Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pentru
PLAN URBANISTIC GENERAL com PERISORU jud. Calarasi
DATE DE RECUNOASTERE
Politica de dezvoltare a Consiliul Local Comuna Perisoru, implică ca date de temă, rezolvarea
următoarelor probleme:
• Introducerea în intravilan a unor terenuri agricole destinate dezvoltării sectorului de
locuinte (locuinte pentru familiile tinere), precum si dezvoltarii economice a comunei, în acord
cu politica de dezvoltare a Consiliului Local.
• Reactualizare P.U.G. şi introducerea documentaţiilor de urbanism aprobate de la data
PUG in vigoare pana in prezent.
• Implicaţiile dezvoltării infrastructurii rutiere, în acord cu Planul de Amenajare a
Teritoriului National, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Calaraşi.
Studii si avize ale căror concluzii au fost preluate în acest raport de mediu:
• Plan Urbanistic General – Perişoru 1998;
• Planuri pe suport topografic vizate de OCPI - Călăraşi;
• Evidenţe statistice de la Institutul National de Statistică;
• Direcţia de urbanism a Consiliului Judeţean Călăraşi;
• Consultări – informări tehnice;
• Consultări cu populaţia – Consiliul Local Perişoru.
• Documentatiile de urbanism aprobate de catre Consiliul Local al com. Perisoru.
1
1.2 Obiectivul Planului Urbanistic General
Planul Urbanistic General isi propune spre rezolvare urmatoarele obiective generale:
Relatia cu alte proiecte din domeniul gestiunii deseurilor la nivelul regiunii este realizata in
cadrul Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor, aprobat de APM Calarasi care prevede,
pentru prezent, colectarea deseurilor menajere in containere de 1,1 m3 reprezentand soluţia
cea mai adecvată, si cea mai eficientă metodă de colectare din punct de vedere al costurilor.
Aceasta opţiunea permite o transparenţă mare în ceea ce priveşte fluxurile de deşeuri, previne
evacuarea deşeurilor colectate în afara staţiilor de transfer sau a depozitelor, fiind în concordanţă
cu procedeul iniţiat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară în privinţa tratării/evacuării
deşeurilor. Un sistem de colectare unitar cu utilaje eficiente (camioane pe 3 osii şi containere de
1,1 m3) şi rata mare de utilizare a acestora este optim din punct de vedere al costurilor. Această
abordare permite atingerea în următorii ani a acoperirii întregului judeţ cu serviciile de colectare
a deşeurilor. Această opţiune este în concordanţă cu responsabilitatea delegată de către Asociaţia
de Dezvoltare Intercomunitară pentru tratarea şi evacuarea deşeurilor colectate. Un număr redus
de servicii unitare de colectare a deşeurilor (sau unul singur) la nivel judeţean este mai stabil din
punct de vedere economic decât un număr mare de servicii locale de colectare a deşeurilor.
2
Cap.2 ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI IN
SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS
Comuna Perişoru este situată în partea de sud est a ţării şi in partea de nord- est a Judeţului
Călăraşi, într-o zona cu climat extrem continental.
Vecinii direcţi ai localitatii sunt:
• la nord – limita judeţului Ialomiţa (comunele Sudiţi şi Mărculeşti);
• la sud – comuna Roseţi şi comuna Dichiseni;
• la sud vest – comuna Unirea şi comuna Jegălia
• la est – comuna Dragalina şi comuna Ştefan Vodă;
• la vest – Comuna Borcea şi comuna Ştefan cel Mare.
Teritoriul comunei Perişoru este străbătut de următoarele cai de comunicaţie:
- autostrada A2 Bucureşti - Constanţa
- drumul naţional DN 3 – Bucuraşti – Constanţa;
- calea ferata CF Bucuresti-Constanta.
Aceste căi de comunicaţie au o deosebită importanţă la nivel naţional, relaţionând teritoriul, dar
şi capitala, cu porturile Constanţa şi Călăraşi.
Accesibilitatea la trupurile care compun intravilanul se face prin legaturi directe, racorduri ale
drumurilor comunale pietruite cu drumul naţional DN 3, in majoritatea cazurilor.
Aceste accese sunt propuse a fi modernizate facilitând astfel o legătura terestra adecvata
cerintelor. Trasee noi de legătura între trupurile ce compun intravilanul nu s-au prevăzut în
următorii 10 ani din lipsa unor fonduri care să permită aceste investiţii care sunt considerate la
aceasta ora, secundare.
Comuna Perisoru - satul reşedinţa de comuna Perisoru şi satele componente Tudor Vladimirescu
şi Mărculeşti Gară - beneficiază de legătura feroviara cu restul tării, situandu-se pe marginea caii
ferate Bucureşti - Constanta şi având staţie CFR.
Perişoru este o localitate datată relativ recent, fiind atestata documentar în 1928.
În regiunea actualului teritoriu administrativ al comunei aveau să fie împroprietăriţi tăranii, în
marea lor majoritate din zona superioară a râului Teleajen din judeţul Prahova. Primul venit a
fost un cioban ce şi-a instalat stâna în imediata vecinătate a căii ferate, la nord de aceasta. Lângă
stâna şi-a costruit propria gospodărie, iar primul pom plantat a fost un păr, iar astfel tăranii
plecau din zona Mâneciului şi mergeu la “Perişoru”.
Comuna Perisoru este aşezată în Câmpia Bărăganului, astfel localităţile componente ale comunei
prezintă caracteristicile urbanistice ale localităţilor de câmpie. Dezvoltarea localităţilor nu a fost
stânjenită de obstacole naturale şi de aceea s-a putut dezvolta natural. Localitatea reşedinţa de
comuna, Perisoru, are o caracteristica deosebită din punct de vedere urbanistic unicat în aceasta
zonă de câmpie. Localitatea este conceputa într-o formă geometrică simplă dar nefolosita în
3
planurile urbanistice - romb. Localitatea se dezvoltă în jurul centrului de greutate format de
parcul comunal.
Dezvoltarea în spaţiu a localităţilor a fost determinate de spaţialitatea câmpului unde sunt
aşezate, neavând niciun caracter spectaculos.
Evoluţia localităţilor după 1990 ale comunei Perişoru au avut o dezvoltare puternică a fondului
construit. Schimbările socio-politice au determinat o dezvoltare constantă a comunităţii. Fondul
construit s-a îmbogatit în special cu construcţii de locuinţe, dezvoltandu-se astfel zonele
rezidenţiale. Spaţiile comerciale s-au îmbogăţit simţitor prin construcţii noi respectiv prin
extinderi ale construcţiilor vechi. Dezvoltarea localităţilor nu a fost uniforma. Localitatea
reşedinţa de comuna – Perisoru - s-a dezvoltat incomparabil mai spectaculos decât cealaltă
localitate componentă a comunei, Tudor Vladimirescu. În următorii 10 ani această
dezvoltare, după toate probabilităţile, se va accentua.
Populatia stabila a comunei Perişoru, conform datelor statistice la nivelul anului 2004, este de
5380, din care 2744 reprezintă populaţia feminina, iar 2636 populatia masculina a localitatii
Perişoru.
Teritoriul administrativ al comunei Perisoru este poziţionat geografic in sud - estul Romaniei in
partea sudica a Baraganului din Campia Romana pe platforma cuprinsa intre lunca Dunarii la sud
si Lunca Ialomitei la nord, in partea de N-E a judetului Calarasi.
Sub aspect morfologic zona cercetată aparţine reliefului de câmpie, făcând parte integrantă din
Câmpia Română, subunitatea Câmpia Baraganului.
Câmpia este aproape netedă, numai în partea nordică existând câteva crovuri. Altitudinea este în
jur de 60 m. Relieful întâlnit pe teritoriul comunei face parte din regiunile joase ale tării noastre
şi este dispus în trepte ce coboară de la nord către sud. Partea cea mai înaltă cuprinde
aproximativ o cincime din teritoriul administrative al comunei Perişoru.
Aşadar, relieful localităţii se caracterizează printr-o unitate geomorfologică întinsă, tabulară şi
relativ netedă, presărată în partea nordică cu câteva crovuri.
Această unitate de relief constituie zona central a comunei. Pe această unitate de relief s-au
dezvoltat aşezările Perişoru, Tudor Vladimirescu şi Mărculeşti Gară.
În partea de sud a localităţii se află cea mai joasă formă de relief.
Comuna Perisoru are o suprafaţă de totală de 21346 ha, din care 19.435,72 ha terenuri agricole.
4
Mai jos sunt prezentate categoriile de folosinta ale teritoriului comunei si jud. Calarasi.
Suprafata totala teren comuna Perisoru 21346 ha, din care:
• paduri - 995 ha
• livezi - 27 ha
• vii - 71 ha
• pasuni - 274 ha
• arabil – 19063,72 ha
• drumuri – 169,42 ha;
• curti-constructii – 745,86 ha.
La nivelul judetului:
Relief
Sub aspect morfologic zona cerectată aparţine reliefului de câmpie, făcând parte integrantă din
Câmpia Română, subunitatea Câmpia Baraganului.
Judetul Calarasi cuprinde mai multe tipuri principale de relief care apartin Campiei Romane
respectiv campie tabulara acoperita cu loess, de tip Baragan, campie tabulara fragmentata, de tip
Burnas, campie piemontana de asemenea, acoperita de loess (Vlasia), lunci puternic aluvionate
de tipul Argesului si Dambovitei, lunci de tipul baltilor (Dunarea), vai si valugi largi si baltite de
tipul Mostistei, precum si terase.
Relieful relativ variat, se grupeaza in patru unitati mari: Campia Baraganul Mostistei (Baraganul
Sudic), Campia Vlasiei, Campia Burnas si Lunca Dunarii.
Campia Baraganul Mostistei se extinde intre malul drept al Ialomitei si malul Dunarii, fiind
cuprinsa in judet cu peste 2/3 din suprafata totala. Este usor asimetrica cu terasele Dunarii, dar si
spre est. Astfel are 60 -70 m altitudine in nord – vest, coborand la circa 40 m in sud si est.
Baraganul Mostistei se subdivide in trei unitati fiecare cu subunitati: Campia Mostistei, Campia
Lehliu si Campia Marculesti.
Campia Vlasiei este cuprinsa in judetul Calarasi prin portiuni restranse apartinand unor
subunitati ale sale Campia Movilitei, Campia Bucurestiului si Campia Calnaului. Are altitudini
cuprinse intre 50 m si 75 m si este presarata cu nenumarate crovuri.
5
Campia Burnas apartine judetului prin partea sa de est care este cea mai diversificata sub aspect
morfologic. Se compune dintr-o fasie de camp alungit pe limita nordica si patru terase ale
Dunarii. Campia are 75 – 80 m altitudine, acoperita de un strat gros de loess si cu crovuri rare.
Lunca Dunarii se subdivide in trei compartimente Lunca Greaca, Lunca Calarasi si Balta Borcea.
Lunca Greaca, extinsa pana la Arges, se dezvolta exclusiv pe stanga Dunarii, are latimi relativ
uniforme de 6 - 9 km si altitudini de 14 – 15 m. Lunca Calarasi este in general dezvoltata tot
numai pe stanga Dunarii, dar este inegala ca latime. Cu mici exceptii a fost indiguita si secata.
Balta Borcea incepe de la sud de Calarasi, unde se desprinde Bratul Borcea. Aspectul general al
baltii este acela de brate cu grinduri inalte pe margini, ce inchid depresiuni centrale mari,
divizate in cuvete mai mici. Balta este indiguita, ca si parti din lunca externa si desecata desi apa
mai ramane pe privaluri, foste meandre sau brate parasite ce se afla sub nivelul panzei freatice.
Ca urmare a pozitiei sale geografice comuna Perisoru se situeaza intr-o zona de relief neted, usor
valurit.
Teritoriul se incadreaza in marea unitate Campia Romana, iar ca subunitate la limita dintre
Campia Nana si Lunca Calarasi.
Adancimea de inghet este de 0,7-0,8 m conform STAS 6054/77.
2.2.2 Hidrografia
6
legătura acestuia cu braţul Răul procentul creşte la cca 60 %, ceea ce face ca navigaţia să fie
dirijată în prezent pe traseul Dunărea Veche – Răul – Borcea.
Afluentul cel mai important al Dunării în cadrul judeţului este râul Argeş, care se varsă în
aceasta în amonte de Olteniţa la km 431 + 0500. Intrarea în judeţ se face în aproprierea
localităţii Budeşti cu o suprafaţă de bazin de aproximativ 9200 km2, iar la vărsare, aceasta creşte
la 12590 km2. Creşterea suprafeţei de bazin se datorează în principal afluentului acestuia,
Dâmboviţa ( 2830 km2) pe care îl primeşte în aval de Budeşti. Debitul mediu multianual al râului
Argeş la intrarea în judeţ este 56 mc/s, iar la vărsare ajunge la 73 mc/s.
Lacurile din judeţul Călăraşi sunt în general de natura antropică, reprezentate prin iazuri
răspândite în majoritate pe valea Mostiştei şi afluenţii acestuia, pe Rasa, Luica, Zboiul, Berza şi
Pasărea.
Dintre lacurile naturale trebuie menţionate în primul rând limanele fluviale situate de-a lungul
Dunării şi anume: Mostiştea, Gălăţui cu Potcoava, amplasate pe cursul inferior al văii Berza.
Lacurile de lunca mai numeroase altădată sunt reprezentate astăzi doar de Ciocănesti şi Iezer-
Călăraşi din Lunca Dunării, Mitreni din lunca Argeşului şi Tătarul din Lunca Dâmboviţei.
Pe baza datelor provenite din forajele hidrogeologice, in zona cercetata au fost separate trei tipuri
de acvifere: freatic, de medie adancime si de adancime.
1. Acviferuf freatic este alimentat din apele de suprafata si din precipitatiile atmosferice.
Acviferul prezinta variatii mari din punct de vedere al capacitatii de debitare si este constituit din
unul sau doua strate cu legaturi hidrodinamice intre ele.
Acest acvifer a fost interceptat printr-o serie de foraje executate in zona, dar nu este
captat decat in fantani satesti, deoarece, datorita pozitiei sale, se afla in stransa
interdependenta cu apele de suprafata, fiind vulnerabil la poluare. Acest acvifer este localizat in
depozitele holocene si constituie o sursa locala de alimentare cu apa.
Din studiul apelor subterane reiese ca directia generala de curgere a fluxului subteran de
adancime este VSV – NE si este influentata de cursul fluviului Dunarea.
Nivelul apei freatice este influentat de regimul pluviometric. Valoarea amplitudinii variatiei
nivelului freatic este maxima in zona de lunca, scazand la valori de circa 1 m pe terase.
Datorita caracteristicilor hidrologice diferite ale straturilor acvifere, Lunca Dunarii a fost
impartita in mai multe sectoare:
- sectorul Oltenita – Calarasi cuprinde un complex permeabil alcatuit din prafuri nisipoase,
nisipuri fine si medii, iar la baza din pietrisuri si bolovanisuri. Aceste complex are grosimi
cuprinse intre 5 si 25 m, iar debitul panzelor freatice variaza intre 0,6 si 8 l/s pentru
denivelari de 0,5 – 1,8 m. Apele sunt dure si cu un bogat continut de fier.
- sectorul corespunzator Baltii Borcea are un complex permeabil cu grosimi ce ating 35 m.
7
Stratul acvifer cantonat in aceste depozite are un debit cuprins intre 0,5 si 3 l/s pentru
denivelari de 1,2 – 1,7 m. Apa are o duritate mare si un continut ridicat de fier si sulf.
Principalele elemente climatice (temperatură, vânturi, precipitaţii) sunt cele care caracterizează
Terasa Călăraşi şi pentru interpretarea lor folosim datele furnizate de staţia meteorologică a
Municipiului Călăraşi.
Vara este caracterizată prin timp senin, uscat şi călduros, ca urmare a influenţei aerului
continental uscat şi fierbinte adus de anticiclonii din est sau pătrunderii maselor de aer tropical
din Africa de Nord.
În luna iulie, temperaturile cresc peste 23 de grade Celsius, ajungând în luna august, uneori la
39–40 de grade Celsius.
Principalele caracteristici climatice ale judetului Calarasi sunt prezentate in urmatorul tabel:
Calarasi
Regimul temperaturilor
o temperatura medie pentru anual 2006 13,8 °C
o temperatura maxima pentru anual 2006 (21.08.2006) 37,0 °C
o temperatura minima pentru anual 2006 (07.02.2006) -12,6 °C
o temperatura medie multianuala 11,3 °C
o media lunii ianuarie - 2,0 °C
o media lunii iulie 23,1 °C
o temperatura minima absoluta (9 ianuarie 1938) - 30,0 °C
o temperatura maxima absoluta (10 august 1951) 41,4 °C
o numarul mediu anual al zilelor cu temperaturi sub 0 °C 95,6
8
Radiatia solara anuala 127,5 kcal/cm2*an
Regimul precipitatiilor: Calarasi
o medie anuala 504,0 mm
o media lunii februarie 31,0 mm
o media lunii iunie 72,2 mm
o cantitatea maxima de precipitatii in 24 ore (4 iul. 1915) 149,4 mm
- Durata medie anuala de acoperire a solului cu strat de zapada 36,3 zile/an
- Grosimea medie anuala a stratului de zapada (luna ianuarie) 8-10 cm
- Adancimea de inghet 0,8 - 0,9 m
Regimul vanturilor Calarasi
Viteza medie multianuala (la 10 m inaltime) 2,5 – 5,3 m/s
Frecventa anuala a calmului atmosferic 31,0 mm
N 14,8 %
NE 13,3 %
E 8,0 %
SE 9,8 %
V 16,4 %
SV 12,4 %
Frecventa vanturilor predominante 12,9 %
Datorită reliefului său de câmpie, monoton din punct de vedere hipsometric, durata medie anuală
a strălucirii soarelui oscilează în jurul a 2250 ore. O valoare ceva mai ridicată se înregistrează
spre zona Dunării, exprimându-se printr-un aport energetic în jur de 127 kcal/cm2 pe an.
Semestrul cald al anului (aprilie – septembrie) deţine ponderea principală sub raportul numărului
de ore de strălucire a soarelui (circa 70%), în medie, aproximativ 1600.
În semestrul rece (octombrie – aprilie), valorile medii ale numărului de ore de strălucire a
soarelui, variind în jur de 650 ore, sunt mult mai mici comparativ cu cele caracteristice sezonului
de vegetaţie, ca urmare a creşterii frecvenţei nebulozităţii stratiforme şi a ceţurilor determinate de
inversiunile termice.
Iernile sunt relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, au în general un strat de zăpadă
discontinuu şi instabil, fiind sub dominarea maselor de aer rece din nord-est ale Crivăţului,
zăpada este viscolită pe câmp şi troienită în comună sau pe vâlcele şi crovuri.
Din datele furnizate de staţia meteorologică a Municipiului Călăraşi, primul îngheţ de toamnă se
produce în medie după 1 noiembrie, iar primăvara, ultimele îngheţuri întârzie în medie până la
începutul primei jumătăţi a lunii aprilie. Durata medie a intervalului anual de zile fără îngheţ
însumează peste 200 zile.
9
Stratul de zăpadă persistă mai puţin pe teritoriul comunei datorită încălzirilor ce se produc în
timpul iernii: în medie, începe să se depună în a doua jumătate a lunii decembrie şi se topeşte la
începutul lunii martie.
În cursul sezonului rece, stratul de zăpadă atinge cea mai mare grosime la sfârşitul lunii ianuarie,
începutul lunii februarie. În mod obişnuit, grosimile stratului de zăpadă sunt relativ reduse,
totuşi, în anumiţi ani, condiţiile atmosferice au determinat producerea unor ninsori abundente şi
aşternerea unui strat deosebit de gros (1-1,5 m).
Uneori, sub influenţa maselor de aer mai cald din sud-est, primăvara apare foarte devreme
producând topirea zăpezii. Uneori se produc ploi frecvente, alteori vânturi uscate şi puternice.
Toamna are în general două aspecte: la începutul lunii septembrie este uscată, iar în octombrie,
noiembrie, relativ ploioasă. Vânturile predominante pe teritoriul acestei comune sunt cele care
bat din sectorul nordic şi nord-estic, precum şi cele din vest şi sud-vest, mai cunoscute fiind
Crivăţul şi Austrul din prima categorie şi Băltăreţul, din a doua categorie.
10
Fauna padurilor de campie este alcatuita din exemplare de caprior, cerb, jder de copac, mistret,
viezure, veverite, cainele enot sau mangutul (Nyctereutes procynoides ussuriensis Matschie),
ciocanitoare, bufnite, porumbel gulerat, sticleti, fazani, melci.
Fauna luncilor si lacurilor este reprezentata de vidra (lutra lutra), vulpe (Vulpes vulpes),
becatina comuna, lisita, rata salbatica, melci, acvila, soimul, lebada.
In iezere si ostroave cuibaresc: pelicanul cret, pelicanul comun, cormoranul mic, cormoranul
mare, barza alba, barza neagra, starcul de noapte, starcul galben, starcul de cireada, lebada de
vara, lebada de iarna, egreta mica, egreta mare, lopatarul, tiganusul, pescarusul albastru, rata
mica, rata pestrita, rata mare, privighetoarea de zavoi, fluierari de munte, silvii, silvii cu capul
negru, prundarati gulerati mici, scoicari, privighetoarea de zavoi, mierla, frunzarita galbena, gaia
neagra, huhurezul mic, ciuful de padure, caprimulg, prigorii, codalb.
Faună sălbatică a judeţului Călăraşi este foarte bogată în specii de interes cinegetic dintre care
mentionam mistretul, capriorul, fazanul, iepurele, vulpea.
Pe balti si lacuri intalnim specii protejate prin lege dar si specii rare, periclitate pe plan mondial
si protejate prin convenţiile internaţionale (Bonn, Berna, Rio) la care România a aderat. Acestea
sunt cormoranul mic, gâsca cu gât roşu, gârliţa mică, raţa roşie, pelicanul creţ, egreta mică, etc.
dar si specii de păsări de pasaj sedentare, care şi-au găsit aici condiţii de hrană, de odihnă şi
reproducere .
Dintre pestii care populeaza apele lacurilor si baltilor amintim: carasul, crapul, platica, bibanul,
salaul si stiuca, iar in apele Dunării si Borcei intalnim somnul, sturionii si scrumbia de Dunare.
Flora
Formaţiile vegetale specifice comunei aparţin zonei stepei, unde din loc în loc sunt insule de
păduri de salcâm dispersate între terenurile agricole şi arealele restrânse cu pajişti secundare
stepice puternic modificate de om.
Pajiştile naturale se pot identifica prin prezenţa următoarelor specii: bărboasă (Agropyum
cristatum L), mai rezistentă la păşunat, sunătoare (Hypericum sp.), firuţa (Poa bulbosa) pe locuri
uscate, pirul gros (Cynodon dactylon), ciulin (Carduus nutans), traista ciobanului (Capsella
bursa-pastoris), troscot (Polygonum aviculare), pelin (Artemisia maritima).
Pe întinsul pajiştilor naturale întâlnim şi ciulinul (Carduus nutans), colţii babei (Tribulus
terestris) sau cucuta (Canium maculatum).
Multe din speciile arbustive şi ierboase prezintă interes medicinal, mugurii, frunzele, florile şi
fructele acestora recoltându-se pentru prepararea unor ceaiuri şi în tratamente medicamentoase.
Cele mai comune specii sunt: cicoarea (Cicorium intybus), măceşul (Rosa conina), socul
(Sambucus nigra), sunătoarea (Hypericum perforotum), muşeţelul (Matricaria chamomilla),
coada şoricelului (Achillea millefolium) şi pelinul alb (Artemisia absinthium).
Vegetaţia azonală este caracterizată prin zăvoaie de luncă alcătuite din salcie albă şi plopi
indigeni (alb şi negru), la care se adaugă vegetaţia acvatică din bălţi şi lacuri reprezentată de: stuf
11
(Phragmites communis), papură (Typha latifolia), iarba broaştelor (hydrocharis morsus), vâscul
de apă (Myrrophylium spicatum), nuferi albi şi galbeni (Nymphae alba şi Nuphar luteum).
Prin curţi au plantaţi pomi fructiferi cum ar fi: mărul (Malus domestica), părul (Pyrus
communis), gutuiul (Cydonia oblonga), prunul (Prunus domestica), cireşul (Prunus avium), etc
şi flori precum : laleaua (Tulipa gesneriana), crinul alb (Lilium candidum), zambila (Hyacinthus
orientalis), bujorul românesc (Paeonia peregrina) cu petale roşii ca sângele, liliacul (Syringa
vulgaris) cu flori albe sau liliachii.
La marginea culturilor de grâu, pe malurile canalelor de irigaţii, cresc: smeurul (Rubus idaeus) -
arbust spinos, cu lăstari târâtori, cu fructe roşii şi zemoase şi murul de mirişte (Rubus caesius) –
cu ramuri cu ghimpi slabi şi inegali şi fructe mari, negre şi brumate.
Fauna
În raport cu formele de relief, mediile de viaţă şi vegetaţia din comună, fauna se poate clasifica
astfel:
• fauna de stepă
• fauna acvatică
Pe alocuri, datorită colonizării în trecut a fostelor păduri din apropierea comunei, apare fazanul
comun (Fasianus colchycus), foarte rar, dar şi mai rar apare căpriorul.
În baltă trăiesc numeroase păsări de baltă, al căror număr creşte în perioada pasajului, cum ar fi:
raţa mare (Anas platyrhyn) şi raţa cârâitoare (Anas gueguedula), gâsca de semănătură (Ausen
fabalis L), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea) şi stârcul roşu (Ardea purpurea) pe lângă cele din
Rezervaţia avifaunistică Iezer – Călăraşi.
12
Fauna acvatică, care populează balta este reprezentată prin specii de peşti de mare valoare
economică, renumite în toată regiunea, care au constituit din totdeauna un punct de atracţie
pentru localnici. Amintim aici crapul (Czprinus carpio) şi carasul (carossius carossius), plătica
(Abramis brama), şalăul (Stiyostedion lucioperca), alături de cele care sunt în rezervaţia
avifaunistică Iezer
In anul 2006 suprafata arabila de 416150 ha, a fost cultivata doar pe 373755 ha, diferenta de
42459 ha nefiind cultivata deoarece a fost afectata de inundatiile din primavara.
Structura de cultura, in anul 2006: grau, secara, orz, orzoaica, porumb, fasole, mazare, floarea
soarelui, rapita, soia, sfecla de zahar, etc.
Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare al
celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se
grupează în 5 clase de calitate diferenţiate după nota medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte
clasa a V-a – 1-20 puncte).
Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole.
13
% din % din % din
% din total % din total total total total
ha ha ha ha ha
folosinţă folosinţă folosinţ folosinţ folosi
ă ă nţă
426696 12462 2.92 194953 45.68 177455 41.58 37599 8.81 4311 1.01
Datele sunt calculate pe baza studiilor pedologice si de bonitate a solurilor efectuate de catre
Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Călăraşi pana la data de 31.12.2006.
Solurile
Pe teritoriul judetului Calarasi predominante sunt cernoziomurile. Astfel, pe directia est – vest se
succed urmatoarele tipuri: cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri, cernoziomuri cambice,
cernoziomuri arhilo – iluviale si soluri brun – roscate tipice, ultimile pe suprafete reduse in
extremitatea de vest a judetului. Aceste soluri zonale s-au format pe loess sau depozite loessoide.
Solurile aluviale cu diferite texturi sau stadii de gleizare, se intalnesc in luncile largi ale
Dambovitei, Argesului si Dunarii. In acelasi lunci, soloneturile ocupa suprafete destul de reduse.
Fertilitatea ridicata a diferitelor tipuri de cernozioomuri, ca si a solurilor aluviale, care formeaza
impreuna peste 97% din suprafata fondului funciar, explica larga folosire in agricultura a
acestora, precum si caracterul predominant cerealier al agriculturii.
Solurile reprezentative pentru municipiul Calarasi si imprejurimi sunt cernoziomurile
argiloaluvionare cam 80 %, solurile cenusii inchise si cernoziomurile carhonatice. Intalnim aici
cele mai importante tipuri zonale de sol, prin extensiune si fertilitate ceea ce duce la o folosinta
multipla, la o gama larga de culturi agricole: grau, floarea - soarelui, sfecla, orz, ovaz, mazare,
tutun.
14
Tipuri de sol
Date geologice
Câmpia Română reprezintă din punct de vedere tectonic o vastă zonă depresionarea cunoscută în
literatura de specialitate sub denumirea de platforma Valahă.
Aceasta face parte din marea unitate structurală cunoscută sub numele de Platforma Moesică.
Cuvertura acestei unităţi cuprinde depozite paleozoice, mezozoice şi neozoice, ce stau peste un
fundament cutat constituit probabil din şisturi verzi.
Partea superioară a cuverturii, este constituită din formaţiuni ce aparţin cuaternarului,
reprezentate prin pietrişuri şi nisipuri, marne şi argile acoperite de loess.
Din punct de vedere structural-tectonic amplasamentul judetului Calarasi face parte din
Platforma Valaha, unitate structurala apartinatoare Platformei Moessice. Platforma Moesica se
invecineaza la N cu falia Pericarpatica, la NE cu Promotoriul Nord Dobrogrean, iar la Est cu
falia Dunarii care urmareste in general cursul fluviului. Structura geologica este alcatuita din
doua etaje structurale: fundamentul (paleozoic-mezozoica) si cuvertura sedimentara (neogena).
Fundamentul (soclul), care se scufunda treptat dinspre Dunare catre nord, este constituit din
formatiuni cristaline, peneplenizate, care s-au depus in trei mari cicluri, incepand cu paleoliticul
si terminand cu cretaciul. Daca in partea estica a judetului sunt predominante depozite din
paleozoice, la adancimi de 1000 – 1500 m pana la 5 000 m, in partea vestica a judetului sunt
predominante depozitele din carbonifer (paleozoic superior). Peste aceste depozite s-au depus
sedimente mezozoice, jurasice si cretacice, dominate de calcare, care au fost semnalate, prin
foraje, chiar sub aluviunile Dunarii.
Zona comunei Perisoru este inclusa in Platforma Moesica, unitate geostructurala precarpatica in
alcatuirea careia se disting doua elemente structurale specifice: unul inferior, cutat, constituind
soclul si altul superior, cuvertura, corespunzand etapei in care acest spatiu a evoluat ca
domeniu stabilizat.
Soclul Platformei Moesice a fost interceptat in foraje care au intalnit sisturi cristaline
mezometamorfice si sisturi cristaline epimetamorfice. Sisturilor cristaline li se asociaza corpuri
magmatice reprezentate prin graniioide si gabrouri.
15
Cuvertura s-a format dupa consolidarea soclului care a evoluat ca bazin de sedimentare in care s-au
acumulat depozite paleozoice, mezozoice, paleocen-eocene, miocene, pliocene si cuaternare.
Depozitele care afloreaza in zona precum si in imprejurimi apartin, urmatoarelor intervale
cronostratigrafice : Pleistocen superior (depozite loessoide, silturi, nisipuri si pietrisuri); Holocen
inferior (depozite loessoide); Holocen superior (depozite loessoide, silturi, nisipuri si pietrisuri
din lunci). Alcatuirea geologica in profunzime a zonei a fost interpretata si pe baza datelor
provenite din forajele executate pentru cercetarea stratelor acvifere de adancime, localizate in
depozitele romanian superior-pleistocen inferioare (Formatiunea de Fratesti; definita de Liteanu,
1952), pleistocen-medii (Complexul Marnos, definit de Liteanu in 1952 si similar cu Formatiunea
de Coconi, definita de Alexeeva et al., 1983) si pleistocen-superioare (Nisipurile de Mostistea;
definite de Liteanu, 1953, in vederea alimentarii cu apa subterana.
In continuare sunt prezentate principalele caracteristici litologrce ale depozitelor romanian-
cuaternare, deoarece acestea contin cele mai importante acumulari de ape subterane potabile.
16
central-estica a Platformei Moesice, care stau pe Nisipurile de Mostistea sau Pietrisurile de
Colentina, sunt atribuite exclusiv Pleistocenulut superior. Datarea diferentiata in functie de
substrat poate sa QU corespunda realitatii incat este posibil ea depozitele loessoide sa revina
exclusiv Pleistocenului superior, procesul acumularii fiind unitar (ca timp).
Caracteristici geotehnice
2.2.7 Inundabilitate
17
2.3 Riscuri naturale si antropice
Adâncimea de înghet
Adâncimea de înghet pentru tipurile de pamînturi intalnite, din care fac parte si pamânturile
identificate în amplasament, este Zcr= 70 - 80 cm (conform STAS 6054-77).
In zona studiata nu exista activitati antropice care sa afecteze dezvoltarea comunei; activitatile de
crestere a animalelor si pasarilor in fermele zootehnice sunt situate la distante mai mari decat 0,5
km.
Activitatea de transport si depozitare a deseurilor menajere colectate la nivelul comunei pune
probleme de risc asupra populatiei si mediului comunei datorita neexistenţa unei platforme
ecologice pentru depozitarea acestora.
Activităţile economice de bază sunt cele agricole şi mai puţin cele industriale şi comerciale.
Zona de unităţi industriale şi depozite:
- nereprezentativă ca suprafaţă si nu este prevazuta necesitatea extinderii;
- nu se află în contradicţie cu alte zone funcţionale învecinate, întrucât micile unităţi industriale
existente sunt nenocive, iar în spaţiile de depozitare nu sunt substanţe toxice care să necesite
condiţii speciale de stocare. Dacă totuşi apar probleme privind protecţia mediului, acestea se vor
rezolva în momentul emiterii autorizaţiilor de mediu.
- în cazul în care vor apare solicitări şi pentru activităţi economice poluante, se vor întocmi studii
şi documentaţii ce vor stabilii clar condiţiile de amplasare a acestora în afara intravilanului
propus prin această lucrare.
Suprafaţa zonei de unităţi industriale şi depozite, este în prezent de 0,55 ha in localitatea Perisoru
si 1,09 ha in localitatea Tudor Vladimirescu.
18
Localitatea Perişoru este traversata de Soseaua Bucuresti-Constanţa de la vest la est şi este
adiacenta caii ferate Bucuresti-Constanta.
Circulaţia rutiera cuprinde circulaţia majora Bucureşti-Constanţa şi trama stradală rectangulară
care asigură o legatura facilă în intravilanul comunei. Dintr-un total de 57,5 km de strazi în
comună, doar 2 km sunt modernizati, restul avand îmbracaminte provizorie, sau din pământ.
Întrucât localităţile comunei Perişoru au o populaţie mică, problemele de crculaţie sunt minore.
Drumurile de legătură cu D.N. 3 A a localităţilor Perişoru şi Tudor Valdimirescu sunt în curs de
modernizare cu îmbrăcăminte de covor asfaltic, iar cele care fac legătura cu zonele funcţionale
de importanţă pentru comunitate sunt în curs de pietruire.
Comuna Perisoru este străbătută de la vest la est de autostrada Soarelui A2 Bucureşti –
Constanţa.
Circulatia feroviara cuprinde staţia CF, legăturile cu restul ţări asigurându-se prin magistrala
Bucuresti-Constanta.
Suprafata existenta destinata cailor de comunicatii este de 43,38 ha in localitatea Perisoru si de
18,81 ha in localitatea Tudor Vladimirescu.
* Alimentarea cu apă
Există reţea de alimentare cu apă în sistem centralizat în satele Perişoru şi Tudor Vladimirescu.
Serviciile, ca in majoritatea cazurilor in mediul rural, sunt insuficiente in actuala conjunctura
sociala.
Sistemul de alimentare cu apa pentru localitatea Perisoru:
-fantani private – 104;
- puturi pentru alimentare cu apa – 7 buc, la adancimea de 90 m, avand debit pe put este 21,6
mc/h. Stocarea apei se realizeaza intr-un rezervor de 25 mc. Lungimea retelei de distributie este
de 16 km, reteaua fiind din polipropilena Φ = 63 – 110 mm numarul de hidranti prevazuti 35
buc.
Canalizare si epurare
19
Depozitele de deşeuri menejere sunt organizate la marginea fiecărei localităţi, respectând
distantele prevăzute în legislaţie insa nu sunt platforme ecologice.
20
o cauzate de factori de natura socio-spatiala.
21
o un nivel deficitar de asigurare cu infrastructura si servicii publice;
o conturarea modesta a centrelor populate in absenta activitatilor specifice;
o situatie nefavorabila a fenomenelor demografice cu tendinte de agravare in viitor;
o nivel scazut al veniturilor.
In cazul nerealizarii extinderii intravilanului comunei vor rezulta o serie de inconveniente care
vor avea un impact negativ asupra starii actuale de dezvoltare a localitatii si a mediului din
localitate:
- marire suprafetei cu functiuni de locuinte sau complementare;
- marirea spatiului destinat institutiilor si serviciilor de interes public;
- dublarea suprafetelor destinate spatiilor verzi, sport agrement si protectie;
astfel incat intravilanul existent aprobat prin Hotararea Consiliului Local sa fie cel materializat in
PUG prin corelarea limitelor si suprafetelor aflate in evidenta Oficiului Judetean de organizare a
teritoriului agricol cu cele aflate in evidenta Consiliului local.
Calitatea globala a factorilor de mediu din comuna Perisoru, este apreciata ca fiind buna, pe
teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu.
In perimetrul luat in discutie cat si in cel limitrof nu sunt delimitate zone care sa prezinte o
importanta speciala, cum ar fi ariile de protectie avifaunistica sau ariile speciale de conservare
reglementate conform Legii nr. 462/2001 – privind regimul ariilor naturale protejete, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.
Pe teritoriul comunei nu au existat exploatari petroliere si nici de prelucrare care sa polueze
subteranul cu produse petroliere sau gazeifere. In subteranul imediat si mediu nu exista
zacaminte de saruri solubile care sub actiunea precipitatiilor sa dea deformatii nedorite la
suprafata terenului.
Apele subterane din teritoriul cercetat sunt prezente de regula la adancimi ce variaza intre 7-8 m
si rar 0-12 m astfel incat nu pot pune probleme constructiilor.
De asemenea trebuie mentionata prezenta poluare atmosferica si fonica, ca urmare a invecinarii
unor zone de locuinte cu DN 3A si DJ 213A, in afara de acestea, neexistand surse majore de
poluare si degradare a mediului. Unitatile zootehnice existente se afla la distanta de zona locuita
asfel incat este asidurata zona de protectie sanitara.
22
Conform Legii 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –
Sectiunea a V-a – zone de risc natural, judetul Calarasi este in zona cu intensitate seismica VIII
pe scara MSK.
Comuna nu dispune in prezent de depozite de deseuri menajere, fiind inchise vechile
depozite.Deseurile seunt colectate de unitati specializate cu care primaria are contract.
Trebuie mentionat la acest capitol, ca noile activitati productive dezvoltate pe teritoriul comunei
Perisoru nu afecteaza factorii de mediu, fiind prevazute cu tehnologii nepoluante.
Disfunctionalitati
• Identificarea surselor de poluare, din care a celor cu pericol major pentru populaţie,
vegetaţie şi animale
La această oră singurele şi cele mai importante surse de poluare, sunt aşa zisele gropi de gunoi,
atât datorită lipsei totale a lucrărilor de amenajare cât şi prin proasta lor amplasare si lipsa
sistemului de canalizare menajere.
• Priorităţi în intervenţie
Priorităţile în intervenţie, constau în demararea amenajării platformelor ecologice pentru
depozitarea dejectiilor animalelor provenite din cele trei localităţi aparţinătoare comunei.
Platformele se vor executa modulat şi etapizat, astfel încât să satisfacă necesităţile pentru
perioadele imediat următoare.
23
- aspecte legate de gradul de echipare edilitară a localităţilor în raport cu necesităţile
populaţiei - se propune realizarea de reţele de alimentare cu apă si canalizare inclusiv statie de
epurare, modernizarea şi extinderea reţelelor electrice de alimentare cu gaze şi de telefonie.
Analiza cantitativa si calitativa completata cu analiza spatiala a permis identificarea tuturor
disfunctionalitatilor. Grupate pe domenii identificarea disfunctionalitatilor se vor dovedi un
important instrument in stabilirea atat a obiectivelor cat si a directiilor strategice, precum ai a
politicilor si programelor care aplicate vor duce la eliminarea lor.
S-au identificat si grupat pe domenii urmatoarele
DOMENII DISFUNCTIONALITATI
Fondul construit si Existenţa unor zone destinate dezvoltării de locuinţe, care nu au acces
utilizarea direct la drumuri publice (enclave neconstruite) ce nu sunt echipate
terenurilor edilitar.
Slaba dezvoltare a instituţiilor şi serviciilor publice, serviciilor
generale şi comerţului în cadrul cartierelor de locuit.
Starea precară a dotărilor culturale de pe teritoriul comunei Perisoru,
acestea necesitănd reabilitare.
Slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacităţi de cazare, unităţi de
alimentaţie publică şi structuri de agrement).
Spatii plantate, Lipsa unui numar suficient de spatii pentru sport si agrement.
agrement si sport Starea precara a spatiilor verzi existente
Cai de comunicatie Retea stradala nemodernizata
si transport Lipsa/ discontinuitatea trotuarelor
Lipsa parcajelor publice.
Echipare edilitară Insuficienta dezvoltare a retelelor de distributie apa potabila si
canalizare
Ineficienţa canalizării pluviale, existenţa rigolelor stradale şi a
viroagelor neamenajate din punct de vedere hidrotehnic,
Lipsa sistemului de canalizare
Retea electrica nemodernizata
Iluminat public deficitar
Probleme de mediu Depozitare necontrolata a dejectiilor animalelor si a deseurilor
menajere
Inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si
cimitire.
Dezvoltare Slaba dezvoltare a sectorului industrial
economică Slaba dezvoltare a structurilor turistice si dotarilor aferente
Evolutie Scaderea continua a numarului populatiei
demografica
24
Completarea terenurilor disponibile din vatra actuala cu locuinte sau institutii
publice
Realizarea unor spatii verzi pentru sport si agrement
Completarea retelei institutiilor si serviciilor publice
Dezvoltarea infrastructurii edilitare a comunei
În urma întâlnirilor şi discuţiilor purtate cu populaţia, aceasta şi-a manifestat susţinerea pentru
dezvoltarea activităţilor cu caracter agro-zootehnic şi a celor industriale nepoluante.
Totuşi se ţine seama de faptul că în momentul de faţă există destul de puţine posibilităţi de
apariţie a unor investitori puternici, care să schimbe direcţia de dezvoltare dinspre agricultură
spre industrie.
Totodată prin politica guvernului nu este încurajată munca în agricultură, de cele mai multe
ori veniturile realizate din această activitate fiind ridicole. Se constată astfel, o îmbătrânire a
populaţiei, tineretul optând în general pentru încercarea unei şanse în capitală.
În ideea în care vor apare investitori, prin PUG au fost prevăzute suprafeţe de teren pentru
construcţii noi, iar în cazul unor investiţii mai mari existând posibilitatea extinderii intravilanului
comunei.
Existenta unei baze materiale valoroase pentru practicarea activitatilor agricole, precum si a
activitatilor din domeniul zootehnic, a elementelor valoroase de patrimoniu natural ce pot fi
valorificate in scop turistic pe plan local, nu ofera suficiente resurse de dezvoltare, fara
canalizarea eforturilor locale catre asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii (crestere,
accesibilitate, cresterea performantelor sistemului educational precum si diversificarea ofertei
locale privind cu precadere echipamentele publice si serviciile existente). De asemenea, accentul
trebuie pus pe protejarea factorilor de mediu, cu referire la ecologizarea zonelor de depozitare
neconforme existente pe teritoriul comunei, dar si asigurarea elementelor necesare pentru o
dezvoltare armonioasa a domeniului agricol (sustinerea microfermelor si fermelor prin programe
specifice adresate mediului rural, protectia solurilor si sistemelor de imbunatatiri funciare,
limitarea extinderii necontrolate a intravilanelor localitatilor precum si evitarea fragmentarii
terenurilor agricole si incurajarea asocierii proprietarilor).
Din aceasta perspectiva, accentul se opune la nivel local, pe langa masurile economice si sociale
ce se impun a fi luate in vederea unei dezvoltari durabile a comunei, si pe asigurarea cadrului
spatial necesar unei astfel de dezvoltari (reabilitare retea de comunicatii, dotare edilitara a
localitatilor, asigurarea unui management durabil al deseurilor, asigurarea premizelor de
dezvoltare spatiala a activitatilor).
Concomitent oportunitatilor de dezvoltare, au fost luate in considerarea asigurarea cadrului
necesar (terenuri urbane, zonare functionala, cai de comunicatie si echipare edilitara) a
activitatilor economice.
Pe plan economic, dezvoltarea rurală durabilă presupune, ca orice activitate specifică spaţiului
rural, atingerea eficienţei economice. În condiţiile în care agricultura reprezintă activitatea
definitorie a spaţiului rural în România, dezvoltarea durabilă presupune o abordare nouă a acestei
activităţi, în concordanţă cu nevoile dezvoltării viitoare.
Pe plan social, dezvoltarea rurală durabilă este concepută ca garanţie pentru asigurarea condiţiilor
normale de viaţă pentru comunităţile rurale, care să fie în concordanţă cu dezvoltarea economică.
25
al asigurării echilibrului între economie şi ecologie. Realizarea unei dezvoltări durabile depinde,
înainte de toate, de practicarea unei agriculturi durabile, al cărei scop este menţinerea corelaţiei
optime între cantitatea, calitatea, structura alimentelor şi conservarea calităţii mediului.
Tabelul urmator prezinta principalele masuri corelate cu obiectivele de dezvoltare a Consiliului
Local al comunei Perisoru si cu principalele propuneri ce decurg din documentatiile de ordin
superior :
26
DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE
27
OBIECTIVE OBIECTIVE PROGRAME PROIECTE
STRATEGICE SECTORIALE
Accesibilitate Infrastructura Reabilitarea drumurilor de acces si a retelei stradale Reabilitarea drumurilor comunale
crescuta de transport Infiintare sistem local de transport in comun Asigurare cai de circulatie corespunzatoare
dezvoltata Sistematizare intersectii pentru toate trupurile apartinatoare
Repararea strazilor din localitate Realizare parcaj public
Mediu social Intarire Programe de pregatire a functionarilor pentru furnizarea unor Infiintare centru de informare cetateni
atractiv capacitate servicii de calitate Arondarea unei zone din comuna fiecarui
institutionala a Implementare sistem informatizat de inregistrare si colectare consilier local
administratiei a taxelor si impozitelor locale
locale Dezvoltarea capacitatii de accesare a programelor de
finantare destinate spatiului rural
Sistem Modernizarea sistemelor de incalzire la cladirile publice Rezolvare incalzire centrala la scolile din
educational Dotarea cu tehnica de calcul si acces internet comuna
dezvoltat Sprijinirea cadrelor didactice care isi stabilesc domiciliul in Rezolvare incalzire centrala la Caminul
comuna Cultural
Achizitionare microbuz propriu necesar asigurarii
transportului copiilor la scolile din comuna si la structurile
liceale din vecinatate
Imbunatatirea fondului de carte din biblioteca comunala.
Necesar de spatii Realizare parcuri si locuri de joc pentru copii Amenajare noi spatii verzi
verzi asigurat Reabilitare echipamente existente Amenajarea curtilor scolilor si amenajarea de
zone verzi pentru recreere
Echipamente Realizare noi echipamente publice Reabilitare Camin cultural
publice conform Reabilitare biblioteca comunala
standardelor Construire galerii comerciale
Realizare cimitir comunal
Infiintare sala de sport si teren de sport
32
Realizare Camin de copii
Sprijinirea lucrarilor de reparatii, pictura si
construire a bisericilor din comuna
Reamenajarea si intretinerea corespunzatoare a
cimitirelor de pe raza comunei
Realizarea unei biserici noi in Perisoru
Calitate crescuta Extinderea si sistematizarea zonelor rezidentiale Realizare PUZ pentru extinderea zonei
a locuirii rezidentiale
Imbunatatire Programe educative in domeniul sanatatii si igienei pentru
protectie sociala elevi
Organizare de actiuni in sprijinul pensionarilor pentru o viata
sociala activa
Programe destinate copiilor cu parinti plecati la munca in
strainatate in vederea integrarii sociale a acestora
Activitati sociale Identificarea si promovarea unor actiuni culturale adecvate Amenajare terenuri de sport si stimularea
diversificate comunei Perisoru infiintarii de noi baze sportive
Reabilitarea si valorizarea caminelor culturale prin Publicarea unei scurte monografii a comunei
organizarea de activitati culturale Perisoru, traditii si obiceiuri
Stimularea activitatilor sportive si de agrement Amenajare terenuri de sport si stimularea
intercomunale si regionale infiintarii de noi baze sportive
Sustinere activati din domeniul agricol Stimularea organizarii de competitii sportive
Incurajare activitati agro- turistice locale
Identificarea si promovarea unor actiuni culturale adecvate Modernizarea bazei sportive
comunei Perisoru
Reabilitarea si valorizarea caminelor culturale prin
organizarea de activitati culturale
Stimularea activitatilor sportive si de agrement
intercomunale si regionale
Identificarea si promovarea unor actiuni culturale adecvate
comunei Perisoru
33
Calitate Managementul Infiintare serviciu de salubrizare Eliminarea depozitelor si rampelor de deseuri
crescuta a deseurilor care nu respecta legislatia de mediu
factorilor de Realizare platforma de precolectare deseuri
mediu Realizare platforma de depozitare dejectii
animaliere
Organizare actiuni educative
Managementul Protectia impotriva riscurilor naturale Protectie impotriva riscurilor rezultate din apele
riscurilor pluviale temporare
Infrastructura Extindere retele de alimentare cu apa Masuri de protectie impotriva inudatiilor
edilitara Realizare reteke de canalizare pluviale prin modernizarea sistemului de
dezvoltata Realizare statii de epurare canalizare
Sprijinirea dezvoltarii retelelor de telecomunicatii
Modernizarea iluminatului public
Retehnologizare, reabilitarea si modernizarea retelei de
energie electrica
Extinderea Realizare suprafete plantate publice si parcuri
spatiilor verzi
Sector economic Forta de munca Organizare la nivel comunal de cursuri in vederea pregatirii
dezvoltat calificata si calificarii elevilor in meserii specifice exploatarii si
industrializarii resurselor locale
Consiliere, trainning si promovare
Investitii pentru Acordare facilitati pentru dezvoltare IMM Actiuni de promovare IMM in agricultura
sprijinirea, Microferme pentru prelucrarea produselor
dezvoltarea legumicole si animaliere
IMM Infiintare centru de consultanta in afaceri
Perisoru
Infrastructura Sprijinire start-up IMM- infiintare IMM prin participatiune Dezvoltare baze de colectare a produselor
de afaceri Sustinere activati din domeniul agricol agricole
dezvoltata Incurajare activitati Reorganizare mod de exploatare agricola, in
34
Sustinere activati din domeniul agricol scopul eficientizarii utilizarii acestora
Asistenta acordata investitorilor locali in
promovarea unor proiecte pentru colectarea si
procesarea produselor agricole
Folosirea terenului agricol din extravilan
conform normelor impuse de legislatia
europeana
Infiintare grupuri producatori si asociatii
agricole
35
3.1 Zonarea utilizarii teritoriului pe folosinte
Intravilanul existent este cel aprobat prin Hotărârea Consiliului local (la localităţile unde există),
sau cel prevăzut de Legea fondului funciar, la 01.01.1990 (în situaţia când nu s-a aprobat alt
intravilan).
35
TRUP 37 CENTRUL DE PLASAMENT 5.567 1
TRUP 38 Locuinte +spatiu comer cial 3.231 0
TRUP 39 Sediu ferma 0.986 9
TRUP 40 Zona C.F.R. 4.522 4
TRUP 41 Atelier rmecanic 3.024 8
TRUP 42 Statie conditionare seminte 4.236 2
TRUP 43 Baza siloz Per isoru 1.080 3
TRUP 44 Conac 0.029 0
TRUP 45 Conac 0.616 1
TRUP 46 STATIE METEO 0.067 9
TRUP 47 SEDIU S.C.D. A. MARCULESTI+LOCUINTE 11.4017
TRUP 48 HERGHELIA JEGALIA 85.94 65
TRUP 49 COMPLEX PUI 7.656 1
TRUP 50 FERMA 3.312 1
TRUP 51 FERMA 0.607 5
TRUP 52 SEDIU FERMA 5.951 2
TRUP 53 BAZINE 3.287 4
TRUP 54 SEDIU FERMA 3.334 3
TRUP 55 EXTINDERE – ZONA AGRO-INDUSTRIALA 2.000 0
TRUP 56 EXTINDERE – ZONA AGRO-INDUSTRIALA 3.331 2
TRUP 57 FERMA 0.893 7
TRUP 58 FERMA 3.384 6
TRUP 59 Ferma 9 incinta A 4.240 7
TRUP 60 FERMA 2.681 8
TRUP 61 SEDIU FERMA 1.444 1
TRUP 62 STATIE POMPARE 0.374 1
TRUP 63 LOCUINTA 0.157 6
TRUP 64 SEDIU FERMA 3.839 8
TRUP 65 FERMA 0.476 0
TRUP 66 STATIE POMPARE 0.163 9
TRUP 67 SEDIU FERMA 1.472 0
TRUP 68 Casa padurar 0.214 3
TRUP 69 Ferma 1 si 2 2.194 0
TRUP 70 SEDIU FERMA 0.765 1
TRUP 71 SEDIU FERMA 0.849 5
TRUP 72 EXTINDERE - LOCUINTE 10.61 56
TRUP 73 EXTINDERE – LOCUINTE 14.55 06
TRUP 74 EXTINDERE ZONA AGRO-IN DUSTRIALA 11.6317
TRUP 76 STAT IE POMPARE 1.373 0
TRUP 76 STATIE POMPARE 0.195 3
36
Tabel 3.2. Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ
TERITORIU CATEGORII DE FOLOSINŢĂ
ADMINISTR. NEAGRICOL
AL UNITĂŢII
AGRICOL PĂDURI APE DRUMURI CURŢI NEPROD TOTAL
DE BAZĂ
CONSTR
EXTRAVILAN 19435.72 995 - 72.31 318.4352 - 20821.47
INTRAVILAN 0 0 - 97.11 427.42 - 524.53
TOTAL 19435.72 995 - 169.42 745.8552 - 21346
% DIN TOTAL 91.04 4.66 - 0.80 3.50 - 100
37
edilitare
Gospodarie comunala, 0,53 0.58 0,53 0.38
cimitire
TOTAL 91,31 100,00 141,47 100,00
38
Zona de locuinte si functiuni complementare reprezinta 71,32% din teritoriul intravilan. Zona
destinata locuintelor si functiunilor complementare este extinsa in conformitate cu cerintele de
dezvoltare a acestui sector. Pentru conformarea urbanistica a acestor zone se propune detalierea
ulterioara prin planuri urbanistice zonale- parcelare/ reparcelare, urmarind asigurarea accesului
carosabil direct dintr-o circulatie publica si asigurarea conditiilor de echipare edilitara.
Zona de locuit ocupa cea mai mare parte a comunei Perişoru caracterizata printr-un regim mic de
inaltime (majoritar parter, izolat P+1).
Activitatea de construire in cadrul localitatii urmeaza sa se desfasoare dupa cum urmeaza:
- pe terenuri libere;
- prin restructurarea fondului existent degradat fizic sau moral;
- prin renovarea constructiilor existente;
- prin schimbarea de destinatie (conversie functionala).
In cazul cand Planul Urbanistic General si Regulamentul Local de Urbanism afferent acestuia
contin elemente suficiente care sa permita realizarea unor constructii, certificatul de urbanism si
autorizatia de construire se pot elibera pe baza prevederilor PUG.
În ipoteza solicitării unor obeictive în zona care necesită amenajări speciale (zona centrală, zona
protejată, parcelări pentru locuinţe noi, spaţii verzi, etc.) este necesarş elaborarea unor planuri
urbanistice zonale sau de detaliu în funcţie de amploarea problemelor.
La eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire pe baza PUG este necesar
să se ţină seama de urmatoarele conditii de ordin general:
- încadrarea cererii solicitantului în cadrul funcţiunii prevăzute în zona respectivă;
- verificarea dreptului de utilizare asupra terenului (proprietate, concesionare, etc.)
- protejarea amplasamentelor destinate obiectivelor de utilitate publică;
- asigurarea condiţiilor de echipare tehnico-edilitara, a acceselor carosabile.
Autorizarea realizării construcţiilor se va face, de regula cu respectarea funcţiunii zonelor
cuprinse în limitele intravilanului propus de PUG.
Construcţiile şi amenajările cu alte destinaţii, complementare sau diferite în raport cu funcţiunea
dominantă a zonei respective, nu trebuie să creeze incomodări sau disfuncţionalităţi, asigurându-
se măsurile de protecţie şi integrarea lor în structura stabilită prin PUG.
Ca urmare a consultărilor s-a propus extinderea zonei de locuit în jurul intravilanelor existente
ale localităţilor Perişoru şi Tudor Vladimirescu.
În ceea ce priveste zonele de locuinţe actuale se propune:
- terminarea locuinţelor începute
- realizarea de locuinţe individuale sau semicolective (2-3 familii) cu prioritate pe
terenurile libere sau posibil de eliberat;
- interdicţia temporară de construire până la întocmirea studiilor de urbanism din
zonele declarate de interes public;
- construcţiile de locuinţe se vor realiza din materiale durabile, cu soluţii
funcţionale şi dotări edilitare corespunzătoare, impunându-se chiar o expresivitate
arhitecturală, daca este posibil un specific propriu localitătii.
Zona institutiilor publice si serviciilor, cuprinde atat institutiile si serviciile publice existente,
cat si activitati comerciale, locuire, mica productie manufacturiera nepoluanta. Zona reprezinta
2.5 % din teritoriul intravilan propus, aceasta fiind extinsa, prin propunerile de dezvoltare a
zonelor mixte si a zonelor de turism si recreere. Propunerile spatiale de dezvoltare a zonelor
mixte (locuinte si servicii) urmaresc conturarea unor nuclee de servicii relationat unor obiective
importante existente pe teritoriul localitatilor componente a comunei Perisoru.
In cadrul organizarii viitoare a localitatilor sunt mentinute toate dotarile existente si au fost create
conditiile extinderii acestora, in functie de conditiile de marketing urban promovate de comuna.
Propunerile sunt destinate gospodariei comunale si cresterii coeficientului de spatii plantate.
39
La delimitarea zonei centrale, s-au luat în considerare următoarele criterii:
• Funcţional (gradul de concentrare în teritoriu a instituţiilor publice şi serviciilor,
existenţă spaţii comunitare, servicii comerciale şi financiar bancare, dotări de
interes public, etc.)
• Conformare spaţială şi volumetrică
Zona activităţi productive şi de depozitare reprezintă 0.7% din totalul intravilanului, aceasta
fiind redusa in conformitatea cu cererile de dezvoltare a unor activitati productive nepoluante si
serviciilor conexe.
Zona spaţii verzi, sport, agrement şi protectie va fi imbogatita cu noi spatii verzi, rezultate din
realizarea unor terenuri de sport.
Aceasta reprezintă 3,14% din teritoriul intravilan.
Căile de comunicaţie reprezintă 18.23% din teritoriul intravilan.
Zona de gospodărie comunală reprezintă 1,14% din teritoriul intravilan.
Bilantul suprafetelor cuprinse in intravilanul propus
Avand in vedere ca zona este amplasata in intravilan si este inconjurata de teren agricol, nu
exista surse majore de poluare care ar putea afecta amplasamentul studiat.
Cele mai apropiate activitati antropice se afla in fermele de crestere intensiva a animalelor situate
la distante > 1 km fata de zona delimitata ca zona cu functii de locuinte.
Eliminarea deseurilor
Notiunea de “deseuri urbane” sau “de tip urban” desemneaza totalitatea deseurilor atat in mediul
urban cat si in cel rural:
- gospodarii;
- institutii;
- unitati comerciale;
- unitati prestatatoare servicii;
- deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi;
- namoluri deshidratate rezultate din statiile de epurare a apelor uzate
orasenesti.
40
Daca raportarea se face la populatia care beneficiaza de servicii de salubritate, valoarea medie a
nivelului de generare devine 351 kg/loc.an sau 0,96 kg/loc.zi.
Judetul Calarasi este inclus in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor pentru Regiunea 3 –
Sud Muntenia.
Calculul privind compozitia medie a deseurilor din Regiunea 3 este prezentat in urmatorul tabel,
luand in considerare urmatoarele date:
o evolutia cantitatii generate de deseuri, 1999 – 2003,
o numarul de locuitori ce beneficiaza de servicii de salubritate, si
o compozitia medie a deseurilor colectate de la populatia din mediul urban si rural
date de studii anterioare privind deseurile si de estimarile companiilor de
salubritate.
Din aceste date este calculata compozitia medie, pe baza cantitatii totale de deseuri generate de
populatia din mediul urban si rural.
In ceea ce priveste compozitia chimica a deseurilor menajere aceasta variaza in limite largi insa,
in principiu, substantele componente sunt reprezentate de:
substante celulozice ;
substante albuminoide si proteinice ;
substante grase ;
materiale plastice.
41
Tabel 3.8. Compozitia chimica – deseuri menajere
GRUPELE DE SUBSTANTE %
Celulozice 48,0
Albuminoide 5,0
Proteine 3,0
Substante grase, rasini 4,0
Lignina 12,0
Substante minerale incinerabile 5,0
Substante minerale neincinerabile 21,0
Materiale plastice 2,0
TOTAL 100,0
In ceea ce priveste compozitia deseurilor stradale si a celor din constructii, compozitia estimata
este de :
praf, pamant – 60 – 80 % din greutate;
frunze, lemne – 5 – 4 % ;
hartie, cartoane – 2 – 4 % ;
resturi de la santierele de constructii (moloz, piarta, caramizi, var,etc) – 3 – 5 %
resturi vegetale si minerale aruncate intamplator pe strazi si alei – 0,1 - 0,2 %
alte materiale 3 – 6 %.
Greutatea specifica estimata este cuprinsa intre 700 - 800 kg/mc.
In cadrul deseurilor urbane la nivel national ponderea deseurilor de ambalaje este in continua
crestere; astfel valoarea totala medie este de 22,83 %. Deseurile de ambalaje rezultate din
consumul populatiei nu sunt colectate separat la surse.
Deseurile de ambalaje rezultate din comert sunt in mare parte colectate separat si vandute
agentilor colectori de materiale reciclabile.
In prezent, reteaua de unitati specializate in colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje este
insuficient dezvoltata.
Indicatorii privind cantitatea de deseuri generate reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri
generata prezentata in tabelul urmator si numarul total de locuitori din regiune.
Din datele raportate este posibil sa obtinem indicii privind cantitatea de deseuri generate in
fiecare judet al Regiunii. Pe scurt, cantitatile de deseuri raportate sunt impartite la populatia unui
judet al regiunii calculand un index dat. Cifra poate fi apoi comparata cu cifrele raportate in
Planul National de Gestionare a Deseurilor sau acelea raportate de statele membre ale UE. De
exemplu, in unele tari, cantitatea de deseuri generata per locuitor este putin mai mare decat se
astepta (414 kg/locuitor pentru Arges in 2003). Se estimeaza ca situatia se va imbunatati avand
in vedere ca tot mai multe depozite de deseuri sunt echipate cu cantare.
Tabel 3.9. Indicatori privind cantitatea de deseuri generata pe regiunea Sud Muntenia
42
(kg/loc×an) orasenesti (kg/loc×an)
(kg/loc×an)
1999 264,64 10,33 15,72 290,47
2000 281,26 11,26 14,93 307,46
2001 273,41 5,28 13,74 292,44
2002 262,91 3,78 13,39 280,08
2003 273,46 2,99 62,21 338,68
Tabel 3.10. Indicatori privind cantitatea generate de deseuri pe judetul Calarasi, in anul 2003
Indicatori de generare deseuri
Namoluri de la
Deseuri Deseuri din
An 2003 statiile de
municipale si constructii si Total deseuri
epurare
asimilabile demolari (kg/loc×an)
orasenesti
(kg/loc×an) (kg/loc×an)
(kg/loc×an)
Regiune 273,46 2,99 62,21 338,68
Jud. Calarasi 184,63 3,13 6,26 194,03
Tabel 3.11. Evolutia cantitatilor de deseuri generate in judetul Calarasi, in anul 2003 (tone)
TIPURI PRINCIPALE COD
REGIUNE CALARASI
DE DESEURI DESEU
Deseuri municipale si
asimilabile din comert,
1. 20 15 01 917588 58930
industrie si institutii, din
care:
Deseuri menajere
1.1 colectate in amestec de la 20 03 01 432238 35000
populatie
Deseuri asimilabile
1.2 colectate in amestec din 20 03 01 165866 8000
comert, industrie, institutii
Deseuri municipale si
asimilabile colectate
20 01
separat (exclusiv des. din 43158 1730
15 01
constructii si demolari),
din care:
20 01 01
Hartie si carton 8732 1400
15 01 01
20 01 02
Sticla 281 30
15 01 07
1.3
20 01 39
Plastic 1165 30
15 01 02
20 01 40
Metale 29795 110
15 01 04
20 01 38
Lemn 2238 20
15 01 03
Biodegradibile 20 01 08 374 100
20 01
Altele 570 40
15 01
43
1.4 Deseuri voluminoase 20 03 07 1311 -
Deseuri din gradini si
1.5 20 02 30042 4000
parcuri
1.6 Deseuri din piete 20 03 02 9183 1000
1.7 Deseuri stradale 20 03 03 82530 2700
Deseuri generate si 20 01
1.8 153259 6500
necolectate 15 01
La toti generatorii capacitatea si tipul recipientilor, precum si frecventa de colectare se vor stabili
conform unui optim intre cantitatea de deseuri generate zilnic si costurile recipientilor.
• separarea deseurilor nepericuloase de cele periculoase; in special in unitatile sanitare care vor
functiona pe plan local dar si pentru gospodariile individuale unde se folosesc adezivi,
vopsele, pesticide, insecticide, baterii, acumulatori uzati etc.;
• asigurarea preluarii si transportului deseurilor de catre un operator autorizat prin contracte
ferme insotite de o programare stricta;
• asigurarea deservirii unui nrumar cat mai mare de generatori de deseuri de catre sistemele de
colectare si transport si prin optimizarea schemelor de transport;
• asigurarea recuperarii ambalajelor si a deseurilor de ambalaje in proportie cat mai ridicata.
Introducerea noilor sisteme de sortare la sursa si colectare selectiva a materialelor reciclabile
(inclusiv a celor biodegradabile) va constitui momentul optim pentru modificarea si optimizarea
frecventelor de colectare. Rationalizarea frecventelor de colectare va conduce la cresterea
eficientei si reducerea costurilor pe care le implica serviciul de colectare.
Depozitele de deseuri
45
Din categoriile de surse de poluanti mentionate mai sus cele mai importante din punct de vedere
al impactului asupra apelor pot fi considerate acelea generate de la depozitarea dejectiilor
animaliere.
Masa de dejectii este partial expusa percolarii de catre apa de ploaie in zona de depunere. O parte
din apa care percoleaza dejectiile se pierde prin procesul de evapo-transpiratie, accelerata de
temperaturile mai ridicate din masa deseurilor, o alta parte este retinuta in mod natural in masa
deseurilor, avand un rol benefic, ca mediu de reactie, care contribuie la accelerarea proceselor
biochimice de descompunere care apar in depozitul de dejectii.
In urma acestui comportament din depozitul de dejectii rezulta o scurgere fluida de culoare
inchisa, cu miros caracteristic, denumit “levigat” (apa de scurgere). Levigatul este o apa uzata cu
incarcare organica mare in care exista diferite impuritati in functie de natura si varsta dejectiilor
si de cantitatea de apa ce percoleaza masa de deseuri.
Debitele de apa de scurgere sunt variate in functie de conditiile climatice si topoclimatice,
situandu-se intre 0,2 l/s/km2 - 5 l/s/km2. De asemenea valoarea debitului apei de scurgere poate
reprezenta 45% din cantitatea de precipitatii.
Din aceste date rezulta ca resursele acvifere freatice erau supuse unui risc ridicat la poluare, atat
pe termen scurt cat si pe termen lung. Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen
aproape ireversibil si, ca atare, depoluarea acestui tip de apa este imposibila cu consecinte grave
asupra folosirii apei in scopuri potabile.
3.3 Calitatea factorilor de mediu (sol, apa, aer, vegetatie), cu marcarea zonelor poluate si a
terenurilor degradate
a. Apa de suprafata
In România cursurile de apă sunt clasificate în cinci categorii/clase de calitate (I, II, III, IV, V),
conform ord. MAPPM 1146/2002. Stabilirea categoriei de calitate pe grupe de indicatori se
realizează prin comparaţii succesive cu limite admisibile pentru fiecare categorie de calitate în
parte.
Calitatea apelor este urmărită conform structurii şi principiilor metodologice ale Sistemului
Naţional de Monitoring a Calităţii Apelor (SNMCA). Pe baza unor prelucrări statistice,
precedate de analiza şi validarea datelor, se determina anumite valori tipice care permit o
evaluare a calităţii globale a apelor.
Reteaua hidrografica a judetului Calarasi este afluenta in totalitate fluviului Dunarea. Este
reprezentata de doua bazine hidrografice (BH al Dunarii si BH al Argesului) si un subbazin
(Mostistea).
Afluentii fluviului Dunarea, de la intrare si pana la iesirea din judet, sunt: Zboiul, Argesul,
Mostistea si Berza.
De semnalat ca vaile Argova si Vanata din Campul Argovei (ca si afluentii lor Cucuveanu si
Milotina din C. Lehliu) sunt barate cu diguri, dand salbe de lacuri. Intregul bazin al Mostistei
are peste 100 de iazuri realizate prin mici baraje.
Sistemul de Gospodarire a Apelor Calarasi monitorizeaza calitatea raurilor interioare de pe
teritoriul judetului Calarasi, in urmatoarele sectiuni: rau Argova – Lupsanu, rau Vanata –
Fantana Doamnei, rau Belciugatele - Fundulea; rau Colceag – Satucu; rau Berza – Mihai
Viteazu, Balta Berzei, Potcoava, Rasa.
46
In sectiunile relevante pentu zona studiata, ce au fost monitorizate de SGA Calarasi, s-au
inregistrat urmatorii indicatori de calitate a apelor in anul 2006:
Tabelul 3.12
Nr Parametrii urmariti UM Clasa de calitate
crt Argova Berza Vanata
1 Indicatori fizici mg/l - - -
2 Regimul de oxigen mg/l II-III II II-III
3 Nutrienti mg/l III II III
4 Ioni generali, salinitate mg/l I-II I-II II
5 Micropoluanti µg/l I I I
6 Plancton nr/l - β mezosaproba -
7 Alge bentonice nr/mp - β mezosaproba -
8 Macrozoobentos nr/mp - β mezosaproba -
În administrarea SGA Călăraşi, pe teritoriul judeţului Călăraşi fluviul Dunărea este monitorizat
în secţiunea amonte Olteniţa statia Dorobantu şi Braţul Borcea în sectiunea Galdau.
Analizele au pus în evidenta urmatoarea încadrare Tabel 3.13:
47
3 Salinitate mg/l I-II II II I
4 Micropoluanti mg/l I I I I
5 Fitoplancton µg/l - - - -
6 Biomasa fito mg/l mezotrof Eutrof Mezotrof Mezotrof
7 Clorofila a µg/l mezotrof Mezotrof Mezotrof Mezotrof
b. Apa subterana
1 Chirnogi F1 22
2 Chirnogi F6 25.50
3 Spantov F1 23.80
4 Spantov F4 24.70
5 Spantov F6 35.15
6 Ciocanesti F1R 22.20
7 Ciocanesti F5 17.80
8 Modelu F5 29.50
9 Beilic F4 26.80
10 Beilic F7 49.00
11 Budeşti F1 22.20
12 Budeşti F6 28.40
13 Pasarea F1A 19.85
14 Fundulea F1 28.80
15 Nana F1 20.50
16 Soldanu F1 20.00
17 Ulmeni F1 26.40
18 Stoenesti F1 57.00
19 Tudor F1 18.00
Valdimirescu
20 Danesti F1 27.00
Apele subterane de pe teritoriul comunei Perisoru se afla cantonate in depozitele cuaternare ale
campiei.
Din punct de vedere chimic apele sunt in general clorurate bicarbonatate, avand mineralizatia
totala si reziduu fix scazute in unele cazuri afectand potabilitatea.
Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare al
celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se
48
grupează în 5 clase de calitate diferenţiate după nota medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte
clasa a V-a – 1-20 puncte).
Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole.
Datele sunt calculate pe baza studiilor pedologice si de bonitate a solurilor efectuate de catre
Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Călăraşi pana la data de 31.12.2006. Solurile
comunei Perisoru, sunt soluri zonale de stepă şi au ca roci parentale loessul sau depozitele
loessoide. Loessul este considerat ca material parental optim de formare a solurilor. El s-a
sedimentat în pleistocenul superior, fiind cel mai întins depozit de cuvertură.
Aceste soluri sunt caracteristice ţinutului cu climat stepic unde precipitaţiile sunt în jur de 500
mm şi vegetaţia este alcătuită din ierburi. Sunt bogate în humus, care atinge grosimi ce variază
de la 60-80 cm. Fiind afânate, se lucrează uşor, primesc şi înmagazinează cantităţi de aer şi apă
suficientă pentru dezvoltarea plantelor.
Sunt perioade, uneori destul de lungi când datorită căldurilor şi vânturilor, rezerva de apă din sol
să se epuizeze astfel ca plantele să sufere de secetă. Condiţiile favorabile de sol şi relief explică
predominantul caracter cerealier al regiunii.
Avand in vedere ca terenurile din vecinatatea zonei studiate au doar folosinta agricola, iar
activitatile antropice din asezarile umane invecinate nu polueaza grav aerul, calitatea aerului in
zona este buna.
Indicatorii de poluare a aerului se situeaza sub limitele concentraţiilor maxime admise şi sub
nivelele de atenţie prevazute in STAS 12574/87 “Aer in zone protejate” si Ordinul 536/97 emis
de Ministerul Sanatatii.
49
Analiza situaţiei existente a relevat disfunctionalităţi grupate pe categorii:
Din acest punct de vedere se constată că, după 1990 dezvoltarea localităţii a fost într-un continuu
regres, multe unităţi agricole fiind restructurate. Totodată, a avut loc o uşoară descreştere a
numărului populaţiei, ceea ce a condus la o dezvoltare doar în mică măsură a zonei de locuinţe.
În noile orientări în ceea ce priveşte activitatea de urbanism şi amenajarea teritoriului, în care
consultarea populaţiei va avea un rol major, necesitatile pot fi formulate astfel:
• Zonificarea funcţională, clară şi în special dezvoltarea zonei centrale care să constituie un
adevarat nucelu de interes şi un pol de dezvoltare pentru localitate; de asemenea este
posibilă crearea unor mici centre de dezvoltare.
• Dezvoltarea zonei de locuinte spre zona industrială.
• Completarea terenurilor disponibile din vatra actuală cu locuinţe sau instituţii de interes
public.
• Diversificarea şi amplificarea creării locurilor de muncă.
• Dezvoltarea cu precadere a initiative individuale in domeniu realizarii locuintelor, prin
acordarea unor parcele stabilite de lege (1000mp).
• Încurajarea iniţiativei particulare sau de grup în domeniul micii producţii şi a prestărilor
de servicii, prin stabilirea şi acordarea unor terenuri în acest scop.
• Amenajarea şi modernizarea unor spatii pentru sport şi agreement şi a unui sistem de
spaţii verzi în cadrul comunei.
• Completarea reţelei instituţiilor şi serviciilor publice.
• Dezvoltarea infrastructurii comunei (tehnico-edilitara şi de transport) în vederea
echilibrării confortului pe întreaga suprafaţă ocupată.
Modul general de elaborare a acestei necesităţi poate fi îmbunătăţit pe parcurs prin elaborarea
unor proiecte de detaliu – planuri urbanistice zonale şi de detaliu.
• Identificarea surselor de poluare, din care a celor cu pericol major pentru populaţie,
vegetaţie şi animale
La această oră singurele şi cele mai importante surse de poluare, sunt depozitele neamenajate de
deseuri menajere/ dejectii, atât datorită lipsei totale a lucrărilor de amenajare cât şi prin proasta
gestionare pe tipuri.
• Priorităţi în intervenţie
50
Pe teritoriul comunei Perisoru nu sunt monumente istorice trecute în lista monumentelor istorice
din anul 2004.
Monumente de arhitectură, memoriale şi situri arheologice existente pe teritoriul comunei
Perisoru, care nu sunt trecute în L.M.I./2004 şi sunt susceptibil să fie trecute pe viitoarele liste.
A) MONUMENTE DE ARHITECTURĂ
-Nr. crt. 289 - Cod LMI 2004 - CL-II-m-B-20851 - Conacul Pribegeanu - sat TUDOR
VLADIMIRESCU, comuna PERISORU, la cca 4 km. V de sat, la N de Sos. Bucuresti-Fetesti,
lânga siloz; Datare: 1902.
Sunt prevazute spatii verzi, sport, agrement, protectie in intravilanul comunei Perisoru in
suprafata de 16,47 ha reprezentand 3,14% din intravilan.
Având în vedere potenţialul natural deosebit – existenta pe teritoriul localităţii a solurilor
favorabile culturilor de cereale boabe şi plante uleioase, existenţa pădurilor cu vegetaţie
forestieră, herghelia Jegălia) – se propune pe lângă dezvoltarea sectorului agricol şi dezvoltarea
activităţilor de agreement, turism de weekend, care dezvoltă, de asemenea, sectorul terţiar.
În componenţa comunei Perişoru intra şi câteva zone intens împădurite: pădurea Pasaghiteanu,
situate in centrul de greutate a teritoriului admnistrativ si pădurea Putineiu situate in zona de sud
a teritoriului administrativ. Pentru protecţia pădurilor aflate în extravilanul comunei este
reglementată retragerea de 1Km fată de acestea a zonelor cu activităţi de producţie.
51
Obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania de care s-a tinut seama pe durata
pregatirii proiectului sunt :
conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
protecţia sănătăţii umane;
utilizarea durabilă a resurselor naturale;
informarea şi participarea publicului la problemele privind starea mediului.
Prin natura sa proiectul de fata s-a axat pe obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania
deoarece contribuie la protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, protecţia sănătăţii umane,
ajuta la valorificarea mai buna a resurselor materiale si energetice si combate risipirea acestora.
Fiind un proiect de larg interes public, pe durata elaborarii sale s-a desfasurat un dialog continuu
cu autoritatile si populatia, solicitandu-se opinia tuturor factorilor interesati.
Relatia cu alte planuri relevante in care este inclus obiectivul care se construieste pe
amplasamentul analizat prin acest PUG:
Zona luata in studiu a fost prinsa in PUG – Municipiul Calarasi.
Dezvoltarea zonei nu se poate face decat in relatie contextuala suprateritoriala. Propunerile de
dezvoltare sunt corelate cu elemente din Planul Urbanistic General (PUG – Municipiul Calarasi)
si Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean (PATJ Calarasi).
Toate aceste obiective specifice din domeniul Gestiunii Deseurilor isi gasesc reflectarea in
prevederile din proiect, care – prin diferitele componente ale sale - se refera la:
- Colectarea si transportul eficient si ecologic al deseurilor din mediul rural. Proiectul a urmarit
optimizarea traseelor de transport prin amplasarea judicioasa a platformelor ecologice de
deseuri judetene si a celor intermediare pe zone, procurarea de recipiente si vehicue pentru
transportul deseurilor menajere la nivelul platformei ecologice zonale.
- Colectarea selectiva si sortarea deseurilor in vederea reutilizarii, reciclarii sau a eliminarii in
conditii de securitate pentru mediu.
53
- Prevenirea eliminării necontrolate pe soluri şi în apele de suprafaţă a deseurilor.
Zona detaliată în P.U.G-ul existent are o suprafaţă de 329,27 mp, terenul fiind situat în
intravilan.
Zonificare funcţională
Tabel 6.1 BILANT TERITORIAL EXISTENT COMUNEI PERISORU
54
Zona unitatilor industriale
0.55 0.17
si depozitelor
Zona unitatilor agro-
13.9 4.22
zootehnice
Cai de comunicatie si
62.19 18.89
transport
Spatii verzi, sport,
1.5 0.46
agrement, protectie
Constructii tehnico-
0.35 0.11
edilitare
Gospodarie comunala,
2 0.61
cimitire
TOTAL 329,27 100.0
55
- autostrada A2 Bucureşti - Constanţa
- drumul naţionalDN 3 – Bucuraşti – Constanţa;
- calea ferata CF Bucuresti-Constanta.
Aceste căi de comunicaţie au o deosebită importanţă la nivel naţional, relaţionând teritoriul, dar
şi capitala, cu porturile Constanţa şi Călăraşi.
Accesibilitatea la trupurile care compun intravilanul se face prin legaturi directe, racorduri ale
drumurilor comunale pietruite cu drumul naţional DN 3A, in majoritatea cazurilor.
Aceste accese sunt propuse a fi modernizate facilitând astfel o legătura terestra adecvata
cerintelor. Trasee noi de legătura între trupurile ce compun intravilanul nu s-au prevăzut în
următorii 10 ani din lipsa unor fonduri care să permită aceste investiţii care sunt considerate la
aceasta ora, secundare.
Comuna Perisoru - satul reşedinţa de comuna Perisoru şi satele componente Tudor Vladimirescu
şi Mărculeşti Gară - beneficiază de legătura feroviara cu restul tării, situandu-se pe marginea caii
ferate Bucureşti - Constanta şi având staţie CFR.
Suprafaţa zonei de căi de comunicaţie şi transport, este în prezent de 62,19 ha, urmând ca pe
viitor să ajungă la o suprafaţă estimată la 95,64 ha.
56
Prescriptii speciale pe zone, subzone si unitati teritoriale de referinta
• Terenurile agricole din extravilan cuprind suprafeţe arabile, vii, livezi, păşuni, fâneţe.
Întrucât terenurile agricole reprezintă o măsură natural necesară vieţii, în Legea nr. 18/ 1991 au
fost cuprinse interdicţii şi condiţionări privind utilizarea lor.
Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan se
supune Legii nr. 350/2001, cu modificările şi completările ulterioare, corelată cu Legea nr.
18/1991.
În conformitate cu prevederile celor două legi, pe terenurile agricole din extravilan pot fi
autorizate numai construcţiile care servesc activităţilor agricole sau care îndeplinesc celelalte
condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare.
• Schimbarea destinaţiei terenurilor agricole din intravilan in vederea
autorizării construcţiilor se realizează conform legii .
Intravilanul localitaţii reprezintă suprafaţa de teren compacta sau în trupuri a unei localităţi,
ocupata sau destinată construcţiilor şi amenajărilor legale aprobate.
Normele pentru ocuparea raţională a terenului localităţilor se stabilesc prin Regulamentul Local
de Urbanism având utilităţi permise, condiţionate şi interzise.
• Autorizarea executării construcţiilor şi amenajării lor pe terenurile
cu destinaţie forestieră din extravilanul şi intravilanul localităţii se supune prevederilor
Regulamentului General de Urbanism corelat cu Legea 26/1996 – Codul Silvic.
• În zone cu resurse ale subsolului identificate, în care sunt cunoscute viitoarele perimetre
de exploatare şi a celor de protecţie ale acestora, autorizaţia de construcţie se emite cu
avizul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Sunt interzise orice fel de construcţii
cu caracter definitiv pe aceste terenuri cu excepţia celor necesare exploatării, prelucrării
şi transportului resurselor valorificate ale subsolului.
Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural
construit se face cu respectarea Legii nr. 41/1995, a O.G. nr.
68/1994.
Patrimoniul cultural naţional construit este alcătuit din bunuri sau ansambluri de bunuri imobile
care prezintă valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic,
peisagistic sau tehnico-stiinţific, considerate monumente istorice.
Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural
construit, de interes local, se face cu avizul Direcţiei pentru Cultură Judeţene.
REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR ŞI LA APĂRAREA
INTERESULUI PUBLIC
• Autorizarea executării constructiilor sau amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale:
alunecări de teren, nisipuri mişcătoare, terenuri
mlaştinoase, scurgeri de torenţi, eroziuni, zone inundabile şi alte asemenea, se realizează numai
în condiţiile limitării riscurilor naturale.
Se va permite autorizarea construcţiilor condiţionate de respectarea prevederilor Legii 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completrile
ulterioare şi a normelor şi prescriţiilor tehnice specifice referitoare la rezistenţa şi stabilitatea
construcţiilor, siguranţa în exploatare şi igiena şi sănătatea oamenilor in zonele cu grad de
seismicitate ridicat, pe terenuri sensibile la umezire, în zonele de frig sau cu pânza freatică
agresiva.
• Autorizarea excutării constructiilor sau amenajărilor în zonele expuse la riscuri
tehnologice, precum şi în zonele de protecţie a sistemelor de alimentre cu
energie electrica, conductelor de gaze, apa, canalizare, căilor de comunicaţii si a altor
57
lucrări de infrastructură se realizează pe baza documentaţiei de urbanism
(R.L.U. com. Perişoru ) corelat cu legislaţia în vigoare.
• Se poate autoriza extinderea lucrărilor de utilitate publică pe terenurile pe care s-a
instituit servitute de utilitate publică potrivit prevederilor cuprinse în
documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate în condiţiile legii.
• În vederea asigurării echipării tehnico-edilitare autorizarea executării
construcţiilor se face numai în condiţiile existenţei surselor de finanţare ( fonduri de la bugetul
de stat, bugetul local sau alţi investitori interesaţi).
Pentru amplasamentul luat in studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de asimilarea unui
teritoriu nedezvoltat, fara infrastructura, neechipat edilitar.
Prezenta documentatie prevede echiparea acestui teritoriu cu elementele unei structuri urbane,
stabilirea-detalierea mai explicita a utilizarilor functionale posibile impreuna cu regulamentul
aferent acestor functiuni, stabilirea circulatiilor optime in zona si a unor posibile parcelari care
sa excluda in viitor rezolvarea acceselor la loturi prin intermediul servitutilor de trecere,
echiparea edilitara a zonei.
Functiunile propuse:
- spatii de locuit;
- utilitati aferente.
Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita impact negativ asupra aerului in
special prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot.
Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra personalului muncitor datorita
expunerii mai indelungate.
Populatia existenta din zona locuita este expusa perioade limitate de timp, efectele avand caracter
de disconfort.
Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu si lung vor fi estimate si
incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare, pentru fiecare factor de mediu.
58
probleme legate de amplasare, dimensionare etc., să fie rezolvate prin proiectele de execuţie
ulterioare.
Reţelele se vor amplasa pe cât posibil în zonele verzi sub adâncimea de îngheţ şi se vor dota cu
hidranţi exteriori de incendiu la distanţa de 100 - 150 m de preferinţă la intersecţia străzilor.
La execuţia reţelelor se va alege pe cât posibil o schemă inelară de distribuţie, aceasta având
avantajele asigurării mai bine a debitelor necesare, dimensiuni mai mici ale conductelor şi
implicit un cost mai mic.
• Canalizare
Având în vedere stadiul actual de dezvoltare al localităţilor, realizarea proiectului unei reţele
de canalizare va fi demarată ulterior celui de alimentare cu apă propus prin lucrarea de faţă.
59
Calcularea nivelului de incarcare al apelor uzate de tip menajer, industrial si ape meteorice se
poate realiza utilizand ghidul OMS al metodelor de inventariere si de evaluare a surselor de
poluare a apelor pentru folosirea rezultatelor in folosirea strategiilor de control al mediului.
AZOT FOSFOR
CBO5 SUSPENSII
TOTAL TOTAL
Comert cu amanuntul [kg/angajat/an] 7,3 - - -
Servicii sanitare, comunitare [kg/pers/an] 18,1 39,2 3,3 0,93
Dupa sedimentarea primara raman: 0,67 0,4 0,925 0,9
60
Dupa treapta chimica raman: 0,25 0,15 0,75 0,15
Dupa tratarea biologica si chimica raman: 0,06 0,13 0,86 0,06
Servicii culturale [kg/loc/an] 3,7 - - -
În urma activităţilor de colectare si management a gunoiului de grajd vor rezulta mai multe
categorii de ape uzate:
- ape uzate colectate de pe platformele neecologice de depozitare a gunoiului de grajd
infiltrate in sol sau antrenate de apele pluviale in apele de suprafata
- ape pluviale ce spala depozitul, infiltrate in sol sau antrenate de apele pluviale in
apele de suprafata.
Apele uzate menajere colectate din fiecare localitate a comunei (incluzand si eventualii efluenti
industriali) trebuie epurate intr-o statie de epurare locala de tip mecano-biologic astfel incat
efluentul epurat sa respecte limitele reglementate prin NTPA 001/2005. Efluentul staiei de
epurare va fi evacuat in canale de desecare/irigatii, in zona neexistand ape de suprafata.
Dintre tipurile de ape uzate mai sus menţionate, cea generata de masa de dejectii - levigatul poate
fi considerata cea mai importanta pentru poluarea mediului. Levigatul este o apă uzată foarte
poluată, în care concentraţiile de impurificatori variază în funcţie de natura şi vechimea
dejectiilor precum şi de cantitatea de apă care percolează depozitul. Depozitele existente
neecologice trebuie dezafectate/inchise urmand aplicarea la nivelul comunei a managementului
dejectiilor animaliere functie de numarul acestora trebuie sa se gandeasca si execute etapizat o
platforma ecologica.
In amplasamentul comunei nu sunt prevazute lucrari pentru drenarea apei freatice din diverse
amplasamente din intravilan.
In acest sens, se estimeaza ca nu se va realiza scaderea nivelului in panza freatica si nu exista
impact direct asupra nivelului apei subterane.
Efectul indirect asupra folosintei terenurilor in viitor este de asemenea neglijabil deoarece
nu este de asteptat o schimbare majora a folosintelor din intravilanul comunei.
61
A2 Impactul asupra calitatii apei freatice
b) Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum
canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si
controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite
eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane. Impact direct nul.
c) O alta sursa potentiala de poluare ar putea fi scurgerile din conducta de evacuare a apelor
uzate in caz de deteriorate a acesteia / accident.
B. Apa de suprafata
62
¾ Faza de constructie a cladirilor si a obiectivelor tehnico-edilitare
In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii
de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol, populatie.
Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de
protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va
rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in
tipul “efecte nedecelabile cazuistic”.
Deoarece noile reglementari pentru functiunile propuse interzic crearea unei zone
industriale, nu se pune problema estimarii incarcarii atmosferice cu poluanti proveniti din
activitati industriale.
Raportarea emisiilor de poluanti generate prin combustia lemnului in centrala termica se va face
la valorile limita prevazute prin Ordin 462/93 – instalatie de ardere de 145 KW < 50 MW.
Consum mediu de combustibil lemnos – 25 kg/h, debit maxim de gaze arse 105 Nmc/h.
63
Tabel 6.7. Valorile limita la emisii (VLE) pentru focare alimentate cu combustibil solid
(carbune, lemn)
Concentratia (mg/mc)
Substanta
VLE-Ord.462/93 Prag alerta-Ord. 756/97
¾ Trafic auto
Traseele propuse asigura legatura teritoriului cu zonele limitrofe, cat si legatura intre spatiile din
teritoriul in studiu.
Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din arderea carburantilor (benzina, motorina) in
diverse tipuri de motoare.
Elemente luate in consideratie:
- viteza de circulatie (60-80 km/h);
- compozitia traficului (93% autoturisme; 7% autovehicule de tonaj mediu);
- elemente geometrice (aliniament; benzi de circulatie; distanta intre intersectii;
flux continuu).
Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in motoarele cu aprindere
prin scanteie sau compresie ale autovehiculelor, rezulta: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot
(NOx, exprimati prin NO2, ce reprezinta proportia dominanta), oxizi de sulf (exprimati prin SO2),
pulberi in suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV – compusi organici volatili).
64
Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontiuu; se produc intr-un interval de cca
30 min.
Nivelul acestora depinde de o serie de factori:
• tipul de motor (cu aprindere prin scanteie sau compresie): gazele de esapament au un
continut diferit de poluanti, in functie de carburant, implicit de tipul arderii;
• regimul de functionare;
• distanta parcursa ;
• timpii de deplasare si manevre;
• frecventa traficului.
Pentru modelarea dispersiei poluantilor in aer a fost utilizat programul METI-LIS versiunea
2.03, dezvoltat de Ministerul Economiei, Comertului si Industriei, Centrul de Cercetare pentru
Gestionarea Riscului Chimicalelor si AIST (Japonia).
Intrarile esentiale in program sunt ratele de emisie si alte conditii precum locatia, inaltimea,
volumul de gaz si temperatura, factorii meteo. Utilizatorii pot selecta optional unul din modurile
de simulare : pe termen scurt sau lung. Datele meteo pe termen lung sunt importate in sistem ca
un fisier extern pregatit de catre utilizator.
Modelul METI-LIS este bazat pe o ecuatie Gaussiana a penei de poluant :
2
QV ⎛ y ⎞
C ( x , y,z ) = exp[−0.5⎜ ⎟ ]
2πu s σ y σ z ⎜ σy ⎟
⎝ ⎠
Termenul vertical, V, reprezinta distributia curbei gausiiene in directie verticala. Acest termen
include inaltimea punctului de calcul si efectele datorate inaltarii penei de poluant emise.
65
⎡ ⎛ z − he ⎞
2⎤ ⎡ ⎛ z + he ⎞
2⎤
V = exp ⎢− 0.5⎜⎜ r ⎟⎟ ⎥ + exp ⎢− 0.5⎜⎜ r ⎟⎟ ⎥
⎢⎣ ⎝ σz ⎠ ⎥⎦ ⎢⎣ ⎝ σz ⎠ ⎥⎦
• Pentru modelarea dispersiilor s-au luat in calcul debitele masice de poluanti, rezultate in urma
efectuarii masuratorilor la sursele stationare de emisie.
• Calculele s-au efectuat cu pasi variabili, pana la o anumita distanta fata de sursa de evacuare.
• Nivelul maxim al imisiilor de poluanti se compara cu :
- CMA medii de scurta durata, conform STAS 12574/87 pentru pulberi totale in suspensie,
amoniac;
- valori limita orare conform Ordin 592/2002 pentru SO2, NO2, monoxid de carbon.
• Rezultatele calculelor de dispersii pentru situatia de calm atmosferic si pentru situatia de vant
sunt reprezentate grafic, prin harti de dispersie.
Prin Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 sunt stabilite valorile limita si valorile de prag pentru
nivelul imisiilor. Acestea sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabel 6.10. Valori limita, marje de toleranta, praguri de alerta conform Ord. 592/2002
MARJA
VALOARE
POLUAN MODUL DE PERIOADA DE
A
T LIMITARE DE MEDIERE TOLERA
LIMITA
NTA
NO2 si
Valoare limita orara pentru 1h 200 µg/mc 34 µg/mc
66
protectia sanatatii umane NO2
NOx Valoare limita anuala pentru An 40 µg/mc
7 µg/mc
protectia sanatatii umane calendaristic NO2
Valoare limita orara pentru
1h 350 µg/mc -
protectia sanatatii umane
SO2
Valoare limita anuala pentru
24 h 125 µg/mc Nu
protectia sanatatii umane
Valoarea maxima
Valoare limita pentru
CO zilnica a mediilor 10 mg/mc -
protectia sanatatii umane
pe 8 ore
Nivelul imisiilor s-a modelat pentru fiecare sat in parte si rezultatele au fost transpuse grafic pe
harti de poluare zonala atat pentru situatia de calm atmosferic cat si pentru situatia de
instabilitate atmosferica.
67
Oxizi de azot
0,0019 430 0,0095 345
(NO2)
Oxizi de sulf
0,0007 380 0,0039 310
Sat Marculesti (SO2)
Gara Monoxid de
0,0042 300 0,0027 270
carbon (CO)
Pulberi totale in
0,0015 200 0,010 195
suspensie
Conform STAS 12574/87, pentru substantele cu actiune sinergica, prezente simultan in aer:
Ci
∑ CMAi
≤1
.
Poluantii specifici, cu actiune sinergica, sunt :
1. SO2 + NO2
2. SO2 + PST
3. NO2 + PST
Determinarea valorii poluarii cumulative (PC) a avut la baza calculele de dispersie si s-a realizat
pentru zona functionala si pentru areale amplasate in zonele protejate cu functiune agricola sau
de locuire, in conditiile:
• starea atmosferica : - stabila - calm atmosferic;
- instabila – vant cu viteza 4 m/s;
• emisie simultana si continua de la sursele aferente obiectivului.
68
Gara Directie Est 0,0189 0,0130 0,0228
Directie Sud 0,0192 0,0133 0,0230
Directie Vest 0,0190 0,0132 0,0229
Dintre sursele de poluare mentionate sunt considerate drept semnificative biogazul rezultat din
descompunerea anaerobă a compuşilor organici din deşeuri si traficul rutier din incinta
depozitului.
Impactul ecologic determinat de activităţile din cadrul depozitelor de dejectii animaliere nu este
evaluat. Insa, tinand seama de cantitatile existente, poluanţii emisi în atmosferă nu pun probleme
de poluare a factorului de mediu aer.
Depozitarea deşeurilor.
69
- antrenarea de către curenţii de aer a particulelor de praf în cursul operaţiilor de
descărcare, nivelare şi compactare;
- evacuarea gazelor de eşapament de către autovehiculele care transporta deşeuri.
În general, gazul de fermentare nu este toxic prin componenţii săi până la a afecta sănătatea
omului şi a altor forme de viaţă. Generarea lui ridică însă riscul de apariţie a unor explozii şi
incendii, risc accentuat de temperatura din masa de deşeuri. In asemenea condiţii, însă, gazul de
fermentare are un impact negativ asupra mediului prin faptul că cele două componente principale
ale sale – CH4 şi CO2 – contribuie la accentuarea efectului de seră.
În afara impactului generat de CH4 şi CO2, noxa cel mai frecvent încriminată în legătură cu gazul
de fermentare este mirosul neplăcut datorat unor componente organice nemetanice (CONM),
hidrogenului sulfurat, sulfurii de carbon şi compuşilor cloruraţi din gazul de fermentare.
Din punct de vedere al disconfortului produs populaţiei din vecinatate prin mirosuri neplăcute, se
estimează că acestea sunt total nesesizabile, daca se vor amplasa la distanta mare de zona
locuinta si nu pe directia vanturilor predominante.
Absenţa din reglementările existente a unor concentraţii maxime admisibile pentru COV
conţinute în gazele de eşapament obligă doar la aprecieri calitative privind aceste noxe, dat fiind
gradul de incertitudine al acestora care este destul de mare si având în vedere argumentele mai
sus prezentate.
70
6.2.3.2 Efecte semnificative asupra solului (prognoza impactului)
- Impactul in timpul etapei de exploatare datorat schimbarii folosintei terenului exista (s-au
introdus suprafete in intravilan fata de cele existente).
- Referitor la solul decopertat, proiectul va prevedea depozitarea acestuia separat de
materialele de dedesubtul sau. Depozitarea pe o durata mai lunga de timp (peste 2 – 3
ani) va avea efecte de reducere a fertilitatii prin disparitia microflorei si microfaunei
specifice din solul depozitat.
- Efectul indirect datorat efectului direct de poluare a aerului cu pulberi si poluanti
chimici se va resimti pe distante variabile. In cazul pulberilor sedimentabile, distantele
vor fi mici datorita dimensiunii mari a particulelor. In cazul poluantilor gazosi, distantele
pot fi mari dar, prin dispersie, concentratiile poluantilor se micsoreaza, ca si efectul lor.
- Desi este improbabil ca efluentul statiei de epurare sa contina metale grele sau alte
elemente chimice daunatoare pentru calitatea solului, utilizarea la irigatii a efluentului
statiei de epurare impreuna cu apa canalului de desecare/irigatii precum si eventualele
efecte datorate poluarilor accidentale ar putea conduce la un impact cumulativ asupra
solului. Acesta nu se poate estima deocamdata. Proiectul prevede monitorizarea calitatii
solului prin analize trimestriale (sau mai des, in caz de accident), urmarindu-se astfel
evolutia indicatorilor prevazuti de Ordinul 756/1997 al MAPPM.
- Impactul general asupra solului din vecinatatea depozitelor de deseuri menajere
este dificil de estimat. In cazul reluarii activitatii de cultivare a solului, cu folosirea de
ingrasaminte organice sau chimice, ar fi posibila decelarea unor concentratii mai ridicate
de azot, fosfor, humus si chiar metale grele. Stimularea activitatii bacteriene din sol ar
putea conduce la cresterea continutului de materii organice din sol, fapt care ar putea fi
interpretat ca efect al depozitului. Acidifierea solului este putin probabila dar, in
eventualitatea producerii, cauza ar putea fi atat infiltrarea de ape uzate, cat si adaosul de
ingrasaminte in exces. Decelarea cauzei reale ar fi posibila doar prin teste enzimatice.
Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor
subsolului.
Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea la extinderea suprafetei
intravilanului comunei Perisoru pe perioada de constructie cat si al functionarii obiectivelor noi,
sunt:
• praful ridicat de autoutilitarele aflate in miscare care poate afecta:
- caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;
- vizibilitatea in zbor pentru pasari;
71
- procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile
adiacente depozitului;
● zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare care indeparteaza animalele si pasarile;
● compactarea solului cu utilajele specifice care distruge elementele de flora si fauna;
● caldura degajata de fermentarea deseurilor care atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru
hrana si adapost);
● prezenta omului si traficul rutier care indeparteaza animalele si poate genera accidente.
72
asupra componentelor biocenozelor locale. Totusi, riscul unor modificari de microclimat local
este minim.
Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil de pe traseul DN 3A si DJ 213A si anume
prin:
aspecte negative:
- disparitia caracterului natural al zonei;
- imaginea unui “santier” in dezvoltare pe o durata de minim 10 ani;
- aparitia unui nou relief creat in zona cu destinatie unitati industriale, depozite.
aspecte pozitive:
- mai multa culoare si viata in peisaj;
73
- senzatia de activitate generatoare de bunastare, daca fatada “santierului” si a
drumului de acces va fi corect intretinuta.
- realizarea unei perdele verzi in jurul incintei industriale.
O parte a amplasamentului, in forma lui actuala, este utilizat ca teren arabil, sau depozit de
deseuri menajere cu aspect neingrijit.
• Relatia dintre depozite si zonele protejate din vecinatate sau cele folosite in scop de
locuinte sau recreativ
In vecinatatea depozitelor din comuna nu se vor dezvolta cartiere, pentru a reduce riscurile
olfactive si vizuale asupra locatarilor comunei. Nu sunt prevazute depozite de deseuri menajere.
6.2.8 Potentialele efecte asupra asezarilor umane, mediului social si sanatatii populatiei
6.2.8.2. Efecte asupra asezarilor umane, mediului social si sanatatii populatiei (Prognoza
impactului potential asupra mediului social si economic)
Schimbari economice si demografice posibile
Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina, impreuna
cu familiile lor, locuitori permanenti ai comunei, micsorandu-se migratia spre alte zone.
Schimbari in utilizarea terenului ca urmare a implementarii PUG-ului
74
Terenul respectiv, considerat teren agricol de categoria a III-a, slab productiv şi ocupat in prezent
de ierburi, pasune si zone arabile va capata o utilizare in folosul comunitatii intregii comune.
Schimbarea folosinţei terenului pe care se va realiza zone industriala spatii verzi, zone de
agrement, unitati industriale/depozite), unitati publice este definitiva.
Avand in vedere modificarea intravilanului comunei Perisoru nu va avea impact direct asupra
agriculturii prin reducerea suprafetei arabile iar calitatea solului si a vegetatiei in zonele agricole
invecinate nu va fi influentata de activitatile propuse in PUG.
Este cert ca eliminarea deseurilor prin depozite zonale ca si crearea sistemului de alimentare cu
apa si cel de canalizare propuse va costa mai mult decat in prezent. Ca urmare, taxa lunara care
urmeza a fi platita de cetateni va creste dar aceasta crestere va trebui mentinuta in limite
rezonabile. In acest scop este oportuna o analiza amanuntita a posibilitatilor de reducere a
costurilor de exploatare a investitiilor propuse pentru cetateni.
75
Cap. 7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT
TRANSFRONTIERA
Prin realizarea acestui PUG nu vor apare efecte asupra mediului in context tranfrontiera.
Pentru protecţia resurselor de apă PUG-ul va prevedea măsuri care vizează atât apa subterană cât
şi cea de suprafaţă şi care sunt prezentate în cele ce urmează.
Apa subterană
În cadrul PUG-ului este prezentata realizarea sistemului de canalizare care este principala sursă
de poluare a apelor subterane, si a managementului corespunzator al deseurilor menajere si al
dejectiilor animaliere. Se prevede:
• colectare cu un sistem de canalizare etans apele uzate menajere si industriale de pe
raza comunei si epurarea corespunzatoare a acestora astfel incat efluentul epurat
evacuat in receptor natural sa respecte limitele reglementate prin NTPA 001/05.
• Aplicarea sistemului de management al deseurilor menajere in corelatie cu Planul
judetean de gestionare a deseurilor.
In PJDM sunt facute urmatoarele precizari:
- Capacitatea depozitelor existente este deja depăşită;
- Nu există izolarea bazei la nici un depozit;
- Nu există tratarea levigatului;
- Nici un depozit nu are aviz de funcţionare din punct de vedere al mediului (excepţie: depozitul
oraşului Budeşti, care a fost închis la 31 decembrie 2006 dar nu a fost ecologizat. Primăria
Budeşti a încheiat în cursul anului 2007 Contract de concesiune pentru serviciul de salubrizare cu
SC ROSAL SRL Bucureşti).
La nivel de comună se vor executa platforme ecologice pentru colectarea si managementul
gunoiului de grajd si a deseurilor menajere.
Privind colectarea selectivă în mediul rural, o contribuţie privind realizarea obiectivelor pentru
deşeurile provenite din ambalaje o va avea reciclarea organică a hârtiei şi a cartonului prin
compostare individuală în gospodării. Compostarea individuală nu va fi limitată numai la hârtie
şi carton, ci va acoperi toate deşeurile biodegradabile menajere, reprezentând principalul mod
prin care se vor realiza obiectivele privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile la
depozitare.
76
- Începând cu anul 2013, se vor înfiinţa puncte de colectare în zonele rurale, însă doar pentru
sticlă (trei containere la fiecare punct de colectare), cuprinzând aproximativ 27% din
gospodăriile rurale, ceea ce va conduce la atingerea ţintelor la materiale reciclabile.
Pentru colectarea sticlei, soluţia recomandată este: în mediul rural trei containere diferite, iar
mai târziu, în studiul de fezabilitate trebuie să se stabilească dacă, colectarea sticlei în două
culori este fezabilă şi dacă, suplimentar, colectarea plasticului şi a metalului ar putea fi
implementată.
Deşeuri voluminoase
Opţiunea preferată este înfiinţarea punctelor de colectare pentru deşeurile voluminoase de la
populaţie.
Se recomandă delegarea de responsabilitate pentru colectarea, transferul şi transportul deşeurilor
voluminoase din deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii. Operatorul
va identifica locaţia potrivită pentru amplasarea temporară a containerelor. Programul va fi
stabilit printr-un acord între operator şi autoritatea publică reprezentativă a judeţului (ADI).
Tariful pentru acest flux de deşeuri va fi inclus în taxa percepută pentru managementul
deşeurilor.
77
Deseurile animaliere se vor colecta intr-un Depozit cadavre animale si deseuri organice
prevazut cu o instalatie frigorifica, volum camera de 5 m.c de unde se vor transporta cu
Autoutilitara pentru transport cadavre animale la unitati agrementate in eliminarea ecologica a
acestor deseuri.
Apa de suprafaţă
Măsurile prevăzute pentru protecţia apei subterane au implicit şi efect de protecţie asupra apelor
de suprafaţă care drenează (dar şi alimentează) pânza freatică din zonă.
Având în vedere condiţiile prevăzute în normativul NTPA 001/2005 (HG 352/2005) de evacuare
în ape de suprafata a apelor uzate epurate, pentru apa ce se va deversa în receptorul natural se vor
lua în calcul următoarele valori pentru principalii poluanţi:
Suspensii = 35 mg/l;
CBO5 = 25 mg/l;
Azot total = 10 mg/l;
Fosfor total = 1 mg/l;
Substante extractibile = 20 mg/l.
La stabilirea zonei de protectie din lungul raurilor se vor aplica prevederile Anexei nr. 2 din
Legea Apelor nr. 107/1997.
- Interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa
si in chiuvetele lacurilor, cu exceptia lucrarilor de poduri, cai ferate si a drumurilor de
traversare a albiilor cursurilor de apa.
- Autorizarea lucrarilor mentionate va fi permisa numai cu avizul autoritatilor de
gospodarire a apelor si cu asigurarea masurilor de prevenire specifice.
78
• De asemenea se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si
instalatiilor anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur,
optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere;
• Orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential cat mai redus de poluare;
• Organizarea eficienta a proceselor de productie si monitorizarea emisiilor;
• Crearea de perdele de protectie in jurul surselor cu potential de emisie (statii de epurare);
• Cresterea suprafetelor ocupate cu spatii verzi in jurul locuintelor individuale;
• Atenuarea poluarii aerului cu poluanti proveniti de la autovehicule, prin amenajarea de spatii
de protectie plantate cu arbori inalti, reducerea vitezelor de trafic in zona locuita, amenajarea
spatiilor de parcare la cel putin 10 m de ferestre.
Schimbarea folosinţei terenului pe care se vor realiza cvartaluri de locuinte, unitati economice/
depozite, institutii publice, etc. este relativ definitiva. Amplasamentul va putea fi folosit si în
scop de agrement sau agricol.
79
Prevederi pentru diminuarea impactului asupra biodiversitatii
• Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului, au fost propuse
functiuni urbane noi, reconversia altora si masuri administrative, tipuri de exploatare a unor
zone, tipuri de utilizare a produselor rezultate, reconformarea circulatiilor majore, lucrari
importante pentru ecologizarea unor zone. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor
probleme privind imaginea comunei si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei.
• Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile pentru
reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de, spatii verzi, spatii pentru sport si loisir;
• Vegetatia va fi utilizata de asemenea la alcatuirea perdelelor de protectie ;
• Vegetatia va fi utilizata si pentru insotirea circulatiei in scuaruri, plantatii de aliniament,
fasii plantate la intrarile in localitate, fasii plantate pentru insotirea cailor ferate;
• La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca pradatorii,
specii exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). De
asemenea ca masura de protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in
spatiile verzi.
• Titularul planului are obligatia sa protejeze speciile de fauna existente in perimetrul PUG
prin:
- asigurarea masurilor pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in
prevederile legislatiei in vigoare, pentru evitarea efectelor negative si deranjarea
faunei.
- interzicerea utilizarii semnalelor sonore.
Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noului intravilan s-a prevazut realizarea unei
perdele vegetale care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de
aer.
Proiectul va prevedea si amenajarea de zone verzi si in spatiile care delimiteaza diferite activitati
din intravilan.
o Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. Pentru a
evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri:
- pastrarea terenurilor cu probleme pe cat este posibil in domeniul public;
- functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca;
80
- introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru
terenurile posibil de construit.
o Riscurile naturale privind asigurarea constructiilor pentru un raspuns cat mai bun in
cazul seismelor sunt avute in vedere prin:
- prevederi cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism;
- respectarea proiectarii cladirilor pentru caracteristici conform gradului seismic
asimilat in zona = VIII pe scara MSK.
In zonele potential inundabile datorita excesului de precipitatii sau luat urmatoarele masuri:
) Asigurarea evacuarii apelor prin intermediul santurilor care le descarca in
canalelel de desecare/irigatii; obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor
publice revine primariei iar obligatia intretinerii santurilor si podetelor revine
riveranilor.
) In incintele cu administrare privata obligatia asigurarii scurgerii si colectarii
apelor revine administratorului.
) Se interzice astuparea canalelor de desecare si, acolo unde acest lucru s-a produs
se vor lua masuri de refunctionalizare a acestora.
) Se interzice orice incalcare a codului civil privitoare la scurgerea naturala a
apelor.
) Se interzice executarea de constructii in zonele cu exces de umiditare.
) Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie sa fie amplasate
si construite astfel incit sa fie protejate contra siroirilor de ape si impotriva
inundatiilor.
Pentru personalul care lucreaza in managementul deseurilor si colectarea si epurarea apelor uzate
se aplica masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Salariatii vor fi
instruiti periodic referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a
echipamentelor specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii a
echipamentului personal de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice.
81
Cap. 9 MOTIVELE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEI ALESE
o schimbarea functiunii din zona cu “functiune agricola” in zona cu functiune “locuinte” este
benefica pentru orice amplasament deoarece activitatea de locuire nu are efect semnificativ
asupra factorilor de mediu;
o se vor dezvolta zone de agrement;
o zona spatii verzi, sport, agrement si protectie va fi imbogatita cu noi spatii verzi;
o se vor moderniza drumurile existente;
o se vor crea noi locuri de munca;
o extinderea frontului de captare si a retelei de distributie a apei potabile pe toate strazile
82
existente si propuse prin PUG;
o realizarea de statii de epurare mecano-biologice a apelor uzate in toate localitatile;
o realizarea unui sistem de canalizare ce prevede dirijarea apelor uzate cu caracter menajer
catre statia de epurare;
o delimitarea, instituirea si respectarea zonelor de protectie a monumetelor istorice si
arheologice si a zonelor protejate naturale si construite.
o respectarea distantelor de protectie sanitara fata de sursele de poluare sau disconfort (unitati
economice, cimitire, statii de epurare si trasee tehnico-edilitare)
o incalzirea locuintelor cu echipamente moderne, automatizate, cu randament ridicat, ce vor
asigura pe langa confort si reducerea emisiilor in aer si o exploatare mai usoara, micsorarea
numarului de focuri, prepararea apei calde in sistem centralizat, micsorarea pericolului de
incendii;
o aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor;
o introducerea de noi sisteme de sortare la sursa si colectarea selectiva a materialelor
reciclabile.
La nivelul comunei Perisoru pentru toate satele componente se propune urmatorul program de
monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative.
83
- uzata
• Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate
evacuate si incadrarea acestora in limitele admise de HG nr.
188/2002, modificata si completata prin HG nr. 325/2005,
respectiv NTPA 001/2002.
• Realizarea statiei de epurare
84
CAP. 11. REZUMAT la RAPORT DE MEDIU pentru
PUG – comuna Perisoru, jud Calarasi
Vetrele satelor componente ale comunei sunt dezvoltate de o parte şi de alta a DN 3A si DJ 213A,
Activitatea de baza este agricultura si cuprinde marea majoritatea a populatiei ocupate, alaturi de
zootehnie.
Suprafata comunei este de 21.346 ha.
Intravilanul propus este de 524,53 ha, ceea ce reprezintă 2.45% din suprafaţa
teritoriului administrativ.
85
Pentru intocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de prevederile legislatiei
in vigoare si literatura de specialitate.
Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului.
Protectia apelor
Se vor realiza reteale de alimentare cu apa potabila la nivelul localitatilor Tudor Vladimirescu si
Marculesti Gara extinterea retelei de distributie apa potabila in loc Perisoru, sisteme de
canalizare a apelor uzate menajere si cate o statie de epurare a apelor uzate aferente celor trei
sate componente ale comunei Perisoru.
Statiile de epurare vor asigura epurarea apelor uzate cu respectarea prevederilor NTPA 001/2005
privind normele de calitate a efluentilor evacuati in receptori naturali.
Se va aplica la nivelul comunei Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor Menajere.
Se recomanda contruirea de platforme ecologice de depozitare a dejectiilor animaliere.
Protectia aerului
Nivelul emisiilor atmosferice estimate, rezultate atat in faza de constructie cat si in faza de
exploatare a obiectivelor propuse prin PUG, se situeaza sub valorile limita stabilite prin Ordinele
nr. 462/93 si 756/97.
Se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si a instalatiilor
anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur, optimizarea
programului de desfasurare a proceselor de ardere.
Protectia solului
Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament, cu exceptia zonelor
actuale de depozitare a dejectiilor animaliere sau in unele cazuri accidentale.
Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura solului.
Intocmit,
Ing. Sevastita Vraciu
86
87