Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Matei Florina
Galcea Lavinia (colaborator)
2006
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
Termenul de stres
Termenul stres circumscrie: presiune, apăsare, efort, solicitare, tensiune,
constrângere, încordare nervoasă. În limba română, termenul de stres a fost preluat iniţial cu
ortografia din limba engleză (stress) pentru ca mai apoi ortografia să fie adaptată, cu un
singur “s” (stres) atunci când au apărut derivatele adjectivale (stresant), substantivale
(stresor) şi verbale (a stresa).
Stresul reprezintă un aspect normal şi necesar al vieţii, aspect de care omul nu poate
scăpa. Stresul poate genera un disconfort temporar şi de asemenea poate induce consecinţe
pe termen lung. În timp ce prea mult stres poate altera starea de sănătate a unui individ cât şi
bunăstarea acestuia, totuşi, un anumit volum de stres este necesar pentru supravieţuire.
Stresul se poate concretiza în diminuarea normalităţii funcţiilor sau chiar în apariţia bolilor,
dar poate ajuta persoana aflată într-o stare de pericol şi contribuie în accentuarea achiziţiilor.
2
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
stresul, în sensul său activ, este o forţă care produce o tensiune: este vorba de un
stimul extern, fie fizic (zgomot, căldură, frig), fie psihologic (necaz, tristeţe);
stresul este înţeles ca rezultatul acţiunii exercitate de un stresor, agent fizic şi/sau
psihologic şi/sau social, asupra sănătăţii unei persoane (consecinţele biologice,
mentale şi psihice ale acţiunii acestui agent asupra sănătăţii persoanei);
stresul este concomitent agentul stresor şi rezultatul acestei acţiuni, în diversele sale
dimensiuni particulare; această semnificaţie este reţinută în numeroase lucrări apărute
după Hans Selye;
Selye introduce conceptul de stres propriu-zis în anii ’50, concept ce ocupă un loc
important mai întâi în medicină, apoi în psihiatrie. În concepţia lui Selye, stresul nu este
decât o reacţie biologică şi generală, adică “o stare care se traduce printr-un sindrom
specific, corespunzător tuturor modificărilor nespecifice, induse astfel într-un sistem
biologic”.
3
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
b) însăşi starea de tensiune deosebită a organismului prin care acesta îşi mobilizează
toate resursele sale de apărare pentru a face faţă unei agresiuni fizice sau psihice.
În cazul în care accentul este pus pe starea organismului, pe reacţiile acestuia la agenţii
stresori, se au în vedere răspunsurile emoţionale în exces. Aceste răspunsuri emoţionale sunt
exprimate vizibil în comportamentul individului, în limbaj, activitatea motorie, precum şi în
devierea diferitelor constante psihologice sau fiziologice.
În anul 1872, Darwin publică “teoria evoluţiei”. În opinia sa, frica, o caracteristică
permanentă a omului şi a animalului, are rolul de a mobiliza organismul pentru a face faţă
pericolului. El numeşte nu numai emoţia, ci şi actul emoţional ce are loc în faţa unei situaţii
de urgenţă: “fuga sau lupta”.
O altă figură marcantă a acestui secol este William James care în anul 1884 pune
întrebarea “Ce este emoţia ?”, iar în 1890 îşi publică “tratatul de psihologie” şi anunţă că
procesul psihic este secundar procesului fizic. William James acordă o mare importanţă
autoevaluării perceptive, reluată în psihologia cognitivă.
4
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
În anul 1914, Walter Bradford Cannon, unul dintre cei mai mari fiziologi din America
de Nord, profesor la Harvard, în lucrările sale fundamentale privind emoţia, foloseşte
termenul de stres mai întâi în sens fiziologic. În anul 1928, el dă acestui termen şi un sens
psihologic, atunci cînd menţionează rolul factorului emoţional în evoluţia bolilor. Imediat
după aceasta, Cannon subliniază legătura directă dintre reacţia organică şi reacţia
comportamentală de fugă sau de luptă în faţa unui pericol neaşteptat, completând astfel
teoria lui Darwin.
Cu toate acestea, cel care lansează în limbajul medical, încă din 1936, conceptul de
stres este fiziologul canadian Hans Selye. Încă din vremea în care era student în medicină la
Universitatea din Praga, Selye a fost intrigat de sindromul general al maladiei, sindrom
descris de pacienţii afectaţi de boli infecţioase, prezentând toţi aceleaşi simptome, însă fără
vreun simptom specific. Selye deduce din aceasta că trebuie să fie vorba de un răspuns
nespecific al organismului la boală.
Tot în anul 1936, descrie “sindromul general de adaptare” (SGA) ca fiind efortul
făcut de organism pentru a răspunde solicitărilor mediului şi concluzionează că răspunsul la
diferiţi agenţi stresori este dominat de hiperactivitatea cortexului suprarenal.
Conform concepţiei lui Selye, tensiunile care produc stresul fac parte din viaţa cotidiană.
Stresul caracterizează o reacţie psihologică complexă extrem de intensă şi relativ durabilă a
individului confruntat cu noi şi dificile situaţii existenţiale.
5
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
leziuni. Preluând ideile lui Hipocrate care considera că boala nu este numai suferinţă, ci şi
uzură, vătămare, efortul pentru a reveni la starea normală, Selye descoperă mecanismele de
adaptare a organismului la acţiunea agenţilor stresori identificând astfel reacţiile de apărare
ale organismului, şi anume sindromul general de adaptare.
3) Stadiul de epuizare este foarte asemănător reacţiei de alarmă, când datorită prelungirii
acţiunilor agenţilor nocivi, adaptarea organismului cedează.
6
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
Oamenii percep situaţiile în moduri foarte diferite. O persoană evită zborul cu avionul
deoarece îl consideră un factor de stres pe când o altă persoană caută acest mod de călătorie
tocmai pentru că este încântat să zboare. Percepţia persoanei asupra stimului sau
evenimentului este însoţită adesea de gânduri şi sentimente ce au fost deja învăţate, adesea în
copilărie. De exemplu, o studentă respinsă la examenul de absolvire se poate simţi chiar
devastată, răvăşită datorită asociaţiei subconştiente cu experienţele nefericite ale eşecului de
pe timpul când era copil. Un student cu experienţe neplăcute aproape inexistente în ceea ce
priveşte eşecul la examene va aborda căderea mai degrabă ca o provocare decât ca un eşec.
Chiar dacă agentul stresor este acelaşi pentru ambii studenţi totuşi percepţiile lor şi
răspunsurile la stimul sunt total diferite.
Sursele de stres
b) situaţia este percepută ca fiind potenţial periculoasă, motiv pentru care subiectul
se simte ameninţat;
7
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
e) când presiunea grupului se exercită de aşa natură încât trezeşte teama de eşec, de
dezaprobare.
La toate acestea se pot adăuga şi situaţiile caracterizate prin acţiuni cronice ale
agenţilor fizici (temperaturi extreme, umiditate, zgomot) sau alte împrejurări care slăbesc
rezistenţa organismului (boală, lipsă de somn).
Agenţii stresori sunt factori nocivi sau stimuli psihici cu semnificaţie afectivă
puternică. Multitudinea acestor factori provocatori de stres a impus clasificarea lor în funcţie
de anumite criterii.
a) În funcţie de numărul agenţilor stresori în acţiune, aceştia pot fi: stresori unici, precum
un zgomot puternic cu tendinţa de a se prelungi sau un zgomot puternic survenit brusc în
plină noapte şi stresori multiplii, de exemplu zgomotul asociat cu căldura şi cu noxele.
8
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
stresori biologici. Din această categorie fac parte viruşii, bacteriile, paraziţii prin care
se instalează diferite boli, stresori ce sunt conştientizaţi ca surse de pericol pentru
funcţionarea organismului.
stresori centrali. Aceştia sunt cei regăsiţi în problemele importante ce pot provoca
perturbări în viaţa unei persoane.
9
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
Cercetările desfăşurate de-a lungul vremii au evidenţiat existenţa unei lungi liste a
cauzelor generatoare de stres, care grupate după natura lor, apar sub forma conflictelor ce
pot fi :
a) conflicte familiale:
conflictul copilului cu autoritatea părinţilor, din care poate rezulta fie frustrarea ca
urmare a excesului de autoritate exercitată de părinţi, fie depresia ca urmare a
dezinteresului părinţilor faţă de copil;
conflictul copilului cu ceilalţi fraţi datorită concurenţei afective existente între ei, a
intereselor divergente etc.;
pierderi sau prejudicii concretizate în boli ale membrilor familiei, decese, divorţuri;
c) conflicte sociale rezultate din: probleme legate de locuinţă, criza de timp, poluarea
sonoră, accidentele, şomajul, unele programe TV şi chiar terorismul, care poate produce
stres psihic social;
d) conflicte din sfera vieţii intime: complexe de inferioritate, dificultăţi de integrare socio-
familială, insatisfacţia legată de unele trebuinţe biologice, tristeţe datorită subsolicitărilor sau
monotoniei din viaţa personală.
10
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
Clasificarea stresului
Stresul este o stare a organismului care rezultă din interacţiunea, confruntarea unică
sau repetată a individului cu situaţia. O situaţie poate fi stresantă pentru majoritatea
oamenilor, dar ea poate să nu fie evaluată şi trăită în acelaşi mod de o persoană sau alta.
Alte persoane nu se adaptează tot atât de bine şi acest fapt are ca rezultat nu numai o
slabă performanţă şi o productivitate scăzută, ci şi îmbolnăvirea, dereglarea homeostaziei.
Angajaţii care au foarte mult de lucru sau multe responsabilităţi, nu numai că-şi realizează
sarcinile într-un mod inadecvat, dar se pot chiar îmbolnăvi. Sau, o persoană incapabilă să
suporte decesul soţului, poate cădea în depresie, îşi va neglija munca şi va face lucruri ce îi
pot periclita sănătatea, poate chiar viaţa.
Aşadar, stresul poate avea efecte atât pozitive, cât şi negative. Stresul pozitiv
(eustres) este cel care acţionează ca factor energizant, ajutând persoana să abordeze situaţiile
ca pe nişte provocări, într-un mod mult mai eficient. În cazul stresului negativ (distres)
organismul supramobilizat refuză să revină la starea normală, individul fiind nervos, gata de
11
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
reacţie, are tensiunea arterială crescută şi musculatura încordată. Cu alte cuvinte această
formă de stres se dovedeşte a fi o greutate asupra mentalului şi a organismului.
Cu toate acestea, din cercetările efectuate până în prezent s-a constatat faptul că ambele
forme de stres pot fi dăunătoare dacă sunt menţinute timp îndelungat.
În funcţie de frecvenţa manifestării agenţilor stresori se poate vorbi despre: stres acut
(episodic), care încetează odată cu dispariţia agentului stresor; stres cronic (persistent), caz
în care agentul stresor se menţine o perioadă îndelungată de timp afectând starea de echilibru
a organismului şi stres ciclic provocat de apariţia agentului stresor cu o anumită regularitate.
Stresul ciclic poate conduce la fenomenul de autoagravare deoarece chiar anticiparea
stresului poate duce la apariţia situaţiilor stresante (de exemplu, sesiunile de examene,
vacanţa, negocierea contractului de muncă sau a salariului).
Tipul de stres prelungit indus de către stresorii cronici se dovedeşte a fi nociv într-un
mod special. Adesea, stresul cronic erodează capacitatea persoanei de a se adapta şi poate
conduce la probleme serioase de sănătate. Chiar dacă stresul cronic se dovedeşte a fi greu de
controlat, totuşi efectele sale pot fi diminuate într-o oarecare măsură dacă persoana agresată
primeşte un puternic suport social provenit din partea grupului ce îl înconjoară. Studiile
indică faptul că, aceste grupuri pot îmbunătăţi statusul mental dezechilibrat, de genul
depresiei şi stărilor asociate unui risc accentuat de îmbolnăvire, cum ar fi: presiunea
sanguină ridicată şi un nivel de colesterol accentuat.
a) Stresul psihic în care se regăseşte acţiunea combinată a mai multor tipuri de agenţi
stresori. O stare tipică de stres psihic o reprezintă cea de examen în care se regăseşte
combinată acţiunea următorilor stresori: teama de eşec; evaluarea consecinţelor pe plan
şcolar, familial, al microgrupului; starea de start premergătoare examenului; solicitarea
intensă din timpul examenului.
12
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
c) Stresul preoperator şi postoperator are la bază caracterele stresului psihic, dar la care se
adaugă ca agent de multiplicare, anticiparea stresului operator şi postoperator.
13
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
Stresul la studenţi
Multe dintre cercetările despre stres s-au realizat pe studenţi, în special pe studenţii de la
medicina, farmacie, stomatologie (Beck, & Srivastava, 1991; Coburn, & Jovaisas, 1975;
Davis, Tedesco, & Meier, 1989; Hamill, 1995; Helmers, Danoff, Steinert, Leyton, & Young,
1997; Vitaliano, Maiuuro, Mitchell, & Russo, 1989). Studenţii care raporteaza evenimente
stresante de viata in numar mare, au probleme cu sanatatea mintala, au o stima scazuta de
sine si au in general probleme de santate.
Niveluri ridicate ale depresiei şi suicidului au fost constatate printre tineri iar în acest
sens pot fi citate studiile lui Benfari, Beiser, Leighton, Mertens, Berkman (1971) (Coyne,
1985). Explicaţiile sunt greu de găsit. Această categorie de vârstă poate să se confrunte cu
probleme care sunt mai dificil de rezolvat pentru ei decât problemele altor categorii de
vârstă. Se ştie că aceasta categorie de vârstă are un nivel ridicat al anxietăţii şi un sentiment
ridicat al neajutorării şi lipsei controlului. Este nevoie de alte cercetări pentru a explica acest
fapt (Sawyer, 1985).
Ce face cadrul academic să fie în mod particular stresant? În timpul facultăţii, mai
mult decât oricând, suntem puşi în situaţii diverse în care trebuie să ne demonstrăm
priceperea şi să facem faţă la multe provocări care apar, şi totodată este perioada când mulţi
dintre noi se angajează şi trebuie să facă faţă cerinţelor profesionale, să fie capabili să pună
în practică ceea ce au învăţat. Această perioadă de început este destul de stresantă şi cere
foarte mult efort intelectual şi mai ales afectiv de a depăşi cu bine situaţiile-problemă. Acum
este perioada primilor paşi în profesie iar speranţele şi idealurile noastre, destul de fragile, se
pot sfărâma relativ uşor. Este suficient acest gând pentru ca teama de eşec să ne
monitorizeze mereu fiecare încercare de a face ceva. Fiecare activitate este însoţită mai mult
ca oricând de teama de a nu reuşi să o ducem la bun sfârşit, de a avea eşec, deoarece acum
este perioada primilor paşi în profesie şi în viaţa independentă, viaţa pe cont propriu. Chiar
dacă ştim cu toţii că paşii mici sunt cei mai siguri, câţi fac aceşti paşi mici şi câţi sunt purtaţi
de entuziasm şi gata să facă salturi pentru a obţine ceea ce vor cât mai repede. Numai că
14
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
aceste salturi cresc şansele unui eşec iar entuziasmul dublează şansa eşecului.
- abilităţi academice
- resursele financiare
- relaţii intime
- prietenii etc.
În acest context sunt frecvente întrebările care trădează de fapt teama de eşec: ”Sunt
capabil să fac faţă cerinţelor profesionale de mai târziu ?”, ”Pot să găsesc resursele
financiare de care am nevoie ?”, ”Voi putea să găsesc pe cineva potrivit pentru mine ?” etc.
Faptul că femeile sunt mai înclinate spre stres se poate datora următoarelor:
- diferenţele în tipurile de evenimente trăite pot media diferenţe în expunerea la
stres. De exemplu, bărbaţii raportează mai mulţi stresori care ţin de munca şi
aspectul economic, în timp ce femeile raportează mai mulţi stresori care ţin de
sănătate şi familie (Sawyer, 1985).
- comportamente diferite în raportarea simptomelor. Bărbaţii sunt mai puţin dispuşi
decât femeile să discute despre sentimentele lor.
- cum bărbaţii nu caută ajutor profesional la fel de des ca femeile, poate fi un bias
faptul că femeile sunt mai stresate
- problemele mai comune bărbaţilor precum dependenţa de alcool, tulburările de
personalitate sau de conduită, pot masca stresul
15
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
Femeile sunt mai stresate decât bărbaţii asa cum o arata multe cercetari iar acest lucru
determina si numarul mai mare de femei depresive in comparatie cu numarul barbatilor
depresivi. Cele mai multe cercetări au fost făcute pe aceste categorii în ultimii ani, pe două
direcţii principale:
16
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
preocupările asupra unei game mai largi de preocupări. Pare, deci, că evenimentele care au
loc în reţeaua de relaţii sociale ar putea justifica o parte semnificativă a relaţiilor dintre
suferinţă-sex-stres.
In lume, comparativ cu alte facultati, Medicina este considerata cea mai stresanta
facultate. Afirmatia se bazeaza pe studii facute in Anglia si America. Institutul National
American pentru Sanatate si Protectie Ocupationala situeaza Medicina pe locul 7 din cele
130 de profesii studiate in functie de stresul ocupational. In Anglia s-au studiat factorii de
stres la toate facultatile si s-a ajuns la concluzia ca invatamantul medical este cel mai
stresant (Lloyd, 1984; Firth, 1986; Miller, 1991).
Cautand explicatii pentru a argumenta aceasta constatare, Firth (1984) a realizat un
studiu pe 5 ani in 3 universitati medicale: Sheffield, Leeds si Manchester. El a gasit o
prevalenta a tulburarilor emotionale la studenţii la medicina de 31,2% si a facut o ierarhizare
a situatiilor stressante cu potential anxiogen, cu care se confrunta studenţii la Medicina.
Medical Research Council-Sheffiled a confirmat legatura dintre studiul medicinei si
nivelurile inalte de stres la studenţii medicinisti, comparativ cu populatia generala. Richman
si Flatherty, 1986, urmarind educatia parentala, au gasit ca nivelele inalte de afectivitate
familială predispun la apariţia anxietăţii.
În 1991, Miller si Surters au corelat tipul de personalitate cu stresul resimtit de
studentul medicinist. S-au confirmat trasaturi de personalitate ca: anxietate, suspiciune,
psihastenie, care pledeaza pentru o vulnerabilitate structurala ce poate fi convertita in
perfecţionism ca model de supracompensare, la o cotă mai crescută decât în populaţia
generală. Din perspectiva comportamentului educational parental, s-a constatat un climat
familial caracterizat prin supraimplicare si supraprotectie. Aceste conduite educationale pot
fi vulnerabilizante, asa cum au constatat Richman si Flatherty in 1986.
Multe studii relizate pe studenţii medicinisti au aratat ca femeile sunt mai predispuse
la stres decat barbatii.
18
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
19
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
Obiectivele cercetării
20
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
Ipoteze de cercetare
Ipoteze principale:
1. Subiecţii de gen feminin au un nivel al mai ridicat al stresului decât subiecţii de gen
masculin.
2. Subiecţii care au absolvit un liceu cu profil uman au un nivel mai ridicat al stresului decât
subiecţii care au absolvit un liceu cu profil real.
3. Subiecţii care acum frecventează prima facultate au un nivel mai ridicat al stresului
comparativ cu subiecţii care acum frecventează a doua facultate.
Ipoteze secundare:
a) Subiecţii de gen feminin care au absolvit un liceu cu profil uman au un nivel mai ridicat al
stresului comparativ cu subiecţii de gen feminin care au absolvit un liceu cu profil real.
b) Subiecţii de gen masculin care acum frecventează prima facultate au un nivel mai ridicat
al stresului decât subiecţii de gen masculin care acum frecventează a doua facultate.
Variabilele cercetării:
Prima variabilă independentă este genul biologic, care are două grade de
intensitate: 1) masculin
2) feminin.
A doua variabilă independentă este profilul liceului absolvit, cu două grade de intensitate:
1) uman
2) real.
A treia variabilă independentă, studii universitare anterioare, are două niveluri:
1) prima facultate pe care o frecventează
2) a doua facultate pe care o frecventează.
Variabila dependentă este nivelul de stres.
21
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
Planul cercetării
Având trei variabile independente cu câte două grade de intensitate, s-a folosit un
plan de tipul 2 x 2 x 2 cu eşantioane independente. Prin urmare, au reieşit opt grupe
experimentale.
Genul biologic
masculin feminin
Lotul de subiecţi
Instrument
Chestionarul pentru evaluarea stresului la studenţii din anul 1
an dificil?”. Pe baza rezultatelor analizei de frecvenţă, au fost construiţi itemii, care apoi
au fost pretestaţi pe un lot de 20 alţi subiecţi, studenţi la aceeaşi facultate , cu o distribuţie
egală pe cele două dimensiuni ale genului biologic. Subiecţii au răspuns pe o scală de la 1
la 6, unde 1 este dezacord total, 2 dezacord parţial, 3 mai degrabă dezacord, 4 mai
degrabă acord, 5 acord parţial, 6 acord total. Valoarea coeficientului alpha-Cronbach
calculat luând în calcul toţi cei 15 itemi este de 0,76.
Group Statistics
Std. Error
GEN_BIOL N Mean Std. Deviation Mean
nivelul de stres masculin 14 5.11 .55 .15
feminin 36 4.86 .72 .12
23
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
5.2
5.1
5.0
4.9
4.8
masculin feminin
gen biologic
24
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
S-a aplicat testul t pentru eşantioane independente pentru a verifica efectul variabilei
profilul liceului absolvit asupra nivelului de stres. Nu s-au obţinut diferenţe semnificative (t
(48) = 0.689; p = 0,494), în sensul că
subiecţii care au absolvit un liceu cu un profil uman resimt acelaşi nivel de stres ca şi
subiecţii care au absolvit un liceu cu profil real.
Group Statistics
Std. Error
profilul liceului N Mean Std. Deviation Mean
nivelul de stres uman 22 5.01 .58 .12
real 28 4.87 .76 .14
5.1
5.0
Mean nivelul de stres
4.9
4.8
uman real
profilul liceului
Ţinând cont de cercetările anterioare făcute pe elevii de liceu care arată faptul că cei de
la profilul real resimt un nivel mai ridicat de stres, un ritm mai alert de lucru şi un program
mai încărcat, am considerat că se poate discuta despre o diferenţă semnificativă în ceea ce
priveşte nivelul de stres al studenţilor de anul I în funcţie şi de acest profil. Rezultatele au
25
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
infirmat această premisă, o posibilă explicaţie fiind faptul că, în ultimii ani, s-au modificat
modalităţile de examinare la absolvirea liceului, astfel încât nu mai există o diferenţă atât de
mare în privinţa cantităţii de informaţie evaluată sau a gradului de dificultate al acesteia. De
asemenea, se poate spune că s-a obţinut o echitate în ceea ce priveşte solicitările pentru
ambele categorii de subiecţi în timpul liceului şi a dispărut acea pregătire din timpul liceului
pentru meseria aleasă.
S-a aplicat testul t pentru eşantioane independente pentru a verifica efectul variabilei
studii universitare anterioare asupra nivelului de stres. Nu au fost obţinute diferenţe
semnificative (t (48) = 0,079; p = 0,937), în sensul că subiecţii care frecventează acum prima
facultate resimt acelaşi nivel de stres ca subiecţii care frecventează acum a doua facultate.
Group Statistics
5.6
5.4
5.2
5.0
Mean nivelul de stres
4.8
4.6
4.4
prima facultate a doua facultate
26
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
Acest rezultat ar putea fi explicat prin aceea că, în condiţiile societăţii actuale, motivele
frecventării unei a doua facultăţi sunt legate de necesitatea de a găsi un loc de muncă mai
bine plătit sau care să deschidă orizonturi mai largi. Ţinând cont şi de faptul că statul nu
bugetează decât un ciclu de studii pentru obţinerea licenţei, putem că, deşi motivele sunt
diferite, a face o facultate este la fel de dificil a doua oară ca şi prima dată, chiar dacă
expectanţele sunt mai apropiate de realitate, iar stilul de învăţare şi de organizare a timpului
este deja format.
Ipotezele secundare:
a) Subiecţii de gen feminin care au absolvit un liceu cu profil uman au un nivel mai ridicat
al stresului comparativ cu subiecţii de gen feminin care au absolvit un liceu cu profil real.
Explicaţiile oferite mai sus pot servi ca bază şi pentru interpretarea acestui rezultat.
b) Subiecţii de gen masculin care acum frecventează prima facultate au un nivel mai ridicat
al stresului decât subiecţii de gen masculin care acum frecventează a doua facultate.
27
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
Concluziile studiului
28
Stresul la studenţii Facultăţii de Moaşe şi Asistenţă Medicală din Craiova
Bibliografie
29