Tolerante geometrice

Saturday, April 14, 2018 1:48 PM

Curs I - Cap I Precizari Geometrice (PG)

• Intelegem prin P.G. gradul de indentitate dintre piesa precisa de proiectant in

documentatie si piesa reala obtinuta in procesul de fabricatie.

Factorii de imprecizie

I. Imperfectiunea mijloacelor de prelucrare (masina unealta).

II. Materialul din care este construit masina unealta - nu sunt corpuri perfect rigide.

 Materialele industriale au structura cristalina:

→ Scula smulge un cristal nu il taie!

- Cristalul (2) are sansa sa fie smuls pt ca e prost ancorat.

 Un alt factor de imprecizie:

→ Influnenta mediului asupra sistemului de prelucrare.

→ Prelucrarea se realizeaza la diferite temperaturi, la care materialele diferite
( otel (pt scule si lagarul axului sculei) au contractii/dilatari diferite.
→ Vibratia transmisă din medul exterior sistemului de prelucrare, provoacă
permanente modificari a pozitiei sculei față de piesă.
→ Factor de imprecizie: operatorul "Gigel"

Elemente de precizie geometrica

I. Precizie dimensionala (liniara).

II. Precizia formei diferitelor elemente geometrice ale piesei (axa,muchi).
III. Precizia pozitiei relative intre elementele geometrice ale piesei.
IV. Rugozitatea suprafetelor (calitatea suprafetei)

Facultate Page 1
 Criterii de stabilire a preciziei

I. Functionalitate (precizia costa).

II. Costul.
III. Interschimbabilitatea - Capacitatea unei piese/subansamblu de a se monta in
orice alt subansamblu similar, indiferent de data si locul unde a fost produs.

Ex: Rulment - cu seria 6002(rulment cu bila)

Precizie dimensionala

 Def: Dimensiunea nominală este dimeisiunea precisa de proiectant in

documentatie.

→ Piesele se imprat in 2 categori:

1. Piesa numita arborii: ( piese ce sunt cumprinse in interiorul altor piese).

Facultate Page 2
2. Piesele numite alezaj - adica sunt piese care cuprind in interiorul lor o alta piesa.

→ Cuplul format dintr-un alezaj si arbore se numeste "ajustaj"

→ Prin conventie toate marimile unui alezaj se noteaza cu litere mari "D" si toate
marimile unui arbore se noteaza cu litere mici "d"
→ Pt orice piesa se poate definii o valoare maxima admisibila, Dmax, dmax sau a
volumului minim admisibil Dmin si dmin.
→ Diferenta între maxim si minim se numeste "toleranta"

T=Dmax-Dmin
t=dmax-dmin

→ In functie de volumul D si d (variaza in toleranta, Dr= dimensiunea reala)

→ In functie de dimensiunea reala deosebim urmatoarele caracteristici de ajustaj:

1. Ajustaj cu joc - toate alezajele sunt mai mari decat oricare dintre arbori: (*)

Dmin ≥ dmax →Jmax=Dmax - dmin

→ Adica se obtine cand ansamblăm cel mai mare dintre alezaje cu cel mai mic. (*)

Jmin=Dmin-dmax

→ Jocul minim se obitine cand ansamblam cel mai mic dintre alezaje cu cel mai mare
dintre arbori. (*)

1. Ajustaje cu strangere: ajustaje la care cel mai mic dintre arbori este mai mare
decat orice dintre alejaze. (*)

Dmin ≥ Dmax

Curs II - continuare

D,d⇒ 𝑫𝒎𝒂𝒙, 𝑫𝒎𝒊𝒏, 𝒅𝒎𝒂𝒙, 𝒅𝒎𝒊𝒏 ⇒ 𝑻 = 𝑫𝒎𝒂𝒙 − 𝑫𝒎𝒊𝒏, 𝒕 = 𝒅𝒎𝒂𝒙 − 𝒅𝒎𝒊𝒏

Jmax=Dmax-dmax , Jmin=Dmin-dmin

In conditie in care Dmin=dmax⇒ 𝑱𝒎𝒊𝒏 = 𝒐 (ajustaj aparte) - ajustaj alunecator

Facultate Page 3
• In conditie in care Dmin=dmax⇒ 𝑱𝒎𝒊𝒏 = 𝒐 (ajustaj aparte) - ajustaj alunecator
• Strangerea maxima se obtine la ansamblul celui mai mare arbore cu cel mai mic
alezaj.(*)

Smax=dmax-Dmin = -Jmin

• Toleranta jocurilor cu strangere - este o marimie fizica pozitiva: (*)

Smin=dmin-Dmax=-Jmax

→ Ajustaj intermediar se obitine atunci cand câmpul de tolerantă al arborelui si

alezajului se suprapun. (*)
→ Ajustaj cu strangere se obtine atunci cand:

Joc=Dmin ≥dmax
Strngere=dmin >Dmax
Intermediar = Dmax >dmin si dmax > Dmin - Intermediar cu jocuri
probabile (IJP)
dmax>Dmin si dmin <Dmax - Intermediar cu strangeri probabile (ISP).

→ Reprezintă geometria câmpului de toleranta.

→ Campul de toleranță se reprezinta într-un sistem de axe rectangulare in care
punctul zero este o ordonata.

T - pt alezaje
t - pt arbore

→ Inaltimea ordonata cu + sau - reprezinta "valoarea tolerantei".

→ In calculul de proiectare se lucreaza greu cu dimensiunea maxima si dimensiunea
minima.
In practica de proiectare se lucreaza doar cu abaterile de la "dimensiuni

Facultate Page 4
→ In practica de proiectare se lucreaza doar cu abaterile de la "dimensiuni
nominale".

 Pt ajustaj:

Dmax=D + ES ⇒ES ⇒ Dmax - D ES - Eroare superioara

Dmin=D + EI⇒EI ⇒ Dmin - D EI - Eroare inferioara

D- dimensiune nominala.

 Pt arborii:

dmax=d + es ⇒ es ⇒ dmax - d

dmin=d + ei ⇒ei ⇒ dmin - d

→ Erorile superioare si inferioare pot fi negative:

𝑫𝒎𝒂𝒙 + 𝑫𝒎𝒊𝒏
𝑫𝒎𝒆𝒅 = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
𝟐
⇒ 𝑫𝒎𝒆𝒅 ≥ 𝒅𝒎𝒆𝒅 = 𝑰𝑱𝑷
𝒅𝒎𝒂𝒙 + 𝒅𝒎𝒊𝒏
𝒅𝒎𝒆𝒅 = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
𝟐

→ Campul de toleranta a alezajului este mai sus decat campul de toleranta a

arborelui. (*)

Caracteristici ISO ale sistemului de ajustaje si tolerante

Caracteristica I - Temperatura de referinta ISO 20 C

→ productia se realizeaza la temperaturi de 20 C si controlul dimensional se face

tot la 20 C. (*)
→ Daca temperatura de functionare este alta decat temperatura de referinta (20C),
proiectantul stabileste dimensiunea maxima si dimensiunea minima pt
temperatura de functionare, astfel încat caracteristica ajustajului să fie optim,
conform fiecarui material în parte conform acestei relatie: (*)

Facultate Page 5
⎧𝐃𝐦𝐚𝐱 𝐃𝐦𝐚𝐱 ⎧ 𝑬𝑺𝑵
𝐃𝐦𝐢𝐧
→ 𝑫𝑳 = 𝜶 ∗ 𝑫𝜽 → 𝐃𝐦𝐢𝐧 → ⎪ 𝑬𝑰𝑵 → 𝑰𝑺𝑶 → 𝑬𝑰𝑺 < 𝑬𝑰𝑵 < 𝑬𝑰𝑵 ≤ 𝑬𝑺𝑰𝑺𝑶
𝑵
⎨ 𝐝𝐦𝐚𝐱 𝐝𝐦𝐚𝐱 ⎨ 𝒆𝒔 𝒆𝒊𝑰𝑺𝑶 ≤ 𝒆𝒊𝑵 < 𝒆𝒔𝑵 ≤ 𝒆𝒔𝑰𝑺𝑶
⎩ 𝐝𝐦𝐢𝐧 𝐝𝐦𝐢𝐧 ⎪ 𝒆𝒊𝑵
⎩

s - Standardizat
𝒆𝒊𝑰𝑺𝑶 - Pt arbore

Caracteristica II : Reprezinta unitatea de toleranta

→ Unitatea de toleranta se utilizeaza pt calc. tolerantei in functie de intervalul de

dimensiuni si a unei trepte de precizie anume: (*)

T=K∗ 𝒊

K - Coef specific intervalului de dimensiuni si treptei de precizi

i - unitate de toleranta

𝒄 ⎯⎯⎯⎯⎯ 𝟒
𝒊= 𝑫𝒎𝒈 + 𝟏𝟎 ∗ 𝑫𝒎𝒈

𝑫𝒎𝒈 − 𝑝𝑡 𝑎𝑗𝑢𝑠𝑡𝑎𝑗
𝒅𝒎𝒈 − 𝑝𝑡 𝑎𝑟𝑏𝑜𝑟𝑖

• Unde D,d(mg) este media geometrica a intervalelor de dimensiuni. (*)

Caracteristica III - Intervalul de dimensiuni

→ Intervalul de dimensiuni a fost împărtit astfel:

→ 0-500 mm → 𝟏𝟑 𝐢𝐧𝐭 → 𝟎 − 𝟑
→ 500-10000 mm → 𝟏𝟑 𝐢𝐧𝐭 → 𝟑 − 𝟔
𝟔 − 𝟏𝟎
𝟏𝟎 − 𝟏𝟖
Peste 10000 mm se calc unitatea de toleranta "i" pt fiecare dimensiune in parte

Caracteristica IV - Trepte de toleranta

0.01, 01 - I - microelectromagnetica, nanotehnologie.

1.2…...4 - II - electronica si dispozitive.

5…..….12 - III - productie de masini ( mecanica fina).

13…....16 - IV - Dimensiuni libere.

Curs 3 - Pozitia campului de toleranta fundamentala

→ Campul de toleranta fundamental este amplasat:

- pt tg superioara in cazul alezajului.
- pt tg inferioara in cazul arborelui la linia nominala.

Facultate Page 6
  Caracteristici:

→ Ajustajul se formeaza in sist alezajului unitar, amplasand camplul fundamental al

alezajului (tangent superior) si fata de aceasta amplasand campul arborelui
"convenabil" asa in cat sa rezulte ajustajul dorit.

EM > em = 0 ⇒ 𝐈𝐉𝐏

EM < em = IJP

EM - Eroare medie a alezajului

em - Eroare medie a arborelui

→ Exista 27 de pozitii standar ale campului de toleranta al arborelui, pozitii

care se monteaza cu literele alfabetului incepand de la "a" pana la "zc".
→ Pe desenul de ansamblu in cazul ajustajului - se noteaza un simbol:

𝑯𝟖
𝒆𝟖 Facultate Page 7
 𝑯𝟖
⎯⎯⎯
𝒆𝟖

H si e - reprezinta pozitia campului de toleranta pt alezaj respectiv arbore

8 - reprezinta treapta de precizie al alezajului respectiv al arborelui

→ Sunt necesare doar 2 tipuri de scule in cazul alezaj- unitar

SDV - Scula-Dispozitiv-Verificare

Precizia formei (pf)

→ Se intelege prin p.f. (linii, muchii, grad de indentitate in suprafata liniara ideala
geometrica ( dreapta, cerc, plan, cilindru, etc).
→ Profilul real PR (suprafata reala) - este profilul geometric, se traseaza cu linii
subtiri.

Lr - lungime de referinta
Lr* - alta lungime de referinta
Pr - profil real

Facultate Page 8
Pr - profil real
Pi - profil ideal
Af - profil adiacent
Af* - alt profil adiacent
Afr - abatere

→ Profil ideal (Pi) - este cel obtinut

→ Profil adiacent (Pa) - este un profil indentic cu cel ideal translatat pana la 𝒕𝒈 𝜶
superior (profil adiacent superior) sau inferior (profil adiancent inferior pai). (*)
→ Distanta dintre cele 2 profile adiacente masurata in limita lungimi de referinta,
reprezinta abaterea de forma (af). (*)

→ Lr (lungime de referinta) standardul este:

Lr= 100mm

Abaterile de forma sunt:

I. abaterea de forma profilului dat (AFf).

II. Abaterea de la rectinilitate (Afr)

DAS - Dreapta adiacenta superioara

DAI - Dreapta adiacenta inferioara
Lr - Lungime de referinta
AFr - Abatere de rectinilitate

Curs 4 - continuare

I. AFf ∩

Facultate Page 9
DAS - Dreapta adiacenta superioara
DAI - Dreapta adiacenta inferioara
Lr - Lungime de referinta

II. Abaterea de forma - rectinilitate: Afr

DAS - Dreapta adiacenta superioara

DAI - Dreapta adiacenta inferioara
Lr - Lungime de referinta

Concovitatea este acel profil de dreapta care are toate punctele sub dreapta

Facultate Page 10
 → Concovitatea este acel profil de dreapta care are toate punctele sub dreapta
ideala .

DAS - Dreapta adiacenta superioara

DAI - Dreapta adiacenta inferioara
Lr - Lungime de referinta

→ Concavitatea este abaterea de la rectinilitate in care toate punctele profilului in

limitele lungimii de referinta sunt deaspura dreptei ideale

III. Abatearea de la circularitate: Afc:

CAE - Dreapta adiacenta superioara

CAI - Dreapta adiacenta inferioara

Facultate Page 11
CAI - Dreapta adiacenta inferioara
Afc - Abatearea de la circularitate
Ci - profil ideal
Cr - profil real

Ov= Dmax-Dmin

→ Ovalizarea sau poligonalizarea se obtine in prelucrare ca urmare influnenta unui

factor perturbator de a frecventa constant.

IV. Abaterea de la suprafata data: AFs:

Facultate Page 12
SAE - Dreapta adiacenta superioara
SAI - Dreapta adiacenta inferioara
AFs - Abatearea de la suprafata
Si - profil ideal
Sr - profil real

V. AFP

Facultate Page 13
 V. AFP

PAE - Dreapta adiacenta superioara

PAI - Dreapta adiacenta inferioara
AFp - Abatearea de la suprafata
Pi - profil ideal
Pr - profil real

→ In cazul suprafetelor definim suprafata de referinta.

VI. Abaterea formei de cilindricitate - AFl

Facultate Page 14
VI. Abaterea formei de cilindricitate - AFl

CAE - Dreapta adiacenta superioara

CAI - Dreapta adiacenta inferioara
AFl - Abatearea de la suprafata
Ci - profil ideal
Cr - profil real
Lr - lungime de referinta

CAP II - Abateri de pozitie - A

Facultate Page 15
 CAP II - Abateri de pozitie - Ap

→ Se intelege prin Ap, abaterile de la pozitia ideala a unei drepte, axe, suprafete
fata de o alta dreapta, axa, suprafata masurata in limitele de referinta.

I. Abaterea de la paralelism: APf

II. Abaterea de la perpendicularitate: Apd

→ Fata de axa orizontala H abaterea de la perpendicularitate este APdv atat in plan

vertical fata de axa ideala verticala , abaterea de la perpendicularitatea Apdh.
→ Abaterea totala este :

  ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
Apdt= 𝑨𝑷𝒅𝒉𝟐 + 𝑨𝑷𝒅𝒗𝟐

- Este valabil si pt abatere de la paralelism.

Abatere de la la pozitie de inclinare Apî

Abaterea de la simetrie

Facultate Page 16
 Curs 5 - Abatere de pozitie de la coaxialitate APC

→ Reprezinta precizia coecidentei axelor a doua alezaje:

→ Pot fi de 3 feluri:

I. Necoaxialitate paralela:

II. Necoaxialitate inclinata:

Facultate Page 17
 → In general "lr" este standard cu valoarea Lr=100 mm

III. Necoaxialitate incrucisata:

→ Abaterea de coaxialitate este distanta maxima dintre axa deplasata si axa de

referinta (*)

Bataia radiala si bataia frontala

→ Se poate definii numai in caz "pieselor aflate in miscare de rotatie"

Facultate Page 18
 Br - bataie radiala
e - ext
Br = 3e

→ Distanta intre 2 axe || neconcentrice se numeste excentricitate (*)

→ Bataia radiala ca val este de 2 ori excentrica si reprezinta geometric distanta
dintre cea mai intala pozitie ocupata de generalitatea excentricului.
→ Bataia frontala reprezinta distanta masuntrata dintre cele mai avansat si cel mai
retras punct al suprafetei frontale masurata in acelasi punct.

Facultate Page 19
→ In cazul bataii radiale, Lf nu are sens.
→ In cazul bataii frontale trb sa ne referim la Lf.

Facultate Page 20
→ Calitatea suprafetei - Rugozitatea:
→ Rugozitatea rep gradul de abatere a microreliefului
→ Microrelieful este considerat profilul la care inaltimea neregularitatilor este mai
mare decat deschiderea lor
→ Rugozitatea se exprima in 3 feluri:

I. Rugozitatea medie: Ra

- Se exprima astfel: se alege un sistem de coordonate astfel amplasat incat axa ox

sa aproximeze cele mai bine microreliefuri.

0,4
0,8
1,6
3,2
6,3
12,5

Facultate Page 21
 → Faptul ca ox aproximeazacel mai bine profil inseamna ca:

𝒚𝒊𝟐 | 𝒎𝒊𝒏
𝒊 𝟏

∑ | |
Ra= ⎯⎯⎯⎯⎯⎯

→ In limitele lungimii de referinta

Stabilirea practica se realizeaza asfel:

→ Prin compararea cu etaloane ( la microscop)

→ Prin masurarea inductiva:
→ Masurarea capacitatii

II. Rugozitatea ca fiind inaltimea medie a celor mai inalte 5 puncte si celor mai joase
5 puncte ale profilului si se noteaza cu:

(𝒚𝟏 𝒚𝟑 𝒚𝟕 𝒚𝟗) (𝒚𝟐 𝒚𝟒 ⋯.𝒀𝟏𝟎)

Rz=⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯
𝟓

III. Rmax

Curs 6 - Erori de masurare

→ Erorile de masurare este gradul de indentitate dintre valoare indicata de aparatul

de masura si valoarea reala a dimensiunii.
→ Eroarea de masurare poate fi "erori sistematice", acele erori care apar la fiecare
masurare si "eroare intamplatoare".
→ La randul lor "erori sistematice" pot fi:

I. Erori constante - acele erori care se repeta la fiecare masurare cu acelasi valori

- Toate dimensiunile masurate vor fi

d*=d + 𝜖
Facultate Page 22
 d*=du + 𝜖

I. Reglajul gresit al zeroului aparatului de masura.

- Erori variabile: liniare si periodice

1. Erori variabile: liniare - cu cat dimensiunea e mai mare se aduna mai multe
diviziuni) cu atat eroarea de masurare creste de la diviziune la alta.

2. Erori variabile: periodic - presupune ca arcul indicator nu e amplasat perfect in

centru scalei circulare de masurare.

Facultate Page 23
→ Sageata indica unghiul real aratat de aparat. Daca arcul se afla amplasat in O1,
vaarful arcului indica punctul 2 corespunzator unui unghi real de rotatie α + 𝐷𝛼

3. Eroare variabila intamplatoare

Cand nu este resprectata forta de masurare se deformeaza piesa sau aparatul de

Facultate Page 24
→ Cand nu este resprectata forta de masurare se deformeaza piesa sau aparatul de
masura.

Distributia erorilor dintr-un lot prelucrat in conditii similare

→ Erorile de prelucrare se studieaza masurand un lot respectiv de piese din lotul de

fabricatie. Rezult o valoare destul de mare pt una si aceiasi dimensiune reala.

→ Grafic, notand cu "X" dim reala si cu "n" frecventa de aparitie a dim reale "X", se
poate trasa curba f=n(x)

→ Probabilitate ca dim sa se afle intr-un interval, este data de suprafata de sub

curba densitatii de probabilitate in intervalul respectiv.
→ Probabilitatea ca x sa fie mai mare x1, si x > x2

𝒙𝟐
P(x1<x<x2)=∫𝒙𝟏 𝒏(𝒙)𝒅𝒙

→ In prelucrare, curba de densitate de probabilitate, poate fi de mai multe feluri :

- distributie constata
- Distrib triunghiulara

Facultate Page 25
→ De regula in prelucrarile industriale se obtine o distributie gausiana/normala,
centrata pe media ponderata a populatiei

Facultate Page 26