See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/313881333

ANALIZA GEOGRAFICĂ A CALITĂŢII VIEŢII ÎN ORAŞELE DIN REGIUNEA DE

DEZVOLTARE SUD-EST A ROMÂNIEI

Thesis · September 2012

DOI: 10.13140/RG.2.2.31094.60481

CITATIONS READS

0 551

1 author:

Maria Ioana Vlad Sandru

Romanian Space Agency
17 PUBLICATIONS   8 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

BalkanGEONet Balkan GEO Network – Towards Inclusion of Balkan Countries into Global Earth Observation Initiatives View project

FP7 - SAFER- Services and Applications For Emergency Response View project

All content following this page was uploaded by Maria Ioana Vlad Sandru on 22 February 2017.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 UNIVERSITATEA DIN BUCURŞTI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
ŞCOALA DOCTORALA “SIMION MEHEDINŢI”

ANALIZA GEOGRAFICĂ A CALITĂŢII VIEŢII

ÎN ORAŞELE DIN REGIUNEA DE
DEZVOLTARE SUD-EST A ROMÂNIEI

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific
PROF.UNIV.DR. Liliana DUMITRACHE

Doctorand
Maria Ioana VLAD
(căs. VLAD ŞANDRU)

BUCURESTI
2012
INTRODUCERE

Capitolul 1
CONCEPTUL GENERAL DE CALITATE A VIEŢII
1.1 Diferenţieri de sens ale expresiei – calitatea vieţii – în contextul studiului interdisciplinar al acestui
concept
Capitolul 2
PREMISE SOCIALE ALE CALITĂŢII VIEŢII
2.1 Concept premergător celui de calitatea vieţii – fericirea
2.2 Evoluţia cercetărilor în domeniul calităţii vieţii urbane la nivel naţional şi internaţional
2.3. Oraşul – element definitor pentru evaluarea calităţii vieţii
2.3.1. Tipologii de individualizare a oraşelor
2.3.1.1. Apariţia şi evoluţia oraşelor
2.3.1.2 Funcţiile oraşelor
2.3.1.3 Dimensiunile oraşelor
2.3.1.4 Forma şi structura oraşelor
2.4 Calitatea vieţii şi factori de schimbare în oraşe
2.4.1 Urbanizarea şi fluctuaţiile demografice
2.5. Măsuri politico-administrative pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii urbane
2.5.1 Gestionarea zonelor verzi în oraşe la nivel naţional şi european
2.5.1.1 Programe europene ce implică studiul zonelor verzi urbane
Capitolul 3
DOMENII DE ANALIZA A CALITATII VIETII DIN PERSPECTIVA GEOGRAFICA
3.1 Domeniul demografic
3.1.1 Populaţia
3.1.2 Dinamica populaţiei
3.1.2.1 Natalitatea
3.1.2.2 Mortalitatea
3.1.2.3 Sporul natural
3.1.2.4 Sporul total
3.1.2.5 Vitalitatea şi îmbătrânirea populaţiei
3.1.2.7 Raportul de dependenţă demografică
3.1.3. Structura pe grupe de vârstă şi sexe
3. 2 Domeniul Mediului Înconjurător
3.2.1 Contribuţia spaţiilor verzi la calitatea vieţii în oraşe
3.2.2. Efectele poluării aerului
3.2.3 Efectele poluării fonice
3.2.4. Apa – resursă fundamentală pentru susţinerea calităţii vieţii
3.2.5. Amprenta hazardelor naturale asupra calităţii vieţii
3.2.5.1 Particularităţi ale riscului la inundaţii în mediul urban

2
3.2.6 Circulaţia în oraşe şi efectele acesteia asupra calităţii vieţii
3.3 Domeniul social
3.3.1 Excluziune şi marginalizare socială versus incluziune şi coeziune socială
3.3.2 Veniturile – factor determinant al nivelului de trai şi al bunăstării
3.3.3 Fenomenul de sărăcie
3.3.3.1 Definirea şi stadiul cunoaşterii conceptului de sărăcie
3.3.3.2 Metode de identificare şi măsurare a sărăciei
3.3.3.3 Consecinţe ale sărăciei
3.3.4 Locuirea urbană
3.3.5 Aspecte educaţionale
3.3.6 Infracţionalitatea
3.4 Domeniul sanitar
3.5 Particularităţi ale activităţilor de recreere
Capitolul 4
METODE DE ANALIZĂ A CALITĂŢII VIEŢII
4.1 Analiza cantitativă
4.1.1 Particularităţi de analiză ale programului european Audit Urban
4.1.2 Particularităţi ale aplicaţiei Bordul Sustenabilităţii
4.1.2.1 Analize efectuate prin intermediul Bordului Sustenabilităţii
4.2 Analiza calitativă
4.2.1 Metode de anchetă
4.2.1.1 Metoda chestionarului
4.2.1.2 Metoda interviului
4.2.1.3 Metoda observaţiei
4.2.1.4 Metoda experimentului
4.3 Analiza spaţială
4.3.1 Aportul datelor spaţiale la analiza calităţii vieţii urbane
4.3.1.1 Implicaţii ale teledetecţiei în contextul ştiinţelor socio-umane
4.3.1.2 Utilizarea unui Sistem Informaţional Geografic Model pentru evaluarea calităţii vieţii în mediul urban
4.3.1.2.1 Analize efectuate prin utilizarea Sistemelor Informaţionale Geografice
4.3.1.2.2 Structura Sistemului Informaţional Geografic Model
Capitolul 5
ELEMENTE DE CUANTIFICARE A CALITĂŢII VIEŢII – INDICATORII
5.1 Definirea şi originea indicatorilor statistici
5.2 Apariţia şi formarea claselor de indicatori
5.2.1 Indicatori economici
5.2.2 Indicatori sociali
5.2.2.1 Indicatori ai sărăciei
5.2.3 Indicatori ai mediului înconjurător
5.3 Cuantificarea şi apartenenţa indicatorilor

3
5.4. Indicatori utilizaţi în analiza calităţii vieţii urbane
5.5 Indici agregaţi obţinuţi în cadrul programelor europene de evaluare şi monitorizare a calităţii vieţii
5.5.1 Indicele de Dezvoltare Umană al Organizaţiei Naţiunilor Unite
5.5.2 Indicele Societăţii Durabile pentru România
5.5.3 Indicele calităţii vieţii – Economist Intelligence Unit
5.5.4 Indicele Canadian al Bunăstării
5.5.5 Indicele Calităţii Sănătăţii
5.5.6 Indicele Condiţiilor de Viaţă
5.5.7 Indicele de Bază al Calităţii Vieţii şi Indicele Avansat al Calităţii Vieţii
5.5.8 Indicele Progresului Social
5.5.9 Indicele Speranţei de Viaţă Fericită
Capitolul 6
AUDITUL CALITĂŢII VIEŢII URBANE ÎN ORAŞELE REGIUNII DE SUD-EST
6.1 Implementarea metodei proprii de analiză a calităţii vieţii
Capitolul 7
CARACTERISTICI GEOGRAFICE ALE REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST
7.1 Cadrul geografic şi istoric al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
7.2 Caracteristici demografice generale
7.3 Caracteristici economice generale
7.4.1 Originea şi etapele de apariţie a oraşelor Regiunii de Sud-Est
7.4.2 Localizarea geografică a oraşelor
7.4.3 Clasificarea oraşelor după rang
Capitolul 8
ANALIZA DOMENIILOR CALITATII VIETII ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-EST PRIN
APLICAREA CONCEPTULUI DE AUDIT URBAN
8.1 Analiza componentelor demografice
8.1.1 Tendinţe de evoluţie a efectivului populaţiei în perioada 1990-2008 în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-
Est
8.1.2 Caracteristicile evolutive ale fenomenului natalităţii între 1990-2008 în oraşele Regiunii de Sud-Est
8.1.3 Implicaţii negative ale fenomenului mortalităţii în perioada 1990-2008 în dezvoltarea societăţii urbane a
Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.1.4 Tendinţa sporului natural între 1990-2008 în oraşele Regiunii de Sud-Est
8.1.5 Stadiul populaţiei Regiunii de Dezvoltare Sud-Est în perioada 1990-2008 reflectat în sporul total
8.1.6. Particularităţi ale indexului de vitalitate şi de îmbătrânire în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.1.7 Frecvenţa evenimentelor nupţialităţii şi ale divorţialităţii în oraşele Regiunii de Sud-Est
8.1.8. Evoluţia raportului de dependenţă demografică în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.1.9 Diferenţieri structurale în funcţie de vârstă la nivelul anului 2008 în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-
Est
8.2 Analiza elementelor componente mediului înconjurător în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est –factori
determinanŢi pentru atributele calităŢii vieŢii în mediul urban

4
8.2.1 Situaţia utilizării terenului în 2006 în oraşele Regiunii de Sud-Est
8.2.2 Distribuţia spaţiului verde pe cap de locuitor în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.2.3 Surse de poluare în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.2.4. Gestionarea deşeurilor în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.2.5 Presiunea demografică
8.2.6 Evaluarea riscului la inundaţii în mediul urban al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est prin utilizarea
indicatorilor specifici pentru managementul dezastrului
8.2.6.1 Inundaţiile din România
8.3 Caracteristici ale elementelor sociale în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.3.1 Particularităţile locuirii urbane în Regiunea de Sud-Est
8.3.2 Situaţia infracţionalităţii urbane în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.3 Elemente ce definesc sistemul sanitar în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.3.1 Speranţa de viaţă la naştere în judeţele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.3.3 Situaţia infrastructurii sanitare în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.3.4 Evidenţa personalului medical în oraşele Regiunii de Sud-Est
8.4 Reţeaua de transporturi şi telecomunicaţii în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.4.1 Reţeaua de drumuri şi căi ferate în Regiunea de Sud-Est
8.4.2 Transportul maritim şi aerian în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.4.3 Telecomunicaţiile şi guvernarea locală în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.5 Activităţi în domeniul culturii şi recreerii în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
8.5.1 Biblioteca şi muzeul – elemente de susţinere a activităţilor culturale în oraşele Regiunii de Sud-Est
8.5.2 Structurile turistice şi gradul de ocupare în oraşele Regiunii de Sud-Est
8.5.3 Obiective turistice în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
Capitolul 9
EVALUAREA CALITĂŢII VIEŢII PE BAZA IMAGINILOR LANDSAT
9.1 Analiza spaŢială şi temporală a vegetaŢiei şi temperaturii suprafeŢei terenului
Capitolul 10
CALITATEA VIEŢII ÎN ORAŞELE REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST
10.1 Indicele Demografic al Calităţii Vieţii
10.2 Indicele Social al Calităţii Vieţii
10.3 Indicele Educaţional al Calităţii Vieţii
10.4 Indicele Mediului Înconjurător al Calităţii Vieţii
10.5Indicele SocietăŢii Informaţionale a Calităţii Vieţii
10.6 Indicele Cultură şi Recreere al Calităţii Vieţii
10.7. Indicele Calităţii Vieţii Urbane
Capitolul 11
PERCEPŢIA CALITĂŢII VIEŢII LA NIVELUL ORAŞELOR REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-
EST
11.1 Variabile socio-demografice
11.2 Particularităţi ale oraşelor în care au fost aplicate chestionare

5
12.4 Domeniul social
12.5 Domeniul sanitar
12.6 Domeniul culturii si recreerii
Concluzii
Bibliografie
Listă tabele
Listă figuri
Anexa 1
Anexa 2

6
INTRODUCERE
Calitatea vieţii este un concept cheie care a câştigat importanţă în domeniul ştiinţelor sociale începând
cu 1970, focalizându-se pe starea generală de bine în societate, având ca scop înlesnirea posibilităţilor de a
permite persoanelor sa-şi atingă obiectivele şi să aleagă stilul de viaţă ideal. În acest sens, calitatea conceptului
de viaţă merge dincolo de abordarea condiţiilor de trai, care tind să se concentreze pe resursele materiale
disponibile la persoane fizice. Având în vedere perspectiva sa cuprinzătoare, conceptul de calitate a vieţii ia în
considerare condiţiile obiective în care oamenii trăiesc, împreună cu evaluarea subiectivă a resurselor materiale,
care le sunt la dispoziţie, atitudinea şi percepţiile acestora cu privire la calitatea de societate.
Conform Dicţionarului Enciclopedic al Limbii Române, calitatea reprezintă unitatea însuşirilor şi
laturilor esenţiale în care un lucru – în cercetarea de faţă luând în considerare viaţa – este ceea ce este,
deosebindu-se de celelalte lucruri, şi a căror schimbare atrage după sine transformarea acelui lucru. Aşadar,
conceptul de calitate a vieţii face referire la un ansamblu de însuşiri şi componente ale vieţii omului existente la
un moment dat şi care au un anumit nivel de bunăstare.
Evaluat prin prisma multidimensională, conceptul de calitate a vieţii necesită descrierea nu doar a
domeniilor de viaţă, ci subliniează interacţiunea dintre domeniile în care acest lucru contribuie la o viaţă de
calitate. Cu excepţia dimensiunilor materiale ale calităţii vieţii, conceptul include aspecte non-materiale ale
traiului de zi ci zi, cum este starea de sănătate, relaţiile sociale sau calitatea mediului înconjurător. De altfel,
acest concept include caracteristici obiective redate de condiţii actuale, cât şi bunăstarea subiectivă a fiecărui
cetăţean, bazată pe percepţiile şi evaluările subiective ale condiţiilor de viaţă. Pentru aprecierea calităţii vieţii se
utilizează aşadar atât indicatori obiectivi, folosind metodologii specifice acestui tip de analiză, cât şi indicatori
subiectivi, apelându-se la subiecţi pentru determinarea calităţii percepute a vieţii.

METODOLOGIE, STRUCTURĂ ŞI ORGANIZARE

Această lucrare este structurată în unsprezece capitole ce analizează domenii de studiu, metode, tehnici
şi concepte de analiză ale calităţii vieţii, atât obiective cât şi subiective, particularizându-le la nivelul oraşelor
Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. De asemenea, introducerea acestei lucrări este urmată de limitele studiului
realizat, cât şi de perspective ale cercetărilor viitoare în acest domeniu.
Motivaţie. Alegerea acestei teme ca subiect de studiu timp de trei ani, este determinată de importanţa
atât teoretică, cât şi practică a studierii calităţii vieţii urbane, a domeniilor, caracteristicilor socio-economice şi
socio-umane în condiţiile unei societăţi într-un continuu proces de transformare.
Suportul teoretico-ştiinţific şi metodologic al lucrării se bazează pe lucrările sociologilor Ruut
Veenhoven, David Phillips, Cătălin Zamfir, Ioan Mărginean, Iulianei Precupeţu, ale geografilor Michael
Pacione, Mirela Nae, în timp ce ca bază metodologică sunt luate în calcul metodele impuse de European
Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions, ale European Environment Agency, ale
Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii şi nu numai. În analiza arealului urban al Regiunii de Sud-Est este
aprofundată structura programului european Audit Urban, în timp ce indicatorii impuşi de acesta sunt corelaţi,
rezultând indici agregaţi, care la rândul lor sunt calculaţi în cadrul programului Bordul Sustenabilităţii.
Metodologie. O muncă laborioasă în realizarea acestei lucrări a constituit-o analiza literaturii de
specialitate în domeniul calităţii vieţii urbane şi a utilizării elementelor teoretice însuşite ca urmare a consultării
unor lucrări de referintă în domeniu şi analiza studiilor de caz inclusiv prin cercetări pe teren, stabilirea
legăturilor dintre concepte, fenomene şi indicatorii ce le evidenţiază.
O contribuţie importantă în elaborarea tezei au avut-o reprezentările grafice şi cartografice, care au
contribuit la aprofundarea şi exemplificarea concretă a rezultatelor obţinute.
Analizele abordate în această teză de doctorat au fost orientate către metoda cantitativă şi evolutivă prin
aplicarea datelor statistice dintr-o serie temporală de 11 ani, astfel încât să poată fi evidenţiată evoluţia
fenomenelor şi a tipurilor de tendinţe obiective. Analiza calitativă, cea de-a doua metodă aplicată în studiul de
faţă vizează cunoaşterea obiectivă a calităţii vieţii, a modului în care oamenii trăiesc şi işi desfăşoară activităţile
şi este întocmită prin aplicarea chestionarului ca metodă de anchetă. Analiza spaţială vizează integrarea datelor
de teledetecţie, evidenţiate de indexul de vegetaţie, temperatura suprafeţei terenului şi a suprafeţele refractare
impermeabile ca indicatori de mediu, şi a datelor socio-economice, veniturile, nivelul de educaţie, rata
şomajului, rata sărăciei şi a altor variabile extrase din date statistice pentru determinarea calităţii vieţii utilizând
structura unui Sistem Informaţional Geografic Model, instrument ce permite analiza şi reprezentarea vizuală a
datelor spaţiale.
Elementul de originalitate, în ceea ce priveşte metodologia cercetării, constă în implementarea unei
metode proprii de analiză a calităţii vieţii, care îmbină structura proiectului european Audit Urban şi
implementarea acesteia în programul Bordul Sustenabilităţii, generând o metodă comună denumită Auditul
Calităţii Vieţii.
Sursa datelor utilizate. La baza întocmirii acestei teze de doctorat au stat o serie de date utilizate fie
prin prelucrarea lor, fie întrebuinţate ca atare. Principalii indicatori statistici ce caracterizează oraşele Regiunii de
Dezvoltare Sud-Est au provenit de la Institutul Naţional de Statistică, fiind extrase din fişele localităţilor, care

7
realizează un tablou complet pentru fiecare dintre cele 32 de localităţi (municipii şi oraşe), între anii 1990-2008.
Indicatorii statistici sunt grupaţi pe capitole : 1. teritoriu, locuinţe, utilităţi publice, 2. populaţie, 3. forţa de
muncă, 4. învăţământ, 5. cultură şi artă, 6. sănătate, 7. agricultură, 9. construcţii, 10. poştă şi telecomunicaţii, 11.
turism. Alături de aceste date particularizate la nivel de localitate au fost folosite date la nivelul Regiunii de Sud-
Est din Anuarul Statistic al României la nivelul anului 2008.
Evaluarea riscului la inundaţii în mediul urban al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est a fost realizat prin
furnizarea datelor referitoare la inundaţiile din 2010 de către I.G.S.U. „General Ieremia Grogirescu” al judeţului
Galaţi, sub forma unui raport asupra inundaţiilor din 2010.
Imaginile satelitare LANDSAT ETM +, pe baza cărora au fost a fost determinate indexul de vegetaţie şi
temperatura suprafeţei terenului, au fost descărcate gratuit de pe site-ul Global Visualization Viewer sau GloVis.
GloVis este un instrument de căutare în baza de imagini EROS (Earth Resources Observation and Science)
dezvoltat şi întreţinut de USGS1. Aici poate fi selectat tipul de satelit, respectiv tipul de imagine dorit, data şi
anul în care imaginea se doreşte a fi descărcată şi coordonatele geografice ale zonei de interes.
Pentru identificarea surselor şi a poluatorilor oraşelor Regiunii de Dezvoltare Sud-Est a fost folosită
baza de date a Registrului European al Emisiilor şi al Transferurilor de Poluanţi, care poate fi accesată la această
adresă http://prtr.ec.europa.eu/. E-PRTR conţine date privind principalele emisii de poluanţi în aer, apă şi sol de
la aproximativ 24.000 complexe industriale din întreaga Uniune Europeană. E-PRTR acoperă cele 27 de state
membre UE, precum şi Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia şi Elvetia.
Registrul conţine date anuale raportate de aproximativ 28 000 de complexe industriale care desfăşoară
65 de activităţi economice în cadrul următoarelor 9 sectoare industriale: producţia de energie, producţia şi
prelucrarea metalelor, industria minereurilor, industria chimică, gestionarea deşeurilor şi a apei reziduale,
producţia şi prelucrarea hârtiei şi a lemnului, creşterea intensivă a animalelor, acvacultura intensivă, produse
animale şi vegetale din industria alimentară şi alte activităţi. Aceste date reprezintă totalul emisiilor anuale în
condiţii normale de funcţionare şi în caz de accidente. Emisiile şi transferurile trebuie raportate numai dacă
emisiile unui complex depăşeşte pragurile de activitate şi poluanţi stabilite în Regulamentul E-PRTR. Totodată
sunt indicate cantităţile anuale totale pentru emisii şi transferuri, precum şi emisiile accidentale dacă există.
Această bază de date oferă cetăţenilor europeni informaţii importante privind protecţia mediului şi a
sănătăţii, promovează acţiunile în scopul reducerii impactului asupra mediului pentru un nivel ridicat al calităţii
vieţii.
Sursa datelor subiective, ce au fost incluse în capitolul ce redă percepţia locuitorilor oraşelor Regiunii
de Sud-Est, Constanţa, Mangalia şi Odobeşti asupra anumitor aspecte ale calităţii vieţii, respectiv evaluarea
vulnerabilităţii sociale şi a nivelului de informaţii legate de asigurarea riscului la inundaţii în municipiul Galaţi o
reprezintă aplicarea chestionarelor la faţa locului. În prima situaţie a fost aplicat chestionarul propus de geograful
Mirela Nae în volumul Geografia calităţii vieţii urbane.Metode de analiză (2006).
Totodată, la descrierea lucrării s-a avut în vedere conţinutul programelor naţionale şi internaţionale
(ONU, PNUD, FAO, WMO, EU, EEA), ordonanţe de urgenţă, legi, directive politice, proiecte europene, lucrări
ale conferinţelor naţionale şi internaţionale care evidenţiază diversele metode de analiză a calităţii vieţii, cât şi
tipurile de indicatori şi indici pe baza cărora este întocmită evaluarea.
Limitele cercetării. Oricât de vastă este analiza acestui domeniu, implicit a temei abordate aici, la
realizarea sa au fost întâmpinate limitări în ceea ce priveşte posibilitatea obţinerii de date, care au obstrucţionat
prezentarea conceptului de calitatea vieţii evaluat din toate punctele de vedere. În acest sens, putem spune că ar
fi fost utilă o mai mare disponibilitate a datelor statistice, în cazul anumitor oraşe ale Regiunii de Sud-Est,
statistica la nivelul anilor 1990 şi 1995 nefiind disponibilă.
Totodată trebuie menţionat că în această lucrare au fost folosite structura statisticilor, respectiv
metodologia impuse de Audit Urban ca exemplu pentru o analiză completă a calităţii vieţii. La nivelul celor 32
de oraşe ale Regiunii de Sud-Est nu au putut fi aplicaţi anumiţi indicatori ca urmare a inexistenţei lor într-o bază
de date centralizată şi accesibilă, cât şi a necolectării lor de către INS. Dintre aceştia enumerăm : procentul
reprezentanţilor aleşi ai oraşului care sunt femei, proporţia locuitorilor expuşi la zgomotul din timpul zilei >
55Db, proporţia locuitorilor expuşi la zgomotul din timpul nopţii > 45 Db, proporţia deşeurilor solide prelucrate
de incineratoare, procentul forţei de muncă care furnizează servicii ICT, etc.
De asemenea, cercetarea este limitată de momentul de timp la care se desfăşoară analiza, seria
temporală fiind cuprinsă între 1990 şi 2008.

Primul capitol propune analiza conceptului general de calitate a vieţii prin semnificaţia pe care o are
pentru om, complexitatea, originea termenului, apariţia şi evaluarea acestuia.
La mijlocul anilor ’60, primul care foloseşte termenul de calitatea vieţii este preşedintele american
Lyndon Johnson, atunci când a lansat oficial programul “Marea societate”, care ar fi trebuit să fie una a unei

1
http://earth.unibuc.ro/

8
calităţi înalte a vieţii americanilorn(Urse, L., 2008)2. Pentru prima data, acest concept va fi definit de sociologul
Arthur Schlesinger si economistul John Kenneth Galbraith, care in lucrarea sa, The New Industrial State (1967)
afirma: “ceea ce conteaza nu este cantitatea bunurilor noastre, ci calitatea vietii” (Galbraith, J., K., 2007) 3 ,
conceptul fiind ulterior dezvoltat de viitorologul Bertrand de Jouvenel 4 , determinand pe parcurs o suita de
definitii, în structura cărora se regăsesc aspecte importante ale vieţii în ansamblu şi diferenţieri de sens în
contextul studiului interdisciplinar al acestui concept, tema calităţii vieţii fiind conectată la multe arii de interes,
cum sunt cele ale nivelului de trai, standardului de viaţă, cadrului în care se desfăşoară activităţile cotidiene,
modului de viaţă şi al bunăstării.
Conceptul de calitate a vieţii a fost analizat şi studiat în societãtile dezvoltate, mai precis în societatea
nord-americană, societate care va constata ca orice creştere economică trebuie să fie în primul rând un mijloc în
crearea condiţiilor de trai mai bune, pentru satisfacerea optimă a nevoilor unei anumite societăţi. S-a pornit de la
faptul cã o abundentã materialã nu poate sã reprezinte totul pentru ca oameni, sã fie multumiti de tipul vietii lor,
fapt ce impune evaluãri mai ample, globale ale problemelor de viatã ale oamenilor. Astfel, paradigma calitaţii
vieţii “este centrată pe oameni, cu nevoile şi asteptările lor de viaţă, şi pe modul în care oamenii îşi apropie
condiţiile necesare afirmării în societate”(Mărginean, I., 2004)5. Se pune accentul pe ceea ce cred oamenii despre
viaţa lor, pe evaluările, percepţiile şi stările lor de satisfacţie. De aceea, din perspectiva calităţii vieţii, măsurile
de îmbunătăţire a condiţiilor de viata ar trebui să aibă ca punct de plecare ceea ce consideră oamenii necesar
pentru “o viaţă bună” sau pentru un “standard decent de viaţă”(Pop, E., 2008)6.
La mijlocul anilor ’60, primul care foloseşte termenul de calitatea vieţii este preşedintele american
Lyndon Johnson, atunci când a lansat oficial programul “Marea societate”, care ar fi trebuit să fie una a unei
calităţi înalte a vieţii americanilor (Urse, L., 2008)7 . Dar, anterior acestui discurs, preocupările pentru calitatea
vieţii oamenilor se fac simţite în discursurile şi operele unor sociologi şi economişti, ecologişti şi de cercetatorii
mediului urban. Aceştia din urmă au folosit expresia de “calitate a vieţii” în ideea atenţionării problemelor
ecologice şi a exprimării interesului preocupărilor acestora. Astfel, din raţiuni economice şi sociale au determinat
schimbări în abordarea studiilor de calitate a vieţii, în special în domeniul şiinţelor sociale. Abordarea
interdisciplinară şi complexă a acestor tematici (sociologie, economie, psihologie socială, geografie socială,
demografie, antropologie etc.) atrage atenţia, constituindu-se după specificul fiecărei direcţii, în paradigme
particulare de cercetare (Nae,M., 2006)8.
Domeniul calitatii vietii poate fi definit prin ansamblul elementelor care se refera la situatiile : fizica,
economica, sociala, culturala, politica, de sanatate etc. in care traiesc oamenii, continutul si natura activitatiilor
pe care le desfasoara, caracteristicile relatiilor si proceselor sociale la care participa, bunurile si serviciile la care
au acces, modelele de consum adoptate, modul si stilul de viata, evaluarea imprejurarilor si rezultatelor
activitatilor care corespund asteptarilor populatiei, precum si starile subiective de satisfactie/insatisfactie,
fericire, frustare etc. (Mărginean, I., 2004)9.
Indiferent de caracterul concis si explicit al definitiilor, nici una dintre acestea nu poate fi considerata o
definitie universala, procesele psihologice relevante pentru calitatea vietii putand fi “descrise si interpretate prin
intermediul mai multor filtre conceptuale si limbaje”, acest concept intrupand “intelegerea dezvoltarii umane si a
proceselor de dezvoltare a indivizilor in cadrul comunitatilor, ca si intinderea pana la care aceste procese
psihologice sunt influentate de factori de mediu si sisteme individuale de valori”10.

În cel de-al doilea capitol se pune accent pe evidenţierea premiselor sociale ale calităţii vieţii prin
emergenţa conceptului premergător celui de calitate a vieţii, şi modul în care a evoluat abordarea fericirii
începând cu filosofia Greciei Antice a lui Aristotel şi până la cercetările contemporane în domeniu ale
sociologului Ruut Veenhoven. În continuarea acestei analize este prezentată o incursiune în cadrul evoluţiei
cercetărilor în cadrul calităţii vieţii urbane la nivel naţional prin programele iniţiate în domeniu de Şcoala
Românească de Cercetare a Calităţii Vieţii condusă de sociologul Cătălin Zamfir, cât şi la nivel internaţional prin
politicile programelor Uniunii Europene în materie de condiţii de viaţă şi muncă. În acest sens a fost lansat
programul Monitoring Quality of Life in Europe, pentru anii 2001-2007, cu privire la cercetarea şi monitorizarea
calităţii vieţii. Acest capitol are scopul de a prezenta particularităţile calităţii vieţii din cadrul morfologiei

2
Urse, L., Calitatea vieţii şi cultura, în Calitatea vieţii, nr. 3-4, p.33-55, Bucureşti, 2008.
3 Galbraith, J., K., The New Industrial State, Princeton University Press, Princeton, 2007.
4 Bertrand de Jouvenel a fost filozof, economist politic şi viitorolog
5
Mărginean, I., Modelul social românesc din perspectiva calităţii vieţii populaţiei, în Calitatea Vieţii, XV, nr.3-4, p. 213-
218, Bucureşti, 2004.
6 Pop, E., Ingredientele unei vieţi bune şi ale unui standard decent de viaţă, în România şi Europa în Calitatea Vieţii, XIX,

nr.3-4, p.33-51, Bucureşti, 2008.

7 Urse, L., Calitatea vieţii şi cultura, în Calitatea vieţii, nr. 3-4, p.33-55, Bucureşti, 2008.
8
Nae, M., Geografia calităţii vieţii urbane – Metode de analiză, Editura Universitară, Bucureşti, 2006, p.18
9
Mărginean, I., 2004
10
Dissart, J.,D., Quality of Life in the Planning Literature, în Journal of Planning Literature, 15: 35, 2000.

9
oraşului, prin abordarea măsurilor politico-administrative adoptate în forma declaratiilor europene şi a
strategiilor pentru dezvoltare durabilă. În cadrul acestui capitol s-a accentuat importanţa gestionării zonelor verzi
în oraşe datorită beneficiilor pe care acestea le au prin funcţia ecologică, socială şi economică.
Conceptul de “calitate a vietii” a apãrut destul de clar în rândul populatiei, el fiind asimilat conceptului
vechi popular de fericire.
Între cele douã concepte: calitatea vietii si fericire existã puternice asemãnãri, însã si deosebiri
semnificative. Fericirea se referã la starea-afect, adicã sentimentul de împlinire, satisfactie, deplinãtate; calitatea
vietii are în vedere conditiile care produc si contribuie la dezvoltarea stãrii de fericire.
Practic, primele demersuri ştiinţifice de cercetare a fericirii şi satisfacţiei datează de la mijlocul
secolului al XX - a. Este vremea când o multitudine de abordări, atât psihologice, cât şi sociologice, apar pe
fundalul dezvoltării noilor metodologii de cercetare, dar şi al unei orientări caracteristice către om şi nevoile sale
(Mărginean, I., 2002)11. Alături de noţiunea de fericire, folosită cu oarecare scepticism, din cauza conotaţiilor
sale umaniste, sunt introduse concepte echivalente, precum cel de satisfacţia vieţii (life satisfaction), bunăstare
subiectivă (subjective well-being), bunăstare psihologică (psychological well-being).
În istoria filosofiei, conceptul de fericire capătă un nou sens odată cu Hobbes care deschide
prerogativele organizării politice ale fericirii din secolul al XVIII-lea. Fericirea nu mai ţine numai de subiectiv,
de virtute, de morală, de bine, ci tinde din ce în ce mai mult să ţină de obiectiv. Fericirea care era gândită până
acum ca un bine suprem devine o teorie a puterii ca obiect al unei căutări care nu este foarte bine definită.
Fericirea este dorinţă de putere deoarece obiectul dorinţei omului nu este de a se bucura o singură dată ci de a-şi
asigura pentru totdeauna îndeplinirea dorinţei sale viitoare (Comte-Sponville, 2007)12.
In tara noastra, ideea de calitate a vietii s-a bucurat de la inceput de un interes special, atat pentru
cercetarea stiintifica, cat si pentru activitatea politica si ideologica.
Primele preocupari de studiu ale acestei teme au apartinut sociologilor (Nae, M., 2006) 13. La mijlocul
deceniului ’70 a luat nastere Scoala romaneasca de cercetare a calitatii vietii condusa de sociologul Catalin
Zamfir.
Dupa 1989, s-a relansat cercetarea calitatii vietii prin înfiintarea la inceputul anului 1990, a Institutului
de Cercetare a Calitatii Vietii. Acesta face parte din reţeaua de cercetare a Academiei Române, fiind atât unul din
institutele cu tradiţie la nivel naţional, cât şi o organizaţie modernă, care a căutat mereu să vină cu soluţii în
domeniul social, aferente diferitelor perioade parcurse de România din 1990 până în prezent.
Preocuparea pentru calitatea vietii nu a disparut in societatea occidentala, chiar daca aceasta are
probleme specifice perioadei actuale : stabilitate economica, crestere economica, situatia economica mondiala cu
efecte directe asupra tarilor din occident, migratia internationala cu implicatiile ei sociale, economice si
culturale, problematica mediului precum si terorismul. Toate aceste probleme afecteaza calitatea vietii
oamenilor.

Oraşele concentrează oportunităţile de investiţii şi de angajare, promovând creşterea economică şi

creşterea productivităţii. Acestea asigură locuri de muncă mai bine plătite şi un acces mai bun la mărfuri, servicii
şi facilităţi, precum şi o sănătate, o educaţie şi o calitate a vieţii mai bune. Aceste oportunităţi îi tentează pe
locuitorii din zonele rurale să meargă să caute o viaţă mai bună şi un venit mai mare în zonele urbane.
Prin regândirea designului, arhitecturii, transportului şi planificării urbane, putem pune oraşele şi
peisajele urbane în fruntea procesului de reducere a schimbărilor climatice (de exemplu, prin transport durabil,
energie curată şi consum redus) şi a procesului de adaptare (de exemplu, prin case plutitoare, grădini verticale).
De asemenea, o planificare urbană mai bună va îmbunătăţi calitatea vieţii la toate nivelurile, prin conceperea
unui spaţiu urban liniştit, sigur, curat şi ecologic. De asemenea, aceasta creează noi oportunităţi de muncă prin
stimularea pieţei noilor tehnologii şi a arhitecturii ecologice.
Procesul de urbanizare reflectă totalitatea proceselor şi fenomenelor legate de apariţia, creşterea şi
dezvoltarea oraşelor, procese şi fenomene condiţionate de intensitatea diferitelor activităţi desfăşurate şi
concentrate în anumite spaţii geografice. Urbanizarea se asociează procesului de industrializare şi modernizare,
procese de extindere a influenţei mediului urban în cel rural, caracterizându-se printr-un consum sporit de spaţiu
la periferia oraşului, consum influenţat de mărimea oraşului, distanţa faţă de centru, nivelul social al locuitorilor,
buna accesibilitate în zonă, etc. (Cândea., M. şi colaboratorii,2006) 14.
Din perspectiva sociologica, urbanizarea reprezinta un proces social global prin care se produce o
transformare a structurilor sociale si profesionale, o restructurare a formelor de existenta rurala si a vechilor
forme dupa modele noi. Se realizeaza prin : dezvoltarea oraselor existente ca urmare a construirii unor obiective
industriale si a extinderii retelei de servicii, transformarea unor localitati rurale in orase ca urmare a amplasarii

11 Mărginean, I., Semnificaţia cercetărilor de calitatea vieţii, în Mărginean, I., Bălaşa, A., Calitatea vieţii în România,

Bucureşti, Editura Expert, 2002, p.25 – 60.

12
Comte-Sponville, A., Cea mai frumoasă istorie a fericirii, Editura Grupul Editorial Art, Bucureşti, 2007.
13
Nae, M.,2006, p. 70
14
Cândea, M.şi colaboratorii, 2006

10
unor obiective industriale in mediul rural, cresterii demografice, largirii diviziunii activitatilor si prin patrunderea
unor caracteristici urbane in toate tipurile de colectivitati.
Urbanizarea este în strânsă legătură cu creşterea populaţiei, având un impact direct asupra calităţii vieţii.
Când populaţia urbană creşte, nevoia de teren este acută, la fel ca şi consumul de energie, apă, materiale şi
produse alimentare, toate acestea având un potenţial dăunător pentru mediul înconjurător implicit asupra
dezvoltării durabile.

Capitolul al treilea aduce în vedere domeniile de analiză ale calităţii vieţii prin punerea în balanţă a
dimensiunilor nucleu ale calităţii vieţii conform Scottish Executive Social Research, a Institutului de Cercetări în
domeniul Calităţii Vieţii şi a Calvert-Henderson . În continuare acest capitol tratează descrierea teoretică şi
componenţa domeniilor calităţii vieţii pe care eu le consider importante şi care totodată sunt factori determinanţi
pentru atributele calităţii vieţii în mediul urban.
DOMENIUL DEMOGRAFIC. Ştiinţa demografiei este redată de categorii ce caracterizează evoluţia,
particularităţile şi noutatea pe care o aduce acest domeniu, prin : evenimentul demografic, fenomenul şi procesul
demografic. Evenimentele demografice sunt fie biologice, naşterea, decesul, fie sociale, căsătoria, divorţul,
schimbarea domiciliului. Fenomenul demografic defineşte masa evenimentelor demografice de acelaşi fel, redate
de indicatori specifici : natalitatea (masa născuţilor vii) măsurată pe o anumită perioadă de timp prin rata
natalităţii, mortalitatea (masa deceselor) măsurată prin rata mortalităţii, mortalitatea infantilă (masa născuţilor
vii), măsurată de rata mortalităţii infantile, nupţialitatea (masa căsătoriilor) măsurată de indicele de nupţialitate,
divorţialitatea (masa divorţurilor) cu indicele de divorţialitate, migraţia (masa evenimentelor de schimbare a
domiciliului) redat de indicele de migraţie.
Procesul demografic defineşte evoluţia, oscilaţiile, stagnarea, modificarea în timp a fenomenelor
demografice, sub influenţa unor factori de natură socială, economică şi culturală, care au ca rezultat schimbarea
stării populaţiei din punct de vedere al numărului şi structurii acesteia. Numărul populaţiei poate reda
dimensiunile unei localităţi la nivel local, regional sau mondial situându-se ca factor declanşator în structura
populaţiei, care se analizează în funcţie de patru categorii de variabile : demografice (sex şi vârstă, statut
matrimonial), variabile socio-culturale (naţionalitate, limbă, religie, nivel de instruire), variabile socio-
economice (gradul de ocupare, ramuri şi sectoare de activitate, categorii socio-profesionale) şi variabile
teritoriale (mediul de locuire).
Transformările demografice, în special scăderea populaţiei, natalitatea scăzută şi îmbătrânirea
populaţiei au implicaţii şi consecinţe deosebit de importante pentru politicile sociale, aplicate şi în Regiunea de
Sud-Est, în special pentru piaţa forţei de muncă, sistemele de pensii, asigurarea medicală, învăţământ şi pentru
alte domenii sociale şi economice. Scăderea numărului populaţiei este rezultatul mai multor mecanisme : o
migraţie externă negativă mai mare decât creşterea naturală, creşterea mortalităţii, valoarea acesteia fiind mai
mare decât a natalităţii, scăderea natalităţii şi menţinerea ei la nivelul scăzut al mortalităţii, toate desfăşurându-se
după 1990. Între 1990-1995 scăderea s-a produs în principal ca urmare a migraţiei externe intense, care a depăşit
creşterea naturală, urmând ca după anul 2000, atât natalitatea cât şi mortalitatea generală să manifeste stabilitate.
Tipul 1. Evoluţia constant descrescătoare se referă la descreşterea numărului populaţiei începând cu
1990 până în 2008, fără accente de creştere înregistrate în această perioadă (figura 17). În această categorie intră
cea mai mare parte a oraşelor Regiunii de Sud-Est, atât oraşe mici, mijlocii cât şi mari situate în zone geografice
diferite, şi anume oraşe riverane Dunării : Cernavodă, Galaţi, Tulcea, Isaccea, Măcin, Sulina, Brăila, oraşe de
deal şi podiş : Panciu, Adjud, Târgu Bujor, un singur oraş aşezat în zona de câmpie : Însurăţei, şi oraşe în zona
submontană : Buzău, Nehoiu.
Tipul 2. Cel de-al doilea tip de evoluţie pe care il putem identifica în cadrul analizei numărului
populaţiei Regiunii de Sud-Est este evoluţia oscilant descrescătoare, care se referă la oscilaţii în evoluţia
numerică a populaţiei in intervalul 1990-2008 (figura , Mnag19). Aici includem oraşe mici şi mijlocii riverane
Dunării, situate în zona de câmpie, de deal şi podiş : Babadag, Făurei, Ianca, Râmnicu Sărat, Pogoanele,
Mangalia, Mărăşeşti, Odobeşti.
Tipul 3. Evoluţia constant crescătoare cuprinde oraşe a căror populaţie a înregistrat un trend
permanent crescător de-a lungul perioadei 1990 - 2008 (figura 19), şi include oraşe mici din judeţul Constanţa :
Năvodari, Hârşova, Negru Vodă.
Tipul 4. Evoluţia oscilant crescătoare cuprinde variaţii în fenomenul de creştere (figura.20), prin
scădere respectiv creşterea bruscă a numărului populaţiei. Această categorie este întregită de oraşele mici
localizate în judeţul Constanţa : Techirghiol, Ovidiu, Murfatlar cât şi de oraşul Focşani.
După cum am putut vedea în analiza indicatorului numărului populaţiei de-a lungul celor 11 ani,
populaţia României a scăzut, ca urmare a migraţiei externe negative mai mare decât sporul natural, creşterii ratei
mortalităţii ce depăşeşte nivelul ratei natalităţii, rezultând un spor natural negativ. Anii 1990 şi 1991 sunt
recunoscuţi pentru emigrare ridicată ce a echilibrat creşterea naturală, incepând cu 1992 scăderea naturală a
populaţiei a fost asociată migraţei externe negative şi a unei căderi bruşte a ratei natalităţii şi a creşterii ratei

11
natalităţii. Situaţia migraţiei in această perioadă este pusă pe seama deschiderii graniţelor ţării, odată cu trecerea
la un regim democratic.
Evoluţia sporului total nu se diferenţiază semnificativ de evoluţia sporului migratoriu al populaţiei
(figura 7) deoarece valorile sporului natural sunt mici în comparaţie cu rezultatele negative ale sporului
migratoriu. Totodata, sporul total a fost calculat pentru oraşele care au spor migratoriu : Tulcea, Brăila, Buzău,
Râmnicu Sărat, Constanţa, Năvodari, Focsani, Adjud, Mărăşeşti, Panciu, Mangalia, Galaţi, Odobeşti, rezultând o
categorie a sporului total.
Categoria sporului total oscilant (figura 9) se caracterizează prin oscilaţii în creşterea naturală a
populaţiei, cu valori ce deschid seria temporală în sfera negativului, ceea ce denotă un spor natural scăzut, în
timp ce sporul migratoriu este în creştere, şi se continuă cu valori pozitive puse pe seama creşterii sporului
natural, aşa cum este şi cazul oraşului Odobeşti. Categoria sporului total oscilant caracterizează majoritatea
oraşelor analizate, în principal oraşe mici şi mijlocii, atât cele ce au valori negative cu tendinţe de descreştere,
ca urmare a sporului natural negativ şi a sporului migratoriu în permanentă creştere, cât şi cele cu valori pozitive.
Distribuţia grupelor de vârstă în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est relevă patru categorii de
piramide ale vârstelor, fiecare redată de particularităţi distincte şi diferenţieri structurale la nivelul anului 2008,
cuprinse în grupa de vârstă ce include populaţia tânără, structurată între 0-4 ani, 5-9 ani şi 10-14 ani ; grupa de
vârstă adultă cu populaţie între 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 50-54
ani, 55-59 ani şi populaţia vârstnică, ce include următoarele trepte de vârstă : 60-64 ani, 64-69 ani, 70-74 ani, 75-
79 ani, 80-84 ani, 85 ani şi peste.
Tipul 1. Piramida ”triunghi” este caracterizată printr-o populaţie tânără, redată de o bază largă a
piramidei, alimentată în permanenţă de o natalitate ridicată, având vârful ascuţit ca urmare a unei ponderi scăzute
a populaţiei vârstnice în structura populaţiei totale. În această categorie intră oraşe de dimensiuni mici : Hârşova,
Negru Vodă, Mărăşeşti.
Tipul 2. Piramida “frunză” este caracterizată de la vârf spre bază, printr-o populaţie îmbătrânită
demografic, căreia îi urmează un proces de reîntinerire demografică, prin creşterea natalităţii, respectiv a bazei
piramidei : Medgidia, Tecuci, Buzău, Ovidiu, Babadag, Râmnicu Sărat, Focşani, Adjud, Odobeşti, Nehoiu,
Năvodari.
Tipul 3. Piramida “clopot” este redată de primele trei grupe de vârstă (baza) aflate în micşorare,
mijlocul piramidei mult mai extins decât baza, în timp ce vârful este subţire. Acest tip îşi justifică forma prin
diminuarea efectivelor de tineri, sub fenomenul scăderii natalităţii şi a creşterii mortalităţii în rîndul populaţiei
vârstnice. Reprezentative pentru acest tip de piramidă sunt structurile grupelor de vârstă ale oraşelor de rangul I,
II şi III, cele mai multe aparţinând judeţelor Constanţa şi Tulcea : Brăila, Constanţa, Mangalia, Cernavodă,
Murfatlar, Techirghiol, Galaţi, Bereşti, Tulcea, Isaccea, Măcin, Sulina, Panciu, Făurei.
Tipul 4. Piramida “romb” se caracterizează prin baza piramidei, care are o formă în scară
descrescătoare de la bază, ca urmare a unei natalităţi scăzute, spre mijloc piramida se extinde, după vârsta de 50
de ani începând să scadă treptat. Reprezentative pentru acest tip de piramidă sunt patru oraşe mici : Ianca,
Însurăţei, Târgu Bujor, Pătârlagele.
Tipul 5. Piramidă “compactă” indică creşterea 0 a populaţiei, caracterizând o populaţie cu semne
avansate de îmbătrânire demografică, în care grupele de vârstă au proporţii relativ egale, reducându-se spre
vârful piramidei. În analiza oraşelor Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, oraşul Pogoanele este singurul a cărui
structură pe grupe de vârstă coincide cu cea a piramidei “compacte”.

Figura 1. Tipologii ale piramidelor vârstei în oraşele Regiunii de Sud-Est, 2008

12
 DOMENIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR. Promovarea calitatii vietii in zonele urbane este una din
provocarile care se impun in orase, in particular dupa dezvoltarile majore, pe care anumite zone le-au suferit in
ultimele decenii.
Oamenii migreaza spre orase in cautarea unui numar mare de oportunitati, care in zonele rurale nu sunt
atat de accesibile. Veniturile substantiale, locuri de munca mai bine platite, un nivel de educatie crescut,
securitate familiala si relatiile sociale, toate acestea reprezinta determinanti cheie pentru fericirea si implinirea
individuala. Mediul inconjurator din zona urbana influenteaza bunastarea fizica, sociala si mentala, prin urmare,
un mediu inconjurator sanatos si sustinut este esential calitatii vietii in orase. Oamenii au nevoie sa respire aer
curat, sa aiba acces la apa curata de baut si la conditii de locuit adecvate cat si de placerea pe care le-o pot oferi
locurile linistite si curate. Spatiile verzi si locurile de joaca bine intretinute, sisteme de transport moderne si
sigure, cartiere spatioase care incurajeaza activitatea fizica si interactiunile sociale sunt constituenti cheie ai
calitatii vietii urbane.
Spatiile verzi (cu caracter public, semi-public si privat) constituie elementul urban, care datorita
structurii si multifunctionalitatii au o contributie exemplara pentru calitatea vietii, in mai multe feluri. Spatiile
verzi intraurbane influenteaza puternic si pozitiv microclimatul urban specific, prin oxigenarea si purificarea
aerului, reducerea valorilor amplitudinilor termice ale aerului si cresterea umiditatii relative a acesteia.
Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizeaza transportul poluantilor
in mediu. Poluarea aerului are multe si semnificative efecte adverse asupra sanatatii populatiei si poate provoca
daune florei si faunei in general.
Poluarea fonică reprezintă o componentă importantă a poluării mediului înconjurător si prin caracterul
nociv si prin prezenţa sa în toate compartimentele vieţii moderne, poluarea sonoră constituie o problemă majoră
pentru toate ţările dezvoltate economic sau în curs de dezvoltare.
Amprenta hazardelor naturale asupra calităţii vieţii detaliază conceptul de risc şi percepţie a riscului,
alături de particularităţile generale ale conceptului de risc la dezastru şi factorii care influenţează extinderea
riscului la dezastre. Hazardele naturale afecteaza intreaga planeta, avand repercursiuni asupra intregii populatii,
sub aspect economic, social si ecologic. Acestea genereaza una dintre provocarile cu care se confrunta omenirea
in momentul de fata, datorita efectelor dezastruoase induse de catre acestea.
Efectele hazardelor naturale, in principal ale inundatiilor sunt tot mai vizibile si in tara noastra,
determinand schimbari accentuate asupra vietii socioeconomice, adancind saracia la nivel national, generand
numeroase victime si pagube materiale insemnate in randurile populatiei si la nivel comunitar.

Pentru evidenţierea utilizării terenului în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est a fost folosită baza de
date Corine Land Cover 2006.
Suprafaţa totală a terenului aferent oraşelor Regiunii de Sud-Est nu înregistrează schimbări
semnificative din 1990 până în 2006, judeţul cu grad ridicat de urbanizare fiind Constanţa cu 816 km² în 2006,
având în vedere suprafaţa mare a acestui judeţ şi cele 10 oraşe componente. La polul opus, din punct de vedere al
statisticilor se află judeţul Vrancea, care nu înregistrează nici o schimbare, suprafaţa terenului oraşelor
înregistrând 313,75 kmp atât în 1990, cât şi în 2006.

Figura 2. Suprafaţa totală a terenului oraşelor împărţit pe judeţe (kmp)

900
Suprafaţa totală urbană (kmp)

800
700
600
500 1990
400 2006
300
200
100
0
j.Braila j.Buzau j.Constanta j.Galati j.Vrancea j.Tulcea

1990 451,52 370,9 853,57 503,9 313,75 786,73

2006 461,73 370,57 816,75 483,11 313,75 787,7

Sursa : date prelucrate INS-BDL

Proporţia spaţiului verde care revine unui singur locuitor reprezintă raportul dintre suprafaţa spaţiilor
verzi şi numărul total al populaţiei :
S S . sverde
S .verde / loc =
nr .totalpop.

13
 Putem observa că între oraşele judeţului Brăila, densitatea cea mai mare de spaţiu verde/locuitor se
întâlneste în oraşul Făurei, înregistrând o scădere de 5 mp de spaţiu verde din 1990 până în 2008, de la 51,30
mp/locuitor la 46,72 mp/locuitor.
În judeţul Buzău suprafaţa spaţiului verde/locuitor în oraşe are valori direct proporţionale cu mărimea
oraşelor componente, astfel oraşul Buzău deţine 15,86 mp/locuitor , iar oraşul Pogoanele 2,61 mp/locuitor, la
nivelul anului 2008.
În oraşele judeţului Constanţa densitatea cea mai mare de spaţiu verde/locuitor se înregistrează în oraşul
Mangalia, 75,74 mp/loc, cu aproximativ 20 de mp/loc mai puţin decât în 1990, când a fost 99,77 mp/locuitor.
Între oraşele judeţului Vrancea, valoarea cea mai ridicată a spaţiului verde/locuitor este în oraşul
Odobeşti în 1990, unde s-a înregistrat o diminuare semnificativă a spaţiului verde, de aproximativ 18 %, din
1990 până în 2008.
În cazul judeţului Tulcea suprafaţa cea mai mare de spaţiu verde este deţinută în oraşul reşedinţă de
judeţ, Tulcea, cu 6,68 mp/locuitor în 2008. Valoarea cea mai scăzută o întâlnim în oraşul Sulina, 2,23 mp/loc.

Pentru identificarea surselor şi a poluatorilor oraşelor Regiunii de Dezvoltare Sud-Est a fost folosită
baza de date conţinută de Registrul European al Emisiilor şi al Transferurilor de Poluanţi15. În oraşele Regiunii
de Dezvoltare Sud-Est sursa emisiilor de poluanţi în aer şi apă vine din sectorul energetic, managementul
deşeurilor şi al apelor reziduale, producţia animală intensivă şi acvacultura, aceste sectoare industriale fiind
susţinute de S.C. Complexul de porci Brăila S.A., . S.C. Agrimon S.R.L Brăila , S. C Avicola Focşani S.A care
are ca activitate principală creşterea porcinelor, respectiv a păsărilor de curte cu emisii de amoniac, metan în aer
şi azot în apă. Compania de apă S.A. Buzău, care are ca activitate principală lucrările de canalizare, la nivelul
anului 2008 a emis 13 kg de Cd în apă, 125 kg de Ni în apă şi 928 de kg emisii de zinc în apă. Sectorul energetic
este reprezentat de S.C. Electrocentrale Bucureşti – Sucursala Constanţa şi S.C. Electrocentrale S.A. Galaţi prin
producţia energiei electrice. În Medgidia, S.C. Lafarge Ciment, având ca obiect de activitate fabricarea
cimentului a emis 1.870.000 tone CO2 în anul 2008. În acelaşi registru se înscrie şi oraşul Năvodari, dar cu o
valoare de CO2 emisă cu mult mai mică, S.C. Rompetrol Rafinare S.A activând în domeniul fabricării
produselor obţinute prin rafinarea petrolului.

Urmarile unor inundatii insemnate in Romania, cum ar fi cele din 2005, 2006, 2008 si 2010 arata ca tara
noastra este deosebit de vulnerabila la acest risc. Inundatiile din 2005 si 2006 au afectat 172 de hectare, in
special in zonele Bistret, Rast, Calarasi, Harsova, Braila .
La sfarsitul lunii iulie 2008, inundatii insemnate au afectat multe zone populate din Romania si Ucraina.
Zonele afectate din Romania au fost situate in Maramures si Moldova, de-a lungul raurilor Suceava, Prut si Siret
(figura 5). Mai precis 5.859 de case si mai mult de 21000 de oameni au fost afectati de inundatii. 1545 de case au
fost luate in calcul pentru a fi reconstruite. Aceste regiuni afectate de inundatii au inclus elemente de
infrastructura importante, cum ar fi : primarii, sedii ale politiei, strazi, baraje si facilitati ale protectiei civile.
Pentru analiza implicaţiilor pe care acest fenomen natural il are asupra calităţii vieţii cetăţenilor am
folosit schema managementului de risc la inundaţii (Schanze, J., 2004) 16, aplicată evenimentelor la inundaţii din
oraşul Galaţi.
Figura 3. Componentele managementului de risc la inundaţii

Sursa : date interpretate după Schanze, 2004

Pentru evaluarea riscului, prin prisma percepţiei riscului, a fost determinat gradul de deteriorare al
oraşului Galaţi în caz de dezastru, cât şi nivelul de informaţii legate de asigurare a riscului la inundaţii prin

15
http://prtr.ec.europa.eu/
16
Schanze, J., 2004

14
aplicarea unui chestionar, prin care cetăţenii oraşului Galaţi au fost intervievaţi cu privire la inundaţiile prin care
au trecut.
DOMENIUL SOCIAL. În acest capitol sunt incluse noţiuni în temă cu excluziunea şi marginalizarea
socială raportate la incluziune şi coeziune socială. Veniturile, ca element social este un factor determinant al
nivelului de trai şi al bunăstarii, lipsa acestora definiind fenomenul de sărăcie. Locuirea este cel mai important
element in necesitatile vietii umane si in dezvoltarea sociala. Are un rol radical in aspectul social si economic al
evolutiei. Locuirea reprezintă mai mult decât o ofertă de bunuri şi servicii, în comparaţie cu ceea ce locuinţa
oferă. Relaţionează direct cu securitatea personală, confortul, statutul şi accesul la serviciile medicale, de
educaţie sau de petrecere a timpului liber (Nae, M., 2006) 17. Un alt aspect al domeniului social îl reprezintă
educaţia, care are în vedere un ansamblu de acţiuni complexe desfăşurate în mod deliberat într-o societate cu
scopul modelării personalităţii umane în concordanţă cu nivelul de dezvoltare al societăţii, având ca scop
menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii şi progresul comunităţii.

Oraşele mari prezintă creşteri minore la numărul de locuinţe în 2008 faţă de 1990, în Constanţa avem o
creştere de aproximativ 3.000 de locuinţe, în Galaţi 1.000 de locuinţe şi în Brăila aproximativ 2.000 de locuinţe.
Suprafaţa medie a locuinţelor Regiunii de Sud-Est în 2008 este impărţită în două categorii, aşa cum
putem observa în figura 4. Există oraşe ale căror locuinţe variază ca suprafaţă între 30-39 mp, majoritatea in
nordul, sudul şi vestul regiunii, oraşe de rangul I, II şi III.
Urmând analiza indicatorului anterior, media spaţiului locuit de o persoană in oraşele Regiunii de Sud-
Est este cuprinsă în două categorii : spaţiu locuit între 11-14 mp/locuitor şi între 15-18 mp/locuitor.
Oraşele cu valori mari ale spaţiului locuit de o persoană sunt aceleasi care au suprafaţa medie a unei locuinţe cu
valori între 40-49 mp, cu excepţia oraşelor Odobeşti, Însurăţei şi Hârşova care nu ajung la valoarea de 15
mp/persoană. Locuinţele acestor oraşe sunt divizate în mai multe camere, de dimensiuni mici, spre deosebire de
oraşele de rangul I şi II, unde există mai puţine camere dar cu suprafeţe mai mari. Totuşi, aceste trei oraşe au
valori care se apropie de valoare de 15 mp/locuitor : Însurăţei 14,5 mp/locuitor, Odobeşti 14,9 mp/locuitor şi
Hârşova cu 13,2 mp/locuitor.

Figura 4. Suprafaţa medie a unei locuinţe (mp) în oraşele Regiunii de Sud-Est, 2008

Oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est sunt traversate de importante coridoare de transport care
asigură legătura acestora cu celelalte regiuni de dezvoltare ale ţării.
Căile rutiere şi de cale ferată sunt dispuse pe direcţia est-vest Bucureşti – Constanţa şi Bucureşti –
Brăila – Galaţi şi Bucureşti – Buzău – Focşani, care se continuă spre nord, acestea asigurând legătura între
principalele oraşe ale regiunii.
Căile ferate au o lungime de 1716 km, din care 477 km electrificaţi, densitatea liniilor pe 1000 km² fiind
de 48 km² 18.
Drumurile cele mai importante ale Regiunii de Dezvoltare Sud-Est între capitala ţării, Bucureşti şi
capitalele fiecărui judeţ sunt practicabile în bune condiţii, mai ales legătura nord-sud (E85) şi autostrada
Bucureşti-Constanţa (A2). Pe aceste drumuri se desfăşoră trafic greu cât şi transport de persoane.
Transportul maritim cuprinde transportul pe căile şi canalele navigabile, acestea fiind reprezentate de
cursul Dunării şi vecinătatea Mării Negre. Una dintre funcţiile oraşelelor cuprinse în studiul de faţă o reprezintă

17
Nae, M., 2006, p. 107
18
*** INS, 2008,p.23

15
cea de zonă portuară în Brăila, Galaţi, Tulcea, Sulina, Cernavodă, Constanţa, Mangalia, porturi atât maritime cât
şi fluvial-maritime care permit accesul naval.
În Regiunea de Dezvoltare Sud-Est există patru posibilităţi de transport aerian prin aeroportul
internaţional Mihail Kogălniceanu (situat la 24 km de Constanţa), un aeroport la Tulcea (care funcţionează doar
pentru curse charter), un aeroport utilitar la Tuzla ( localitate în apropierea oraşului Constanţa) şi un aeroport
utilitar la Buzău.

Procentele locuinţelor care deţin abonamente de telefonie fixă sunt considerabil mai mari în comparaţie
cu cele de internet, comunicarea prin telefon fiind printre primele forme de comunicare la nivel mondial, în
România datând din 1877. În anul 2000, oraşele judeţelor Constanţa şi Brăila deţin cel mai mare procent de
locuinţe care au abonamente de telefonie fixă, pe ultimul loc situându-se oraşele judeţului Tulcea cu 65%. La
nivelul anului 2008, procentele sunt mai scăzute datorită amploării pe care o au reţelele de telefonie mobilă şi a
telefoanelor mobile.

DOMENIUL SANITAR. Sănătatea ocupă un loc central în viaţa oamenilor având un impact direct pe
de-o parte asupra bunăstării şi calităţii vieţii lor, iar pe de altă parte asupra productivităţii şi prosperităţii
economice a statului din care fac parte. Sunt accentuate noţiunile legate de infrastructura sanitară personalul
medical, speranţa de viaţă la naştere şi mortalitatea infantilă.

Evoluţia speranţei de viaţă la naştere la nivel urban al regiunii de Sud-Est înregistrează o creştere de 3
% începând cu 1990 şi până în 2008, astfel în 1990 speranţa de viaţă a fost de 67,9 ani, iar în 2008 de 72,16 ani. (
figura 56), Tulcea fiind judeţul care se diferenţiază de celelalte printr-o crestere a speranţei de viată cu 4,5 %.

În oraşele mari din regiunea de Sud-Est mortalitatea infantilă înregistrează valori crescute în anul 1990,
26,1‰ în Constana, 25,02‰ în Brăila şi valoarea maximă o înregistrează oraşul Galai cu 27,1‰. Valorile
descresc după caz în toate cele trei oraşe mari, astfel la nivelul anului 2002, cea mai mică valoare a mortalităţii
infantile o deţine Brăila cu 7,4%, iar în 2008 oraşul Constanţa, cu 8,2‰.
În ceea ce priveşte categoria oraşelor mijlocii, valorile mortalităţii infantile sunt mai mari în comparaţie
cu oraşele mari, cele mai crescute înregistrându-se în anul 1990 în municipiul Mangalia cu 27,6‰, în 2008 în
municipiul Râmnicu Sărat care a deinut cea mai mare valoare a mortalităţii infantile, 17,3 ‰ (figura 64). O
valoare apropiată de media mortalităii infantile în Uniunea Europeană (4,59‰), are oraşul Buzău cu 6,4‰.
Valorile cele mai ridicate în analiza mortalităţii infantile o deţin oraşele mici din regiunea de Sud-Est,
cu 66 ‰ în Mărăşeşti, judeţul Vrancea în 1990, respectiv 22,1‰ în 2008. O valoare aparte în şirul mediilor
mortalităii infantile din 1990 o constituie oraul Însurăei, care deine cea mai mică valoare de 8,3‰, urmat de
Bereşti cu 9‰ şi Măcin cu 9,3‰.

În Regiunea Sud Est se înregistrau în 2008 un număr de 51 de spitale şi de ambulatorii de spital şi de

specialitate, 13 policlinici, 28 de dispensare, 8 centre de sănătate, nici un sanatoriu T.B.C., 2 sanatorii balneare,
nici o unitate preventorie, 5 unităţi medico-sociale, 4 centre de diagnostic, 15 centre medicale de specialitate,
904 farmacii şi puncte farmaceutice, 266 laboratoare medicale şi 135 laboratoare de tehnică medicală19. Între anii
2005-2008 s-a înregistrat o scădere a numărului de unităţi sanitare cu proprietate majoritară de stat de la 187 de
unităţi la 180, în timp ce sectorul privat a crescut de la 2.556 de unităţi în 2005 la 3.134 de unităţi in 2008.
În cadrul oraşelor mari, observăm o tendină de descreştere a numărului de paturi/100.000 de locuitori,
urmare a lipsei investiŢiilor în infrastructura sanitară. În Brăila, numărul de paturi în spital înregistrază o valoare
mai crescută decât în Constanta, 946 paturi în spital/100.000 locuitori, în patru unităi spitaliceşti : Spitalul
Judeen, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie, Spitalul de Psihiatrie “Sfântul Pantelimon“,Spitalul de Pneumo-
Fiziologie. Există de asemenea 145 cabiente medici de familie, 107 cabinete medici specialiti, o staie centrală de
ambulantă20. În 14 din cele 21 de oraşe mici ale Regiunii de Sud-Est se găsesc spitale, în 2008, valoarea maximă
se regăseşte în cazul oraşului Făurei cu 1.696 paturi/100.000 locuitori, indicator aflat la jumătate faţă de anul
1990, iar valoarea minimă tot în judeţul Brăila, în oraşul Ianca, cu 178 paturi/100.000 locuitori în 2008.
În Regiunea Sud Est se înregistrau în 2008 un număr de 51 de spitale şi de ambulatorii de spital şi de
specialitate, 13 policlinici, 28 de dispensare, 8 centre de sănătate, nici un sanatoriu T.B.C., 2 sanatorii balneare,
nici o unitate preventorie, 5 unităţi medico-sociale, 4 centre de diagnostic, 15 centre medicale de specialitate,
904 farmacii şi puncte farmaceutice, 266 laboratoare medicale şi 135 laboratoare de tehnică medicală21. Între anii
2005-2008 s-a înregistrat o scădere a numărului de unităţi sanitare cu proprietate majoritară de stat de la 187 de
unităţi la 180, în timp ce sectorul privat a crescut de la 2.556 de unităţi în 2005 la 3.134 de unităţi in 2008.

19
*** Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, 2009, p.32
20
***Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila, 2008-2013
21
*** Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, 2009, p.32

16
 În cadrul oraşelor mari, observăm o tendină de descreştere a numărului de paturi/100.000 de locuitori,
urmare a lipsei investiiilor în infrastructura sanitară. În Brăila, numărul de paturi în spital înregistrază o valoare
mai crescută decât în Constanta, 946 paturi în spital/100.000 locuitori, în patru unităi spitaliceti : Spitalul Judeen,
Spitalul de Obstetrică-Ginecologie, Spitalul de Psihiatrie “Sfântul Pantelimon“,Spitalul de Pneumo-Fiziologie.
Există de asemenea 145 cabiente medici de familie, 107 cabinete medici specialiti, o staie centrală de
ambulantă22. În 14 din cele 21 de oraşe mici ale Regiunii de Sud-Est se găsesc spitale, în 2008, valoarea maximă
se regăseşte în cazul oraşului Făurei cu 1.696 paturi/100.000 locuitori, indicator aflat la jumătate faţă de anul
1990, iar valoarea minimă tot în judeţul Brăila, în oraşul Ianca, cu 178 paturi/100.000 locuitori în 2008.

În oraşele regiunii de Sud-Est se înregistrează la nivelul anului 2008, 3.828 medici, respectiv 264
medici / 100.000 locuitori şi 75 stomatologi, 83 de stomatologi revenind la 100.000 locuitori. Efectivul cel mai
ridicat de medici şi stomatologi se înregistrează în oraşele judeţului Constanţa, urmat de judeţul Galaţi şi judeţul
Brăila. Evidenţierea personalului medical este făcută sub formă de evoluţie, care este crescătoare în cei trei ani
luaţi în calculul analizei.

ACTIVITĂŢILE DE RECREERE. Percepţia posibilităţilor de petrecere a timpului liber variază în

funcţie de caracteristicile socio-demografice ale persoanelor, de mărimea timpului liber disponibil şi este
influenţată de resursele economice propriii şi de posibilităţile şi facilităţile existente pentru petrecerea timpului
liber. În mod firesc, în mediul urban, satisfacţia este mai mare, datorită, în primul rând, posibilităţilor existente,
iar la niveluri de şcolarizare implică atât venituri mici, cât şi acces limitat la diverse modalităţi de petrecere a
timpului liber, generat de nivelul cultural-educaţional scăzut.
Cultura înfluenţează în mod indirect conceptul de calitate a vieţii având în vedere accesul populaţiei la
cultură, serviciile de răspândire a culturii, influenţa practicilor culturale şi a semnificaţiei lor în viaţa de zi cu zi a
oamenilor. Calitatea vieţii poate fi analizată şi din perspectiva produselor comercializate ale industriilor de
cultură, a practicilor culturale şi a semnificaţiei acestora în viaţa oamenilor.
În privinţa bibliotecilor de la nivelul oraşelor Regiunii de Dezvoltare Sud-Est se înregistreză scăderea
numărului acestora în perioada 2000-2008, cu excepţia judeţelor Vrancea şi Tulcea, unde evoluţia număru lui
bibliotecilor este crescătoare (figura 41).

Figura 5. Evoluţia numărului de biblioteci în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, pe judeţe

componente
180 171
160
138
140 131 136
125
120
Nr.biblioteci

97 96 100 2000
100
80 83 2004
80 73 71
61 2008
55 56
60 54 46
39
40
20
0
j.Brăila j.Buzău j.Constanţa j.Galaţi j.Vrancea j.Tulcea

Sursa : date prelucrate INS-BDL

O caracteristică importantă a Regiunii de Sud-Est este potenţialul turistic ridicat, caracterizat prin
patrimoniul bogat de resurse naturale, cum sunt Delta Dunării, litoralul Mării Negre, staţiuni balneo-climaterice
renumite în ţară (Lacul Sărat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Soveja), vestigii istorice, mănăstiri, parcuri naturale,
elemente care favorizează diversificarea practicării diverselor tipuri de turism, cum ar fi turism de litoral,
montan, de croazieră, rural şi ecologic, turism cultural şi religios (prezent în regiune prin mănăstirile din nordul
Dobrogei, din munţii Buzăului şi ai Vrancei).
În anul 2008, oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est deţineau 12,2 %, respectiv 526 unităţi de cazare şi
1166630 locuri în unităţi de cazare (tabelul 8), din structurile de primire turistică ale ţării, a căror capacitate de
cazare este de 132.668 locuri (Audit Teritorial al Regiunii de Sud-Est, 2010).
Structurile turistice din regiune sunt reprezentate de hoteluri, moteluri, hosteluri, vile turistice,
campinguri, tabere de elevi şi pensiuni turistice urbane, care au o creştere de 25 % din 2000 până în 2008 ; cea
mai mare creştere o înregistreză pensiunile turistice urbane cu 320 %, fiind urmate de vilele turistice cu 28 % şi
hoteluri cu 25 %. O dată cu creşterea unităţilor de cazare au crescut şi locurile în unităţile de cazare cu 24 % din
2000 în 2008.

22
***Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila, 2008-2013

17
 Începând cu al patrulea capitol teza se concentrează asupra prezentării teoretice şi a stadiului
cercetărilor metodelor de analiză a calităţii vieţii, concretizate în metode cantitative, calitative şi spaţiale. În
cadrul acestei cercetări, analiza cantitativă se axează asupra particularităţilor de analiză ale programului
european Audit Urban în desfăşurare începând cu 2003 la Comisia Europeană ce are ca obiectiv principal
redarea cu ajutorul statisticilor a calităţii vieţii urbane, scopul proiectului fiind colectarea de date statistice
comparabile la nivel european pentru un număr considerabil de variabile şi pentru trei nivele spaţiale : zona
periurbană, oraşul, sectorul. Cea de-a doua metodă cantitativă abordată constă în prezentarea aplicaţiei Bordul
Sustenabilităţii, soft gratuit dezvoltat în anul 2002 la Summit-ul Mondial asupra Dezvoltării Durabile de la
Johannesburg, şi oferit de Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene şi Institutul Internaţional pentru
Dezvoltare Durabilă. Analiza calitativă tratează chestionarul drept elementul cheie pentru obţinerea informaţiilor
subiective în domeniul calităţii vieţii. Analiza spaţială ia în calcul aportul datelor spaţiale la analiza calităţii vieţii
urbane, respectiv ale implicaţiilor teledetecţiei în contextul ştiinţelor ştiinţelor socio-umane. Teledetecţia poate
oferi măsuri pentru o serie de variabile dependente, asociate cu activitatea umană, în special în ceea ce priveşte
consecinţele asupra mediului ale diferitelor procese sociale, economice, demografice, etc.
Utilizarea unui Sistem Informaţional Geografic Model pentru evaluarea calităţii vieţii în mediul urban
constituie un instrument care permite analiza şi reprezentarea vizuală a datelor spaţiale : date extrase din imagini
satelitare (indexul de vegetaţie NDVI), temperatura suprafeţei terenului, suprafeţele refractare, date Atlas Urban,
datele Audit Urban, date din sondaje.
Analiza cantitativă. Programul european Audit Urban, în desfăşurare începând cu 2003 la Comisia
Europeană are ca obiectiv principal redarea cu ajutorul statisticilor a calităţii vieţii urbane. Proiectul Audit Urban
a fost o iniţiativă importantă a Directoratului General pentru Politică Regională al Comisiei Europene, în
contextul pregătirii unei noi politici regionale pentru perioada 2007-2013.
Bordul Sustenabilităţii este un soft gratuit dezvoltat în anul 2002 la Summit-ul Mondial asupra
Dezvoltării Durabile de la Johannesburg, şi oferit de Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (Joint
Research Center) şi Institutul Internaţional pentru Dezvoltare Durabilă (International Institute for Sustainable
Development). Softul a fost creat de Grupul Consultativ asupra Indicilor Dezvoltării Durabile (The Consultative
Group on Sustainable Development Indicators – CGSDI) şi a fost aplicat unui număr mare de indicatori, printre
care Indicatorilor de Dezvoltare ai Mileniului şi Indicatorilor pentru Dezvoltare Durabilă ai Naţiunilor Unite.
Analiza calitativă include ca metode de anchetă metoda chestionarului, metoda interviului, metoda
observaţiei, metoda experimentului, particularităţile oraşelor Regiunii de Sud-Est fiind relevate prin aplicarea
metodei chestionarului.
Analiza spaţială aduce în discuţie datele spaţiale ce reprezintă informaţii despre locaţii, forme şi
atribute ale caracteristicilor geografice, precum şi ale relaţiilor dintre ele, având un sistem de coordonate. Datele
geografice reprezintă compozitul datelor spaţiale şi pot fi metrice (date geometrice de poziţie, date metrice
corespunzătoare spaţiilor tematice) şi semantice (coduri, identificatori, adrese de date, etc.). Datele spaţiale pot fi
clasificate în date de tip raster şi date de tip vectorial. Datele spaţiale sunt incluse într-un Sistem Informaţional
Geografic Model pentru evaluarea calităţii vieţii în mediul urban, a cărui structură include date extrase din
imagini satelitare (indexul de vegetaţie, temperatura suprafeţei terenului, suprafeţele refractare), datele Atlas
Urban, datele Audit Urban, date geografice şi date din sondaje.

Capitolul al cincilea al lucrării detaliează elementele de cuantificare a calităţii vieţii, indicatorii, prin
apariţia, formarea şi tipurile de indicatori specifici analizei calităţii vieţii în mediul urban. În literatura de
specialitate, calitatea vieţii este analizată printr-o serie de modele sau sisteme de indicatori, fiecare reliefându-şi
punctul de vedere considerat a fi pregnant într-o astfel de analiză : Indicele de Dezvoltare Umană al Organizaţiei
Naţiunilor Unite, Indicele Economist Intelligence Unit, Indicele Canadian al Bunăstării, Indicele Calităţii
Sănătăţii, etc.
Indicatorul este un instrument de măsurare a caracteristicilor specifice faptelor, fenomenelor sau
proceselor dintr-un anumit domeniu de cercetare. Scopul unui indicator este de a facilita descrierea, evaluarea şi
anticiparea funcţionării unui sistem sau a unui domeniu al acestuia. Acest capitol dezbate originea, apariţia,
formarea claselor de indicatori, cât şi apartenenţa sau sursa de provenienţă a acestora. Indicatorii utilizaţi în
analiza calităţii vieţii urbane reprezintă rezultatul combinării unui indicator de stare (starea mediului ambiant, a
relaţiilor interpersonale, a tipurilor de muncă oferite etc.) şi a unui indicator al criteriului de evaluare (al
necesităţilor, aspiraţiilor umane) (Vert, C., 2001). Pentru constituirea unui cadru conceptual în vederea
îmbunătăţirii calităţii vieţii s-a încercat identificarea unor categorii distincte şi cuprinzătoare reprezentând factori
importanţi care afectează calitatea vieţii. La nivel mondial au fost iniţiate numeroase programe metodologice
care pun accent pe dezvoltarea de indicatori şi indici pentru evaluarea calităţii vieţii : Indicele de Dezvoltare
Umană al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Indicele Societăţii Durabile pentru România, Indicele Calităţii Vieţii -
Economist Intelligence Unit, Indicele Canadian al Bunăstării, Indicele Calităţii Sănătăţii, Indicele Condiţiilor de

18
Viaţă, Indicele de Bază al Calităţii Vieţii şi Indicele Avansat al Calităţii Vieţii, Indicele Progresului Social,
Indicele Speranţei de Viaţă Fericită.

În capitolul al şaselea al lucrării propun implementarea unei metode proprii de analiză a calităţii vieţii
urbane ce îmbină indicatorii Audit Urban cu metoda de calcul a Bordului Sustenabilităţii. Utilizarea Bordului
Sustenabilităţii reprezintă o metoda analitică relevantă în evaluarea calităţii vieţii prin realizarea unui index al
calităţii vieţii, format din subindexurile domeniilor alese a fi reprezentative pentru acest concept. Având în
vedere utilizarea domeniilor şi a indicatorilor Audit Urban şi calcularea acestora în programul Bordul
Sustenabilităţii, am denumit această metoda Auditul Calităţii Vieţii. Dimensiunile folosite pentru agregarea
Indexului Calităţii Vieţii sunt : demografie, aspecte socio-economice, aspecte educaţionale, mediul înconjurător,
societatea informaţională, cultură şi recreere.
Metoda este denumită Auditul Calităţii Vieţii Urbane şi este propusă în vederea obţinerii Indiceului
Calităţii Vieţii în oraşele Regiunii de Sud-Est. Pentru determinarea acestui indice în Regiunea de Dezvoltare
Sud-Est au fost folosiţi indicatorii cuprinşi în domeniile Audit Urban la nivelul oraşelor regiunii şi Bordul
Sustenabilităţii, care este o metoda analitică relevantă în evaluarea calităţii vieţii prin realizarea unui index al
calităţii vieţii, format din subindicii domeniilor alese a fi reprezentative pentru acest concept : Indicele
Demografic, Indicele Social, Indicele Educaţional, Indicele Mediului Înconjurător, Indicele Societăţii
Informaţionale, Indicele Cultură şi Recreere. La rândul lor, aceste dimensiuni au fost create prin calculul,
respectiv agregarea a 47 de indicatori, calculaţi pentru fiecare dintre cele 32 de oraşe ale Regiunii de Dezvoltare
Sud-Est. În final, din agregarea celor şase indici parţiali ai calităţii vieţii, prin multiplicarea punctelor de
performanţă şi a coeficienţilor de ponderare este calculat Indexul Calităţii Vieţii Urbane, culorile rezultând ca şi
în cazul indicilor, din poziţia oraşului în baza de date. Nici unul dintre oraşele analizate nu deţine performanţe
excelente sau bune, Mangalia situându-se în fruntea şirului descrescător al indicilor calităţii vieţii (fig.102), cu o
performanţă medie, pe ultimul încadrându-se oraşul Odobeşti cu o performanţă foarte proastă.

Figura 6. Performanţa indicilor calităţii vieţii în oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

600

500
Puncte acordate

400

300

200
100
0
Ba t lar
lia

e
Is jor
ol

N d

diu
a

go a
a

rg ciu
Tu i
c

di

oi

el
da

ju
nc

ce

Po ul in
lce

hi
cu
ga

Bu
gi

eh

an
fa

Ad

vi

Tâ an
i rg
ba

Ia

ac
Te
an

ed

O
ur

S
P

u
ch
M
M

M
Te

Oraşele Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

Capitolul al șaptelea face trecerea de la partea teoretică, care a fost inclusă în capitolele discutate până
acum, la partea aplicativă ce prezintă caracteristicile geografice ale oraşelor Regiunii de Dezvoltare Sud-Est,
urmând ca în capitolul al optulea să fie analizate domeniile calităţii vieţii prin aplicarea structurii Audit Urban.
Astfel, pe baza a 6 domenii de analiză si a unor serii temporale de date statistice cuprinse intre 1990 si 2008 se
incearcă evidenţierea caracteristicilor calitatii vietii la nivel urban din punct de vedere demografic, al mediului
înconjurător, prin prisma analizelor sociale ce vizeaza direct locuitorul, domeniul sanitar a cărui importanţă este
esenţială pentru menţinerea sănătăţii, domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor, domeniul culturii şi
recreerii. În realizarea prezentului rezumat am inclus analiza domeniilor componente calităţii vieţii (amintite
mai sus), în capitolul al treilea, acestea urmând noţiunilor teoretice ale calităţii vieţii.

Regiunea Sud-Est este situata in partea de sud-est a Romaniei si se invecineaza la nord cu Regiunea
Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia si Regiunea Bucuresti-Ilfov, la sud
cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina si tarmul Marii Negre. Acoperind 35.762 km² sau 15 % din
suprafata totala a tarii, regiunea este a doua ca marime din cele 8 regiuni ale Romaniei (fig.7).
Populaţia Regiunii de Dezvoltare Sud-Est reprezintă aproximativ 13 % din populaţia totală a României,
în perioada 1990-2008 înregistrând o tendinţă descrescătoare, atât ca număr al populaţiei (figura 16), cât şi ca
densitate a populaţiei, care se situează sub media pe ţară de 90,3 loc/km². În anul 2008, densitatea cea mai mare
este întâlnită în judeţul Galaţi (136,9 loc/km²), iar cea mai mică în judeţul Tulcea (29,3 loc/km²).

19
 Figura 7. Proporţia Regiunilor de Dezvoltare ale României şi a judeţelor componente Regiunii de
Dezvoltare Sud-Est

Figura 8. Caracteristici generale ale populaţiei Regiunii de Sud-Est

Anul Populaţia Populaţia Procent Densiatea
totală a urbană a din pop.
Regiunii de Regiunii populaţia în
Sud-Est de Sud- ţării Regiunea
Est de Sud-
est
(loc/km²)
1990 2.980.559 1.622.280 12,8% 83,7
(54%)
1995 2.957.707 1.696.113 13% 82,6
(57%)
2002 2.872.007 1.590.196 13,1% 80,2
(55%)
2008 2.825.756 1.560.042 13,1% 78,8
(55%)
Sursa : date prelucrate BD-TEMPO INS

În ceea ce priveşte domeniile de activitate ale Regiunii de Sud-Est, industria construcţiilor navale,
transportul maritim, turismul sunt specifice acestei regiuni, beneficiind de avantajul poziţionării la Marea Neagră
sau pe malul Dunării ale şantierelor de la Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi Mangalia. Portul Constanţa poate fi
considerat “plămânul” comerţului exterior al României (ADRSE, 2009) 23, prin care este realizată cea mai mare
parte a activităţilor de import şi export, care alături de activitatea turistică, deşi având un caracter sezonier, deţin
o pondere semnificativă în economia regiunii.

Originea şi etapele de apariţie a oraşelor Regiunii de Sud-Est. Atestarea localităţilor Regiunii de Sud-
Est ca oraşe se realizează în epoci diferite, fiind rezultatul unor procese şi factori diferiţi de-a lungul istoriei, cu o
existenţă îndelungată încă din antichitate până în epoca contemporană (fig.9).

Localizarea geografică a oraşelor. Faţă de unităţile naturale, oraşele Regiunii de Sud-Est se

poziţionează astfel :
• în zona de câmpie : Pogoanele, Însurăţei, Ianca, Făurei, Mărăşeşti, Odobeşti, Focşani, Tecuci, Brăila
• în zona de deal şi podiş : Panciu, Bereşti, Târgu Bujor, Cernavodă, Hârşova, Măcin, Isaccea, Babadag,
Murfatlar, Negru-Vodă, Ovidiu, Adjud, Odobeşti, Băneasa, Medgidia, Galaţi
• în zona montană şi submontană : Nehoiu, Pătârlagele, Buzău
• în Delta Dunării : Sulina
pe litoralul Mării Negre : Constanta, Eforie, Techirghiol, Mangalia

23
*** Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, Planul de Dezvoltare Regională 2009-2013 a Regiunii de Dezvoltare
Sud-Est, 2009

20
 Figura 9. Atestarea localităţilor ca oraşe în Regiunea de Sud-Est

În capitolul al noulea prin intermediul analizei spaţiale şi temporale a vegetaţiei şi temperaturii

suprafeţei terenului extrasă din imagini satelitare Landsat se evaluează calitatea vieţii în oraşele mari ale
Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, Constanţa, Galaţi, Brăila.
Capitolul al zecelea particularizează obţinerea indicilor parţiali prin aplicarea metodei Audit Urban al
calităţii vieţii şi clasează fiecare oraş în parte pe o scară de la excelent la critic. În finalul acestui capitol, din
agregarea tuturor indicilor parţiali se va obţine Indicele Calităţii Vieţii Urbane şi distribuţia oraşelor în cadrul
acestui indice.
Aplicabilitatea metodei calitative este abordată în capitolul al unsprezcecelea prin obţinerea percepţiei
calităţii vieţii folosind chestionarul faţă în faţă la nivelul oraşului Constanţa, reprezentativ din punct de vedere
demografic şi economic, Mangalia, care deţine cel mai ridicat indice al calităţii vieţii dintre oraşele Regiunii de
Sud-Est şi Odobeşti, cu cel mai scăzut indice.

CONCLUZII
Concluzii generale ale cercetărilor efectuate . Conceptul de calitate a vieţii poate fi analizat la nivel
multidimensional complex şi evaluativ, constituindu-se după specificul fiecărei direcţii în modele de cercetare,
luând în considerare descrierea atât din perspectivă obiectivă, cât şi subiectivă. Cercetarea calităţii vieţii are ca
element central omul cu nevoile şi aşteptările lui de viaţă şi modul în care aceştia îşi apreciază nivelul de trai,
ceea ce socotesc că influenţează bunăstarea, percepţiile şi stările lor de satisfacţie.
În momentul de faţă nu există o definiţie universală a calităţii vieţii şi nici un set standardizat de
domenii de cercetare, acestea variind în funcţie de ce cred oamenii a fi necesar pentru o viaţă bună sau pentru un
nivel ridicat de trai.
Indiferent de dimensiunile oraşelor, acestea au nevoie de informaţii fiabile şi comparabile pentru
planificarea urbană şi pentru dezvoltarea lor în condiţii de siguranţă durabilă şi prosperă, ce conduc la o calitate
sporită a vieţii. În acest sens, cercetarea de faţă implică abordări ale programului european Audit Urban, care are
ca scop principal redarea cu ajutorul statisticilor a calităţii vieţii urbane la nivel european însumând domenii şi
indicatori de larg interes pentru aspecte variate ale vieţii ce constituie instrumente utile şi necesare de luare a
deciziilor la nivel naţional, regional şi local.
Conceptul calităţii vieţii a început să-şi dezvolte sferele de cercetare din a doua jumatate a secolului al
XX – lea, prima menţionare desfăşurându-se în context politic, în SUA, în cadrul discursului preşedintelui
american Lyndon Johnson..
În ţara noastră, primele cercetări în acest domeniu se desfăşoară începând cu mijlocul deceniului ’70,
când a luat naştere Scoala Românească de Cercetare a Calităţii Vieţii condusă de sociologul Cătălin Zamfir.
Dupa 1989, s-a relansat cercetarea calitatii vietii prin infiintarea la inceputul anului 1990, a Institutului de
Cercetare a Calitatii Vietii. Acesta face parte din reţeaua de cercetare a Academiei Române, fiind atât unul din
institutele cu tradiţie la nivel naţional, cât şi o organizaţie modernă, care a căutat mereu să vină cu soluţii în
domeniul social, aferente diferitelor perioade parcurse de România din 1990 până în prezent.
La nivel european, în ultimele decenii, domeniul calităţii vieţii devine de interes major. Un exemplu
semnificativ în acest sens este dat de înfiinţarea în 1975 a European Fundation for the Improvement of the Life
and Working Condition.

21
 Fundaţia realizează proiecte de cercetare şi dezvoltare pentru a furniza date şi analize care să vină în
sprijinul elaborării politicii UE în materie de condiţii de viaţă şi muncă. În acest sens, a fost lansat programul
Monitoring Quality of life in Europe24, pentru anii 2001-2007, cu privire la cercetarea si monitorizarea calitatii
vietii.
Aspectul orientării, statutului şi îmbunătăţirii calităţii vieţii este prezent într-o serie de directive politice
(Agenda 21, Carta Aalborg, Carta de la Leipzig), care implicit au ca scop definirea dezvoltării durabile pe
termen mediu şi lung. Calitatea vieţii este una dintre dimensiunile dezvoltării durabile, dar totodata unul dintre
scopurile acesteia. Dezvoltarea durabila crează premisele pentru o calitate a vietii la nivel inalt. Aceasta derivă
din nevoia de îmbunătăţire complexă a calitaţii vietii şi nu la reducerea acestui concept la confort şi satisfacţie
determinate de dezvoltarea tehnologica şi economică. În absenţa unui mediu înconjurator curat, sănătos şi
frumos şi de asemenea unor relaţii armonioase între oameni, de diferite culturi, calitatea vieţii ar putea fi lipsită
de componente importante.
Elementele de cuantificare a calităţii vieţii sunt indicatorii, utilizaţi ca instrumente de măsurare a
caracteristicilor specifice faptelor, fenomenelor sau proceselor care se produc în acest domeniu. Indicatorii
subiectivi reflectă evaluările subiective legate de viaţa oamenilor. Aceştia reprezintă micro-nivelul datelor
calităţii vieţii colectate de la indivizi prin tehnici de anchetă specifice. Indicatorii obiectivi sunt construiţi pe baza
variabilelor redate de datelele statistice din diferite domenii.
Pentru constituirea unui cadru conceptual în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii s-a încercat
identificarea unor categorii distincte şi cuprinzătoare reprezentând factori importanţi care afectează calitatea
vieţii. La nivel mondial au fost iniţiate numeroase programe metodologice care pun accent pe dezvoltarea de
indicatori pentru evaluarea calităţii vieţii.
Calitatea vieţii în mediul urban a fost recunoscută de către planificatorii în evaluarea mediului urban, ca
fiind unul dintre obiectivele majore ale politicilor urbane, pentru a crea o calitate mai bună a vieţii locuitorilor, în
oraşe, reprezentând un potenţial concept politic, adesea folosit pentru a descrie satisfacţiile cetăţenilor în diferite
locaţii.
Urbanizarea este în strânsă legătură cu creşterea populaţiei, având un impact direct asupra calităţii vieţii.
Când populaţia urbană creşte, nevoia de teren este acută, la fel ca şi consumul de energie, apă, materiale şi
produse alimentare, toate acestea având un potenţial dăunător pentru mediul înconjurător implicit asupra
dezvoltării durabile.
Promovarea calitatii vietii in zonele urbane este una din provocarile care se impun in orase, in particular
dupa dezvoltarile majore, pe care anumite zone le-au suferit in ultimele decenii. În acest sens, este adoptată
Directiva Europe 2020, ce constă în punerea în aplicare la nivelul Uniunii Europene a cinci obiective strategice :
ocuparea forţei de muncă, creştere, dezvoltare şi inovare, schimbări climatice şi energie, educaţie, sărăcie şi
excluziune socială, având totodată patru priorităţi, si anume : creştere inteligentă, creştere durabilă, creştere
favorabilă incluziunii şi ieşirea din criză care să fie atinse până în 2020.
Metodele de analiză a calităţii vieţii abordate în această lucrare redau ca factor determinant pentru
atributele calităţii vieţii în mediul urban, mediul înconjurător, ce influenteaza bunastarea fizica, sociala si
mentala, prin urmare, un mediu inconjurator sanatos si sustinut este esential calitatii vietii in orase.
Totodată în evaluarea acestui concept este analizată ampreta pe care o au hazardele naturale asupra
calităţii vieţii, având în vedere particularităţile riscului la inundaţii în mediul urban. Inundaţiile urbane se
diferenţiază prin lipsa drenajului în zona urbană în mare parte datorită suprafeţelor refractare, precipitaţiile de
mare intensitate provocând inundaţii în cazul în care sistemul de canalizare al oraşului nu are capacitatea
necesară pentru stocarea apei.
Veniturile populaţiei constituie unul dintre indicatorii obiectivi determinanţi ai nivelului de trai şi ai
bunăstării. Veniturile unei comunităţi, a unui individ sau a unei familii asigură nivelul de trai al acestora. Analiza
nivelului de trai ca condiţie esenţială a fiinţei umane se face din perspectivă economică, socială şi de ansamblu,
drept nivel de trai al calităţii vieţii. Putem socoti bunăstarea drept o componentă esenţială a situaţiei umane, lipsa
sau prezenţa unui anumit nivel al acesteia reflectând sistemul de nevoi, corelat cu contextul economico-social în
care se integrează fiecare om având în vedere proprietatea, nivelul de consum, starea financiară, ierarhia socială
şi culturală. Sărăcia este considerată o privare de la atributele bunăstării având consecinţe în rândul populaţei
prin excludere socială, precaritate şi vulnerabilitate socială .
Cercetările în domeniul calităţii vieţii sunt extinse prin aplicarea diverselor tipuri de datelor spaţiale, cu
accent pe datele de teledetecţie. În analiza diferitelor unităţi spaţiale, cum sunt oraşele de diferite ranguri,
sectoare, state, provincii sau ţări, se folosesc indicatori multiplii, ce includ acoperirea terenului, măsurători ale
texturii solului, particularităţi hidrogeografice majore, indicatori ai fertilităţii culturilor.

24
*** European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions, Monitoring Quality of Life in Europe,
Luxembourg

22
 Sistemul Informaţional Geografic reprezintă sistemul care are mai multe componente de tip
informaţional raportate la coordonate geografice, reprezentat de un ansamblu de subsisteme realizat în scopul
colectării, procesării, stocării de date geografice.
O asociere relevantă pentru determinarea calităţii vieţii urbane stă în corelarea elementelor cuprinse în
Sistemul Informaţional Geografic Model, care poate fi considerat un instrument ce permite analiza şi
reprezentarea vizuală a datelor spaţiale, conţinând : date din sondaje, date Atlas Urban, indicatori, date
geografice, domeniile Audit Urban, date extrase din imagini satelitare (indicele de vegetaţie, suprafeţe refractare,
temperatura suprafeţei terenului).
Indicele calităţii vieţii urbane este determinat prin aplicarea Bordului Sustenabilităţii, soft gratuit
dezvoltat în anul 2002 la Summit-ul Mondial asupra Dezvoltării Durabile de la Johannesburg, şi oferit de
Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene şi Institutul Internaţional pentru Dezvoltare Durabilă.
În analizele şi cercetările făcute în vederea relevării multivalenţelor conceptului de calitate a vieţii am
ajuns la concluzia că dezvoltarea durabilă dă posibilitatea unei calităţi a vieţii sporite, influenţând în mod benefic
şi de durată componentele acesteia.
Contribuţii cu grad ridicat de originalitate. Lucrarea analizează calitatea vieţii în oraşele Regiunii de
Dezvoltare Sud-Est prin aplicarea de metode cantitative, calitative şi spaţiale.
Sunt aplicate domeniile şi indicatorii Audit Urban la nivelul celor 32 de oraşe componente Regiunii de
Sud-Est în intervalul seriei temporale 1990 – 2008, cu menţiunea că nu au putut fi folosiţi toţi indicatorii din
cauza inaccesibilităţii datelor statistice, care au condus la comasarea mai multor domenii într-unul singur.
Demografia, domeniul cel mai intens dezbătut la nivelul oraselor regiunii, încadrează tendinţa evoluţiei
numerice a populaţiei în patru categorii : evoluţie constant descrescătoare, evoluţie oscilant descrescătoare,
evoluţie oscilant crescătoare, evoluţie constant crescătoare.
Evoluţia crescătoare a oraşelor din punct de vedere al populaţiei, la nivelul anilor 1990 şi 2008
încadrează oraşul Bereşti ca fiind cel mai mic, la polul opus situându-se Constanţa.
La nivelul anului 2008, cea mai ridicată valoare a indexului de îmbătrânire se înregistrează în oraşul
Pogonele, iar cea mai scăzută în oraşul Mangalia, în timp ce indexul de vitalitate are cea mai mare valoare în
Babadag (174 ‰), valori mai mici de 100‰ întâlnindu-se în oraşele Brăila, Făurei, Ianca, Însurăţei, Techirghiol,
Galaţi, Constanţa, Isaccea, Sulina.
Rata medie multianuală a natalităţii, calculată pentru intervalul temporal 1990-2008, variază între
minima 8,1% în municipiul Brăila şi maxima 25% în oraşul Mărăşeşti.
Domeniul aspectelor sociale include particularităţi ale locuirii urbane, ale sistemului sanitar şi ale
infracţionalităţii evidenţiate de indicatori reprezentativi : nr. total de locuinţe, suprafaţa medie a unei locuineţe,
media spaţiului locuit, densitatea urbană, nr.de stomatologi la 100.000 locuitori, rata infracţionalităţii, etc.
În ceea ce priveşte mediul înconjurător în oraşele Regiunii de Sud-Est se pune accent pe distribuţia
spaţiului verde/locuitor (mp), analiza la nivel de judeţ a fiecărui oraş evidenţiind valori mai mari în cazul acestui
indicator în anul 1990 faţă de 2008, fapt datorat urbanizării excesive şi a schimbării categoriilor de folosinţă a
terenului. Excepţie fac oraşele Isaccea, Tulcea, Adjud, Galaţi, Tecuci, Negru Vodă, Buzău, Râmnicu Sărat,
Nehoiu, Ianca, care în 2008 au o suprafaţă mai mare de spaţiu verde/locuitor (mp). Raportându-ne la cel mai
recent an analizat, antiteza se realizează între Mangalia, cu 75,74 mp/locuitor şi Sulina, cu 2,23 mp/locuitor.
În Regiunea de Sud-Est sunt trei judeţe la graniţă, Tulcea, Constanţa şi Galaţi – spaţiu terestru, râu şi
graniţă maritimă, toate fiind graniţe externe sau interne UE, cu Republica Moldova, Ucraina şi Bulgaria, precum
şi graniţele de-a lungul Mării Negre. Accesibilitatea în această regiune se face pe cale maritimă în porturile
Constanţa, Brăila, Galaţi, Tulcea, Sulina, Cernavodă, Mangalia, pe cale aeriană prin aeroportul internaţional
Mihail Kogălniceanu (situat la 24 km de Constanţa) pe cale rutieră prin drumuri comunale, judeţene şi europene
şi pe cale ferată având o lungime de 1716 km, din care 477 km electrificaţi, densitatea liniilor pe 1000 km² fiind
de 48 km².
Domeniul Societatea Informaţională tratează posibilităţile de telecomunicaţie şi de acces la informaţie şi
tehnologie redate de reţelele de telefonie fixă cât şi de procentul locuinţelor care deţin un calculator cu acces la
internet. Arealul urban al judeţului Constanţa deţine cel mai ridicat procent al locuinţelor cu acces la internet,
11,7% în 2008 cât şi al locuinţelor cu cel puţin un abonament telefonic, redat de procentul de 71 %.
Un ultim domeniu Audit Urban analizat, Cultură şi Recreere işi prezintă caracteristicile prin numărul de
biblioteci şi număr de muzee şi vizitatori ai oraşelor şi distribuţia structurilor turistice în regiune.
Arealul urban al judeţului Galaţi cunoaşte cea mare diminuare a numărului de biblioteci, - 71 unităţi,
tendinţa celorlalte judeţe situându-se pe acelaşi plan, în uşoară scădere.
Structurile turistice din regiune sunt reprezentate de hoteluri, moteluri, hosteluri, vile turistice,
campinguri, tabere de elevi şi pensiuni turistice urbane, care au o creştere de 25 % din 2000 până în 2008, judeţul
Constanţa deţinând cele mai multe unităţi de cazare.
Regiunea de Sud-Est este caracterizată printr-un potenţial turistic ridicat, prin gradul de diversificare
redat de turismul de litoral, montan, rural, turism cultural şi religios, destinaţiile mai importante şi cunoscute
fiind litoralul Mării Negre şi Delta Dunării.

23
 O altă metodă geografică adoptată în această cercetare este evaluarea riscului la inundaţii în mediul
urban al regiunii atât prin adoptarea metodelor cantitative cât şi calitative, aplicate în oraşul Galaţi, având în
vedere inundaţiile din 2010. Acest areal trebuie luat în considerare ca fiind unul predispus la inundaţii, în primul
rând datorită poziţiei geografice a oraşului şi apoi a vulnerabilităţilor economico-sociale şi de mediu
înconjurător, care interferează şi sunt accentuate de impactul hazardelor naturale, influenţând direct calitatea
vieţii şi in special calitatea locuirii cetăţenilor.
Prin utilizarea imaginilor satelitare Landsat a fost evaluată calitatea vieţii urbane bazată pe analiza
spaţială şi temporală a vegetaţiei suprafeţei terenului în oraşele mari din Regiunea de Sud-Est şi a temperaturii în
Braila. Integrarea datelor de teledetecţie cu date socio-economice, folosită începând cu 1952, reda distribuţia
zonelor cu vegetaţie în cadrul limitelor administrative cât şi temperatura suprafeţei terenului, care alături de
Corine Land Cover ne permite sa identificăm temperatura fiecărei clase de acoperire a terenului.
Indicele calităţii vieţii a fost determinat prin aplicarea metodei Auditul Calităţii Vieţii, care plasează
Mangalia pe primul loc, cu cel mai bun index al calităţii vieţii, în rândul celor 32 de oraşe ale regiunii, sirul de
analiză fiind încheiat de Odobeşti, cu cel mai mic punctaj al indexului calităţii vieţii.
Partea calitativă a lucrării o reprezintă studiul de caz redat de aplicarea chestionarului în oraşele
Constanţa, Mangalia şi Odobeşti, evidenţiind astfel partea subiectivă a calităţii vieţii. Chestionarele au demostrat
aspecte generale ale calităţii vieţii (venituri, locuinţă, sănătate, etc.), diferenţiate prin răspuns in cele trei
categorii de oraşe.

24
Bibliografie

• Alber, J., Fahey, T., (2004), Perception of living conditions in an enlarged Europe, publicat de
European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions şi European
Ccommission, Dublin
• Antonio, S.,Mazzi, A., Arena., F, (2003), Aggregated indexes to measure urban sustainability. The
experience of Padua Municipality : a “Quality of Life Observatory, Center for Quality and
Environmental Studies, University of Padua
• Aristotel, (1988) Etica Nihomahică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
• Armaş, I., (2008), Percepţia riscurilor naturale: cutremure, inundaţii, alunecări, Editura Universităţii
din Bucureşti
• Arpinte D. şi colaboratorii, (2008), Politici de incluziune socială, în Calitatea Vieţii, XIX, nr.3-4, p.339-
364, p.2, Bucureşti
• Babbie, E., (2008), The Basics of Social Research, fourth edition, Thompson Wadsworth, USA
• Bârzea, C., (2000), Consiliul pentru Cooperare Culturală, Proiectul Educaţie pentru Cetăţenie într-o
Societate Democratică : o perspectivă a educaţiei permanente, Strasbourg, p.68
• Bauler, T., (1998), Concept, application and validation/efficiency of an environmental information
system : indicators of sustainable development in an inter-regional context în Office of European
Publications, San Miniato
• Boelhouwer, J., Stoop, I., (1999), Measuring well-being in the Netherlands : The SCP Index from 1974
to 1997 în Social Indicators Research, vol.48, nr.1, p.51-75
• Cace, S., (2004), Statul Bunăstării. Evoluţii şi Tendinţe, Editura Expert, Bucureşti, p.38.
• Calvert-Henderson, (2000), Quality of Life Indicators – A New Tool for Assessing National Trends,
Calvert Group Ltd.
• Cândea., M. şi colaboratorii, (2006), Organizarea, amenajarea şi dezvoltarea durabilă a spaţiului
geografic, Editura Universitară, Bucureşti
• Cauc, I. şi colaboratorii, (2004), Metodologia cercetării sociologice. Metode şi tehnici de cercetare,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, p.51
• Chelcea, S., (2001), Tehnici de cercetare sociologică – curs
• Chelcea, S., (2001), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative,Ed.Economică,
Bucureşti
• Chiriac, D.şi colaboratorii, (2009), Spaţiile verzi – o problemă a urbanizării actuale , în Calitatea
Vieţii, XX, nr.3-4, p.249-270
• Ciocodeică, V., (2006) Demografie, curs la Universitatea din Petroşani, Facultatea de Ştiinţe,
Petroşani, p. 2
• Comte-Sponville, A., (2007), Cea mai frumoasă istorie a fericirii, Editura Grupul Editorial Art,
Bucureşti
• Crăciunescu, V., (2008), Datele Corine Land Cover 2000 reproiectate în Stereo 70, geo-spatial.org :
An elegant place for sharing geoKnowledge & geoData
• Cucu, V., (1970), Oraşele României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti
• Cucu, V., (1977), Sistematizarea teritoriului şi localităţilor din România, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică
• Cucu, V., (2001), Geografia oraşului, Editura Fundaţiei Culturale „Dimitrie Bolintineanu”
• Dăianu, D., (2004), România şi Agenda Lisabona – aderarea la UE şi competitivitatea economică ,
publicat de Centrul Român de Politici Economice, Bucureşti
• Dan, A., (2003), Accesul la locuire în România, astăzi, în Calitatea Vieţii, XIV, nr.3-4, p. 409-431
• Dengsheng, Lu., Moran, E., Hetrick, S., (2011), Detection of impervious surface change with
multitemporal Landsat images in an urban-rural frontier, în Journal of Photogrammetry and Remote
Sensing 66,p. 298-306
• Denzin, Norman K. şi Linkoln, Yvonna S. (eds.), (1994), Handbook of Qualitatve Research.
ThousandOaks: SAGE Publications, Inc.
• Dissart, J.D., (2000), Quality of Life in the Planning Literature, în Journal of Planning Literature, 15: 35
• Dontree, S., (2010), Relation of Land Surface Temperature (LST) and Land Use/Land Cover (LULC)
from Remotely Sensed Data in Chiang Mai – Lamphum Basin, articol prezentat la SEAGA
• Dumazedier, J., (1988), Révolution culturelle du temps libre : 1968-1988, Méridiens Klincksieck

25
• Erdeli, G., Dumitrache, L., (2009), Geografia populaţiei mondiale, Editura Universitară, Bucureşti,
p.47
• Fleck, H., (1980), Toward better teaching of home economics. NY : Macmillan
• Foote, K.,E., Lynch, M., (1995), Geographye Information Systems as an Integrating Technology :
Context, Concepts and Definitions, the Geographers Craft Project, University of Texas
• Freudeman, J.F, (1972), The Canadian Consumer, Toronto, ON: Pitman
• Galbraith, J., K., (2007) The New Industrial State, Princeton University Press, Princeton
• Gârboan, R., (2007), Indicatori utilizaţi în evaluare şi monitorizare : indicatori sociali, în
Transylvanian Review of Administrative Sciences, nr.19, p.38
• Garnier, J.B., Chabot, (1971), Geografie urbană, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, p.34
• Gheţău, V., (2005), Migrations et incidence sur la repartition de la population en Roumanie au niveau
national et regional . The Romanian Journal of European Studies, nr.4, Editura Universităţii de Vest,
Timişoara
• Gheţău, V., (2007), Declinul demographic şi viitorul populaţiei României, Academia Română,
Institutul Naţional de Cercetări Economice, Centrul de Cercetări Demografice Vladimir Trebici, Editura
Alpha MDN, Bucureşti, p.23
• Goldsmith, E.B., (1996), Resource management for individuals and families, Minneapolis, MN : West
Publishing
• Grawitz, M., (1992), Méthodes des sciences sociales. Paris: Dalloz
• Hagerty şi colaboratorii, (2001), Quality of Life Indexes for National Policy : Review and Agenda for
Research în Social Indicators Reserch, vol.55, nr.1, p.1
• Hammond, A. şi colaboratorii, (1995), Environmental Indicators : A Systematic approach to measuring
and reporting on environmental policy performance in the context of sustainable development, World
Resources Institute, Washington
• Harvey, D., (2006), Society, The City and the Space-Economy of Urbanism, Resource Paper no.18,
Commission on College Geography, Association of American Geographers, Washington D.C., 1972.
preluat de Nae, M., p.105
• Ianoş, I., (2004), Dimanică Urbană, Editura Tehnică, Bucureşti
• Ianoş, I., (2005), Geografie urbană şi rurală, Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Proiect pentru
Învăţământul Rural, p.31
• Ingham, B., (1995), Economics and development, McGraw-Hill, London
• Irimescu, A., şi colaboratorii, (2010), Utilitizarea Tehnicilor de Teledetecţie şi SIG pentru
supravegherea inundaţiilor din iunie-iulie 2010, Sesiunea Anuală de Comunicări Ştiinţifice, Bucureşti,
p.23
• Joffe, H., (1999), Risk and “the Other”, University of Cambridge, USA
• Kahneman, D., (1999), Experienced Utility and Objective Happiness : A Moment-Based Approach, în
The Pszchology of Economic Decision : Rationality and well-being, Oxford University Press, USA
• Kotkin, J., (2005), The City. A Global History, The Modern Library, New York
• Land, K., (2000), Social Indicators în E.F. Borgatta şi R.J.V. Montgomery, Enciclopedia of sociology,
Macmillan Reference USA, New York, pp.1844-1850
• Lazăr, F., (2000), Statutul Bunăstării din România, în căutarea identităţii, în Calitatea Vieţii, XII, nr.1-
4, p.7-38
• Ledoux, B., (2006), La gestion du risque inondation, Edition TEC&DOC
• Levent, T., Nijkamp, P., (2004), Urban Green Space Policies : Performance and Success Condition in
European Cities, la 44th European Congress of the European Regional Science Association, Porto
• Li, G., Weng, Q., (2006), Measuring the quality of life in city of Indianapolis by integration of remote
sensing and census data, în International Journal of Remote Sensing, ,vol.28, nr.2, 249 – 267
• Liverman, D., şi colaboratorii, (1998), People and Pixels. Linking Remote Sensing and Social Science,
National Academy Press, Washington
• Lo, C.P., Faber, B.J., (1996), Integration of Landsat Thematic Mapper and census data for Quality of
Life Assessment, în Remote Sensing of Environment, vol.26, issue 2, p.143-157.
• Mărginean, I., (2002), Semnificaţia cercetărilor de calitatea vieţii, în Mărginean, I., Bălaşa, A.,
Calitatea vieţii în România, Editura Expert, Bucureşti, p.25 – 60.
• Mărginean, I., (2004), Modelul social românesc din perspectiva calităţii vieţii populaţiei, în Calitatea
Vieţii, XV, nr.3-4, Bucureşti, p. 213-218
• Mărginean, I., Precupeţu, I. (coord.), (2010), Calitatea vieţii în România 2010, Bucureşti, Editura
Expert

26
• Mărginean, I., Precupeţu, I., (2006), First European Quality of Life Survey : Quality of Life in Bulgaria
and Romania, în cadrul European Foundation for the Improvement of Living and Working, Dublin
• Mărginean, I., Precupeţu, I., (2010), Diagnoza anuală a calităţii vieţii, Editura Academiei Române
• Mărginean, I., Precupeţu, I., (2011), Paradigma calităţii vieţii, Editura Academiei Române, Bucureşti
• Marshall, V.şi colaboratorii, (1995), Contribution to independence over the adult life course.Toronto :
Centre for Studies of Aging, University of Toronto
• Mehedinţi, S., (1994), Terra. Introducere în geografie ca ştiinţă, Editura Enciclopedică, Bucureşti,
p.309
• Michalos, A., şi colaboratorii , (2011), The Canadian Index of Wellbeing, University of Waterloo
• Mihai, B., (2007), Teledetecţie, vol.I, Introducere în procesarea digitală a imaginilor, Editura
Universităţii din Bucureşti, p.9
• Miley Traşă, L., (2006), Metode şi tehnici de cercetare în psihologie – Sinteza de curs, Universitatea
Spiru Haret, Facultatea de Psihologie, K., O’Melia, M., DuBois, B., Practica asistenţei sociale,
Ed.Polirom, Bucureşti
• Mocanu-Perdichi, R., (2009), Indexul Dezvoltării Durabile în România la nivel judeţean şi regional, în
revista Inovaţia Socială, nr.1, p.1-19
• Mucchielli, A., (2002), Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi sociale, Editura Polirom,
Iaşi
• Muja, S., (1994), Dezvoltarea spaţiilor verzi în sprijinul conservării mediului înconjurător în România,
Editura CERES, Bucureşti
• Nae, M., (2006) Geografia calităţii vieţii urbane – Metode de analiză, Editura Universitară, Bucureşti
• Neagu, G., (2011), “Efectul şcoală” asupra performanţelor educaţionale ale elevilor. Calitatea Vieţii,
XXII, nr.3, p.239-266
• Noll, H-H., (2002), Social Indicators and Quality of Life Research : Background, Achievements and
Current Trends, în Advances in Sociological Knowledge over Half a Century, International Social
Science Council, Paris
• Pacione, M., (2003), Urban environmental quality and human well-being – a social geographical
perspective, în Landsacpe and Urban Planning, vol.65, p.19-30
• Peduzzi, P., şi colaboratorii, (2009), Assessing global exposure and vulnerability towards natural
hazards : the Disaster Risk Index, în, Natural Hazards and Earth System Sciences, 9, p.1149-1159.
• Phillips, D., (2006), Quality of Life : concept, policy and practice, Routledge, London & New York
• Pichot, P., (1954), Les tests mentaux et psychatric, Paris, Presses Universitaire de France
• Plugaru, L., Pavalache, M., (2007), Educaţie interculturală, editura Psihomedia, Sibiu, p.10
• Pop, C., (2009), Calitatea vieţii subiective – teză de doctorat, Universitatea din Bucureşti, Faculatea de
Sociologie şi Asistenţă Socială
• Pop, E., (2008), Ingredientele unei vieţi bune şi ale unui standard decent de viaţă, în România şi
Europa în Calitatea Vieţii, XIX, nr.3-4, Bucureşti, p.33-51
• Pop, E., (2010), Starea de sănătate a populaţiei din România în context european. O abordare din
perspectiva calităţii vieţii, în Calitatea Vieţii, XXI, nr.3-4, p.274-305
• Pop, M., (2009), Metode de evaluare a sărăciei. Scale de echivalentă – teză de doctorat, Universitatea
din Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
• Popescu, R., Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Politici sociale – suport de curs, p.13
• Popovici, C.,Veraart, R., (2008), România către o societate durabilă, Fundaţia pentru o societate
durabilă, p.15
• Quintas, A, Curado, V., (2009), The contribution of urban green areas to the quality of life
• Răduţu şi colaboratorii, (2011), Damage assessment of affected areas using satellite imagery during
the floods in Romania, în Proceedings of the International Emergency Management Society (TIEMS),
18th Annual Conference, Bucureşti
• Raju, P.L.N, (2005), Indian Institute of Remote Sensing, Fundamentals of Geographical Information
System
• Rindfuss, R., Stern, P., (1998), Linking Remote Sensing and Social Science : The Need and the
Challenges în volumul People and Pixels. Linking Remote Sensing and Social Science, National
Academy Press, Washington
• Roman, M., Voicu, C., (2010), Câteva efecte socioeconomice ale migraţiei forţei de muncă asupra
ţărilor de emigraţie, în Economie teoretică şi aplicată, volumul XVII, nr.7 (548), p.50-65
• Saunders, P., (2003), Social Policy Research Centre, Towards a credible poverty framework : from
income poverty to deprivation, University of New South Wales, Sydney

27
• Schanze, J.,(2004), Flood Risk Management – a basic framework, în NATO Science Programme,
Proceedings of the NATO Advanced Research Workshop on Flood Risk Management : Hazards,
Vulnerability and Mitigation Measure, Series IV : Earth and Environmental Sciences – vol.67,
p.6,Ostrov
• Seidman, M., Standring, R., (2010), Noise and Quality of Life, în International Journal of
Environmental Research and Public Health, vol.7, 3730-3738
• Sen, A., (2000), Office of Environment and Social Development, Social Exclusion : Concept,
Application and Scrutiny, Asian Development Bank , Manila, Philippines
• Septimiu, C., Mărginean, I., Cauc, I., (1998), Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici, Editura Destin,
Deva
• Sharpe, A., (1999), A Survey of Indicators of Economic and Social Well-Being, Canadian Policy
Research Networks, Ontario
• Smith, D.M., (1973), The Geography of Social Well-being in the United States : An Introduction to
territorial social indicators, McGraw-Hill, USA
• Stanciu, M.şi colaboratorii, (2010), Impactul schimbărilor ecoclimatice recente asupra calităţii vieţii,
în Calitatea Vieţii, XXI, nr. 3-4, p.238-250
• Stefănescu, F., (2007), Dezvoltarea durabilă şi calitatea vieţii, editura Universităţii din Oradea,
preluarea de la CMED, Rapport Brundtland, Notre Avenir a tous, Ed.Fleure, Montreal
• Surd, V., (2003), Geografia aşezărilor, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Presa Universitară Clujeană,
p.85
• Terente, M., (2008), Georeferenţierea unei hărţi scanate, geo-spatial.org: An elegant place for sharing
geoKnowledge & geoData
• Townsend, P., (1979), Poverty in United Kingdom, Penguin publisher, London
• Tudor, D., (2004), Calitatatea vieţii populaţiei Republicii Moldova în perioada de tranziţie : probleme
şi tendinţe sociale (analiză şi evaluare sociologică) – teză de doctorat, Chişinău
• Urse, L., (2001), Reflecţii pe marginea unei sesiuni ştiinţifice : «Este nevoie de o politică demografică
în România ? » în Calitatea Vieţii, XII, nr.1-4, 2001, p. 29.
• Urse, L., (2008), Calitatea vieţii şi cultura, în Calitatea vieţii, nr. 3-4, p.33-55, Bucureşti
• Veenhoven, R., (1993), Happiness in Nations : Subjective Appreciation of Life in 56 Nations 1946-
1992, Rotterdam, RISBO – Erasmus University Roterdam
• Veenhoven, R., (1996), Happy Life-Expectancy.A Comprehensive Measure of Quality of Life in
Nations, în Social Indicators Research, vol.39, nr.1, p.1-58
• Veenhoven, R., (2000), The Four Qualities of Life : Ordering Concepts and Measures of the Good
Life, Journal of Happiness Studies, p.1-39
• Venhoven, R., (1997), Progres dans la comprehension du bonheur, Revue Quebecoise de Psychologye,
p. 29-74
• Verbruggen, H., Kuik, O., (1991), Indicators of sustainable development : An overview, în In search of
Indicators of Sustainable Development, Kluwer Academic Publishers
• Vert, C., (1995), Analiză geodemografică, curs la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de
Chimie-Biologie-Geografie, Secţia Geografie, p. 20
• Vert, C., (2000), Geografia populaţiei şi aşezărilor umane, curs la Universitatea de Vest din Timişoara,
Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie, Secţia Geografie, p.106
• Vert, C., (2000), Geografia populaţiei şi aşezărilor umane, Universitatea de Vest din Timişoara,
Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie, Secţia Geografie, Timişoara, p.253
• Vert, C., (2001), Geografia populaţiei, Editura Mirton, Timişoara, p.121
• Virdol, A., (2009), Diferenţieri geografice în nivelul de dezvoltarea oraşelor României – teză de
doctorat, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie
• Vlad, I., Crăciunescu, V., Nedelcu, I., (2009), Aportul datelor şi tehnologiilor spaţiale la
managementul eficient al situaţiilor de urgenţă create de dezastre naturale, Inspectoratul Gneral pentru
Situaţii de Urgenţă - Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, Editura
Conphys, Râmnicu Vâlcea, p.63-76
• Vlad, M., I., Nedelcu, I., (2011), Quality of Life Assessment in Urban Environment Using Satellite
Images and Urban Audit Socio-Economic Data, susţinut la 2nd International Conference on Space
Technology, Atena
• Vlad., M., I., (2011), Brătăşanu, D., Quality of Life Assessment Based on Spatial and Temporal
Analysis of the Vegetation Area Derived from Satellites Image,s în Romanian Review of Regional
Studies – Journal of the Centre for Regional Geography, vol. VII, nr.2, Cluj-Napoca
• Vremiş, M. şi colaboratorii, (2010), Abordări ale excluziunii sociale în Republica Moldova, Editura
Nova Imprim, Chişinău, p.17

28
• Weng, Q., (2010), Remote sensingand GIS Integration - Theories, Methods and Applications, McGraw
Hill, United States
• White, G., ( 1974), Natural hazards : local, national, global, New York : Oxford University Press
• Zamfir, C. şi colaboratorii, (2010), Politici de incluziune socială în perioada de criză economică,
Editura Expert, Bucureşti
• Zamfir, C., (1984), Indicatori şi surse de variaţie a calităţii vieţii, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, Bucureşti, , p.17
• Zamfir, C.,Vlăsceanu, L., (1993), Dicţionar de sociologie, Editura Babel, Bucureşti, p.79

• *** Legea 6/1991 pentru aderarea României la Convenţia Basel privind controlul transportului peste
frontiere al deseurilor periculoase şi al eliminării acestora
• *** Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, (2009), Planul de Dezvoltare Regională 2009-2013
a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
• *** Biroul Naţional de Statistică, (2010), Direcţia Statisticii pieţei muncii şi demografiei, Populaţie şi
demografie – metadate
• *** Canadian Policy Research Networks, (2002), Quality of Life in Canada : A Citizens Report Card,
p.11, Otawa
• *** Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, (2009), Riscuri şi
Inechităţi Sociale în România, Bucureşti, p.9
• *** Conferinţa Europeană a Miniştrilor responsabili cu Anenajarea Teritoriului, (2000), C.E.M.A.T,
Hanovra
• *** Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice, (2009), Îmbătrânirea populaţiei în context european şi
în România, p.16
• *** EEA, (2002), Towards an Urban Atlas : Assessment of spatial data on 25 European cities and
urban areas, raport 30, publicat de Comisia Europeană şi Comisia Europeană de Mediu, Copenhagen
• *** EEA, (2009), Ensuring quality of life in Europe’s cities and towns, raportul 5, Danemarca
• *** Envis Centre on Human Settlements, (2009), Quality of Life Indicators, New Delhi
• *** EU, (2003), Regulation (EC) No 1059/2003 of the European Parliament and of the Council, on the
establishment of a common classification of territorial units for statistics (NUTS), în Official Journal of
the European Union
• *** European Commision, (1986), Recommendation No. R (86) 11 ON Urban Open Space adopted by
the Committee of Ministers at the 399th meeting of the Ministers Deputies
• *** European Commission, (2004), Urban Audit – Methodological Handbook, Office for Official
Publication of the European Communities, Luxembourg, p.6
• *** European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions, (2003), First
European Quality of Life Survey
• *** European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions, (2003), Monitoring
Quality of Life in Europe, Luxembourg, p.11
• *** European Union – Regional Policy, (2011), Cities of tomorrow – Challenges, visions, ways
forward, Bruxeles
• *** FAO, (2008), Disaster Risk Management System – a Guide Book, Rome
• *** GTZ, (2004), Risk Analysis – A Basis for Disaster Risk Management, Eschborn, p.20
• *** Guvernul României, HG 50 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Normelor Metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat
• *** Guvernul României, OUG 195/2005 privind protecţia mediului
• *** Hotărârea de Guvern nr.321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambient
• *** INS, (2008), Statistică Teritorială
• *** Institutos de Estudios Ambientales, (2003), Informacion and Indicators Program for Disaster Risk
Management – the Notion of Disaster Risk, Conceptual Framework for Integrated Management,
Manizales, Colombia, p.4
• *** ISDR, (2009), UNISDR Terminology on Disaster Risk Reduction, publicat de United Nations
International Strategy for Disaster Reduction, Geneva
• *** Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, (2006), Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor –
Regiunea 2 Sud-Est, 2006 – 2013, p.9
• *** Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Direcţia Servicii Sociale şi Incluziune Socială.
Analiza datelor statistice privind plata ajutorului social conform Legii nr.416/2001 privind venitul
minim garantat în luna ianuarie 2011

29
 • *** Monitorul Oficial, Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
• *** Monitorul Oficial, Legea 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului
nr.78/2000 privind regimul deşeurilor
• *** Monitorul Oficial, Legea nr.151 din 15 iulie 1998 privind dezvoltarea regională în România
• *** Monitorul Oficial, Legea nr.24/2007 privind reglementarea şi administarea spaţiilor verzi din
intravilanul localităţilor
• *** Primăria Hârşova, (2006), Startegia de Dezvoltare Durabilă a oraşului Hârşova
• *** Primăria Mărăşeşti, Strategia Mărăşeşti 2007-2013
• *** Primăria Municipilui Focşani, (2010), Plan Urbanistic General
• *** Primăria Municipiului Brăila, Planul Integrat de Dezvoltară Urbană al Municipiului Brăila
• *** Primăria Municipiului Brăila, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila, 2008-2013
• *** Primăria Municipiului Constanţa, (2006), Agenda Locală 2. Planul Local de Dezvoltare Durabilă a
Municipiului Constanţa
• *** Primăria Municipiului Galaţi, (2002), Agenda Locală 21 – Planul Local de Dezvoltare Durabilă a
Municipiului Galaţi
• *** Primăria Municipiului Galaţi, (2009), Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Municipiului Galaţi
• *** Primăria Odobeşti, Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Odobeşti în perioada 2009-2020
• *** Primăria oraşului Cernavodă, Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Cernavodă, 2006-2015
• *** Primăria oraşului Făurei, Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Făurei 2008-2013
• *** Primăria oraşului Techirghiol, (2011), Planul Urbanistic General al oraşului Techirghiol
• *** Primăria Râmnicu Sărat, Strategia de Dezvoltare Râmnicul Sărat, 2007-2013
• *** Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă,
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti
• *** Scottish Executive Social Research, (2005), Quality of Life and Well-Being : Measuring the
Benefits of Culture and Sport, University of Glasgow
• *** Tulcea County Council, (2007), Local Agenda 21 – Local Plan for Sustainable Development for
Tulcea County
• *** UE, (2010), Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2010/C 82/02), în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene
• *** UE, Directiva 2007/60/CE a Parlementului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2007
privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii
• *** UN, ISDR, (2004), Living with Risk – A Global Review of Disaster reduction initiatives
• *** UNDP, (2006), International Poverty Centre, Poverty in Focus, Brasilia
• *** Webster´s Dictionary, (1969), 7th ed. Springfield, MA : Thomas Allen & Son
• *** WMO, (2008), Urban Flood Risk Management – A Tool for Integrated Flood Management, p.14
• *** World Bank, (1997), Expanding the measure of wealth : Indicators of environmentally sustainable
development
• *** World Development Report, (1990), Poverty, The World Bank, Oxford University Press
• ***Comisia Europeană, Directiva Consiliului 96/62/EC din septembrie 1996 privind estimarea şi
managementul calităţii aerului, Jurnalul Oficial L 296, 21.11.1996
• ***European Commision, Directive 2002/49/EC of The European Parliament and of the Council of 25
June 2002 relating to the assessment and amangement of environmental noise
• ***Green Infrastructure Strategy, (2010), Strategic GI Network for the Nottingham Principal Urban
Area and Sub-Regional Centres
• ***OM nr.745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru
evaluarea calităţii aerului în România
• ***UNFPA,Population Reference Bureau, (2004), Populaţia - Definiţii şi indicatori, adaptare după
Population Handbook, publicată in SUA, p.14

30

View publication stats