INTRODUCERE

Navele moderne se caracterizează prin viteze de marş ridicate. De aceea, timpul de parcurgere a
unei curse este de acelaşi ordin de mărime cu timpul de staţionare a navei în porturi pentru încărcarea si
descărcarea mărfurilor. În unele cazuri timpul de staţionare în porturi este de la o treime până la două
treimi din timpul de exploatare al navei. Cele mai mari pierderi de timp au loc in timpul operaţiunilor
de încărcare - descărcare efectuate în porturile insuficient echipate cu mecanisme de ridicare. În acest
caz, operaţiile respective trebuie efectuate cu mijloace de încărcare - descărcare de la bordul navei. În
ultimii ani s-a observat o creştere neântreruptă a transporturilor de mărfuri navale datorită construirii
unor tipuri speciale de nave echipate cu mecanisme de încărcare - descărcare de productivitate mărită,
principalul rol în mărirea productivitaţii avându-l automatizarea procesului de încărcare si descărcare a
navelor. Automatizarea mecanismelor de încărcare - descărcare trebuie sa le confere acestora siguranţa
în funcţionare, depanare comodă, mase şi gabarite reduse etc.
Productivitatea mecanismelor de încărcare - descărcare în timpul diferitelor regimuri de
funcţionare se caracterizează prin cantitatea de mărfuri descărcate în unitatea de timp.
Productivitatea practică trebuie diferenţiată de cea practică. Productivitatea practică depinde nu
numai de caracteristicile mecanismului de încărcare - descărcare, ci şi de felul mărfurilor, de pregătirea
mărfurilor pentru operaţiile de încărcare - descărcare etc. Productivitatea teoretică depinde numai de
caracteristicile mecanismului de încărcare - descărcare şi este conditionată de viteza de ridicare a
sarcinii, de viteza de coborare a cârligului fără sarcină, precum si de timpul de accelerare a acţionării.
Fiabilitatea funcţionării mecanismului de încărcare - descărcare este în funcţie de fiabilitatea
elementelor componente, inclusiv a acţionării electrice şi a schemei de comandă. Simplitatea deservirii
depinde de accesul uşor la elementele componente care necesită operaţii de întreţinere şi reparaţii.
Simplitatea comenzilor este condiţionată de posibilitatea efectuării comenzilor de către personalul
necalificat.
În ansamblu, economicitatea operaţiilor de încărcare - descărcare depinde de economicitatea
tehnică, dependentă la rândul ei de randamentul mecanismului şi de consumul de energie electrică la
încărcare, precum şi de economicitatea de exploatare care este legată de reparaţii şi deservire. Creşterea
economicităţii poate fi realizată prin automatizarea acţionării electrice, automatizare care trebuie să
rezolve probleme ca: realizarea unor viteze mari de ridicare a cârligului ( de la 1,07 la 3,34 m/s ),
obţinerea unor viteze mici de aşezare a sarcinii ( 0,1…0,25 m/s ) şi de asemenea obţinerea unor viteze

3
şi acceleraţii mici de ridicare a sarcinii.
Dezvoltarea sistemelor automate de încărcare - descărcare se caracterizează prin prezenţa
câtorva nivele de automatizare. Sistemele cu comandă directă, prin controler, corespund primului nivel
de automatizare. În cel de-al doilea nivel sunt cuprinse acţionări electrice care au scheme de comandă
la distantă cu reacţie inversă. Cel de-al treilea nivel prevede construirea unor posturi de comandă
centralizată a unor sisteme automate pentru un grup de mecanisme de încărcare - descărcare şi
utilizarea unor calculatoare de proces cu scopul efectuării întregului complex de operaţii de încărcare -
descărcare fără participarea operatorului.
Nivelul posibil de automatizare depinde de felul mărfurilor. Perspectiva dezvoltării acţionărilor
electrice ale mecanismelor de încărcare - descărcare depinde în mare masură de sistemul de operaţii de
încărcare -descărcare . Principala dificultate în calea automatizării acestor operaţii este prezenţa
legăturii prin parâma între sarcini şi mecanismul de execuţie. De aceea se caută noi sisteme de
încărcare - descărcare, de exemplu sisteme care presupun utilizarea containerelor, macaralelor de punte
etc. În afară de aceasta, creşterea productivităţii este influenţată de comanda de la distanţă din posturi
mobile, mărirea gamei de reglare, trecerea la sisteme automate cu comandă program etc.
Pe lângă introducerea acţionărilor tiristorizate se vor utiliza motoare cu comutare de poli
datorită îmbunătăţirii caracteristicilor lor şi comutarea fără contacte. Acţionarea electrică cu grup
generator - motor are o bună aplicabilitate la instalaţiile de putere mari, deoarece permite dezvoltarea
problemelor de reglare a turaţiei în limite foarte largi.