PROIECT DIDACTIC

DATA: 28.05.2016
CLASA: a XI-a Matematică-Informatică
UNITATEA DE INVĂŢĂMÂNT: Liceul pedagogic “Gheorghe Asachi” Piatra Neamt
PROFESOR: Loredana Idicianu
ARIA CURRICULARA: “Matematică şi Ştiinte ale Naturii”
UNITATEA DE INVĂŢARE: Teoreme fundamentale ale Analizei Matematice
SUBIECTUL LECŢIEI: Teorema lui Fermat
TIPUL LECŢIEI: Însuşire de noi cunoştinţe
DURATA: 50 minute

COMPETENŢE GENERALE:
CG1 – Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare;
CG2 – Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice;
CG3 – Utilizarea corectă a algoritmilor matematici în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate;
CG4 – Exprimarea şi redactarea corectă şi coerentă în limbaj formal sau cotidian a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme;
CG5 – Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei.

COMPETENŢE SPECIFICE:
 CS1 – Aplicarea unor algoritmi specifici calculului diferenţial în rezolvarea unor probleme;
CS2 – Sudierea unor funcţii din punct de vedere calitativ utilizând diverse procedee;
CS3 – Explorarea unor proprietăţi cu caracter local / global ale funcţiilor utilizând continuitatea şi derivabilitatea;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a) cognitive
OC1 – să enunţe corect teorema lui Fermat;
OC2 – să aplice corect teorema lui Fermat în probleme;
OC3 – să identifice problemele care se rezolvă utilizând acest rezultat;

b) afective
OA1 – elevii să fie atenţi;
OA2 – elevii să participe cu interes la lecţie;
OA3 – elevii să îşi dezvolte simţul critic, spiritul de observaţie şi atenţia;

c) psihomotorii
OP1 – elevii să noteze pe caiete şi / sau pe tablă conţinutul lecţiei;

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) metode şi procedee: expunerea, explicaţia, exemplul, conversaţia ,exerciţiul,aprecierea verbală, problematizarea
b) mijloace: manual, culegere, fişă de lucru.
c) forme de organizare: frontal, individual
d) forme de evaluare: observarea sistematică, verificarea prin sondaj
BIBLIOGRAFIE:
A. Catana, A. Catana, probleme de analiză matematică şi observaţii metodologice, Editura Didiactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993
M. Ganga, Manual de analiză pentru clasa a Xl-a, Editura Mathpress, Ploieşti, 1997
Constantinescu şi colab., Manual şcolar alternativ pentru clasa a Xl-a Ml, Sigma
A. Gogeolea şi colab.,Manual şcolar alternativ pentru clasa a Xl-a Ml, Teora.

Conţinut şi sarcini de instruire Strategi Modalit

Structura Obiecti a ăţi
lecţiei ve Activitatea profesorului Activitatea elevilor didactic de
ă evaluare
I. Moment Se creează condiţii optime pentru buna desfăşurare a Elevii vor avea pe bănci Conversa
OA
organizatoric lecţiei. caietele şi manualul. ţia
Elevii sunt atenţi şi
corectează tema dacă este
Se reactualizează cunoştinţele dobândite anterior. cazul. Eventualele probleme
II. CG1 Corectar
Verific frontal temele scrise făcând, eventual, observaţii, nerezolvate din temă se
Reactualizar CG2 Conversa ea
iar dacă există probleme nefinalizate sau nerezolvate rezolvă la tablă.
ea OA1 ţia răspunsu
acestea se rezolvă la tablă sau le sugerez elevilor metoda -definitia derivatei si a
cunoştinţelor OA2 rilor
de rezolvare. derivabilitatii intr-un punct ;
-interpretarea geometrica a
derivatei intr-un punct.
III.Anunţarea Un rezultat remarcabil al capitolului “Teoreme Elevii notează titlul lecţiei în
Conversa Aprecieri
noului fundamentale ale analizei matematice” este teorema lui caiete.
ţia verbale
conţinut şi a Fermat .
obiectivelor Scriu titlul lecţiei pe tablă.
Profesorul aminteşte elevilor ca noţiunea de punct Conversa
de extrem a fost introdusă inca din clasa a IX-a în legătură ţia
cu studiul funcîiei de gradul doi. Pentru functia Explicaţi
𝑓: 𝐑𝐑 , 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 ( 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ 𝐑, 𝑎 ≠ 0 ) se a Aprecieri
 Învăţarea verbale
ştie ca daca 𝑎 > 0 atunci (∀) 𝑥 ∈ 𝐑, 𝑓(𝑥) ≥ − şi
4a prin
b descoper
pentru 𝑥0 = − se realizează egalitatea ( similar dacă
2a ire
 b  
𝑎 < 0 atunci (∀) 𝑥 ∈ 𝐑, 𝑓(𝑥) ≤ 𝑓    = − . În
 2a  4a
IV. b
primul caz (𝑎 > 0) punctul 𝑥0 = − este un punct de
Prezentarea 2a
conţinutului minim absolut pentru f, iar daca 𝑎 < 0 punctul 𝑥0 = −
şi dirijarea CG1 b Un punct de minim(maxim)
învăţării este un punct de maxim absolut pentru f. Pornind de
CG2 2a local nu este neapărat punct Aprecieri
CS1 la acest lucru ne vom aduce aminte definitia punctului de verbale
de minim(maxim) global şi
CS3 extrem local si global si o teorema ce ne ofera conditii
OC1 necesare pentru un astfel de punct. nici invers. De exemplu dacă

Definiţie. Fie E ⊂ R şi 𝑓 ∶ E → R, 𝑥0 ∈ E . Atunci o funcţie f este continua pe un

OA1
OA2
OA3 𝑥0 este punct de minim(maxim) local pentru f dacă există interval închis [𝑎, 𝑏], iar
OP1 o vecinătate V a lui 𝑥 astfel încât să avem: maximul lui f se realizează
0
într-unul din capetele
𝑓 (𝑥0 ) ≤ 𝑓 (𝑥), (𝑓 (𝑥0 ) ≥ 𝑓 (𝑥)) (∀) 𝑥 ∈ V ∩ E
intervalului, punctul respectiv
Observaţii. Dacă a este un punct de minim local al
nu va fi şi punct de maxim
funcţiei f, atunci numărul 𝑓(𝑎) se numeste minim(maxim) local al lui f deoarece f nu e
al lui f, iar punctul (𝑎, 𝑓(𝑎)) de pe grafic se numeşte definită pe o vecinătate
punct de minim(maxim) local al graficului. completă a lui a sau b.

Definiţie. Fie E ⊂ 𝐑 şi 𝑓 ∶ E → 𝐑, 𝑥0 ∈ E. Atunci O valoare maximă

𝑥0 este punct de minim(maxim) absolut pentru f dacă: locală poate fi mai mică decât
o valoare minimă locală.
𝑓 (𝑥0 ) ≤ 𝑓 (𝑥), (𝑓 (𝑥0 ) ≥ 𝑓 (𝑥)) , (∀) 𝑥 ∈ E
(Exemplificări grafice.)

Aprecieri
Teorema lui Fermat Este preferabilă în predare verbale
Fie E ⊂ 𝐑 şi 𝑓 ∶ E → 𝐑, 𝑥0 ∈ E interior lui E. Dacă aplicarea metodei prin
f este derivabilă în 𝑥0 şi 𝑥0 este punct de extrem local, descoperire pornind de la Conversa
atunci 𝑓′(𝑥0 ) = 0. interpretarea geometrică a ţia
Demonstraţie derivatei unei funcţii într-un Explicaţi
punct, observând că într-un a
Fie 𝑥0 − punct de minim local (analog se
punct de extrem relativ,
demonstrează cazul în care 𝑥0 este punct de maxim
tangenta la graficul funcţiei
local). Cum 𝑥0 − interior lui E ⟹ (∀) V o vecinătate a lui
este paralelă cu axa 𝑂𝑥.
𝑥0 , V ∈ E, astfel încât 𝑓(x0 ) ≤ 𝑓 (𝑥), (∀)𝑥 ∈ 𝑉.
𝑓(𝑥) − 𝑓(𝑥0 )
Pentru 𝑥 ∈ V, 𝑥 < 𝑥0 ⟹ ≤0
𝑥 − 𝑥0
Cum f este derivabilă în x0 , există
𝑓(𝑥) − 𝑓(𝑥0 )
lim = 𝑓𝑠′ (𝑥0 ) ≤ 0
𝑥↗𝑥0 𝑥 − 𝑥0
 𝑓(𝑥) − 𝑓(𝑥0 ) Aprecieri
Pentru 𝑥 ∈ V, 𝑥 > 𝑥0 ⟹ ≥0
𝑥 − 𝑥0 verbale
Cum f este derivabilă în 𝑥0 , există
𝑓(𝑥) − 𝑓(𝑥0 )
lim = 𝑓𝑑′ (𝑥0 ) ≥ 0
𝑥↘𝑥0 𝑥 − 𝑥0
Cum f este derivabilă în 𝑥0 ⟹ 𝑓𝑠′ (𝑥0 ) = 𝑓𝑠′ (𝑥0 ) =
𝑓 ′ (𝑥0 )⟹ 𝑓 ′ (𝑥0 )=0
Observaţii:
1) Dacă E nu ar fi deschis teorema nu ar fi adevărată.
De exemplu: Fie 𝑓: [0,1] → 𝐑, 𝑓(𝑥) = 𝑥. Punctele Elevii găsesc alte exemple
𝑥 = 0, 𝑥 = 1 sunt extreme pentru f decât cele prezentate de
dar 𝑓 ′ (0) = 1, 𝑓 ′ (0) = 1. profesor la tablă Conversa
2) Reciproca teoremei lui Fermat este în general falsă: ţia
Explicaţi
De exemplu, 𝑓(𝑥) = 𝑥 3 , 𝑓: (−1,1) → 𝐑, este derivabilă în
a
= 0, 𝑓 ′ (0) = 0, dar 𝑥 = 0 nu este punct de extrem local.
Funcţia este strict crescătoare pe (−1,1).
3) Un punct 𝑥0 ∈ E poate fi punct de extreme fără să
existe 𝑓 ′ (𝑥0 )
De exemplu: Fie 𝑓: 𝐑 → 𝐑, 𝑓(𝑥) = |𝑥|, are 𝑥 = 0 punct
de minim, însă f nu e derivabilă în 𝑥 = 0
4) 𝑓: E → 𝐑, este o funcţie derivabilă pe un interval
deschis E, atunci zerourile derivatei sunt numite puncte
critice ale lui f pe E. Teorema lui Fermat afirmă că
punctele de extrem local ale unei funcţii derivabile se află
printre punctele critice ale funcţiei.
5) Interpretare geometrică
 În condiţiile teoremei, într-un
y
punct de extrem care nu
coincide cu extremităţile
graficului, tangenta la grafic
este paralelă cu axa 𝑂𝑥.

O xo x'o x

Exemplul 1 . Să se arate că există cel puţin un număr real Se rezolvă la tablă exerciţiile
𝑎 > 0 cu proprietatea propuse Aprecieri
𝑎 𝑥 ≥ 𝑥 + 1, (∀)𝑥 ∈ 𝐑 individua
le şi
Soluţie:
frontale
Se consideră funcţia 𝑓: 𝐑 → 𝐑, 𝑓(𝑥) = 𝑎 𝑥 − 𝑥 − 1, 𝑎 >
CG3 0, 𝑎 ≠ 1.
OC2 Evident, f este derivabilă pe R, 𝑓(𝑥) ≥ 0 = 𝑓(0),
V. Evaluarea OA1 deci 𝑥 = 0 este un punct de minim pentru f şi conform Exerci-
performanţei OA2 teoremei lui Fermat 𝑓 ′ (0) = 0 dar 𝑓 ′ (𝑥) = 𝑎 𝑥 ln 𝑎 − ţiul Evaluare
OA3 1 ⟹ ln 𝑎 − 1 = 0 ⟹ 𝑎 = 𝑒 formativ
OP1 ă
Exemplul 2. Să se arate că există cel puţin un Analiza
cantitativ
număr real 𝑎 > 0 cu proprietatea 𝑎 𝑥 ≥ 𝑥 𝑎 ,(∀)𝑥 > 0
ă şi
Soluţie: calitativă
a
Considerăm funcţia 𝑓: (0, ∞) → 𝐑, 𝑓(𝑥) = 𝑎 𝑥 −
răspunsu
 −𝑥 𝑎 rilor

Funcţia f este derivabilă pe (0, ∞) şi 𝑓(𝑥) ≥ 0 =

𝑓(𝑎), (deci x = a este un punct de minim şi conform
teoremei lui Fermat 𝑓 ′ (𝑎) = 0. Cum 𝑓’(𝑥) = 𝑎 𝑥 ln 𝑎 −
𝑎𝑥 𝑎−1 ⟹ 𝑎𝑎 (ln 𝑎 − 1) = 0 ⟹ 𝑎 = 𝑒.

Exemplul 3. Dacă avem 𝑎, 𝑏 > 0 şi 𝑎 𝑥 +𝑏 𝑥 ≥

2,(∀)𝑥 ∈ 𝐑, atunci 𝑎𝑏 = 1

Soluţie:
Considerăm funcţia 𝑓: 𝐑 → 𝐑, 𝑓(𝑥) = 𝑎 𝑥 +𝑏 𝑥 −
−2.
Funcţia f este derivabilă pe R şi 𝑓(𝑥) ≥ 0 =
𝑓(0), (∀)𝑥 ∊ 𝑅, deci x = 0 este un punct de minim şi
conform teoremei lui Fermat 𝑓 ′ (0) = 0. Cum 𝑓’(𝑥) =
𝑎 𝑥 ln 𝑎 + 𝑏 𝑥 ln 𝑏 ⟹ ln 𝑎 + ln 𝑏 = 0 ⟹ 𝑎𝑏 = 1.
VI. Tema Culegere M.Ganga pag 67 exerciţiile: 1,2,3,4,5.
pentru acasă