajaţii sunt capitalul unei societăţi. Ei sunt cei care TERAPIAtionează toate
celelalte capitaluri, de aceea ei sunt foarte importanţi. Societatea este conştientă de
importanţa unui personal bine instruit şi motivat care să participe la realizarea cu succes a
obiectivelor firmei.

Productivitatea muncii

11
 Pentru aceasta s-a preocupat de instruirea prin cursuri,pe teme de tehnologie,
calitate, protecţia mediului, protecţia muncii, care s-a extins în anul 2002 cu cursuri de
marketing şi protecţia mediului.
S-au facut investiţii în a avea vestiare şi anexe sociale civilizate, echipamente de
lucru şi protecţie bune, îmbunătăţirea organizării, toate pentru a avea un climat de lucru
motivator.
Conducerea este conştientă şi actionează şi pentru îmbunătăţirea comunicării între
conducere şi angajaţi.
De asemenea colaborează cu o firma consultantă (pe fonduri PHARE), pentru
evaluarea posturilor şi a personalului. Spera ca aceste evaluări să îi ajute să aprecieze
valoarea şi să stimileze pe cei ce produc valoarea.
O contribuţie la îmbunatăţirea cominicării şi la aprecierea performanţelor diferitelor
compartimente şi persoane, o va avea şi noul soft ORACLE la a cărui imlementare se
lucrează din anul 1999.

Dezvoltare firmei
Actualele rezultate se datorează printre altele şi unui efort investiţional susţinut, în
ultimii 7 ani, peste 4,5 milioane USD.
In anul 2002 s-au investit 9,67 milioane lei.
Majoritatea investiţiilor au fost în echipamente de producţie, care au contribuit la
creşterea calităţii, a productivităţii şi la reducerea costurilor.
Pe langă acestea s-a investit în spaţii interioare, şi în amenajarea parţială (instalaţii
de încălzire, canal) a activului Centru de Vânzări.
Nu s-a găsit încă o utilizare eficientă a activului de mai sus amintit. Suntem în
căutarea unei activităţi de producţie, dacă va fi posibil.
Toate investiţiile s-au facut din resurse proprii. Pe viitor vom păstra acelaşi ritm al
investiţiilor, alocând cel puţin 50% din profitul net pentru dezvoltare.
Suntem în tratative cu firma Teraplast Bistriţa pentru fondarea unei societăţi pentru
fabricarea pereţilor sandwich.

Protecţia mediului

12
 Politica de protecţie a mediului vizează protecţia comunităţii bistriţene de eventuale
emisii de noxe, conformarea cu cerinţele legale şi nu în ultimul rând creşterea valorii
firmei.
Această politică este susţinută cu eforturi multiple, dintre care aş menţiona efortul
investiţional în utilaje specifice pentru protecţia mediului şi efortul de a introduce un
management după ISO 14001. După aprecierile specialiştilor am parcurs deja mai mult
de jumătate din drumul de implementare şi certificare a unui asemenea management.

Satisfacţia acţionarilor
Scopul final al activităţilor societăţii este de a produce profit de care să se bucure
acţionarii, care sunt investitorii noştri.
Profitul brut realizat în anul 2002 este 30.554.478 mii lei, iar cel net de 20.945.677
mii lei.
Rata profitului brut este de 19,3% iar cea a profitului net de 13,2%.
Apreciez că ratele de mai sus sunt foarte bune.
Va fi greu să se păstreze acest nivel, în condiţiile în care preţul bateriilor în USD a
scăzut şi se confruntă cu decapitalizări mari, în cursul unui an.
Acest profit a permis să se investească în cursul anului 2002 peste 9 miliarde lei,
bani care au contribuit la creşterea valorii fabricii, la creşterea capitalurilor acţionarilor.
Valoarea capitalurilor proprii la finele anului 2002 era de 40.290.232 mii lei faţă de
29.745.925 mii lei în anul precedent.
In ceea ce priveşte repartizarea profitului avem:
Din total profit net: 20.945.677 mii lei
 pentru fond de rezervă 583.358 mii lei;
 surse proprii de finanţare 11.231.160 mii lei;
 dividende 9.131.159 mii lei.
S-a propus realizarea unei sume mai mari de 50% din profit la surse proprii de
finanţare, pentru a putea aloca o parte din acesta şi pentru refacerea (cel puţin parţială) a
capitalului de lucru.
1 NECESITATEA ANALIZEI

13
 În scopul cunoaşterii fenomenelor şi proceselor economice , apare
necesară analiza care înseamnă o metodă de cercetare bazată pe descompunerea
unui obiect sau a unui fenomen în părţile sale componente , în elementele sale
simple. Cu ajutorul metodelor specifice domeniului se cercetează fiecare parte
componentă , se stabilesc relaţiile de cauzalitate factorii care le generează , se
formulează concluzii şi se conturează cadrul activităţii viitoare.
Analiza economica cercetează activităţile sau fenomenele din punct
de vedere economic , respective al consumului de resurse şi al rezultatelor
obţinute. Esenţialul în analiza economică îl constituie luarea în considerare a
relaţiilor structural funcţionale şi a celor de cauză-efect.

2 Indicatori utilizati în analiza economico-financiară a cheltuielilor

, veniturilor şi rezultatelor.

Pentru caracterizarea dimensiunii activităţii întreprinderii , pentru aprecierea

rezultatelor şi urmărirea performanţelor sale comerciale se folosesc indicatorii:
-cifra de afaceri;
-producţia exerciţiului;
-marja brută ;
-valoarea adaugată;

2.1 Analiza cifrei de afaceri.

Cifra de afaceri reprezintă un indicator esenţial pentru precizarea locului

societăţii comerciale în sectorul de activitatea poziţiei acesteia pe piaţă a
capacităţii de a lansa şi dezvolta activităţi profitabile.
Cifra de afaceri reprezintă suma totala a veniturilor din operaţiuni comerciale
efectuate de o firmă respectiv vânzarea de mărfuri şi produse , într-o perioadă de
timp determinată. În cifra de afaceri nu se includ venituri financiare şi veniturile
excepţionale.

14
Elementele principale care dimensionează volumul de activitate şi de care
depinde mărimea cifrei de afaceri sunt:
-capacitatea de producţie;
-resursele (umane , financiare , materiale);
-cererea de produse;

Printre indicatorii cifrei de afaceri se numără:

-modificarea absolută a cifrei de afaceri;

CA=CA1-CA0

-ritmul de creştere a cifrei de afaceri;

CA=

-cifra de afaceri corectată ;

CA =
C

-rata reală a cifrei de afaceri;

CA=

-rata de creştere a cifrei de afaceri;

rc=

CAn = cifra de afaceri a anului curent

CAn-1=cifra de afaceri a anului precedent

2.2 Producţia exercitiului.

1. Producţia exerciţiului cuprinde performanţele activităţii de

producţie. Caracterizează activitatea totala a întreprinderii şi are în
componenţa:

15
 -producţia vândută;
-producţia stocată;
-producţia de imobilizări;

Pe = Vvp+Vps+Pi unde:
Vvp = venituri din vânzarea producţiei;
Vps = variaţia producţiei;
Pi = producţia de imobilizări;

2.3 Marja brută.

Marja brută sau marja costurilor variabile se calculează ca diferenţă

între preţul de vânzare şi costul variabil .
În cazul societăţii TERAPIA S.A. SCĂIENI este folosită în analiza economico-
financiara marja brută din vânzări:
Mjb = profit brut vânzări/cifra de afaceri
Marja comerciala=vz. mf. –c.mf.v. unde:
Vz. mf. = venituri din vânzarea mărfurilor;
C. mf. v.=costul mărfurilor vândute

2.4 Analiza valorii adăugate.

Valoarea adaugată este unul dintre indicatorii semnificativi ai

activităţii întreprinderii. Valoarea adaugată exprimă creşterea de bogăţie care se
obţine prin activiatea tehnico-productivă. Exprimând aportul întreprinderii în
cadrul producţiei de bunuri şi servicii , valoarea adaugată permite aprecierea
structurii şi metodelor de producţie de bunuri ale întreprinderii , prin intermediul
gradului de integrare ( ca raport între valoarea adaugată şi producţia
corespunzătoare sau cifra de afaceri ), precum şi dezvoltarea sau regresul
activităţii întreprinderii.
Valoarea adaugată se determină prin două metode:

16
a) metoda sintetică potrivit căreia din producţia exerciţiului (Qex) se scad
consumurile intermediare (Ci):
VA = Qex - Ci sau
VA = Qex – Ci + Mjc (pentru activitate de comerţ)
b) metoda aditivă sau de repartiţie care are în vedere însumarea următoarelor
elemente:
-cheltuieli cu personalul salariat;
-impozite şi taxe;
-amortizarea;
-dobânzi şi rezultatul exerciţiului;

Indicatori privind dinamica valorii adăugate:

-modificarea absolută a valorii adăugate:
VA=VA1-VA0

-ritm de creştere:

VA=

-rata de creştere a valorii adăugate:

VA=

2.5 Alţi indicatori specifici veniturilor , cheltuielilor şi rezultatelor

SIDG – presupune componente ale conturilor de profit şi pierdere

Cheltuieli de exploatare Venituri din

Exploatare
Rezultatul din exploatare

Cheltuieli Venituri financiare

Financiare Rezultate financiare

Cheltuieli excepţionale Venituri

Rezultate excepţionale Excepţionale

17
 Conturile de rezultate se descompun în trei blocuri de importanţa
inegala:
-de exploatare;
-financiare;
-excepţionale;
2.6 Analiza soldurilor inermediare de TERAPIAtiune si retratările
posibile.

1 Rezultatul exploatării (RE) care se obţine ca difernţa dintre

veniturile şi cheltuielile de exploatare.
RE=Vexpl – Ch expl

În cazul soldurilor intermediare de TERAPIAtiune , rezultatul exerciţiului se

formează astfel:
RE=valoarea adăugată +subvenţii pentru exploatare – impozite, taxe
şi vărsăminte asimilate – cheltuieli cu personalul.

RE=excedent brut din exploatare (EBE) + alte venituri din exploatare –

cheltuieli privind amortizări şi provizioane – alte cheltuieli din exploatare.

2 Rezultatul curent al exerciţiului reprezintă diferenţa dintre

veniturile curente (venituri din exploatare + venituri financiare) şi cheltuieli
curente (cheltuieli de exploatare + cheltuieli financiare ).

3 Rezultatul exerciţiului înaintea imozitării – format din rezultatul

curent la care se adaugă rezultatul excepţional.

4 Profitul impozabil reprezintă

rezultatul exerciţiului înaintea impozitării la care se adaugă depăşirile faţă de
nivelurile legale la unele categorii de cheltuieli şi se scad reducerile fiscale
prevăzute ( reducerea impozitului pe profit în cazul investirii).

18
 5 Rezultatul exerciţiului sau profitul net , respectiv profitul
impozabil, mai puţin impozitul pe profit.
Aceşti indicatori intră în cadrul soldurilor intermediare de TERAPIAtiune ce sunt
calculate în contul de profit şi pierdere. Rentabilitatea este definită sintetic ca
fiind capacitatea întreprinderii de a realiza profit , necesar atât dezvoltării cât si
remunerării capitalurilor.

Marja comercială.

Permite întreprinderilor de comerţ să determine rezultatul degajat

din vanzările de mărfuri. Primul sold intermediar de TERAPIAtiune este de fapt
insuficient pentru a analiza activiatea unei întreprinderi cu activitate pur
comercială.
Întreprinderile comerciale dezvoltă adesea şi o mică activitate de
comerţ. În general cu cât sectorul de vânzări al întreprinderii este mai aproape
de consumatorul final cu atât procentul marjei comerciale este mai ridicat.
Marja comercială = vânzări de mărfuri – costul mărfurilor

Productia exercitiului .

Este un amestec de venituri din exploatare cu origine şi principii de

evaluare diferite.
Vânzările de produse finite şi prestările de servicii sunt evaluate la
preţul de vănzare , în vreme ce producţia stocată şi producţia imobilizată sunt
evaluate în costuri de producţie.Veniturile nete parţiale din operaţiile pe termen
lung reprezintă o cota parte din beneficiul contractelor cu o durată mai mare de 1
an.

Retratarea produciei exerciiului.

19
 Producţia stocată : evaluarea stocurilor cuprinde în acelaşi timp
preţul de cumpărare al materiilor prime , cât şi cheltuieli accesorii, mâna de
lucru directă şi amortizările. Aceste mărimi vin să falsifice valoarea adăugată ,
majorând-o cu cheltuieli necuprinse în consum. Producţia stocată poate fi
delimitată cu mâna de lucru directă şi cu amortizările incluse , aceste mărimi
fiind retratate la nivelul excedentului brut de exploatare şi la nivelul rezultatului
de exploatare.
Producţia exerciţiului = producţia vândută + producţia stocată +
producţia de imobilizări

Valoarea adăugată.

Este foarte importantă din punct de vedere economic. Este vorba de

diferenţele dintre intrări şi ieşiri. Ea măsoară crearea de valoare de către
întreprindere. Vorbim de o creare de valoare de către întreprindere din momentul
din care vânzările exerciţiului sunt superioare consumurilor generate de aceste
vânzări.
Valoarea adăugată este un bun indicator al ponderii activităţii
economice a întreprinderii în ansamblul economiei naţionale. Valoarea adăugată
nu este adaptată analizei unei activităţi de prestări servicii în care consumul nu
reprezintă altceva decât cheltuielile generate de întreprindere.
Pe lângă activitatea de comerţ şi prestări servicii , o puternică
valoare adăugată poate însemna:
- o tehnologie avansată sau produse protejate prin brevete ;
- o puternică integare pe verticală care diminuează consumul.
Invers , se poate estima ca valoarea adăugată este ceea ce rămâne pentru
remunerarea factorilor de productie.

Retratarea valorii adaugate.

20
 Procedeul intermediar facturat de către un furnizor se va înscrie în
“alte servicii externe” cu cât decizia de producţie a întreprinderii se va îndrepta
către substituirea personalului permanent de către personalul interimar , cu atât
valoarea adăugată va scădea. În majoritatea cazurilor este aşadar de preferat o
reclasare a cheltuielilor cu personalul interimar în cheltuieli cu personalul.
Chiriile pentru leasing sunt clasate în rândul serviciilor externe ,
fapt care nu permite analiza costului investiţiei încorporate în producţie. Chiriile
vor fi retratate în două parti:
- amortizarea care ar fi fost practicată în condiţii de leasing proprietatea
imobilizării , pe de o parte;
- cheltuieli financiare plătite societăţii de leasing pentru diferenţă.
Această situaţie face să crească valoarea adăugată şi să diminueze
rezultatul exploatării cu suma amortizării şi rezultatul financiar cu cheltuieli
financiare. De asemenea , retratarea poate fi actualizată.

Valoarea adăugată = cifra de afaceri – costul mărfurilor sau se mai

poate defini ca remuneraţia tuturor factorilor de producţie:
+ salarii şi alte cheltuieli de personal;
+ impozite şi taxe;
+ dobânzi;
+ amortizări;
+ rezulatatul exerciţiului;

Excedentul brut de exploatare.

EBE – este rezultatul după remunerarea factorilor de producţie ,

mâna de lucru şi stat. Trebuie să arătăm că furnizorii şi taxele plătite sunt
considerate ca o remunerare a serviciilor prestate de către stat.
Dacă diferenţa dintre valoarea adăugată şi excedentul brut de
exploatare este importantă , aceasta arată o întreprindere cu o puternică utilizare
a mâinii de lucru. Întreprinderea este stabilită mecanizată : fie că substituirea

21
capitalului muncă este imposibilă , fie că întreprinderea are o tehnologie
îmbătrânită.
va fi soldul intermediar semnificativ pentru întreprinderile prestatoare de servicii
în care cheltuielile cu personalul reprezintă o parte importantă din costuri ;
excedentul brut de exploatare este un bun indicator al performanţelor industriale
şi comerciale.

Retratarea excedentului brut de exploatare.

- personalul interimar integrat în valoarea adăugată este dedus din excedentul

brut de exploatare;
- participarea salariaţilor poate fi astfel retratată la nivelul excedentului brut de
exploatare dacă se estimează că aceasta este recunoscută şi face parte din costul
global al personalului;
- subvenţia de exploatare aceasta poate face referire la ponderile specifice ale
contului de rezultate , de exemplu , subvenţia pentru angajarea unui salariat.
Aceste subvenţii pot fi deduse din suma conturilor de cheltuieli corespunzătoare.
-permite măsurarea rezultatului activităţii. El va permite măsurarea eficienţei
aparatului productive ca o combinaţie între capital şi forţa de muncă.
Diferenţa dintre excedentul brut de exploatare şi rezultatul exploatării este
constituit în esenţa din amortizarea imobilizărilor : încorporarea uzurii
investitiilor la producţie .
De asemenea , se pot costata provizioane pentru deprecierea activelor circulante .
O întreprindere a cărei funcţie de producţie arată o puternică substituire a
capitalului cu munca va constata o puternică degradare a rezultatului de
exploatare în raport cu excedentul brut de exploatare.
Rezultatul exploatării va permite compararea deciziilor productive făcute de mai
multe întreprinderi din acelaşi sector de activitate , independent de modalitatea
de finanţare practicată.

22
 Rezultatul exploatării.

Permite măsurarea rezultăţii activităţii. El va ppermite măsurarea

eficienţei aparatului productiv ca o combinaţie între capital şi forţa de muncă. O
întreprindere a cărei funcţie de producţie acordă o puternică substituire a
capitalului cu munca va constata o puternică degradare a rezultatului de
exploatare în raport cu EBE. Rezultatul exploatării va permite compararea
deciziilor productive făcute de mai multe intreprinderi din acelaşi sector de
activitate independent de modalitatea de finanţare practică.

Retratarea rezultatului de exploatare.

- Cota parte din chiria pentru mijloacele deţinute în leasing corespund

amortizării care s-ar fi practicat în condiţii proprietatea imobilizării este dedusă
din rezultat.
- Transferul cheltuiellilor de exploatare : acesta poate primi conturi de
consumuri. De asemenea , el poate face referire la salariu (rambursarea
indemnizatiilor zilnice de securitate socială ) şi alte posturi.
Se preferă efectuarea transferurilor de cheltuieli la fiecare sold interior implicat
pentru a face posturile omogene .

Excedentul brut de exploatare (EBE) = valoarea adăugată +

subvenţii - (cheltuieli de personal , impozite , taxe şi vărsăminte asimilate).
Excedentul brut de exploatare se calculează cu ajutorul tabloului soldurilor
intermediare de TERAPIAtiune , unde indicatorii sunt codificaţi sub formă de
marje.

RMj brute =

EBE serveşte la:

- remunerarea capitalurilor proprii
- remunerarea capitalului împrumutat

23
 - plata impozitului
- rambursarea împrumutului

Rezultatul curent.

Rezultatul curent integrează costul finanţării întreprinderii

(rezultatul financiar ).

Retratarea rezultatului curent.

-Cheltuielile financiare incluse în redevenţele leasing-ului se deduc

la nivelul rezultatului financiar.

Retratarea rezultatului excepţional.

Anumite activităţi includ în modalităţi de TERAPIAtiune cesiunea

de imobilizări. De exemplu , o societate care împrumuta automobile va
împrumuta pentru o anumită perioadă de timp un vehicul după care îl va vinde la
momentul oportun pentru a-şi maximiza profitul . De asemenea , întreprinderile
de transport rutier cedează în mod sistematic camioanele după “X” ani de
utilizare. În acest caz putem considera plusurile sau minusurile de valoare fac
parte integrantă din rezultatul activităţii şi astfel , trebuie să fie reclasate la
nivelul rezultatului de exploatare.

Rezultatul exercitiului.

Rezultatul exerciţiului cuprinde rezultatul curent şi rezultatul

excepţional minus impozitul pe societate şi participarea salariaţilor ; el este astfel
egal cu suma veniturilor minus suma cheltuielilor exerciţiului.Impozitul pe

24
societate şi participarea salariaţilor se scad din acest sold şi nu din excedentul
brut de exploatare , deoarece se consideră că rezultatul este repartizat între:

Acţionari - rezultatul exerciţiului

Stat - impozitul pe societate
Salariaţi - participarea salariaţilor

De notat că , în urma legii fiscale cu privire la reportarea

deficitelor , se pot constata creditări ale imozitului pe societăţi.

Plusurile sau minusurile de valoare.

Acestea sunt rezultatul cesiunii de imobilizări ; soldul este în

general nesemnificativ ( cesiunea de imobilizări pentru o înlocuire cu o valoare
neta contabilă scăzută şi un preţ de cesiune redus ).
De notat că plusurile sau minusurile de valoare sunt deja incluse în rezultatul
excepţional.

Capacitatea de autofinanţare ( CAF ).

Autofinanţarea este cel mai răspândit principiu de finanţare.

CAF = Venituri monetare – cheltuieli monetare
CAF este degajarea potenţială a trezoreriei atunci când toate veniturile încasabile
sunt încasate şi toate cheltuielile de plătit sunt achitate. Pe de altă parte ea
prezintă şi capacitatea întreprinderii de a-şi autofinanţa investiţiile şi creşterea
necesarului de rulment , percum şi capacitatea de a-şi rambursa datoriile
financiare.

Metode de calcul:

a) Metoda aditivă
CAF = RBE + alte venituri din exploatare

25
 + venituri financiare
+ venituri excepţionale (- venituri din provizioane )
- alte cheltuieli din exploatare
- cheltuieli financiare
- cheltuieli excepţionale (- cheltuieli cu provizioanele)
- impozit pe profit
Rezulatatul exerciţiului fiind egal cu ansamblul veniturilor şi cheltuielilor
exerciţiului.
CAF se poate calcula adăugând la rezultatul exerciţiului ansamblul cheltuielilor
calculate şi scăzând ansamblul veniturilor.

b) Metoda deductivă
CAF = rezultatul net al exerciţiului
+ cheltuieli cu amortizmente şi provizioane
+ cheltuieli cu activele cedate
- venituri din provizioane
- subvenţii virate la venituri
- venituri din cedarea activelor
Este suficient să analizăm caracterul monetar sau nemonetar al veniturilor şi al
cheltuielilor.
Până la nivelul excedentului brut de exploatare toate veniturile şi cheltuielile
sunt încasabile şi respective de plată. Putem pleca prin urmare de la excedentul
brut din exploatare.

Analiza CAF.

CAF permite evidenţierea capacităţii întreprinderii de a-şi

autofinanţa investiţiile şi de a-şi rambursa datoriile financiare.
Indicatorul datorii financiare arată o manieră teoretică în câte exerciţii
întreprinderea va fi capabilă să-şi ramburseze datoriile financiare dacă s-ar
perpetua în fiecare exerciţiu aceeaşi capacitate de autofinanţare.

26
 În evaluarea economică pe lângă evoluţia autofinanţării în mărimi
absolute se urmăresc şi ratele autofinanţării şi anume :

• rata autofinanţării imobilizării corporale (R1) : R1 =

• rata autofinanţării imobilizărilor corporale şi necorporale (R2):

R2 =

• rata de autofinanţare a nevoii globale de finanţare (R3) :

R3 =

• rata de rambursare a datoriei financiare (R CAF ) indică numărul de ani

necesari pentru a asigura rambursarea datoriilor financiare pe baza CAF anuale
degajate de societate.

RCAF =

Ratele de rentabilitate specifice:

- rentabilitatea comercială – arată ce profit s-a obţinut la 1000 lei cifră de

afaceri;

CA =

- pentru comerţ ;

RE = Adaos – cheltuieli de distribuţie ;

- rata de rentabilitate a resurselor consumate;

Rrc= - pentru industrie;

Rrc = * 100 - pentru comerţ;

27
ANALIZA INDICATORILOR LA SOCIETATEA TERAPIA S.A.

Determinarea CAF

-mii lei-
2001 (MII LEI ) 2002 ( MII LEI)
EBE (RBE) 272.058.446 338.010.904
+ alte venituri din 19.653.226 37.509.926
exploatare
- alte cheltuieli din 102.820.086 33.884.088
exploatare
+ alte venituri financiare 2.058109 4.710.359
- alte cheltuieli 3.258.906 9.008.046
financiare
+ venituri excepţionale 0 0
- cheltuieli excepţionale 0 0
- impozit pe profit 5.394.109 5.535.805
CAF 182.296.680 331.752.250

EBE = VA+ subvenţii – ( cheltuieli cu personalul , impozite , taxe şi vărsăminte

asimilate ).

Analiza rezultatului din exploatere

-mii lei-
Indicatori Exerciţiul precedent Exerciţiul curent
1. CA netă 352.594.086 498.024.159
2.costul bunurilor 288.627.508 463.071.908

28
vândute şi al serviciilor
prestate (3+4+5)
3. cheltuieli activităţi de 208.057.632 409.580.357
bază
4. cheltuieli activităţi 61.488.692 31.261.045
auxiliare
5. cheltuieli indirecte de 19.081.184 22.230.506
producţie
6. rezultatul brut aferent 63.966.578 53.573.163
CA ( 1 - 2 )
7. cheltuieli de desfacere - -
8. cheltuieli generale de 55.327.304 57.987.464
administraţie
9. alte venituri din 19.653.226 37.509.926
exploatare
10. rezultatul din 28.292.500 33.095.625
exploatare ( 6-7-8+9)

Se observă că atât pentru anul 2001 cât şi pentru anul 2002 fluxul pozitiv de
numerar generat exploatare este de 272.058.446 mii lei în 2001, respectiv
338.010.904 mii lei în 2002 depăşesc cu mult valoarea CAF-ului de 182.296.680
mii lei în 2001 şi de 331.792.250 mii lei în 2002.

3.1 Calculul indicatorilor

Calculul şi analiza CA
CA0 =producţia vândută (Q) + venituri din vânzarea mărfurilor + venituri din
subvenţii de exploatare;
= 349.684.930 + 2.909.156 + 0 = 352.594.086 mii lei
CA1 = 498.024.159 mii lei

29
Modificarea absolută a CA;
∆CA = CA1 – CA0
= 498.024.159 – 352.594.086 = 145.430.073 mii lei
CA1 = exerciţiul financiar încheiat
CA0 = exerciţiul financiar precedent

Se constată o creştere a cifrei de afaceri cu 145.430.073 mii lei în anul 2002 faţă
de 2001. Aceasta reprezentând o situaţie benefică asupra întreprinderii
cu implicaţii directe asupra indicatorilor financiari. Creşterea cifrei de afaceri a
fost generată de creşterea producţiei vândute.

Ritmul de creştere al CA

Rc = =

=142.42 %

Rata de creştere a CA

rc = = = 0.4242 *100

= 42.42 %

Rata de creştere a VA =42.42 % şi rezultă că CA a crescut

cu 42.42 % în anul 2002 faţă de 2001.

30
 Calculul Qex:

Qex0 = Qv0 +Qs0 +Qi 0

= 349.684.930 + 51.240.218 + 0
= 400.925.148

Qex1 = Qv1 +Qs1 +Qi 1

= 495.197.036 + 22.888.392 + 0
= 518.085.428

Modificarea absolută a Qex

∆Qex = Qex1 – Qex0

= 518.085.428 – 400.925.148
= 117.160.280

Se înregistrează o creştere a Qex cu 117.160.280 mii lei în anul 2002 faţă de

2001.

Calculul şi analiza marjei comerciale

31
 Mjc = vânzări de mărfuri – costul mărfurilor
Mjc0 = 2.909.156 – 2.676.698
= 232.458

Mjc1 = 2.827.123 – 2.683.117

= 144.006

Modificarea absolută

∆Mjc = Mjc1 – Mjc0 = 144.006 – 232.458

= - 118.452

Se înregistrează o scădere a marjei comerciale cu 118.452 în anul 2002 faţă de

2001.

Rata0 marjei comerciale =

RMjc0 =

= 0.06 %

Rata Mjc1 =

= 0.02 %

Calculul şi analiza VA

VA = CA – costul mărfurilor
VA0 = CA0 – costul mărfurilor din anul precedent
= 352.594.086 – 2.676.698
= 349.917.388
VA1 = 498.024.159 – 2.683.117
= 495.341.042

32
 Modificarea absolută a VA

∆VA = VA1 – VA0 = 495.341.042 – 349.917.388

= 145.423.654

Se înregistrează o creştere cu 145.423.654 a VA în anul 2002 faţă de anul

2001. Această situaţie se datorează creşterii producţiei exerciţiului faţă de anul
precedent.

Ritmul de creştere a VA = = 70.64 %

Rata de creştere a VA = = 41.55 %

VA a înregistrat o creştere de 41.55 în anul 2002 faţă de anul 2001.

Indicatori privind cheltuielile cu salariile.

Mărimea cheltuielilor salariale

Cs = Fs +cheltuieli asimilate

Modificarea absolută a Fs
∆Fs = Fs1 – Fs0

Ponderea cheltuielilor salariale în CA

CA =

Ponderea Cs în VA

CA =

Ponderea Fs în CA

CA =

33
 Exerciţiul financiar ( mii lei )
Indicatori
Precedent Încheiat
Venituri din exploatări 423.487.530 558.969.060
Venituri financiare 2.085.825 4.729.721
Venituri excepţionale 0 0
Total venituri 425.573.355 563.698.781
Cheltuieli de exploatare 395.195.030 544.494.347
Cheltuieli financiare 3.258.906 9.668.629
Cheltuieli excepţionale 0 0
Total cheltuieli 398.453.936 554.162.976
Rezultatul exploatării 28.292.500 14.474.713
Rezultatul financiar (profit) 0 0
Pierdere 1.173.081 4.938.908
Rezultatul curent 0 0
Profit 27.119.419 9.535.805
Pierdere 0 0
Rezultatul excepţional
Profit 0 0
Pierdere 0 0
Rezultatul înaintea
impozitării (brut)
Profit 27.119.419 9.535.805
Piedere 0 0
Impozit pe profit 5.394.109 5.561.130
0 0
Rezultatul net al exercitiului
Profit 21.725.310 3.974.075
Pierdere 0 0

34
 Evoluţia veniturilor , cheltuielilor şi rezultatelor între anul 2001 şi 2002.

- reprezentare grafică -

În anul 2002 se înregistrează un profit din rezultatul exploatării mai mic

decât în anul 2001.

Evolutia cheltuielilor si rezultatelor financiare intre anul 2001 si 2002

35
 Se observă că veniturile sunt mai mici decât cheltuielile deci se va
înregistra pierdere în rezultatul financiar care este mai mare în anul 2002 faţă de
2001.
Evoluţia veniturilor , cheltuielilor şi rezultatelor excepţionale sunt
egale cu 0 , deci rezultatul excepţional este egal cu 0 . Rezultă că societatea nu
înregistrează cheltuieli şi venituri excepţionale.

Ratele de rentabilitate.

Obiectivul lor este măsurarea consecinţelor în termeni de profit a unui

capital economic sau financiar . Valoarea întreprinderii este în funcţie de
rentabilitatea constatată.
Obiectivul final este fluxul monetar , atât ca justificare a riscului cât şi ca
materializare a speranţelor.

Rata rentabilităţii resurselor consumate sau rata rentabilităţii

costurilor
În activitatea practică prezintă importanţă în estimarea şi negocierea preţurilor
de vânzare a produselor sau tarifelor pentru prestări servicii. De asemenea
permite pozitionarea produselor sub aspectul rentabilităţii faţă de media pe
întreprindere.

36
 Rc =

= 7.15 %
Rc1 = 2.65 %

RE – rezultatul exploatării
Ch. expl. – cheltuieli exploatare ( ∑qc )
Rc – rata rentabilităţii

Rc = =

De aici rezultă factorii direcţi de influenţă , respectiv structura CA , costul

produselor şi preţul de vânzare.
Rata de rentabilitate comercială ( Rrc )

Rrc0 =

= 1120,8 %

Rrc1 = = 1093,3 %

Indicele marjei =

Rata marjei brute =

Rata marjei brute0 = = = 77,15 %

Rata marjei brute 1= = = 67.87 %

Se observă o scădere a ratei marjei brute în 2002 faţă de 2001.

Managementul administrativ
a) Registrele de evidenţă. Toate tranzacţiile firmei sunt înregistrate în evidenţa
operativă (comercială) şi cotabilă (fişe de cont). Producţia realizată în secţii este
înregistrată zilnic şi lunar pe baza rapoartelor de fabricaţie, transmise la serviciul

37
contabilităţii de la sediul firmei. Consumurile de materii prime şi materiale, ca şi
manopera efectivă, sunt evidenţiate în bonuri de consum, fişă limită în cadrul secţiilor,
iar lunar sunt transmise la contabilitatea firmei.
Stocurile de materiale, materii prime şi produse finite sunt evidenţiate atât operativ,
prin fişele de magazie, cât şi contabil, pe fişe de cont.
Accesul la aceste informaţii este permis doar personalului de specialitate din cadrul
firmei şi personalului instituţiilor fiscale şi băncilor. Se poate considera
că există baza informaţională internă necesară elaborării deciziilor.
b) Firma nu are probleme semnificative nerezolvate.
b) Elaborarea deciziilor. Managerul firmei este o persoană ce ia decizii rapide şi
oportune, asumându-şi toate riscurile implicate.
Deciziile strategice privind proiecte investiţionale, noi pieţe de materii prime,
pieţe de desfacere etc., sunt luate în urma consultării contabilului-şef.
d) Patronul, ca şi personalul administrativ, cunosc normele juridice care au incidenţă
asupra activităţii firmei. O parte a slăbiciunilor firmei sunt de natură externă, provenind din
conjunctura actuală a economiei româneşti de tranziţie.
Cu toate acestea, predomină punctele "tari", afirmaţie bazată pe un scor cantitativ de 19 la
11.
Rezumativ, lista punctelor "tari" şi "slabe" ale firmei poate fi redată, astfel:

Nr. crt. Puncte, "tari" De natură De natura

internă externă
1. Calculajia preturilor X -
2. Personal vânzare X -
3. Management vânzări X -
4. Aprovizionare X -
5. Controlul stocurilor X -
6. Controlul calităţii X -
7. Extinderea afacerii X -
8. Contabilitate şi X ' -
9. evidentă
Verificarea conturilor X -
10. Creşterea fondurilor - X
11. Negocierea cu băncile - X
12. Instrumente specifice X -
13. Angajarea - X
14. Motivarea X -
15. personalului
Comunicare cu X -
16. angajaţii
Eviden(a în registre X
17. Rezolvarea X -
18. problemelor
Elaborarea deciziilor X -
19. Conducerea X -

38
 Puncte "slabe"
1. Studiul pieţei X
2. Servicii clienţi X
3. Reclamă X
4. Planificarea de piaţă X
5. Asigurare X
6. Programarea X
7. finanţării
încasarea clienţilor X
8. Instrumente specifice X
9. Formare personal X
10. Costul fondurilor X
11. Formarea X
subordonaţilor

Principalele obiective ale firmei noastre sunt urmatoarele: - cresterea cifrei de

afaceri
- satisfacerea totala a clientilor prin asigurarea unui raport
calitate/pret cat mai avantajos
- aplicarea unui sistem important de management
- in viitor se urmareste o dezvoltare a productiei
- cu profitul rezultat din vanzarea articolelor textile se urmareste
modernizarea societatii
- deasemenea , se urmareste si o investitie in utilaje, fiind neaparat
necesara schimbarea acestora cu unele moderne
- se urmareste ca produsele rezultate sa fie vandute de catre
reprezentanti, nefiind permisa comercializarea pe piata a
produselor textile de catre vanzatorii ambulanti
- se doreste ca fiecare persoana sa fie specializata, in campul
muncii, respectiv se investeste in calificarea acestora

3.Analiza mediului extern

In orice industrie , functionarea oricarei societati este influentata de o
serie de factori precum: factori tehnologici, culturali, economici sau polici.
In ceea ce priveste societatea noastra, ea functioneaza intr-un mediu
influentat in cea mai mare parte de factori tehnologici si factori socio-culturali.
Politica societatii noastre nu se mai stabileste in raport cu productia
sa , adica in raport cu caracreristicile bunurilor fabricate, ci ea se bazeaza pe
observarea constanta a asteptarilor si dorintelor potentialilor clienti.
Acest lucru se datoreaza numarului foarte mare de astfel de societati,
ducand la o concurenta acerba.

39
 Desi , societatea noastra se afla in apropierea orasului Pitesti, a avut o
piata de desfacere destul de buna, dar in viitorul apropiat se preconizeaza o
crestere a numarului de astfel de societati in judetul nostru ducand la scaderea
profitului.
Avand in vedere ca in strainatate forta de munca este mai ieftina ca la
noi, iar in tara noastra cheltuielile tehnologice sunt mult mai mari vor
duce,bineinteles, la crearea unui dezavantaj enorm pentru societatea noastra in ceea
ce priveste profitul.

4. Analiza mediului concurential

Piata potentiala a societatii noastre este apreciata, tinand seama de

nonconsumatorii relativi de produsele noastre, care pot fi transformati in
cumparatori efectivi, si de consumatorii care pot fi atrasi de la concurenti.
Producatorii concurenti influenteaza volumul vanzarilor in special prin
comportamentul lor in marerie de politica de gama de produse oferite, de preturi
practicate, de comunicatii si de distributie.
Astfel, concurenta este o confruntare deschisa, loiala, prin care agentii
economici ofertanti incearca sa se mentina si sa-si amelioreze situatia pe piata. In
acest scop ei folosesc instrumente specifice care se pot grupa in doua categorii:
a)instrumente de natura economica
-reducerea costurilor bunurilor si serviciilor
-scaderea pretului de vanzare sau tarifelor
-ridicarea calitatii bunurilor
-acordarea in conditii legale a unor facilitati pentru clienti(pentru clientii
fideli sau pentru cei ce cumpara marfa in cantitate mare se face o reducere de
pret)
b)instrumente extraeconomice ale luptei de concurenta
-furnizarea de informatii generice pentru toti clientii
-sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local sau regional
-presiuni morale asupra clientilor( lichidare de stoc, criza de materiale,
scumpirea de materiale, etc,)

5. Analiza interna si externa a organizatiei sau analiza SWOT

Analiza mediului extern al societatii XXX se refera la doua lucruri ce

trebuiesc analizate si anume la oportunitatile firmei si la restrictiile ei .
Principalele oportunitati ale firmei noastre sunt :
 costuri reduse ale fortei de munca
 facilitati fiscale privind reducerea impozitelor si taxelor
pentru sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local si
reducerea impozitului pentru profitul reinvestit

40
  fidelitatea clientilor
 tendintele modei
 necesarul clientilor
 este o piata generica
 existenta unei piete stabile
 bariere de intrare pentru cei ce doresc sa intre pe piata
 adoptarea unei politici intense de inovare
Principalele restrictii ce apartin firmei noastre sunt :
 venituri reduse ale familiei
 orientarea clientilor spre produse de import
 nivelul educational
 posibilitatea clientilor de a se orienta spre produse de
export
 costul ridicat al utilajelor

Analiza mediului intern al societatii se concretizeaza in analizarea

punctelor forte si punctelor slabe ale organizatiei.
Punctele forte ale societatii sunt :
 pozitia pe piata a firmei
 existenta unui sistem de transport propriu
 experienta in domeniu
 posibilitatea productiei de masa
 capacitatea de a creea noi produse
 apreciere din partea clientilor
 personal bine pregatit
 firma are un magazin propriu
 resurse financiare suficiente

Punctele slabe ale firmei noastre sunt :

 neexistenta unor campanii publicitare eficiente si de calitate
 costuri mai mari decat ale concurentilor
 esecul in activitatea de cercetare-dezvoltare
 neexistenta unui echipament de lucru la nivel foarte ridicat

6. Situatia indicatorilor economico-financiari in perioada 2000-2001

Analizand situatia din tabelul de mai jos se constata realizarea
urmatorilor indicatori de eficienta ai societatii si anume: - cifra de afaceri a
depasit prevazutul cu 1,847 mil lei
- veniturile totale realizate sunt de 6,013 mil, deci cu 1,113 mil
mai mult decat cheltuilile totale prevazute
- din tabel se poate observa ca profitul brut nu s-a realizat datorita
cheltuielilor cu investitiile, reparatiile si modernizarile efectuate
- analizarea situatiei din contul de profit si pierdere al societatii se
poate observa ca societatea obtine profit in cursul anului 2001
din activitatea financiara in valoare de 50630 mii lei.

41
 - Salariul mediu net realizat are o valoare de 1,6 mil lei fata de
cel prevazut care are o valoare de 1,57 mil lei.Deci a depasit
prevazutul cu 0,03 mil lei
- Salariul mediu brut realizat depaseste salariul prevazut cu 0,1
mil lei
- Rezultatul exceptional este in valoare de 69027 mii lei

Viabilitatea firmei intr-un mediu concurential este asigurata numai in

masura in care dispune de un potential material ai carui parametrii tehnici si
functionali sunt adoptati noilor exigente.
In analiza mijloacelor fixe se urmareste evolutia valorii de inventar pe o
perioada , pe total si pe principalele categorii de mijloace fixe productive, deci
care participa in mod direct la procesul de productie.

Denumire Prevazut Prevazut Realizat Realizat Indice% Indice%

indice 2000 2001 2000 2001 2000 2001
Cifra de 2,8 3,9 4,360 5,747 155,7 147,3
Afaceri
(mil lei)
Venituri 3,6 4,8 5,401 6,031 150,002 125,6
Totale(mil
Lei)
Cheltuieli 4,4 4,9 5,014 6,013 113,3 122,7
Totale(mil lei)
Profit 18 20 17 18 94,4 90
Brut(mil lei)
Profit 15 16 16 14 106,6 87,5
Net(mil lei)
Cheltuieli cu 189 200 300 229 158,7 114,5
salarii
(mil lei)
Salariu 1,7 1,9 1 2 58,8 105,2
Mediu
brut(lei/sal/luna)
Salariu mediu 1,53 1,57 1,4 1,6 91,5 101,9
net(lei/sal/luna)
Ponderea 1,99 2,96 3,70 3,82 185,9 129,05
cheltuielilor cu
salariatii in
total cheltuieli
de exploatare
(%)

Formularea strategiei, tipul de strategie aplicata, caracteristici principale.

42
 Prin definitie, strategia consta in specificarea abordarii fundamentale
pentru obtinerea avantajului competitiv urmarit de firma, ce furnizeaza contextul
actiunilor de intreprins in fiecare domeniu functional.
In practica multor planuri strategice sunt liste ale fazelor de actiune, fara
o articulare clara cu avantajul competitiv ce se urmareste a se realiza si a
modalitatilor de utilizat.
In acceptiunea firmei noastre, prin strategie se intelege ansamblul
obiectivelor majore ale organizatiei pe termen lung, principalele modalitati de
realizare, impreuna cu resursele alocate, in vederea obtinerii avantajului competitiv
potrivit misiunii organizatiei.
Principalele caracteristici ale strategiei aplicata de firma noastra sunt : -
intotdeauna strategia are in vedere, in mod implicit si explicit , realizarea unor
scopuri bine determinate, specificate sub forma de misiune sau obiectiv
- strategia vizeaza perioada viitoare din viata firmei, cel mai adesea
3-5 ani, de aici, si gradul ridicat de risc si incertitudine ce-i este asociat, cu toata
gama consecintelor in procesul operationalizarii
- sfera de cuprindere a strategiei este organizatia in ansamblu. Chiar si
atunci cand se refera direct doar la anumite domenii (tehnic sau comercial) ea are
la baza luarea in considerare a problemelor de ansamblu ale firmei
- continutul strategiei se rezuma la elementele esentiale,
concentrindu-se asupra evolutiilor majore ale firmei, indiferent ca acestea reprezinta
sau nu schimbari fata de perioada anterioara
- strategia se bazeaza pe abordarea corelativa a organizatiei si
mediului in care-si desfasoara activitatea.Prevederile strategiei au in vedere
realizarea unei interfete cat mai eficace intre firma si mediu, reflectata in
performantele organizatiei.
- indiferent daca managerii ce o elaboreaza sunt constienti sau nu ,
strategia reflecta interesele cel putin ale unei parti a stakeholderilor
- prin strategie se are in vedere prefigurarea unui comportament
competitiv pentru organizatie pe termen lung, tinind cont atat de cultura firmei
cat si de evolutiile contestuale
- obtinerea unei sinergii cat mai mari constituie intotdeauna scopul
demersului de elaborare a strategiei ; expreasia sa economica o constituie generarea
unei valori adaugate cat mai substantiale, recunoscute prin cumparare de catre
clientii firmei
- prin modul cum este conceputa strategia este necesar sa aiba in
vedere si sa favorizeze defasurarea unui intens proces de invatare organizationala;
prin aceasta, se desmneaza nu numai insusirea de noi abilitati care se reflecta in
comportamentele si actiunile lor
- la baza abordarii strategiei se afla principiul echifinalitatii, care
potrivit lui exista mai multe modalitati sau combinatii de resurse si actiuni , prin
care se poate asigura atingerea unui anumit obiectiv
- strategia este un rezultat al negocierii explicite sau implicite a
stakeholderilor, negociere bazata pe descoperirea de multidimensiuni, care sa nu fie
total opuse

43
 - in firma noastra strategia are un caracter formalizat, imbracand forma
unui plan
- obtinerea avantajului competitiv, referitor la costul sau calitatea
produsului constituie scopul principal al elaborarii strategiei si
criteriul cel mai important de evaluare a calitatii sale
Tipul de strategie aplicata de firma noastra este de forma agresiva
datorita oportunitatilor sale.

Implementarea alternativei strategice optime

Implementarea strategiei adoptate de firma se realizeaza prin

urmatoarele :
 deschiderea de noi magazine si in alte orase
 cresterea productivitatii firmei prin cumpararea de masini
de cusut si tighelat mai performante

Factorii cheie sunt :

 se acorda dicount in functie de cantitatea cumparata
 se accepta plata la termen a clientilor fideli
 se ofera produse de calitate , lucru ce tine piept
concurentilor

44