UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

CIRCUITUL APEI IN INDUSTRIA NUCLEARA

PROFESOR COORDONATOR: DIACONU DANIEL

STUDENT: BADEA ECATERINA

BADEA IULIAN-SABIN

DUMITRU MADALINA-ANDRA
 Alcatuire; rolul elementelor ce alcatuiesc centrala

Centrala nuclearoelectrică este un ansamblu de instalaţii şi construcţii reunite în scopul

producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare. Obţinerea energiei nucleare se
bazează pe reacţia de fisiune(descompunere) nucleară în lanţ.

Instalaţia care asigură condiţiile de obţinere şi menţinere a reacţiei în lanţ este reactorul nuclear.

În principiu, reactorul se compune dintr-o parte centrală numită zonă activă, în care are loc
reacţia de fisiune şi se dezvoltă căldura de reacţie. Zona activă conţine combustibilul nuclear
alcătuit din izotopi fisionabili şi materiale fertile; moderatorul (apa grea), care are rolul de a
încetini viteza neutronilor rapizi, astfel ca reacţia să fie controlabilă; barele de control captează
neutronii rezultaţi din reacţia de fisiune; agentul de răcire, care preia căldura dezvoltată în zona
activă şi o cedează apei în schimbătorul de căldură.

În schimbătorul de căldură, apa de vaporizează şi devine agentul producător de lucru mecanic în

turbină. Lucrul mecanic este transformat de generator în energie electrică. Combustibilul,
moderatorul şi agentul de răcire formează aşa numita filieră a reactorului termic care determină
caracteristicile specifice centralelor nucleare. Între barele de combustibil se găsesc barele de
control.

Acestea conţin cadmiu (element chimic ce absoarbe neutroni). Ele au rolul de a regla numărul de
neutroni ce pot produce noi reacţii de fisiune, astfel încât puterea produsă de reactor să rămână
constantă în timp.

Centralele nucleare
Primul reactor nuclear cu aplicatii civile a fost dat in functiune in 1956 in Sellafield, Anglia si
avea initial o putere de 50MW. Figura de mai jos prezinta principalele componente ale unei
centrale nucleare tipice:
Legenda:

 anvelopa centralei,

 (B) barele de control,

 (C) nucleul reactorului,

 (D) generatorul de aburi,

 (E) conducta de aburi,

 (F) turbina de aburi,

 (G) generatorul electric,

 (H) consumatorii de electricitate,

 (I) circuit de condensare,

 (J) jeturi,

 (K) vaporii de apa,

 (L) turnul de racire.

Lantul de reactie dintr-un reactor nuclear lucreaza in regim critic, adica in medie, doar un
neutron de la fiecare nucleu care fisioneaza conduce la fisiunea unui alt nucleu. Pentru ca acest
lucru sa fie posibil, miezul reactorului contine nu doar combustibilul ci si anumite componente
care ajuta la mentinerea regimului critic.

Centrala nuclear CANDU- CANada Deuterium Uranium

În tara noastra prima central nuclearo-electric de la Cernavod este prevzut cu 5 unitati de tip
CANDU de 700 MW.

La ora actual functioneaz 2 unitai. Unitatea Cernavod 1, a fost conectata la Sistemul

Electroenergetic National si a intrat în exploatare comercial în 1996, iar în 2007 s-a realizat
primul paralel al Unitatii 2 cu Sistemul Energetic National, la 25% din puterea nominal de 700
MWe.

Energia electric produsa anual de Unitatile 1 i 2 CNE Cernavoda reprezinta aproximativ 14-18 %
din productia de electricitate total a României.

Centrala CANDU are o schema termica cu doua circuite si anume circuitul primar prin care
circula agentul de racire (sistemul primar de transport al caldurii) si circuitul secundar (circuitul
agentului de lucru) prin care circula apa-abur; cuplarea acestor circuite se face prin intermediul
generatorilor de vapori.

Agentul de racire aflat la presiune înalt 110-120 bar, preia din reactor caldura produs prin reactia
de fisiune a combustibilului nuclear si o transporta spre cei 4 generatori de abur, care produc
3755 t/h abur la o presiune de 46 bar si o temperatur de 260°C.

Centrala de la Cernavodă
Aceasta se bazează pe sistemul canadian CANDU şi are o putere instalată de 706 MW în prezent.
Structura unui reactor CANDU constă într-un recipient cilindric orizontal, cu tuburi pentru barele
de combustibil şi pentru lichidul de răcire (apă grea) plasate orizontal.
In jurul acestor tuburi se află apă grea, care acţionează ca moderator.

Apa grea conţine doi atomi de deuteriu (un izotop neradioactiv al hidrogenului) şi un atom de
oxigen. Apa grea este mult mai eficientă ca moderator decât apa obişnuită şi permite folosirea
uraniului natural drept combustibil. Ea se obţine în întreprinderi specializate, prin separarea sa
din apa naturală (există o astfel de întreprindere la Drobeta Turnu-Severin).

Pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost ales modelul unei Companii de Proiect
realizată prin parteneriat între statul roman prin intermediul Nuclearelectrica şi investitori privaţi.

Conceptul CANDU are la baza strategia de “aparare în adâncime” care consta din
conceperea unui sistem de bariere fizice în calea eliberarii radioactive si anume:

1.Pastila de combustibil.
2.Teaca elementului combustibil.
3.Sistemul primar de transport al caldurii. Sistemul anvelopei.
4. Zona de excludere.

În componenta centralei CNE Cernavoda intra un numar de circuite majore (circuitul primar de
transport al caldurii, circuitul de abur viu si apa de alimentare, circuitul de apa de racire la
condensator, circuitul moderatorului, circuitul de combustibil) care, împreuna cu circuitele
auxiliare aferente, realizeaza transformarea energiei nucleare în energie electrica.