ciciteinscenennnecnnecnccnainminece 4. Cumoasterea lumii este un proces complex si laborios pe care omul il realizeazd folosindu-se de o serie de Instrumente psihice cum sunt: senzatiile, perceptile, reprezemirile, gindirea, memoria seu imaginatia. 4.1. Giindirea ca proces cognitiv superior {in procesele senzoriale de cunoastere, lim act de aspectele concrete, intuitive, accesible simpurilor. Sunt tnsusiri ce privesc forma, mirimea, culoarea, gustul, mirosul, volumul, distanjele sam. Aceste insusiri sunt constatate si preluerate pe loc* in timp real, aici si acum, gi ne ofera o imagine asupra modului cum apar obiectele, fenomenele din jurul nostru, Sunt insusiri aparente, de suprafata, Si luim, de exemphu, un mir: el poate fi mai mare, mai mic, ros, verde galben, poi poate avea un miez mai dulce sau acrigo, zemos sau flinos; toate acestea sunt insusii obiective, dar aparente. In schimb, ecca ce este ‘constant, comun, general valabil pentru orieare mir este simburele, el este ,esenja". Pentru a ajunge la esenfd trebuie si dim la o parte ecea ce este aparent, conjunctural, contextual ‘Agadar, insusiride esenyiale sunt .ascunse" invizibile, impalpable, nu sunt accesible direct simjurilor noastre. Spre exemplu, nu pot si percep fotosinteza oricdt may uita la plante entry cd este trisituri esenfial, comund tuturor plantelor gi am acces la aceste insuyti esenfiale prin cunoastere abstract, adic prin fnsusirea unor cunostinfe in procesul de ‘ijare, modelare socio-cultural Procesarea informafiilor IT Paasessy Gandirea inglobeaz’ datcle | ‘cunoasterii perceptive, imaginile din reprezentare, le valorificd, dar fin desfagurarea ei se poate dispensa de raporturile perceptive dirccte, Sugestiv este modul in care deseriem comportamentul cognitiv. In mod obisnuit, reugim sine dim seama daci un om este vescl, trist, daed este atent, daci-i este frig sau cald, daca este dezgustat sau incdintat. In schimb, ne este destul de dificil si spunem daci cineva se gindeste si mai ales la ce se tindeste. Se intampld adesea si fim intrigati ‘de o anumit’ posturd, atitudine a celor din jurul nostru gi si-iintrebaim ce faci? pentru & ni se rispunde ma gandeam la denumind astfel obiectul reflexici; mi ‘gindese sf ..", denumind © intenfie, 0 ac: fiune ce urmeaza s-o intreprindd; sau ,giin- dese cf ..", avansnd 0 ipotezit, 0 evaluate. RS Gandirea este procesul psihic care se desfasoara int-un plan mintal, intern, subiectiv, uzdnd de judeeii, rajionamente, ‘operafii cognitive cu ajutorul clirora rea- lizeazi o procesare profunds + Caracterul procesual al g Demersurile gindirii se desfiisoari ~ ‘conform psihologiei cognitive ~ cu grade rari de libertate pe verticala cunoasteri si pe ‘axa timpului. Pe verticala cunoasteri, gindi- tea evolueazi in sens ascendent si in sens descendent. Acest demers vizeazi modul si nivelul de procesare a informatiei. fence! ees este dirijath de datele observatici, de experienfele|> este diijath de leg, reguli, norme, principii; individului inclusiv cele perceptive, de imagi ‘mintale acumulate in timp; + este un demers de tip inductiv, de la perticular general, de la fapte si date concrete sp ‘generalizari tot mai cupsinziton + este modul natural de evolutie este cunoagtere bazata pe informayileobjinute pri + este un demers de tip deduetiv: din anumite legi se dedue atribute ale unor fenomene, categorit de la} obiecte; re] este 0 evolufie a gindirit realizatd prin inviare, instrucje gcolard, educafic; + are un caracter imperativ, se impume gindiri tioastre si deriva din nivelul cunoasterit umane la tun moment dat eeeeae, i 1. Aritaji cum, pomind de la o varitate de fenomene naturale, se ajunge pe ealeasceruears & la cle patrs anotimpun la conesptul genset ne ‘anotimp. 2, (Ardtali cum, pomind de ta conceptul integrator “de proces psihic", ajungern! ty Qrdonarea, procéselor psihice in “hanehic do caracteristicile lor comune. | ri ale gndirii pe Yerticala cunoasterii sunt compl si stau Ia baza constituiril $i a conceptelor, a nopiunitor, izifionarii Procesualitatea, caracterul discursiy al gindirii rezulté si din desfigurarea. ei Xa timpului gdndirea se desfigoard intre irecut, prezent si viitor. Dach percepyia. se Gesfisoars in prezent, aici gi acum, gandirea investigheazi trecutul, experienja gi Sunostinjele stocate de memorie seu eprezentat, le prelucreaza si le combind in port cu cerinfele prezentului si exploreazi Miitorul pentru a emite predict si previziuni (Paul Popescu-Neveanu). Rezulti cf cea mai ‘mare parte din continuturile, datele cu care pereazai gindirea sunt extrase din memorie Din acest motiv, psthologit cog definese gandirea ca manipulare a reprezenta formagillor $i € jlocit al gitndirii Dupa cum rezulté din analiza modului in care giindirca prelucreazi informafiile din ‘ealitate, procesarea este mijlocit’, mediata si i directa, in procesarea direct, drijatt de date empirice, gandirea este mijlocita prin experienta perceptivi, prin imaginile din ‘prezentare, iar toate aceste date sunt ‘stocate in memorie $1 vehiculate cu ajutorul limbajului. De obicei, in procesarea ascen- “ dent limbajul natural, cotidian este mijlocul cel mai des folosit. Experienjele, imaginile sunt vehiculate in termenii limbajului cotidian, In schimb, in procesarea descendenta, indirect, dirijatd de reguli, norme, legi caracterul mijlocit al gandirii este asigurat prin cunostinfele acumulate la un moment dat, prin informatiile acumulate in lucravile Stiintfice. Limbajul este instrumental funda. mental care permite vehicularea, coordo. area acestor informatii, Este un limba) ‘iguros al definitilor, al legilor, sunt formu. Lari precise, clare, care mu las loc de dubii Se folosese intens limbajele de specialitate roprii variatelor domenii ale cunoasteri: al imatematict, al tinfelor naturi, al tiinjelor ‘Socio-umane, al informatici s.a.m.d * Caracterul abstract-formal al gindirit Dact luim drept exempla fraza: ,Sa facem abstractie de ceea ce se intimpli’ tn Junil ‘nostru si si ne concentrim asupra roblemei, rezulth faptul c& gindirea se desfisoari intr-un plan mintal, intern, Subiectiv. Ea las de o parte", face abstractic de restul si se focalizeazi asupra lunui proces mintal. Dar aceasta este doar o fafetd @ caracterului abstract al ginditi Cealalté fajets rezuli din faptul 08 gandireo exirage si utilizeaza insusiri esenfiale tot mai sirace' in continut, dar cu un grad tot mai ridicat de generalizare. Selectivitatea constituie 0 trdsdturé fundamentala a Proceselor de cunoastere, In gandire, selectivitates opereazi in Daze operajiel de abstractizare cova ce Permite surprinderea wnor iasuy Hlale, necesare, a unor invariangi coguitivi Aceste trisituri pot fl generalizate ta o intreagi categorie de obiecte, fenomenc, situafii sau evenimente Caracterul abstract este legat de cel formal Savantul elvetian J. Piaget denumeste ultima tapi de dezvoltare ainteligentei formale. Limbajul cotidian ne ajuet foarte bine si infelegem acest termen, Astfl, nd spunem despre cineva c& se poarti formal sau ci este formal sau ci se formalizeazt, ‘atunci inseamni cl acea persoand se ghideaz dupa reguli, norme strict, c& nus ingiduie si se abata de la ele gi pretinde acest ucru si celor din jurul stu. Intr-adevar, gandirea se ghideazit dupa reguli si norme ale logicit, este o gindire Propozifionalé: care utilizeaza, propozit adicd julecqiipotetico-deduetive, avanseaza ‘poteze pe care incearcd si le verifice. Este 0 ‘gindire probabilistt care ia decizii in baza evaluatii altemativelor echiprobabile. O alti ccepfiune termenului de formal fine de aparenfi, de acea particularitate a gindirii de a se desfigura intr-un plan mintal, ascuns, invizibil si inaccesibil. Formal (dupa reguli), sunt in clas& si ,privese atent* profesorul care explici. In realitate, .gindul zboara, ma ‘indesc la altceva sau prin asociatie~la ceva sugerat de explicatile profesorului To profunzimea procesirii cog fe aceste triisiturt sugereazd itive, gradul Fidieat de autonomie mintali, de libertate a gindirii in plan temporal, nivelul de selectivitate in raport c insuyirite lumii si viefil, Este abstract, formal, multiplu mijlocit, + Caracterul finalist al gan Dar care este scopul,finaltatea gindirii ca proces de cunoastere? Este oare suficient si spunem ci gandirea are drept finalitate cunoa- sterea lumii? Ar fi un rispuns mult prea general Afirmaind c& scopul gindiri este surprinderea insusirilor esentiale sund cam abstract. Pind la lumi: de ce gindim? fn mod sigur pentru ed ‘trebuie sa gasim solutit la problemele cu care ne confruntim. Cu alte cuvinte, demersurile Aoastre au finalitate, un scop bine defini: claborarea unui model mintal, a unor explicatii si a unor rispunsuri cu privire la implicapile, cconsecingele situajillor problematice. Procesarea informafiilor IL Ce face un pendul si se| miste mai repede sau mai | incet? Vel reuse, | b. Tungimen stort de care este gia rapiditatea balansri ease Pornind de la cele de mai sus, oferim 0 detinitie completa a gindirii, indirea este procesul cognitiv. supe- ior de procesare a necesare gi legice cu ajutoru abstract-formale in vederea infelegerii, explicarii si predictiei unor relafii cau din realitate si a elaborar nofiuni, teorii, sisteme co mintale ale realitigii ‘unor concepte, nitive, ea mode- 4.2. Gindirea ea sistem de opera Gandirea este procesul psihic care dispune de cel mai vast sistem de operati Superioritatea si pozitia unui proces psihic in ansamblul viefiipsihice a omului este dat de sistemele operatorii de eare dispune. Psihologia studiazi operajile gindirii ca instrumente psihice dobandite gi perfectionate prin dezvoltarea intelectual’, prin invijare gi exerciiu. Operatile gindirii actioncazt in cupluri operatorii ce se completeazi reciproc: analiza si sinteza, abstractizarea gi genera- lizarea, induct si dedi * Analiza si sinteza rafionala tsi au originile si sunt precedate de analiza gi sinteza perceptiva care se desfayoard intt-un plan coneret-intuiti, asupra unor obiecte gi situajii conerete. In schimb, analiza gi sinteza de tip logic, rational se desfisoara intr-un plan mintal, dup’ un model, si sunt mediate prin cuvint si alte sisteme de semne si simboluri. Prin analiza Insusirilor esentiale ale unui obiect sau ale unei clase de obiecte, 43