ALECSANDRU ION I.

CODICE CIVILE.

-
Ed4itine ofieiale.

INIPRIMERIA sTAT ULM.

BUCURESCi
1S65.
www.dacoromanica.ro
 ERATA.
Pag. 39 a pune Titlu VI In loa' de Titlulei /V.
62 /9 77
X If 77
Titlulfi V.
La art. 342 a vine una in loch' de una.
434
77
, Majort " Najoril.
Pag. 113 a pune c6leI signatura 8.
31 115 a pune art. 659 In loa' de 959.
La art. 810 a pune ce &tusa a fficutil in loca de ce
dinqii tul lacutit
La art. 885 a suprime virgula din ala' treile rindii.
La art. 1202 a pune lniírturisir U, in locil de mIrtu-
risirah .
La art. 1235, rindrilii 2, virgulit care precede vor-
bele a fenzeit, a o pune dup5..
Pag. 219 a pune Despre vindere in locri de Despre vinderii.
Dupa pag. 223, a pune numeruhl paginei 224 In locii de 124.
La art. 1512 in fine, a pune orl, cana In loor' de
ori c (inda.
Pag. 293 art. 1737 rindulti 8 de josrz, a pune ci In locti de ce.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE.

Titlu preliminariu. Despre efectele §i aplicara legilord.

CARTEA I.
I.Pespre persone.
TITLU I. Despre drepturile civill qi despre naturalisa-
tiune. . . . . . .
CAPtT I. Despre bncurarea de drepturile civ.ill qi
despre naturalisatiune. . , . . 4
CAPt. Despre perderea drepturilora civill prin per-
derea calitateI de Romanii . . . 6
TITLU II. Despre actele staril civilI.
CAPia I. Dispositiunl generan. . . 7
CAPtI H. Despre actele de nascere . . . 10
CAPI:T 51 1, 5, casatoria. . . . 12
CAPI:T IV. 75 7, If incetare din viétil . . 15
CAPÙ V. 7) staril civili privit6re la milita-
25

ril ce se gasescil atara' de teritoriulil Ro-

manil, sail pe teritoriultl Roman4, In timpa
de resbelii sail de turburarl. . . . 18
CAPtT VI. Despre rectificarea acteloril stariI civili. . 20
T1TLU
TITLU IV.
Despre domicilifi' . . .
Despre absentI, adeca cei cari lipsesil de
. 20

la locult1 lorii . . . .
CAPt I. Despre absenta presumptà. . 21
CAPITT II. Despre declaratiunea absentel . 22
cArt Despre efectele absentel.
Sect. Despre efectele absenteI In plivinta averil
ce absentele posedea In ilitia disp5reriI
sale (lipsiriI sale.. . .
Seq. Despre efectele absentei In privirea dreptu-
rilor5 eventuali cari se potil cuveni absen-
tela . . . . 26
CAPU. IV. Despre privegherea copillor5 ntinori al ta-
tálni, care a disparutii, 26
T1TLU V. Despre casittoria.

www.dacoromanica.ro
VI
l'ag.
CAPt. L Despre Insusirile si conditiunile necesarie spre
a se puté sevêrsi casatoria. . . 27
e APtJ H. Despre formalitatile, relativo la celebrarea
casatorid i . . . . . 30
CAPti III. Despre opositima la casatoria. . . 30
CAPI.T IV. Despre oererl de nulitate a casatoriel . 32
CAPO. V. Despre obligatiunile-ce isvorascil din dig-
torirt 1 . . . . . 35
CAPI.T VI. Despre drepturile si tlatoriele respective
ale sotilorg . . . . 37
CAPCT VII. Despre destkcerea casatorieI 38
CA PIJ VIII. Despre a dona casatoria 39
T1TLU VI. Despre despartenia
CAPI7J I. Despre causele desparteniel . . . 39
CAP Cr II. Despre despartenia!pentru causa determinata.
Se* I. Despre formalitatile despartiril pentru causa
determinata. . . 40
Sect. II. Despre msurele provisorie ce se potil lua
In urma cereril de despartenia pentrn
causrt determinatil. . . . . . 46
Sect. IIL Despre causele de respingere a cerera de
despartenia pentru cdusg determinatg . 46
CAPtY III. Despre despartenia prin consimtèmêntil mu-
tuale . . . . 47
CAPt.T Dr. Despre efectele desparteniet . . . 51
TITLU VII. Despre paternitate si despre filiatiune .
CAPI:J I. Despre filiatiunea copiilorg legitimi nascutI
sati conceputl In casatoria . . . 59
CAPII II. Despre dovedirea filiatiuniI copiilord legi-
timl . . . . . 54
CAPti M. Despre copiil naturalt . . . f.

Sect. I. Despre legitimarea copiilorg natura11. 56

TITLU VIII. Despre adoptiune. . . .
CAP. I. I)espre a doptiune. . . . . 56
Sect. 1. Adoptiunea si efeetele sale. . 56
Sect. II. Despre formele adoptiuniI.. ' . 58
TITLU IX. Despre puterea parintéscri. . 59
TITLU X. Despre minoraste, despre tutela si despre
emancipatiune. . . .
ezi.PfT I. Despre nnnoritate. 62
. ,.

CA FU II. Despre tutela. . . 62 .

Sect. I. Tutela tatalui si a mama. 62
Sejt. IL Despre tutela numita de tatalù sag mama.. 63
www.dacoromanica.ro
Sect. Ill
Seq. IV.
.
..
Despre tutela ascendentiloril.
Despre tutela alésa de catre consiliuld de
familia . . .
.

.
VII
Pag.
64

64
Sect. V. Despre causele earl' ap6ri de tutela . . 67
Sect. YL Despre necapacitatea, esclusiunea si desti-
tuirea din tutela. .69
Sect. VII.
..
Despre administratiunea tutorilord .
Seq. VIII Despre socotelile tutelei
CAPU III. Despre emaneipatiune. .
TITLU XI.
. .
Despre majoritate, despre interdietiune si
.

.
.
71
75
76

despre consiliuld judiciard . .

CAPti L Despre majoritate. . . . . 79
CAPU II Despre interdictiune . . . 79
CAPU III. Despre consiliele judiciare. . 82

CARTEA II. .

Despre bunuri ti despre osebitele modifi-

eafiuni ale propreetatii.
TITLU L Despre distinctinnea bunurilord. .
CAPU I. Despre immobifl . . . . 83
CAPC II. Despre mobil . . . . . . 85
CAPU III. Despre bunuri In reportuld lord eu cci
ce le posedil. . .
TITLU II. Despre proprietate. . . . .
CAPil I. Despre dreptuld de aecesiune asupra celorii 88( 51

produse de lucran l . . . . 87
CAPtiT II. Despre dreptuld de aceesiune &supra celord
unite si incorporate de lucru .. . 87
Sect. I. Despre dreptuld de acdesiune relativd la la-
crururile immobili . . . . 88
Sect. II.,. Despre dreptuld de accesinne relativil la
lucrutile mobilr. . 90
TITI.0 III. Despre usufructti , despre usfi si despre
obligatiune
CAPla I. Despre usufructil. . . .
Sect. I. Despre drepturile usutiwctuarulut . , !93
):3
Seq. IL Despre obligatiunile usufructuarulni . . 96
Sect. IIL Despre stingerea usufructului . 99
CAPU. II. Despre usti si abitatiune . . 101
TITLU IV. Despre servitudini . . 102

www.dacoromanica.ro
VIII
Pag.
CAPt Despre servitudinI ce_ se nasal din situatiu-
nea locurilorti . . . . . . 102
CAPtI. II. Despre servitudinl stabilite de lege. . . 104
Sect. I. Despre zidulii §i séntuld comunit . . 104
Sect. IL Despre distantia §i lucririle intermediarie
cerute pentru óre-carl construct...jun.1. . 107
Sect. III. Despre vederea In proprietatea vecinuluï . 107
Sect. IV. Despre picgtura stre§inilorti. . . 108
Sect. V. Despre dreptulil de trecere . . . 108
CAPU. Despre servitudinile stabilite prin faptulg o-
muluI. . . 109
Sect. I. Despre osebite felurl de servitutl ce se potti
stabili asupra bunurilorti. . . . 109
Sect. II. Despre modulil cu care se stabilescil ser-
vitutile . . . . 110
Sect. IIL Despre drepturile proprietaruha fondulul
carul se cuvine servitutea . . 111
Sect. IV. Despre modulti stingeriI servitutilorg. 112

CARTEA III.
Despre diferitele modurt prin earl se
dobindesee proprletatea.
T1TLU I. Despre succesiunI.
CAPU I. Despre deschiderea succesiunilorit . 113
CAPITT. Despre cualiatile cerute pentru a succede. 114
CAPtl. Despre deoesbite ortlinI de succesiune. . 115
Seq. L Dispositimii generalI. . 115
Secf. Despre representatiune. . . . . 116
Sect. IIL Succesiunile deferite descendentilord . . 116
Sect. IV. Despre succesinnile deferite ascendentilorti. 117
Sect. F. Despre succesiunile colaterali. . . . 117

CAPU. IV. Despre succesiunile neregulate . 118

Sect. L Despre drepturile copiilorti naturall asupra
bunuriloril mama' lord §i despre succesiu-
Rea copiilorti naturall morti färg posteritate. 118
Sect. IL Despre succesiunea sotuluI supravietuitorig
§i des pre a statulut . . . 119
Sccf. Despre dreptulii de mo§tenire alii femeiI
cAndil sg aflg in concurentg cu descen-
denfi sag alte rude chigmate dupg lee
la succesiunea sotuldi el mortit . . 119

www.dacoromanica.ro
 LK
Pag.
CAPti V. Despre aceeptatiunea si repudiarea moseeni-
torilorti. . . . . . . 120
Seg. I. Despre acceptatiune . . 120
Sect. II. Despre renuntarea la succesiunl . 121
Seg. III. Despre beneficiulti de inventariti, despre
efectele sale l'i despre obligatiunile erede-
lul beneficiarti. . . . 122
Sect. IV. Despre succesiunile vacantl . . . 126
CAl'ÉT VI. Despre impiirtire §i despre reporturl. . 126
Sect. I. Despre imOrtirea succesiunit. 126
Sect. II. Despre reporturi. . . . 130
Sect. III. Despre plata datorielorti. . . 133
Sect. IV. Despre efectele impàrteleI §i despre garan-
tia partilorti . . . , . 135
Sect. V. Despre desfiintarea §i res cisiunea imp4rteleI. 136
Sect. VI Despre implírtéla flicutä de tata, de mamil,
sati de alt1 ascendentl intre deseendentiI
lorti. . . . . . .- 136
TITLU II. Despre donatiuni intre vil §i despre testa-
mente. . . . . . . . 137
CAPt. II. Despre capacitatea, de a dispune, sail de a
prumi prin donatiune Intre vil sati prin
testamenta . . . . 138
CAPt. HL Despre donatiunile Intre vil. . . 139
Sect. I. Despre forma §i efeetele donantiunilorti in-
tre vil. . . . . . 139
Seg. II. Despre casurile In carl donatiunile se potA
revoca. . . . . . . . 142
CAPt. IV. Despre partea disponibile a bunurilorti §i
despre reductiune . . . 144
&c(. I. Despre partea disponibile a bunuriloril. . 144
Sect. II. Despre reductiunea donatituillorti §i. a lega-
telorti . . . . . . 145
CAPIT V. Despre dispositiunile testamentarie. 4 . 146
Sect. I. Regule generall pentru forma testamentelorii 146
Sal. 1I. Despre regnlele speciall asupra formelorti
chtorva testamente. . , . . 148.
Sect. III. Despre institutiunea de moseenitor1 s'i des-
pre legaturi in genere. . . . 151
Sect. IV. Despre legatulii universale . . . 152
Sect. V. Despre legaturile una fractiunl de mosce-
mre. . . . . , . . 152
Seg. Vi Despre legatele singularie. . . . 153

www.dacoromanica.ro
X
Pag
Sect. VII. Despre esecutorii testamentarT. . 155
Sect. VIIL Despre revocatiunea testamenteloril si des-
pre caducitatea loril. . . . . 156
CA Pt VIII . Despre donatiunile 'Acute sotiloril prin
contractulil de märitagiu. . . 158
CAPI.1 IX. Despre dispositiunile dintre sop', fäcute sail
In contractul5 de maritagiu, sail in timpulii
mgritagiului. . . . . . . 158
MIX M. Despre contracte sail conventiunT. . .
CAPti I. DispositiunT preliminarie. . . . 159
CAPC II. Despre conditiunile esentiall, pentru validita-
tea conventiunilorti. . . . . . 160
Sect. I. Despre capacitatea partiloril contractantl . 160
Seq. IL Despre consimtiménttl , .' . . . 161
Sect. IIL Despre obiectulti conventiuniloril. . 162
Sect.IV. Despre causa conventiuniloril. . . 163
CAPU III. Despre eteculii conventiuneloril . . 163
Sect. I. Dispositiuni generall . . . . . 163
Sect. n Despre efectulii conventiunilorti In privinta
pres6neloril a treia. . - . 164
Sect. ¡II. Despre intetretatiunea conventiuniloril . 164
CAPU IV. Despre quas" contracte . . . . 165
CAPD V. Despre. delicte §i quasi delicte. . . 167
CAPI.T VI. Despre deosebitele speciT se obligatiunl . 168
Sect. I. Despre obligatiunile conditional'''. . . 168
Sect. II. Despre obligatiune cu terminti . . . 171
Sect. IIL Despre obligatiunile alternative. . . 171
Séct. 1V. Despre obligatiunile solidarie. . 173
Sect. V. Despre obligatiunile divisibili si ne deivisi-
bill . . 176
Sect. VI. Despre obligatiunile cu clang penale. 178
CAPTJ VILDespre efectele obligatiuniloril . 179
CAP U VIII. Despre stingerea obligatiuniloril. 182
Sect. I. Despre platä. . . . 182
Sect. II Despre novatiune. . 189
Sect. IIL Despre remiterea datoriei. 190
Sect. IV. Despre compensatiune. 191
Sect. V. Despre confusiune . .- 193
Sect. VI. Despre perderea, lucrulul datoritii si despre
diferitele casurT in earl' indeplinirea obli-
gatiuniT este neposibile.. 194
Sect. _VII. Despre actiunea de anulatiune saA rescisitme 194
CAPU IX. Despre probatiunea ohligaÇiunilorìí si a plâtil. 196

www.dacoromanica.ro
 XI
Pag.
Sect. I. Despre inscrisuri . 196
Sect. II. Despre marturf . . 201
Sect IIL Despre presumtinni . . . 203
Sect. IV. Despre rarturisirea unei pfirtI . 204
Sect. V. Despre jurgmêntil . . . . . 205
TITLU IV. Despre contractulii de ciisilioria, si despre
dreptnrile respective ale sotilort. .
CAPti I. . . . 207
CAPe II. Despre regimele dotale . . 209
Sect. I. Despre constitutiunea dotil . . . A09
Sect. II. Despre conditiunea averiT dotali in timpul
cAsatoriel . . . . . 210
Sect. III. Despre restitutiunea dotiI . 216
Sect. IV. Despre averea parafernale. . . 218
TITLU V. Despre vinderT . . .
CAP.C.T. I. Despre natura si forma vinderil 219
CAP):. II. Cine p6te cumptira si vinde . 921
CAPIJ. Ill. Despre lucrurile cari se potti vinde . 222
CAPU. IV. Despre obligatiunile viinqiltornbiT . 293
Sect. I. DispositiunI generalT . . 223
Sect. Il. Despre predarea lucrulul . . . 223
Sect. ¡II. Despre respunderea vëndêtoruluT . . 231
2
CAPU. V. Despre ebligatiunile cumpgriitoruluT .
CAPt. VI. Despre resolutiunea vènslêriI prin rescum-
pkare . . .
CAPI) VII. Despre licitatiune .
.
.
.
.
CAPU VIII. Despre strtimutarea creantelorti §i altorti
mix vi.
lucrurl necorporalT.
Despre scfimbil
.
.
.
.
..
. .
231
934

234
236
TITLU VII. Despre contractulti de locatinne . .
CAPt.T. I. DispositiunT generall' . . e
237
°APO. II. Regule comune la locatinnea edificielorti
si a fundurilorti ruralI . . . . 238
CAPU. III. Despre regulele particularie la Inchiriare 243
CAPII IV. Despre regulele particularie la arendare 244
Sect. I. Arendarea pe banY . . 244
Sect. ;II. Adunarea de tructe. . . 246
CAPU. IV. Despre locatiunea lucriirilorl 247
TITLU VIII. Despre contractulti de societate.
CAPU. I. DispositinnT generali . . . 250
CAPE II. Despre diversele felnri de societiti. . 950
Sect. I. Despre societitile universall. . 250
Sect. II. Despre societatea particnlarit 251

www.dacoromanica.ro
XII
Pag.
CAPt Ul. Despre obligatiunile asoci atilora futre el
1nsil si m privinta eltora. . . . 252
Sect. I. Despre Indatoririle asociatilora intre el 11101 252
Sect. IL Despre obligatiunile asociatilorti care a
trent persónit . . 256
CAPtI IV, Despre diversele modurI dupa earl ince-
téza societatea . . 256
TITLU IX. Despre mandata.
CAPV I. Despre natura mandatula . . 258
CAPV IL Despre indatoririle mandataruld . 259
CAPTJ III. Despre obligatiunile mandantelui. . . 260
CAPU IV. Despre diteritele modurl dupa earl man-
datula 1ncetéza. . 261
TITLU X. Despre comodata
CAPU I. Despre natura comodatuldi . . . 262
CAN). H. Despre obligatiunile comodataruluI . . 263
CAPU HI. Despre obligatiunile comodantelui . . 264
TITLU XL Despre imprumuta
CAPTJ L Despre natura imprumutului . . 264
CAPI.T. II. Despre obligatiunea Imprumutatorulni. . 265
CAPTj. DI Despre obligatiunea imprumutatula . 266
CAPU. IV. Despre Imprumutula cu dobindi . . 266
TITLU XII. Despre deposit(' si despre sequestru. 'iv
CAN'T L Despre deposita in genere . . . 267
CAPtT IL Despre depositula propria 0.isa . . 267
Sect. I. Despre natura deposituldi . . 267
Seq. II. Despre depositula voluntariti. , . 267
Sect. III. Despre 1ndatoririle depositaruluI . . 268
Sect. IV. Despre indatoririle deponentelui. . 271
Sect. TT. Despre depositula nesesariu. . r 271
CAPtT Ill. Despre sequestru.
Sect. I. Despre diversele feluri de sequestrurl . 272
Sect. II. Despre sequestrul conventionale . . 272
Sect. III. Despre sequestru judiciarit . . 273
TITLIJ XIII. Despre contractele aleatorie. . .
C.VPU L Despre contractele aleatorie in genere . 274
CAP') U. Despre joca si prins6re . . . . 274
CAPU Ill Despre contractula de rendita pe viétia . 275
Sect. I. Despre natura contractuldi de rendita, pe
viétiO . . , . . 275
Sect. II. Despre efectele contractului de renditi pe
viétia intre pytile contractantl . . 276
TITLU XIV. Despre fidejusiune (cautiune).

www.dacoromanica.ro
 XIII
I. Despre natura si intinderea fidejusiunei. 277
Pag.CAPtr

CAPU IL Despre efectele fidejusiunii . . . 278

Sect. I. Despre efectele fidejusiunii intre creditore
si cautionatortl (fidejusore) . . 278
Seet. IL Despre efectele fidejusiuniI 1ntre debitorti
si cautionatorti (fidejusore) . . . 280
Sect. IIL Despre efectele fidejusiunii intre mal
multI garantl .. . . . . 281
CAPtI. DI. Despre fidejusiunea legale si cea judecA-
toréscil
CAPt.T IV.. Despre stIngerea fidejusiunii
TITLU XV. Despre amanetil
TITLU XVI. Despre antichrese .
TITLU XVII. Despre transactiune286
.
.. .

.
.
.

.
281
282
283
285

TITLU XVIII. Despre privilegie si ipotece.

CAPt.T I DispositaunI generalI . . . 288
CAP.a II. Despre privilegie . . . . . 288
Sect. I. Despre privilegi ele cari se Intinda asupra
mobililorii si immobililorti . . . 289
Seer. IL Despre privilegie asupra mobililorti
Seq. III Despre privilegie asupra immobililorti. .. 289
293
Sect. IV. Cum se conservi privilegiele. . . 294
CAPt. III. Despre ipotece. . . . . 295
Sect 1. Despre ipotecele legalt . . . . 296
Sect. II. Despre ipotecele conventionalI. . 299
Sect. III. Despre rangulti ipotecelord intre ele.
, . 300
CAPti. IV. Despre modulti inscriptiunil privilegie-
lorti s'i ipotecelorti. . . . . 301
CAlt. V. Despre stergerea si reductiunea inserip-
tiuniloril . . . . 302
CAPti. VI. Despre efectul5 privilegieloril si ipotecel
celorfi si contra pers6melora alti trdi-
lea care detinti immobilile. . . 303
.CAPt. VII Despre stingerea privilegieloril si a ipote-
celorti . . . . . . 304
CAPti. VIII. Despre modulii de a purga proprietatile de
privilegie si ipotece . . . . 305
.CAlt. IX. Despre publicitatea reg,istrelorfi si despre
responsabilitatea grefirtrilorü de tribunale
InsgrcinatI cu tinerea registrelor5. . 308
TITLU XIX. Despre espropriatiunea silitil. . 310
-TITLU XX. Despre prescriptiune . .

www.dacoromanica.ro
XIV
Png.
CAPI.J. I Dispositiun1 preliminarie.
CAP i-J. II. Despre posesiunea cerutrt pentru a prescrie 313
CAPI.J. III. Despre causele cari tntrerupti sati cari sus-
pindil cürsulil prescriptiunil . . . 316
Sect. L Despre causele cati intrerupil prescriptiunea 316
Sect. II. Despre causele cari suspInda cursult1 pre-
scriptiuniI . . . . . 318
CAPti. IV. Despre timpulil cerutti pentru a presciie, 320
Sect. I Dispositiuni generall . . . 320
Sect H. Despre prescriptiunea de trel-deci ani . 320
Sect. III. Despre prescriptiunile de dece OA la
doug-ded de ant . . 321
Sect. IV. Despre ate va prescriptiunI particularie , 322

-43 F--

www.dacoromanica.ro
 ALECSANDRU JOAN I.

Cu mila lui Dumnetleil i voinlia natiunale.

Domnii Principatelorii-Unite-Romane.
LA TOTI DE FATIA I VIITORt SANATATE.

V64énd raportul Ministruld Nostru Secretara

de Statt la >Departamentuln Justitie1, Cultelor4
Instructiunil publice ca No. 5 6,3 94, prin care Ne
supune la confirmare prolectul de lege civile;
V6pn dit incheiarea ConsiliuluT Ministrilorti ;
AscultândA opiniunea Consiliulul Nostra de Statti;
In putera Statutului de la T IuliÙ ;
Am sanctionat §i sanctionlmil, promulgatti.
promulgb,mt :
CODICE CIVILE.
TITLII PRELIMINARIt

Despre efectele îi aplicarea legilorii in genere.

ART. I. Legea dispune numai pentru viitoril; ea
n'are putere retroactiva.
2. Numal immobilile aflatelre in cuprinsulrt terito-
riuluY Romfinief sunt supuse legiloril române ,
cana ele se posedil de stráinl.
Legile rclative la starea civile i la capacitatea per-
s6n6lorti, urmilreseit pe Romitrif chiarii candil el '§1
re§identa in strainétate.
o

www.dacoromanica.ro
4 CODICE

Forma esteri6ra a acteloril e supusg legilor terel

unde se face actulil.
Judecätorulg care va refusa de a judeca, sub
cuvênt câ legea nu prevede, saü câ este Intunecatg, sad
ne Indestulätóre, va puté fi urmiritti ca culpabile de
denegare de dreptate.
Este opritil judecaoruluI de a se pronnntia, In
otärtrile ce dä, prin cale de dispositiunI generall si re-
glementare, EiStipra causelord c 11 sane stipuse.

Nu se póte deroga, prin convei4iun saü dis-

positiunl particulare, la legile cari interesézg ordinea pu-
blicil si bunele moravurI.

CARTEA I.
DESPEE PERSONE.
TITLIULt
Despre drepturile civili i despre naturalisatiune.
CAPITOLUL
Despre bucurarea de drepturile civili ri, despre natura-
bisatiune..

Esercitarea drepturilor civilI nu depinde de ca-

litatea de cetaténil, care nu se peke dobändi si pgstra de
câtú conformg art. 16 din acestg codice.
Totil Romanuld se va bucura de drepturile
civilL

S. VerT-ce individa ngscutil §i crescutti In Roma-

nia ptng la majoritate, si care nu se va fi bucurat nicI
odati de vr'o protectiune strginä, va puté reclama ca-
litatea de Ronainti In cursulti unui anti dupg majoritate.
Acel ce, afländu-se In conditiunile de mal snag,
voril fi devenit raajoif Inainte de promulgarea acestni

www.dacoromanica.ro
 CIVII.E.

codice, voril avé terminti de unti anti de la promul-

gare pentru a reclama calitatea de cediténti romanil.
Copiii gilsiti pe teritoriulil romand far5 tatit si
manA cunoscutI aunt Romani.
Cel cari nu aunt de rituld crestinescil nu pottl
dobandi calitatea si drepturile de oetilténil romanil, de
catil cu conditiunile prescrise la art. 16 din acestil codice.
Tail copilulti niiscutil din Romantl In Or5, striii-
ng este Romanti.
Totti copiluhl nitscutti In térit strhing din unit Ro-
manti, care aril fi perdutil calitatea de Romanti, va re-
dobandi totil d'auna acea calitate Indeplinindti formali-
tatile prescrise de art. 18.
StrAinii se vorti bucura 4n de obste in Roma-
nia de aceleasl drepturi civili de earl se bucur5, si Ro-
mani!, dash,' de casurile unde legea aril fi parlt alt-
felti.

Str5ina ce se va citsitori cu unti Romanù se

va considera de Romanc5.
Strilinulù', chiarti candti n'aril avé resedinta sa
In Romania, va puté fi trasii Inaintes, tribunalilor ro-
mane pentru indeplinirea obligatiunilorfi contractate
de dinsuhl in Romania, sail In téri strilin5, cu untl Ro-
inanti. '

Romanulti va puté fi tras a Inaintea nun! tri-

bunal romanil pentru obligatittni contractate de eld In
léri átriinii, chiar cu unti strAinil.
In ori ce materi5, afarit de cele comercial!,
stritinuld reclamante, care nu va avé immobili hi Roma-
nia de o val6re suciente pentru a asicura plata chel-
tuelelorti de judecatg si a datmelorti interese ce aril pu-
té resulta din procesfi, va fi tinutil de a da cautitme
pentru plata acestora.
Strilinuld care va voi a se naturalisa tn Ro-

www.dacoromanica.ro
 CODICE

mania va fi datora a cera naturalisatiunea prin suplica

catre Doma, arkandii capitalurile, starea, profesiunea,
saa meseria ce esercita, si vointa de a'sI statornici do-
miciliul pe teritoriul Roma-niel. Daca striiinula, dupa o
asemine cerere, va locui qece anI in Ora, si daca prin
purtarea si faptele sale va dovedi ca este folositora te-
reI, adunarea legiuit6re, dupi initiativa DomnuluI, as-
cultanda si opiniunea consiliulul de Statil , Ii va puté
acorda decretal de naturalisatiune, care va fi sanctionata
si promulgaba de Domnil.
Cu t6te aceste va imité fi dispensata de stagiulti
de olece anI strainula care arti fi Emita terel servitie
importantI, sail care ara fi adusa in Ora, o industria,
inventiunI utill Baú talente distinse, sati care ara fi for-
mata in téra stabilimente marI de comercia sati de in-
dustria.
CAPITOLUL
Despre perderea drepturiloril civili Fria perderea cali-
tdtii romeing.

17. Calitatea de Romana se perde :

a) Prin naturalisatiune dobanditi in Ora straina.
b). Prin priimirea, tara autorisatiunea gubernului
romana, ai vre unil fiinctiunl publica de la unti gubernii
straint
o). Prin supunerea pentru ori cata de putina timpti
la vre-o protectiune straina,
1S. Romanula, care va fi perduta calitatea sa de
Romana, o va puté redobandi iatorcandu-se ia Roma-
nia cu autorisatiunea gubernuluI romana, si declarand
ca voesce a se aseda in Ora, si ci renunti la tóte dis-
tinctiunile contraria legilora romane.
Romanca care se va &ásate:di cu unil straina,
va urma conditiuniI sotulul sea.
Deveninda *adulza ea va redobandi calitatea sa
de Romana.
Romanula care, tara autorisatiunes. gubernulul,
-wa intra In servitia militara' la straitil, sat se va a-

www.dacoromanica.ro
 7

l'Aura pe linga vre-o corporatiune militara straina, va

perde calitatea de Romanti.
Elú nu va puta reintra in Romania de dar' cu
permisiunea gubernulta. Elú nu va puta, redobandi ca-
litatea de Romana de catil conformil art. 18; t6te ace-
ste, Ara a fi scutitil de osindele pronuntate de legea
criminale contra Romanilorti, cari aú purtatil saù voril
purta arme contra patria lora.
TITLUIX
Deepre actele earii civili.
CAPITOLUL
Diepoeitiuni generan'.
Actele stara civia vorli cuprinde anula, luna,
çliva§.1 ora cand ele s'ea facuttl, prenumele (numele de
batezil), familia, virsta, profesitmea sail meseria i do-
iniciliulü pers6neloril Inscrise, In ele.
Oficiara, stariI civill nu vol.'''. puta trece in
aceste acte, niel prin adnotatiunl niel' prin alte adause
6re-carT, de catil, numal ceea ce trebue a fi declarad" de
persónele ce se Intatiqézi Inaintea
In casurile candil partile interesate nu voril fi
obligatel a se intati§a fn persana, ele voril puta fi re-
presentate de unil procuratore, cu procuratiune speciale
autentica.
Martufil produf# la actele stariI civill nu voril
puta ' fi de catù in virsta de douë-Oeci i unu de anI
celii puinú, rude saia strainl, i voril fi alelí de per-
a6nele Meresate.
Oficiitulti stâril civill y ceti pirtilor4
ate sea procuratoriloril lord precum i marturiloril ac-
teley -se va face mentiune despre ladeplinirea acestel
fonnalitatI,

www.dacoromanica.ro
8 OODICII

20. Aceste acte se vora sub-serie de oficiarulti sta-

ril civili, de persónele infiltisate inaintea luI si de mar-
turl, saa se va mentiona causa ce a propritii pe acestia
de a sub-serie.
27. Acide stariI civili vota fi tnscrise in fie-e,are
comuna intr'unulti sea mal multe registre, tinute in cate
dona esemplare.
2S. Registrele voril fi numerotate, snuruite si pa-
rafate, pe fie-care pagina, de presedintele tribunaluluI de
antgia mstanta, Batí de judeatorula cela va inlocui.
29. Actele se vorti inscrie pe registre in Ora, fari
loca gola; iásiturele i indicatiunile, notitele, vora fi a-
probate si sub-serse n acelasù moda ca i textula ac-
tuluI.
Nu se va puté 'Serie nimicil in prescurtare si data
nu se va -serie in cifre, ci in litere.
Registrele se vora incheia de oficiiirulti starif
civili la finitulti fie-carul ami si pina intr'o luni ; u-
nula din cele doné esemplare se va depune la archi-
vele comunel; iar cela alfil se va tramite la grefa tribu-
nalulul de antela insta*, spre pistrare.
Pro curele si cele alte inscrisurl, carl trebue si
remina anee,sate la actele starii civilI, se voril depune,
dupi ce se vora parafa de persónele carl lelaa depusti
si de oficiarulti stariI civili , la grefa tribtinalului d'im-
preuna Cu registrele earl trebue sá ramada in disa greta.
Orl-cine are dreptii de a e,ere de la pistra-
terll ,registrelora stár' eivilI estracte din )aeele registre.
Estraetele date conforma registrelorti i /egalisate de
presedintele tribunalulul de intêia insta**, sea de ja-
decitonilti ce va inlocui, vora fi credute, pe cata timpa
ele mi iv'erii fi atacate prin inscriptitine de /falsa.
Canda nu 4vor fi esistutfi registre, RAS se Vara
fi perdutfi, lipsa sed perdere,a lora se va pote' dditdi
atitfi prin dovedl inscrisil cita i prin marturl, si in a-

www.dacoromanica.ro
 CIV1LII. 9

seminl casuri, csuítoriele, nascerile i incetirile din

viétá se voril puté dovedi atíittl prin registre si inscri-
surf de ale tatálul si ale mamei incetatl din viétá cata si
prin marturi.
Oil ce acta' allí stariI civill, privitoru la Ro-
mitnI sail la stráinT, fäcutü fiindú ellù In téri strilini, va
fi vrednicA de credintil, clac& ellti se va fi tàcutù dup6
formele pádite in acea Vra..
In t6te casmile, cândil urmézá a se face
mentirme despre unü acta privitorti la starea civile pe
marginea unui alta' aetá deja Inscrisii in registre, acea
mentirme se va face, dupá cererea Vártii interesate, de
cátre oficiarulil starif civill pe registrele dilnice, Ball pe
sede cari voril fi fostii depuse la archivele comund,
si de câtre grefihrulil tribunalului de antéia instantá pe re-
gistrele depuse la greta' Spre acestti sfársitil oficiárulti
civilI va vesti, In terminil de trei dile, despre men-
tiunea de elli tienta, pe procurorula tribunaluluI res-
carele va preveghia ca mentiunea stt se facá In-
tr'unil moda uniformil la ambe registrele.
Ori-care abatere din articulele precedentI din
partea functionariloril in elle aretate, va fi urmáritä ma-
i.ntea tribunalului de antéla instan tá si pedepsia cu o
amendii, care nu va puté trece peste una sutil lel.
Verl-care depositarili allí registreloril men-
tionate va fi supusil actiuna civili a Orla vagma-
te pentru alteratiunile ce s'ara sevérsi in ele, reminénd
bis& acestuia, de va gási de cuvintii, dreptulil de a se
inteorc% cu urmgrire asupra adevératilorii taptuitorl a susii
diseloril alteratiuni.
3S. OrT-ce alteratiune, orl-ce falsificare In actele
stitriI civili, orl-ce inscriere a acestorii acte, filma
pe vre-o fóiä literk si nu In registrele destinate pentru
%inerea lorù, va da drepttl pârilorü tnteresate a 'SI cere
despigubirl, si acésta fára prejuditiulii pedepseloril pres-
trise de eodicele penale.

www.dacoromanica.ro
10 CODICE

39. Procurorulil tribunalultif de antaia instan ta va

fi datoril a verifica starea regis+relora, candil elle se vora
depune le grefa ; ela va 1ncheia procesa verbale su-
maria despre a sa verificare, va areta abaterile saa vi-
nele comise de oficiartilil stariI civilI , §i va cere °sin-
direa sa la amendele prevNute de lege.
Partile interesate ail dreptulil de apelatinne
In contra otarkilora date de tribunalula de fintéia, instan-
ta asupra acteloril staiiI civill.
CAPITOLUL II.
DeRpre actele de nascere.

Declaratiunea despre nascerea unuI copila se

va face la oficiarula stari1 civilI allí loculnI, In termina
de trel Oile dupa uqurarea femed. Copilula i se va In-
tatiqa.
La casil de impedicare de a se transporta copi-
'ala inaintea oflciarului staril civil', acesta va fi datoril
a merge Insu§I, fara vre-o plata, la locuinta spre a con-
stata nascerea.
Nascerea copiltilui se va declara de cata
tata sail, In lipsa acestuia, de catre medid sail chirurgl,
m6§e, sail de catre ori-ce alto perseme carI vora fi fosal'
l'ata la nascere.
Iar dacil mama nu va fi nascutil la domiciliulil el,
adata d,eclaratiune se va face §i de persóna aceea la
locuinta cariI ea a niscuta.
Actula de nascere se, ya redege 1ndatä Jata cu
doul marturl.
Actula de nascere va areta ' cu deslu§ire Oiva,
ora, locula nasceriI., secsula copiluluI, prenumele ce i
se va da la batee'', precuma §1 numele de familia, pro-
fesiunea sall =seria li domiciliulti tatälul, mama' qi ala
marturiloril,
Vez-cine va gasi unù copila noil-na'scutil va
fi datori a-Ri incredinta oficiaruluI staril civilI 1tnpre-

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 11

una cu tóte baInele §i obiectele gasite la copila §i a declara

tóte inaprejurarile timpuluI §i loculuI unde-la va fi gasitti.
Oficiarulti stariI civili va. Intocmi Indata procesa
verbale arétatorti de t6te imprejurárile, In care se va cu-
prinde vIrsta copiluluI dupa aparinta, secsula i numele
ce i se vit da §i autoritatea civile la care se va E In-
credintata.
Acesta procesa verbale se va trece In registru.
Daca se nasce una copila pe una vasa ro-
mánti calétorinda pe mare, actula de naseere se va face
pina In don.6-0ecI §i patru de ore In presenta tatälui,
(leca se va fi atlata fatia, §i a doul marturl luatI dintre
oficiaril vasuluI, sail In lipsä, dintre Comedí equipagiului.
Acesta acta se va. redege de cápitanulti,
nula sail patronula vasului §i se va trece in rolulil (lis-
ta oficiale) pers6nelora ce se afla pe vasfi.
La cela anC6ití porta unde se va opri vasulti,
de va fi unil porta' romana, capitanulti, stäpanula safi
patronulti vasuluI, Batí orl-cine ara fi redactatil actula de
nascere, este datora a depune dou6 copie autentice de pe
acta la autoritatea portuld. Acésta va opri o copia In
cancelaria sa, iar cea-l-alta o va tramite ne Intárdiati1
Ministeriului de Interne, care o va transmite autoritatiI
comunalI a domiciliulul tatáluI copilulul nascutfi,
de nu s'aril cunósce tatila, ala mameI.
Autoritatea comunale va trece acial Indata In
registrul stariI sale civilI.
De va aborda vasula intr'unti porta strainti,
cápitanula, stapInula saú patronulil vasuluI va trámite, prin
posta loculul, la Ministerula de interne ala Rornamel o
copia legalisata de pe actulti de nascere.
Ministerulti §i autoritatea comunale vorti urma
In acesta casti dupi cuma s'a presaisii la articolnlii
precedente.
4S. Actula de recun6scerea unul copia se va
Inscrie In registrele staril civill cu data sa, si se va
mentiona recunóscerea In marginea actuluI de nascere,
daci esiste asemine acta,

www.dacoromanica.ro
12 CODICE

CAPITOLUL III.
Deepre aetele de M'atora
40. Inaintea celebraril cAsgtoriel oficihruld stiriI
civili va face doug publicatiuni, in intervalii de optd
dile, In Oi de Dumimeä, tnaintea usei bisericeI enoriel
si la usa easel comunali.
Aceste publicatiunI si adula ce se va Incheia
tra acdsta, voril cuprinde prenumele, numele profesiu-
nea domiciliuld amboril fiitorilord sotl, cantates lora
de majorI saii minori, i prenumele, numele, profesiunea
domiciliulii tailorù ,i mamelorii. Acestd actil va mal
cuprinde i çlilele, locul si ora in cari tacut publicati-
unile; eld se va inscrie pe und singuril registru, care 173
fi numerotatil i, parafatd, precumil este prescrisil la arti-
coluld 28, si care la finele anului urmézg a se depune
la grefa tribunalultil de intéia, instantg.
50. Und estractil dupg actuld de publicatiune se va
afige pe usa caseI comunall, unde Ii aù domiciiulü fii-
toril sotl si va remilné afiptd in totil intervaluld pu-
blicatiunilord.
Cgsgtoria nu se va puté celebra, de cátii dupg
treI dile libere de la ces de a doua publicatiune.
SI. Daca cgsgtorig nu s'a celebratii in cursuld
unul and de la ces din urmil publicatiune, atuncl se
vord face noug publicatiunl, dupg formele prescrise mal
susd la art. 49.
.52. Opositiunile la cgsgtorig se voril face in dou6
esemplare subsemnate améndoug de Insusl oponentil,
sad de imputernicitil lord prin procuratiune speciale si
autenticii. Unulii din esemplare , d'imprenta cu copia
de pe procuratiune, se va comunica pfirtilord in pers6-
ng , i, In lipsg-le, se va lgsa la domiciliulii lord. Ear
°cid alta esemplard, asemine ca copa' de pe procuratiu-
ne, se va comunica oficifiruluI stâril civili carde va
pune visa sa.
53. Ofici&ruld stfira civili va trece, pe gemid,

www.dacoromanica.ro
 13

registrulti de publicatiune, t6te opositiunile. Dacil

acele opositiunl se vortl anula prin vre-o otärire ju-
deciltoréscii sag win vre-ung actil de retragere din par-
tea celoril ce le dedese, acea otärtre saú actil se va
trece, pe setutri, pe marginea aceluia0 registru.
La casti de opositiune, oficifirulg stäriI civilI
nu va puté celebra citskoria pinä ce nu i se va face
formale cunoscutä anularea ' opositiunii, prin retragerea
celui ce a dat'o, sag prin cadre de judecatä.
Oficiärulg stärii civili, care va urma improtivä va
fi osanditil la o amendil de trei sute leI 0 la despägu-
birea de t6te cheltuelele i pagubele urmate pärtilorti.
Dacil nu s'a ivitti vre o opositiune, se va
mentiona acésta in actulti de cAsiitoriä, i dacä publica-
tiunile ati fostä fäcute in maI multe comune, pärtile voril
intäti§a certificate/e fie-cArii comune la functionaruhl
stärii civili spre a constata neivirea de opositiune.
Oficittruld starii civill va cere va lua actele
de nascere ale amborti fiitoriloril soti.
Dack. insä va fi cu neputintil a le avé, alma* se
va indeplini lipsa acestoril acte prin alte dovedI de la
loculú nasceriI saú alil donaiciliuluI lord.
Dovedile c vorti indeplini lipsa actelorti de
nascere sunt : declaratiunea a cincI marturt barbati
femei, rude sail nu ai fiitoriloril 84, care va cuprinde
prenumele, numele, profesiunea
sop, loculd 0, pe &Mil se va puté maI nemeritä, epo-
ca nascerif 0 causa pentru care nu s'a pututil infáti§a
actulil de nascere.
MarturiI voril subscrie acea declaratiune, care se
va legalisa de primarultí comuneI, i, dacil vre-unulil
din marturI nu va sci, sail nu va puté subscrie, se va
face rnentiune despre acésta in acelii actil.
5S. Actulti de dovedire se va intäti§a; tribunaluluI
de intéia instantii alt1 judetului, unde trebue sä se 861,61.-
066i cäsätoria. Tribunalulú, ascultândti conclusiunile
procurorulul, va face sail va refusa legalisatiunea lui,

www.dacoromanica.ro
14 'CODICE

dupa apretiarea ce va dd declaratiunilora marturilora §i

inwrejurarilora ce al' impedicatil intati§area actulul de
nascere.
Actula autentica despre consimtiméntult1 ta-
taluI, manad, mo§ultii (bunului) §i m6sel (puna) sail, in
lipsa-le, despre consimtiméntula familieT, va coprinde pre-
numele, numele, profesiunile l'i domiciliula fiitorilora soti'
§i a tutuloril acelora ce vorti fi luata parte la .acesta
acta; precum §.11 gradula inrudiril lora.
Ctisatoria se va celebra in comuna, in care
unula din sofí va avé domiciliula sea.
Acesta domicilia, intru cata privesce casatoria, se
va stabili prin o residen ta de lése lutil continue intr'o
comuna.

In Oitia °t'Aria de partile ce voesca a se

insoti, dupa espirarea terminuluT de publicatiuni, oficia-
rula stariI civill, in casa comunale , in presenta de
patru marturT, rude sala sträinT, va da cetire partilora de
actele susti mentionate, relative la statulii civile ala par-
tilora §i la formalitatile casatorid, §i le va ceti capitolula
VI, ala titlulul Deepre cascitorici, DeTre dreptvrile §i dato-
rie e respective ale sorilorg ; ela va interpela pe fiitoril
soli precum §i persónele cari autoriséza casätoria, de
vora fi de tata', sa declare daca s'a talcutil vre-una con-
tracta de casatoria §i, la casa de afirmativa, data acestuT
contracta, precum §i numele qi residinta autoritatii,
care l'a legalisatri. Oficiarula staril civili va priimi,
dupa acésta, declaratiunea fia-carii partY, una dupa alta,
ca voesctl a se cäsatori. Ela va pronunta in numele
legii el pttrtile sunt unite prin casatoria §i va redege
indatii, acta despre acésta.
In actula de casatorili se va cuprinde :
Prenumele, numele, profesinnea, etatea, locula
de nascere §i domiciliulti fie-cardi din sofí.
De sunt majorT saii minorl.

www.dacoromanica.ro
 el VILE. 15

DI. Prenumele, numele, profesiunea li domiciliula

tatilord §i ale mameloril lord.
W. Consimtiméntula tatilord §i alil mamelorti, bu-
, in casurile
nilorti sail Oh bunelorti sail allí familia
cerute de lege.
Actele respectuése, dacd aceste s'ar fi tacutil.
Publicatiunile in diferite domiciliurl.
Opositiunile , de ar urma nisce asemini,
revocarea acestora, sad mentiune ca nu s'a argtata
opositiune.
Declaratiunea partilor contracta,ntl ca se
WI de sofT, §i pronuntarea uniunil lord de catre ofi-
ciarulti publica.
Prenumele, numele, etatea, profesiunea §i do-
miciliula fe-carui din marturl , precum §i declaratiunea
de stint rude sail afinl al sotilorti, de ce anume parte §i
grada.
X. Declaratiunea, ce s'a facutti asupra interpela-
tiuniT prescrise de articolula precedente, ea a urmata
sail nu contractil de casiltorid §i, pre catil se va pité,
data contractulul de esiste, precum li numele §i loculii
residenta autoritatiT care l'a legalisatil; t6te aceste, sub
pedépsa contra oficiarultil stariT civill de amenda pre-
scrisd la articolulti 54. In cast.' candd declaratiunea
s'ar fi omistl, sail gre§itil, rectificatiunea actuluT, in ceea
ce privesce omisiunea sail gre§ala, se va puté cere de
procurorulti tribunalulifi, fara prejuditiula dreptuluT par-
tiloril interesate , in conformitate cu articolultí 84 allí
acesttil codice.
GAPITOLU IV.
Deepre aetele de incetare din yield.
63. Niel o immormantare nu se va face filiá au-

www.dacoromanica.ro
 OODIOB
16

torisatiune. Autorisatiunea se di de officittrul staril ci-

vili , carele nu o va puté elibera pini ce mal
nu va merge 11164 la locuinta celur ineetatil din viétä
ca sil se incredinteze despre mórtea sa, i pinä nu va
trece treI-decI çi sésse ore de la 1ncetarea din viétä, a-
farä de casurile prevédute de regulamentele
In localitt4ile unde se voril fi afländil revisorl de
morfi, oficiarulii stiriI civill îlú va lua cu dinsulti pen-
tru a face constatare.
Autorisatiunea de Immorméntare se va da färti pla-
CA de vre o tacsä.
Actul de incetare din vieltä va fi redactatil de
cáltre oficiftruld stiriI eivilI, dupà declaratiunea a duoI
marturi; acestI marturI vor fi, de se va puté, din cele
maI de aprelpe rude sail veemI. trä cândil cineva va
muri darà din domiciliul sií, perána In locuinta ca-
ra a mmitil, d'Impreura ca ruda sail aite persóne, voril
servi de marturl.
Actul de Incetare din viétä va coprinde: pre-
numele, numele, vIrsta, profesiunea si domiciliulil mor-
tultd; prenumele celuI altù sotiä, dacil mortul era ca-
sätoritii saú vêduvii; prenumele, numele, v1rsta, profesiu-
nea i domiciliul celoril ce di declaratil mentea, si, de
sunt rude, gradul 1nrudiril. Acelasil actil va mal co-
prinde, pe cata se va puté sci, prenumele, numele, pro-
fesiunea i domiciliul pärintiloril mortulul i locul nas-
ceriI sale.
Dacä incetarea din Niki a vre uneI persóne
s'a intlmplatil Ii spitalele militare, civili, saú In orl ce
alte stabilimente publice saü particulare, superioriI,
rectoriI, administratoril i stäpanil acelorii case voril
fi datorI a da d,e scire In doue-decI i patru ore oficifirului
stäriI civilI, care va merge Indatà ea se se incredinteze de
m6rtea acelei persóne, dupil declaratiunile cei se Toril fi
tilcutil si dupà sciinteN co va fi luatii; se vorii tiné In
(;Iisele spitale c stabilimente, registre destinate spre
se Inscrie acele declaratiunI c scunte.
Oficittrul stäriI eivili va Intoerni a,ctulii de taceta-
re din viétä, c 1t1 va trämite la locul wide Incetatulil

www.dacoromanica.ro
 enaLE. 17

din viéta va fi avutil cel din urrng domicilié, pentru a

se inscrie In registre.
67 Candil vorii fi óre cari senme san indicie de
lucirte violente san alte Impregiurari bgnuitóre, mortul
nu se va puté ingropa de cata " dupg inchieiarea unuI
procesé verbale de catre unn functionar politignescil fatig
eu n'in medien sag clfirurgil spre a se constata starea
cadavruluI, §i a verl caril alte impregiurari relative la
acésta, precumn §i orI ce informatiuni ce se vorn puté
lua despre pronume'e, numele, virsta, profesiunea, lo-
cul nascerii §i domiciliul acelui mortil.
OS. Functionarul politignescti va fi datoril a trg-
mite indatg oficiarului staril civili al loculul unde va
fi muritil acea persong, tóte sciintele aretate In proce-
sul sü verbale, In conformitatea carui se va redacta
actul de incetare din vicitä.
Functionarul stani civili va espedi o copa de
pe acea comunicatiune despre ineetarea din viétá a a-
celel persone la domiciliul seil, de va fi cunoscutil, §i
astil espedire se va inscrie In registre.
In easii de mórte in inchisorl se va incuno-
sciinta indatn oficiarul stariI civili de catre ingrijitoru-
lü inchisorii sprc a merge acolo dupá coprinderea art.
66 spre a redege -actul de Incetare din viétn.
In tóte casurile de mórte In inchisorI, nu se
va face In registre niel o mentirme despre asemeni im-
pregiurarl §.1 actele incetariI din viétg se vorn redacta
numal dupg formele prescrise de art. 65.
In easii de mórte pe un vasil romann caTétorindil
pe mare, mórtea se va constata pina' In douedecI §i patru ore
prin un actil In presint'a a doul marturl luatI dintre o-
ficiaril vasultif, san, in lipsg, diutre émeniI equipagiulul.
Acestii actri se va redege de catre clipitanul, stgpanul,
san patronul vasuluI §i se va Inscrie pe rolnl equipa-
giului.
72 La cel ântêiú portn unde va intra vasul, de
2

www.dacoromanica.ro
18 CODICE

va fi portul romana, capitanul, stapanul saa patronul

vasultfi, carI ai red.actata actulii va depune doue copie
incredintate de ella ale actulai de incetare din vicl.ta,
autoritatea portului care va urma conforma art. 46,
éril de va intra vasul inteuu "porta straina se va urma
conforma art. 47.
CAPITOLUL V.
Despre actele stdra civia privitdrie la militara ce
se glicescil afarei de teritoriulg ralada, sal pe terito-
riul ronda, in timpii de l'ad saa de turburciri.
Actele stariI civili, tacute afara de teritoriul
romana, sati pe teritoriulti romana in timpa de resbelti
saii turburarl, i carl privesca la militarl salí alte per-
seme in servitia pe lama arrnata, vora fi redactate dupa
formele prescrise dupa dispositiunile de mal' susa, atara
de esceptiunile copriuse in articolele urmilt6rie.
Quartir-maestrul in fie care corpii de unul
mal' multe batalieme saü escadr6ne, officiarul comptabile
in cele alte corpuri, vorti liideplini functiunI de offi-
ciari ai stariI civili. Aceste functiuni vora fi indeplini-
te, pentru officiariI Ara, trupe çì pentru functionaril ar-
matel, de catre intendenta' atasatil pe langa armata séa
pe tanga corpul de armata.
'75. Se va pastra in fie care corpa al trupelora
un registru al actelora stfiriI civilI pentru &nena' din
acel corpil c altul la statul-major al ostiril pentru ac-
tele civil): relative la officiatil tara trape §i la functio-
narii atasatI.
Aceste registre se vora pastra ca si cele alte re-
gistre ale corpurilorti qi ale statelora majore si se vor
depune in archivele Ministeriulal de Resbela la tutea.-
cerca corpurilorii sart armateloril In t6ra, sea la inceta-
rea resbelulai sail a ttu.burttrilorii in Ora.
76. ltegistrele vorri fi numerotate c parafate, In fie
mre corpri, de catre officiarul care iiI comanda, si, la
statul major, de catre capul st-atului malora generale.

www.dacoromanica.ro
 19

7'7. Declaratiunile de nascere in ostire se vorä fa-

ce In dece çlile dup. nascere.
IS Oficiärul insiircinatti ca inerea registreloril
stâril civili va fi d4torti, In dece dile dupil trecerea u-
niff acta de nascere in registrul seti, sil adreseze un
estractil functionaruluI stâril civili la loculti unde a
avutti In urmä domiciliul tatl copilulu1 sa mama
cfindti tatill nu e cunoscutti.
79. Publicarile cuisätoriei militariloril séti functio-
narilorti de längá armatä, se vorti face la loen' unde ati
avutil celil din urmä domiciliti. Fe läng5, acésta, done-
deci i cincl dille maI nainte de sevärsirea cásátorieT,
publicatiunile se Toril pune la ordinea dild a corpuluï,
pentru cei ce tinti de unä corpil, si la ordinea dileY a
armatel pentru oficiAriT tara trupe §i pentru functionariI
attnatl pe längá dinsele.
SO. Indatä dupá, inscrierea In registru a actuluI de
serbarea cilsätorieï, oficiärul insilreinatti cu in crea re-
gistruluT va trámite o copiä functionariului stäril civili
al loculul unde vorli fi avutti cel din ur-
mä domicilitt
S 1. Actele de incetare din viétil se toril face In
fie care corpti de catre Quartirti-nntestru, i, pentru o-
ficiâril trupe i functionarii atasaff pe längii arma-
ti, de catre intendentul corpulta, dupä incredintarea a
treT martini, si estrada dupä aceste registre se va trá-
mite hi dece dile functionaruluI stäriI civili la locul
unde §I a avutti cel din urmä domiciliä ineetatul din
viétii. .-

52. La casil de 16rte in spitalile militarie am-

bula,ntl séri statornice, actuld se va redacta de direc-
torul acelorä spitall §i se va trilmite la Quartirul-ma-
estru séti la intendentul corpuldi din care fácea parte
incetatulti din vidtil; acestI oficiärl vorti triimite o co-
pia functionarului stäriT civili al loculuT uncle inceta-
tul din viétil, si a avutä dorniciliul in urmil.

www.dacoromanica.ro
 DODICE
20

Fonctionarul stariI civili de la domiciliul par-

tilorii, Indata ce va priimi de la armata copia unni actil
al stariI civili va fi datoril a la trece In registra.
CAPITOLUL VI.
Despre rectificarea actelorii
Candil se va cere rectificarea until actil
stariI civilI, tribunalul competente va judeca, cu dreptil
de ape], ascultand conclusiunile procurorulut Partile
teresate se voril chiama la judecata, de va fi trebuinta.
S.S. Otarlrea asupra rectificariI nu va put6 nicI o-
data fi opusit partiloril interesate, cari facuta ce-
rere, sé caff n ail fosta cliiamate la judecata.
56. Otaririle asupra rectificariI se voril trece In
registre de catre functionarul staril civili, Indata ce i
se vorii fi communicata, §i totil de odatil se va face
mentiune despre acésta pe marginen actulul reformatil.
TITLULt III.
Despre
S. Dorniciliul fie carul Ron-111a, In catil privesce
esercitarea drepturiloril sale civilI, este acolo unde '§I
are principalea sea a§edare.
SS. Scambarea de domiciliil se operkil prin lo-
cuinta In faptil Inteunil altri loch, unita cu intentiunea
de a '§I statornici acolo principalea a§edare.
SO. Dovada intentiuniI resulta din adinsil declara-
tiune, facuta ntatii la autoritatea comunale a loculul ce
se parilsesce, cata §i la aceea a loculuI ande '§I a stra-
mutatil domiciliul.
In lipsa de declaratiune espresil, dovada
tentiunii va depinde de impregiurart
Cetritértulli chiamatil Inteo functiune publica

www.dacoromanica.ro
 21

timporaria sé ti revocabile,W va pastra domiciliulti de mal

nainte de n'a manifestata o alta intentiune.
Priimirea une functiunI pe viéta va trage du-
pil sine strämutarca nemidlocita a domiciliaba functio-
nariuluI In locul unde este a esercita acea
funqiime.
Femeia, maritata n'are altti domicilia de cata
ace/a a/a barbatului BU. Minorele neemancipatil va
avé domiciliulti la ptirintiI sétI tutorele séti; majorele
interdisti va avé pe al séti la curatorele
Majoril cari servesca sail lucrézil obicsinuitil la
altul voril avé acela-a§il dornicili ca pers6na pe care
o serveseil sail la care lucréza, canela vora locui In acel-
acti loca.

Domiciliul una sucesinnI este domiciliul cel

din urna al defunctuluI.
Domiciliul une pers6ne juridice este acolo
unde acea persónil jurídica kl are centrul administra-
tiuniI sélle.
91. Candil partile sail una din ele t§I va alege,
pentru esecutarca unuI acta, domiciliula in alta parte
de cata unde este domiciliulti reale, citatiunile, cererile
urmilririle relative la acel acta se vora puté face
domiciliul prev6dutil prin [disul acta i inaintea jude-
catorului acestuI domicilia%

TITLITLU 11r.
DESPRE ABSENTI, ADICI CE CARf LIPSESCCI DE
LA LOCULt LORCT..

CAPITOLUL I.
Despre absenta presumped.
98. De va fi trebuintá a ingriji de administratiu-
nea totale, sail a una parti a avera liisate de catre o

www.dacoromanica.ro
22 CODICE

persena tare se presupune a fi absente, si care n'are

un Imputernicitii, tribunalulil de prima instantg va lita
dispositinni/e cuvenite, dupg cererea partiloril interesate.
Tribunalulil, dupa cererea partiT celeI mal sta-
ruitere, va Insareina un curatore spre a representa, pre
ceT presupu§1 absent1, la inventarie, socoteli, imparten
§i desfaceri la carl s'ar afla interesatï.
Ministeriuld publicti este speciale insarcinatil
de a preveghia asupra intereseloril persenelord presu-
puse absenti, §i va Ina cuvéntul In tete cererile privit6-
rie la dinsele.
CAPITOLUL II.
Despre declaratiunea absenta.
1011. Candil o persena nu se va maï areta la /o-
cul domiciliulul eìí, sati ala residintel séle, i niel a la-
satil procura pentru administratiumea averiT sélle, i dé-
ca in cursa de patru anT nu va avénimenl sciintg despre
partile interesate se voril puté adresa cu cerere la
tribunalul de prima instanta spre a o declara absente.
Erg daca va fi esist(3n(111 o procura pentru admi-
nistratiunea averiT salle, partile interessate nu voril pu-
té cere a se declara absenta de catd dupa tlece anT
deplini de candil a dispilrutil persena, sail de la priimi-
rea celoril din urmg sciinte de la ea.
Spre a constata absinta, tribunalul, dnpa
inscrisurT §i dove(,11 produse, va ordona a se face o
cercetare In finta procurorulifi in ocolul dorniciliulul i
aceld al residentil, de voril fi osebite.
Tribunaluld statuindil asupra cereriI va avé in
privire motivele absentil i causele carl ail pututd sii im-
pedice de a avé sciinii despre persena presupusil ab-
sente.

10-1. Indatg ce se va da o otarlre, fig pregati-

tere, fig definitiva, procurorulil va tramite copia dupg

www.dacoromanica.ro
 23

(Ilusa MinisteriuluI Justitiei spre a se publica prin Mo-

nitorul Oficiale.
105. Otruirea declaratinniI de absenta nu se va
da de catil un atril dupil otarirea care a ordonatil cer-
cetarea.
CAPITOLUL
DESPRE EFECTELE ABSENTEL

SECTIUNEA L
Despre efectele absenta in privinta acera ce absentele
pandea in Oua divarerii, séle s(1le).

100. Déca absentele nu va fi lasatil procura*

pentru administrarea averil séle, atuneI acel cari ara fi
fostil mostenitoril sel, In diva candil chi a disparntil
(s'a facutil nevNutil) ség candil s'a priimitil cele din
urma sciinte de la Mista (mostenitoriI presurntivI),
veril puté cere, in virtutea otaririI judecatorescI defini-
ve, prin care se va fi declaratil absenta, punerea loril in
posesiune provisoria pe averea ce absentele avea In
çliva poruiriI sale, séil a priirniriI celoril din lumia sci-
inte de la d6nsulti, eu Indatorire finsë pentru acestia de
a da cautiune despre buna loril administrare.
107. Déca, absentele va fi Irisa-ti:1 procura, atuncl
mostenitoriI seI presumtivI nu veril pité cere de la tri-
bunalurl punerea loril In posesinne provisoria de catil
dupil dece ani deplinI de candil el a disparutil, sati de
la priimirca celoril din urma sciinte de la el.
10S. Totil ast-fclil se va urma, i candil ternai-
nul procureI ar espira, si, In asemene casil, se va pro-
cede la administrarea avetil absenteluI potrivit regule-
loril statornicite prin capitolul I din acestri Titlu.
109. Dupa ce mo§tenitoriI presmutivI voril fi fostil
pinT In stapInire provisoria, tesiamentubl, diica va e-
siste, se va deschide dupa cercrea partilorii interesa-

www.dacoromanica.ro
24 CO CE

te, sal a procurorului tribunaluluT, i legatarii, donata,-

riI, precum i totI acei, carI aven, asupra averil ab-
senteluT, drepturl subordinate molla absenteluT, le vorti
puté esercita provisora cu Indatorire din parte-le de a
da cautiune.
110. Posesiunea provisora nu va fi considera-
t de cata ca unil depositti, care va da, celoril ce ati
dobändit-o, clreptul de a administra averea absentelui cu
indatorire din parte-le de a da séma absentelul, candil
s'ar areta, sed se va proba esistenta sea.
11. CeT ce voril.fi dobanditil pimerea in pose-
siune provisora voril fi datorI a stiírui pentru facerea
inventariuluT averii miscAtóre si a inscrisuriloril absen-
teluI In finta procuroruluI tribunalului de prima in-
stan.
Tribunalul va ordona, In casi-1 de trebuintil, vên-
darea averii intregI miscatdrie séil a una partí dinteinsa.
In easil de vêndare, atatil pretiul el &LAO si veniturile
se voril capitalisa in banT sétl in piimênttl.
CeI ce vord fi dobanclitil punerea in posesiune
provisora vortl puté, pentru propria loril sigurantil, a ce-
re de la tribunal oranduirea unul espera.' care sà," re-
viseze averea nenfiscalire si s'A descrie starea el* prin
un procesil verbale, care se va aproba de tribunal in
presinta procurorului; cheltuelele acestel lucrail vol.(' fi
In sarcina averil absenteluT.
112. Cei carT, In puterea puneriT lora In pose-
siune provisora séi1 a administratiunii legall, se vord
fi folositti de averea absenteluI, nu vorti fi datori a In-
tòrce absentelul de cata a cincea parte din venitil, décO
esistenta lui va fi doveditä lnainte de cincI-silpra.-dece
anl deplini din diva candil el a dispärutii, si a decea
parte candil esistenta lui se va dovedi dupil
ani deplinI.
Veniturile vord fi In Intregime ale mostenitorilord
presumtivi, candti ati trecutti treI-deel anI deplinI de
la diva declaratiunil absentiel, 866 una sutil anI de la
diva nasceril absentelul.

www.dacoromanica.ro
 1.1111.1:.

Cei carI se folosesca de averea absentclui

nurna In virtutea puneriI In posessiune provisoria, nu
voril. put6 Snstraina nici ipoteca averea lui cea nemi§-
cateire.

Déca absenta se va prolunga treI-decI anI,

din diva punerii tu posesiune provisoria, séti daca se
vol.(' fi implinita una sutil de anI deplini de la nasee-
rea a,bsenteluI, cautiunile date se vorti redica, totI ceI
indrituitI vortí puté cere, de la tribunalula de 1-a in-
stantil, impart,61a averiI absentelul, i punerea In pose-
siune definitiva.
Morenirea absenteluI va fi deschisa, din
qiva mortii lui dovedite, In folosula moscenitorilora
celorti maI apropiatI In diva mortil, §i. ceI ca,ri se vora
fi fblositil de averea absenteluI vor fi datorI a o resti-
tui acestora cu reserva veniturilorti ce li se envine In
virtutea Art. 112.
Daca absentele revine, séiri daca se dove-
desee esistenta lul In timpulti puneril in posessiune pro-
visoria, efectele otarireI prin care s'a declarata absenta
vorti inceta, Insa tara prejuditiula, daca va fi trebuinta,
ahí mésurelor conservatorie prescrise la Capitolula I
din acesta titlu, pentru administrarea averiI.
Daca absentele se ive§ce, séti daca esisten-
ta ha este dovedita, cbiarti §i dupa punerea In stäpf-
nirea definitiva., ehí 10 va priimi averea In starea in care
s'ara gasi, precum §i pretula lucrurilorti Instrainate din
ea, s6ii cele cumparate cu pretula averiI celei vindute,
fara a puté urmari acea avere, daca va fi trecuta la o
atreia persóna.
11 S. CopiiI §i descedintiI In liniä dréptil aI ab-
senteluI pota asemene, In termina de treidecI anf de la
punerea in definitiva staptnire, a cere restituirea averil ab-
senteluI, (lupa cum s'a disa In art. precedente.
11 9. Dupii darea otartriI, prin care s'a declarata
absenta, veri cine arti avé drepturI contra absenteluI

www.dacoromanica.ro
26 CODICE

nu le va putii esercita de cat In contra celor ce vor

fi &Ail pu0 In posesiunea averii luI, sail in contra ce-
lor ce vor fi avènd administratiunea legale.
SECTIUNEA
Despre efectele absentel In privirea drepturiloril eventuali
cari se potii cuveni absentelul.
Ven-cine va reclama 'Intl dreptil deschis
une pers6ne, a caril esistenta nu va fi recunoscuta, e-
ste datora a dovedi, câ .acea persóna esistea In timpula
canda dreptulii s'a deschis pentru dinsa..
Daca se va deschide o mo0enire, care s'ar
cuveni unul individa, a chruI esistenta nu este cunos-
cutil, ea se va da nunia1 acelora cu carI individula s'ar
fi gäsit In drept d'a concure, saù aceloril ce avea dreptil
d'a o dobIndi In lipsa-I.
Dispositiunile coprinse In precedentile dou'é
article t0 vora avé puterea lord, farrt prejudicirda actin-
niloril, prin carl se cere o mo0enire sail alte drepturl
ce se voril cuveni absentelul orI represintantilora seI
nu se voril perd.e de cata dupa treeerea ternainulul sta-
tornicitil pentru prescriptiune.
Pre catil tirnpil absentele nu se va creta,
saù actiunile nu se vor esercita In numele sr:a, ceI ce
vor fi priimitü mostenirea, voril dobIndi In deplina pro-
prietate veniturile luate de dIn01 cu bung: credinta.
CAPITOLTJL W.
Despre preveghiarea copiiloril minori a tatalui,
care a dispärutii.
Daca, tatalil disparuta a lasatil cop mi-
norY, iacuti ca sotia sa Inaintea plecaril salle, mama va
avé preveghiarea asupra lora 0 va esercita tóte drepturile
barbatuluI, In privinta educatiunii. 0 a administratiuniI
averii

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 2/
125. Daca mama va fi Incetatil din viéta. In tim-
pu de sése lunI din diva candil tatalti a disparutil, séil
daca ea ara muri mal inainte d'a se declara absenta la
tribunalil, preveghiarea copfflora se va ineredinta de
catre consiliulti de familia la aseendentii ceI maI apro-
piatI, si In lipsa lora unuI tutore provisoriti.
I 20. Tota ast-fela se va urna i In casti candil
unulti din soti, clisparéndti ara fi lasatil copil minorl
din alta castitoriä..
TITLULU V.
DESPRE aSÄTORI.k.
CAPITOLUL I.
Despr e ineuririle çi conditiunile necesarie apre a ae pede
aérdrai ccisätoria.

127. Nu este iertatil barbatulul Inainte de optil-

spra-deee anI i femeeI Inainte de cincI-spra-deee anl
sa se casatorésca.
I 2S. Numal Donmulti p6te da dispense de virsta
pentru motive grave.
120. Nu este casatoria candil nu este consimti-
mintii.

Nu este iertata a trece In a adoua casato-

ria fara ca cea d'intéia s'a fia destacuta.
aliatula care n'are vIrsta de dou'e4ecl
eineI anI precumil si fata care n'are virsta
Inca de dou6-deeI i unu anI deplinI, nu se p6te ca-
satori tara consimtimemtula tataluI si ala mainel.
La casa de desbinare Intre tata i mama consim-
Çimêntultí este de ajunsil.
Daca tatala séu mama a muritil, séil daca
tima din el se gasesce In neputinta da manifesta vo-

www.dacoromanica.ro
28 COD10E

inta sa, consiintimintula eelul-lalta este de ajunsti pentrn

gvar§irea casatorieI,
E 33. Daca tala §i mama sunt morti, séii daca
se gasescil In neputinta d'a manifesta vointa lora, atuncI
bunulii §i buna despre tata §i, in lipsa acestora, bunula
§i buna despre mama tina locula acestora.
Daca este desbinare , acésta va fi considerata ca
consimtimêntil
134. CopiiI legiuitI cari vor fi ajunsa in vir-
sta prescrisa la art. 131 sunt datori inainte de a
se casatori, a cere prin un acta respectuosa §i formal
consiliula tatilluI §i al manid orI alct bunilora, cand
tatalti §i mama sunt morfi sala' In neputinta de a ma-
nifesta voluta lora.
135. Nepriimindu-se niel un rilspunsti sati unti
féspunsil negativa, dupti o luna de la cea änteia ce-
rere respectu6sil, se va repeti acésta cerere de dou'e"
oil In intervala de urt luna intre fie care cerere; la es-
pirarea luna a treia casatoria se pene face, orI care ara
fi resultatulti cererii respectu6se, fie §i tacerea.
130. Dupii Implinirea virstei de treklecI axil*
cOsatoria se va puté face la o luna dupa trämiterea ac-
tulul respectuosti.
37. Actula respectuosii se va comunica, prin or-
ganulO primarului comund, persóneloril cuvenitc,
In lipsa lora la domicilia, §i primarula va da quitanta
fbrmale celorti ce MI facutti actulti respectuosil, spre a
le servi de dovada câ s'ati conformatti legii.
13S. Candti acela, chrui s'ara fi envenitti a se
face actulil respectuosti, va fi absente, casatoria se va
face §i tara un asemenea acta daca fiitoril sofí vor in-
f ati§a otarirea tribunaluluI de prima instantii prin care
s'a deelaratti absenta, sati cela putinii copia dupa ordi-
nea tribunaluluI pentru a se face cercetare despre ab-
senta.

www.dacoromanica.ro
 29

139. Oficiarulil staril civill care vafi celebratti

baetiloril sail a feteloril neajun.§1 Inca, In virsta
prescrisil la art. 131, fara, consimtimantulti pers6nelora
indrituite dupil art. 131, 132 §i 133, va fi pe-
depsitil, dupil cererea persóneloril interesate sail a mi-
nisteriulul publicù, conformil art. 162, din codicele pe-
nale.

40. Oficiarula starti civili care va fi celebratil cu-

ramia funi si esiste dovadii, ca s'a facutil actulti res-
pectuosti, candil acesta este cerutii de lege, va fi pedep-
sitil Cu Inchis6re de la o lunK panä, la trel, cu amen-
dii de la una sufá panii, la trei sute lel.
Copilulil naturale care va fi perdutil pe ma,-
mii sa, sail a carui mamil se va afla In neputintil de a
manifesta dorinta sa, nu se va putd casiltori inainte de
vilrsta de dou6"-Oeci §i cincl ani, iarg consinatimIntrdil tu-
torelul
Cana tatalii, mama, bunii §i bunele sunt
mortl, sail In neputintii, de a manifesta vointa loril, a-
tuncl baetii, daci ajunsil inch' la varsta de douë-deci
§i cincl ani, i fetele la acea de dousé-decI §i min, nu se
potil cilsatori faril a cere consimtiniêntuld consilitildi de

In unii direca este opritil disiltoria cu de-

sivërire ascendenti §.1 diseendenti .§i Intre afiniI
(cuscril) de aceasl Jinja, fâri deosebirea. Inrudirif de le-
giuita sail nelegiuita insotire.
In liniuí colaterale, casiltoria este opritil
la a patra spitil inclusive, fâri osebirea inrudiriI de le-
giuita sail nelegiuitil Insotire, §i Intre afinii (cuscril) de
accea§1 spita.

La rudenia, din St. Botezil se opresce &Ash"-

toria intre na§iil §i fiat precum §i intre na§ii §i
Tat:AM adoptivil nu p6te sii se cAskorésca, ca

www.dacoromanica.ro
30 CODICE

adoptata sa, niel cu fija acesteI, niel cu femeia fiiului

s'éti adoptiva.
147. Adoptatulli flirt nu se p6te casfitori ca aceea,
ce a fostil femeia Infiitorultif tata , niel eu fija luI,
cu mama luI, niel cu sororea mama luI salí a tatalul
14m. Nu este sloboda a se easatori cineva cu adop-
tata sorore a tataluI së, a mantel, a bunuluisati a buneI sale.
Tutorele saù curatorele nu se póte casiltori
Cu nevirsnica ce se afla sub tutela sa.
Asemenea niel tatalil tutorelul, niel fratele acestuia
care inca se afla, sub piIrintésea putere, niel fiiult1 tuto-
reluI nu pelte lua in eilsatoria pe pupila, tara' de prii-
rnirea i inscrisa adeverinta a tribunalultit coprinqatóre
câ acestil tutore a data pentru tac soeotéla lamurita, si
si ea Snsotirea minoriI cu el sati ca altula din ulula-
tele pers6ne, va fi spre folosula el.
Cu tóte aceste Domnula, pentru motive gra-
ve, va puté acorda dispensa din proibitiunile coprinse
In att.144 din acesta eodice, adeea pentru casátoriele din-
tre cumnatI i eumnate, i pentru acele dintre verl i vere.
CA.PITOLUL II.
Despre formaliteitile relative la celebrarea ea's.dtoriel.
15 q . Casatoria se va celebra in publica Inaintea
oficiarulul stâril civili ala domiciliulul une din pfitlile
cari se insoteseil.
Casfitoria savarsita In téra straina, filtre Ro-
manl, sail filtre Romanf i straira, va fi puternica si in
téra, daca se va fi celebratil dupa formele usitate in a-
cea Ora, si daca Romanula nu va fi contravenita clis-
positiunilora eoprinse in Capit. precedente.
CAPITOLUL
Despre apositiva la eils
Dreptula de a forma oposi(itine la celebrarea

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 31

cilsatorid ila are persenia legata prin casatoria cu una

din pártile contraetanfl.
154. Tatilla §i, In lipsa tatalul §i manaa , iar in
lipsa §i a tatalul §i a mameI, bunulü i buna potii for-
ma opositiune la casatoria copiilorii §i descendintilora
lora, chiaril de vorti avé v'érsta de dou Ieci §.1 cincI anIlm-
plinitl, saii de dou'é t;lecl §i unu ani implinitI pentru fete.

155. In lipsa de ascendentl fi-atele sait sororea, un-

chiula saii miltu§a, vêrulit salí véra primará, fiinda in
legiuita várstil, pota forma opositiune , irisa numai in
casurile urmatóre :
Cálida consinatim'éntula consiliuluI de familia
cerut de art. 142, nu s'a dobindita.
Canda opositiunea este basata pe starea de
smintire a fiitorulul sota, acésta opositiune a cara' a-
nulare o péte pronunta tribunalula fara niel o instruc-
tiune saù formalitate, nu se va prihni de ata numal
cu indatorire pentru oponente de a cere interdictiunea
§i de a dobindi, in privirea el, otarlre formale in ter-
minula ce i se va da de tribunala.
156. In cele doug casurY, previ.14ute in articolula
precedente, tutornla set curatorul, nu va puté in tata
cursula tutelel saa curatelel a forma opositiune filia a fi
fosal' autorisata de catre una consilia de familia, pe
care la va puté convoca.
157. Verl ce acta de opositiune va arg'ta insu§irea,
care d. oponenteluI dreptil de a o forma, alegere de
domicilia, locula mide casiltoria urmélla a se celebra,
precum §i motivele opositiuniI, M'ara numai daca va fi
fosta cenit:4 de catre una ascendinte. Téte acestea sub
pedépsa de nulitate a actelora §i sub interdictiune pen-
tru ofic,erula de stare civile, care arii fi visatil adula
ce coprinde opositinnea conforma art. 52.
15S. Tribunalula de prima instanta va otAri pana
In &ce çlUe asupra cerera de anularea opositiunii.

www.dacoromanica.ro
32 CODICE

1 59. Daca urméçla apela' , citatitmile se vorti face

pana In trei çlile, de la priimirea apelului, iarti otarlrea
se va da celii mal ardid pana In çlece çlile de la data

Daca urméda recursil de casatinne pricina

se va trata de urgenta, §i se va da orarIre celil multa
pana In terminil de o luna de la data prinairil re-
cursuluI.

Respingêndu-se opositiunea, oponentil', daca

nu voril fi ascendentI, se potil osindi la despilgubire.
9ArrroLuL DT.
Deepre cereri de nulitate a cheltoriei
Casiltoria care se va fi faculta 'ara consimti-
mintulti amboril soilorti, Ball a unid din él, se pede a-
taca numai de catre sotI, sail de catre acela din eI, allí
carni consinitimInttí nu aù fostti
Daca a urmatil eróre asupra pers6neI sice casa-
toria se pele ataca numaI de catre acela din sotl, care
a fostil
363. In casulil prevOutil la articolul precedente
cererea de anulare nu se mal póte priimi, daca a nr-
malti viquire In cursil de §ése lunI, casi se
voril socoti de candil sotulti a doblndittí deplina sa li-
bertate, sail de candil a recunoscutil erórea.
Casatoria contractata tara consinatimêntulti
tataluI sal ala mameI, alti ascendintilorti, saù alti consi-
liului de familia, In casurile In cari acestil consimti-
mIntil este necesariil, se p6te ataca numal de catre acel
alü carortl consimtimIntil este cerutil.
Cererea de nulitate nu maI pote fi pornita
de catre ascendentiI alil caroril consimtimêntu era ce-
rutil, daca casatoria va fi aprobata a nume sail prin t'A-
cere de catre acel ala caroril consimtinitiatri era ne-

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 33

cesari5, sa5 daca a trecutil unú anti de candil a cu-

noscut5 casatoria tara reclamatiune din parte-le.
OrI ce casatoria contractata in contra dis-
positiunilor coprinse la art. 127,130,143, si 144, faite
fi atacata atatil de catre insusI sotii, catil si de catre
top acei carI aü vre un interesil la acésta, precumil si
de catre ministeriul public5.
Cu Vote acestea asátoria contractata de con-
sota cari n'avea inca virsta cerina pentru a pité con-
tracta casatoria, sail din cari unul numai nu ajunsere in-
ca In acésta virsta nu se maI p6te ataca:
1 Daca MI trecut sése lunI de cand acestl consotI
sail unul din ei ail ajuns la virsta competente.
2 Daca femeia care nu avea inca ac6sta virsta a de-
venit grea inaintea espirarii acelor Ose luni.
16S. Tata], mama, ascendintii si familia cari ati
consimtit la casatoria contractata, in casul prev6dut prin
articolul precedente, n'ail dreptil de a cere nulitatea ei.
169. Persónele carI intentézii actiune de nulitate
contra und casatoril numg inteun interes5 pecuniarti,
nu o pot intenta de cata cand acel interesil este un in-
teresti actuale.
Sotul, in prejuditiul carui s'a contractatti o
a dona casatoria, póte cere nulitatea acestd din nuoti
casatoriI.

Daca acei din urma castitoritI opunti nulita-

tea casatorid cela' d'intkiil, se va judeca prealabil6 va-
liditatea sati nulitatea aceld casatoriI.
Procurorul in t6te casurile, caroril s'a apli-
cat art. 166, insa cu modificatiunile presmise la art.
167, imite si e datoril sà céra nulitatea casatorid in tim-
pul vietid ambor sotilor5 i conderimarea lor la despartire.

3
www.dacoromanica.ro
34 comcE

1 '73. Ori-ce casiltoria, tare s'ar fi faca in talnil

§i nu s'a celebrat inaintea oficiarrilui competinte al staril
civilI, se p6te ataca de Ore insu§I sotul, de catre ta-
§i maukii, de catre ascending §i de catre tog acei
cari ail la acésta un interesil actuale, precum §i de catre
ministeriul
1'74. Daca casItoria n'a fbst precedutri de cele doné
publicatitini prescrise de lege, sail daca, intervaltil tim-
pulul prescris pentru publicatiuni §i celebrare nu s'a ob-
servatil, procuratorulii va provoca in contra oficiarulul
staril civilI o avnendui bilnésca, care nu va put6 trece
peste treI sute leI, 0in contra partiloril contractantl saii in
contra acelora, sub puterea caroril ele ail facutil acésta"
contiaventiune, o globire proportionatit cc averea lora.
175. La pedepsele pronuntiate prin articolul5
precedinte, se vor supune persónele insemnate in elii,
pentru orI ce contraventiune la regulele prescrise in art.
151, chiaril de nu s'ara considera acele contraventinnI
indestulatóre pentru a se pronuntia nulitatea cgsatorid.
'713. Nimenea nu p6te reclama titlul de sutil §i
efecte7te civilI ale casiltorieI, daca nu presintit unû actil
de celebratiune a casiltorie1, inscris6 Iii registrul staril
civilI, afila de casurile previlute de art. 33 sub tithil:
I/Actele staril civill".
177. Posesitmea de statil nu va put6 dispensa
pe acel ce se pretindil casatoriti si o invócil, de a in-
flti§a actulil de celebrarea casatoriennaintea oficiaruluI
staril civilI.
17S. Candil este posesiunea de statil, §i cand se
înfìítiézä actul de celebraren casiltorieI inaintea oficia-
rului staril civilI, sotiI nu potil fi primig a contesta
validitatea acestuI
11'70. Cu tóte aceste, daca in casurile prev'édute
la art. 176. §i 177, esistil copii fgeug de doue pers6ne,
carl ail vietuit impreun In publicil ca barbota' §i fe-
mea, §i carI amêndoul aft incetatii din viétii, legitimitatea

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 35

copiilor nu se póte contesta, sub singurul cuvtliit crt nu

se represintá actulil de casiltoriti, ori cand acésfá legi-
timitate se dovedesce prin o posesiune de statil necontra-
listi prin actul de nascere.
ht140. CAnd dovacla celebrarii legali a cAstitoriel
se aflil dobanditil prin resultatul vre-und procedure
criminall, inscrierea sentinteI in registrele starii civill,
asiguril casatorid, din t,lioa celebrariI sale, tete efectele
civili , ata in privirea consotilor, cat §i in privirea
piilor niiscuti din acea casatorirt.
is . Daca sotii, salí unid din el a ineetat din
farti a fi intentat vre o actinne, actiunea civile
p6te fi inteutatrt de catre representantil lor, sail singurl
pentru sine, sail totil de o data cu actiunea publica in-
tentatrt de catre procurator.
182. Dacit finictionartil stani civill, sail oil-care
alt autor ahí frandii a incetat din vi6til cand s'a inten-
tat actiunea in contra sa, mo§tenitoril 1111 vor fi urmrt-
riti inaintea tribrinalului civile, pentru despAgubire, de
catre procurator in finta partilor interesate, §i dupA de-
nuntiatiunea filcutil din parte-le.
153. Cuísuítoria care s'a declarat nula, totu§1 pro-
duce efectele sale civili, atta in privirea sotilor cat §i
In privirea copiilor daca ea s'a contractat cu bunti
credintrt.

1 S4. Daca buna credintri esiste nuinal din partea

unta din ambi sotil, clistítoria produce efectele sale ci-
vilI numaI in favorea sotului celui eu bunit credinfa §i
a cophilor nascutI din acea
CAPITOLUL V.
Deepre obligatiunile ce ievoracii din ceieiitoriii.

155. Casiltoritil contractég impreunii, prin sin-

gurul faptii alil crisaorid, indatorirea de a alimenta, a
intreti1i6 §i a'§i educa copiii.

www.dacoromanica.ro
36 CODICE

156. Copilul nu p6te cere de la tata, sail mama

vre o parte din averea lor spre a se casatori, sail
crea vre unti stabiliment.
1S7. Copii sunt datorl a da alimente tatalul si
mamel lor, §i celor-altI ascendentI cari se vor afla in lipsa.
1SS. GineriI §i nuorile sunt datorI asemenea si
In acelea§I imprejuraii a da alimente socrulul si s6creI.
Acésta indatorire incetéza insa :
1°. Cand sócra se casatoresee de a dona Ora'.
2°. Cand acela din sofí care producea afinitatea
(euscria) si copil nilscut,I din casatoria sa ca cel-alt
ail murit.
159. Obligatiunile ce resulta din aceste disposi-
tiunT sunt recipr6ce.
Alimentele se dail in proportiune cu trebu-
inta acelor care le reclama, si cu starea acelui care
e datoril sil le intampine.
Carvi acela care da, saù acela care primesce
alimententele ajunge inteo stare ast-fel, ca until nu le
maI 'Ate da salí acel-alt nu mal are nevoia de ele in to-
tal sail In parte, se p6te cere a fi aparatil, sail a se
face reductiune din ceca ce da.
r92. D4ca persema care e datóre a inlesni trebu-
intele vietuiriI, va justifica cil, nu mal p6te plati pensiune
de intretinere , tribunalul póte, dupe ce va cerceta si
se va incredinta de adevér5, sil ordone ca sà primésea
In locuinta sa, sil alimenteze si sit intretina pe acela carul
era dator a da acea pensiune.
193. Tribunalul va citad asemenea daca tatal
mama, care va oferi a primi sil alimenteze Osa intretina, in
casa sa pe copilul carui este dator a da mijloce de
vietuire, va puté fi scutitfi de plata pensiunii Irr ha

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 37

CAPITOLUL VI.
Despre drepturile i datoriele respective ale sorilor.
S 41 i§I datorescil unul altuia credintil, spri-
jinil §i ajutor.
Bárbatul e dator protectiune femeiei, femeia
ascultare bilrbatuln1.
198. Fenicia este datóre sti locuéscá impreunti cu
cárbatul 865, i sti'l urineze mi in ce locil va gási el
de cuviintil siV§1 stabiltisa locuinta sa; bárbatul este da-
toril a o primi i a-1 inlesni tot pentru vietuirea ei, dupti
starea i puterea, sa.
191. Femeia, nu póte porni judecatil, fâr autori-
satiunea bárbatuld O, elijar §i in casulti cand e comer-
ciante publicii.
19S. Autorisatiunea bilrbatuldi nu se cere cAnd
femeia va fi urmárita inaintea judectiteI, in pricine cri-
polititineset
Femeia avénd chiar paraferná, nu o pele
da, instreina, ipoteca, nu póte dobändi avere cu titlu
onerosa sati gratuitt1, tará coneursulti bilrbatulu1 la fa-
cerea actuluI, sati pian deosebitil consimtimént
Daca bilrbatulli se opine a da femeieI auto-
risatiune de a porni judecatil, tribunalul II p6te da a-
céstil autorisatiune.
Daca bárbatul se opune de a antorisa pe
femeiä ca s facti vre un act, femeia p6te se clame d'a
dreptul pe bárbatil inaintea tribunaleltif de tint6ia in-
stanta din districtul (judetul) domiciliulul comunei,
care póte sá dea sal' nu autorisatiunea sa, dupii ce va
asculta aretfirile barbatultil In camera de consiliti
va fi dovadti despre chirtmarea sa.
Cand femeia disiltoritil care va avé para-

www.dacoromanica.ro
38 CODICE

femil, va face comercie conform art. 5 din codicele

de comerciil, ea se va puté obliga, farti antorisatiunea
bärbatulul, pentru totil ce privesce negotelti
Iar cand fenicia milritatä, ne avtInd parafernti, va
face comerciti, se va urma dupe art. 6 din codicele de
comerciil.

CA11(1 bärbatel este cklut sub o condenma-

tiune criminale, chiar la casil calad decisiunea este data' in
lipsuí (eontumace), femeia, chiar in virsta legiuitä, nu
póte in timpul cat sine osénda sä pornésckjudecatii,
sil contracteze de cat depti autorisatiunea tribunale-
luI, care pite in acest easil sa dea autorisatiunea sa,
farri, ca sil, fi chiämat sail ascultat pe bärbat.
Daca barbatul se aflä, sub interdictinne, sail
absente, tribtinalul p6te, dupti apretiarea imprejurarilor,
a autorisa pe femeiä sad ea sil, stea la jedicatil, saù ca
sä; contracteze.

Daca btirbatul este minore, femeia trebue

aibä, autorisatiunea, tribtmaluldi sail ca sí stea la judi-
cata', sati ca sá p6tti contracta.
OrI-ce autorisatiune generale, ciliar cand
este stipulatä prin contractul de ctisatoriä, nu este vala-
bile de del pentrn administratiunea bunerilorti carI
sunt parafernall.
NumaI femeia, bärbatul, sait mostenitorii
1°1.6 potti cere anularea tocmelelorti sail a pornirilorri de
judeeatä, titeute tarä antorisg,tinne.
20S. Femeia pede face testamentii, tara' autorisa-
tiunea sotiulta
CAPITOLUL VII.
Despre desfaeerea
209. Cäsätoria se desface:

www.dacoromanica.ro
 ervan. 39

'1. prin mOrtea unui din sotI.

2. prin despartenia legaiè prommtatil.

CAPITOLUL VIII.
Despre a doua
Fenicia nu péte trece In a dona casatoria de
cat dupa dece lunI depline de la desfacerea celeI d'an,
tel crisätorie.

TlIMUL 1W.
DESPRE DE SPARTENIA.

CAPITOLUL I.
Despre causele desparoniei.
Barbatul sail ferneia pite cere desOrtenia
pentra calash' de adulteriti.
CasatoritiI potti, fie-care In parte, cere des-
facerea cIsatoriel pentru escese, crudiml saü insulte gra-
ve ce'§1 va fi tacutil ruml altuia.
Desfiintarea easatorieI se p6te cere i do-
bindi and unulil din sop va fi osIndit la munca sil-
nica sati la reclusiune.
Consimtiméntul inutuale i staruitorti al so-
tiloril, 'espresti In chipulii prescrisil de lege, In con-
diiuniIe §1 dupa cercarile determinate de lege, va servi
de dovada Indestula ca viéta In comunti le este nesu-
feria i c,a, In privinta lor, este.o calla peremtotia de
despartenia.
Despartenia se p6te pronunta :
In contra sotiuldi care a viiijmil§it viéta celni altil
sotiil, sail sciind ca altiI o vrajmtilescfi nu i-a facutil
arkare Indata.

www.dacoromanica.ro
40 CODICE

CAPITOLUL
DESPL E DESPARTENIA. PENTRU CAUSA.' DETERMINA1A.

SECTIUNEA. L
D espre formalitatile despeirtirii pentru causii
determinata.

216. Ori-care ar fi natura fapteloril sail a delic-

teloril,cal-1 ar provoca cerere de despärteniä pentru
causa* determinatil, o asemenea cerere nu se p6te face
de cat mala la tribunalul civile al districtuluI, in care
sotil i§i ail
211. Daca vre una din fitptele imputate de so-
tiul care cere desfacerea disiltorieI va fi de natura', a da
loca urmäriril criminalI din parten ministeruldi publica,
actiunea despiirteniei se va suspende pina' ce se va da
otruirea curtiI cu juratI; atuncI se va puté reincepe ju-
dicata tara a fi permisti a deduce din acea hotilrlre vre
o respingere sail esceptiune prejudiciabile in contra .so-
ciuln1 care a filcutil cererea.
21 S. Orl-ce cerere de despärtenia va ar'éta ea a-
milnuntula faptele; cererea se va da impreunä cu do-
vedile, de vora fi, presedinteluI tribunaluluI, saa judicil-
torubil ce-I va tiné locu/a, de catre sotiulti ce eere
desfacerea 613km-id In pers6nä, d'ara' numaI daca va
fi Impedicatil de Mil, In care casa, chipa cererea sa
eliberarea unul certificata de b615. a vre-unui medica,
magistratula se va duce la domicilitil reclamanteluI ca
sä priimésa acolo cererea sa.
219. Judiciltorul, dupä ce va fi ascultata pe re-
clamante, si-I va face observatiunile ce va socoti de tre-
buintä, va parafa cererea si dovedile aläturate, si va
incheia, procesa verbale pentru priimirea lora.
Acest proc,es verbale se va sub-serie de.judicä-
toril si de reclamante, afara, numal daca nn va sci a
pentru care se va face mentirme in procesula
verbale.

www.dacoromanica.ro
 41

220. Judicatorula va ordona prin procesul ver-

bale ea partile bit se intatiseze inaintea sa la 4iva
ora ce va determina. Spre acesta sfirsita se va tramite
copia dupa ordonantia sa persemel in contra cirii se ce-
re desfacerea Casatoriei.
22Y. In diva otìirîtiijudecìitorul va da ambora soti-
lora, de se vorti Infatisa, sail reclamanteluI, daca numal sin-
gura se va infatisa, consiliurile ce va gilsi cu cale spre a
savirsi impileitfirea. De nu va puté isbuti va lucida
procesa verbale si va ordona a se comunica cererea
dovedile rnhiisteniuhuì publica si va referi elespre tbte
tribunaldul.
Dupti trel çiule tribunalul, dupa referitrd prese-
dinte/u1 sai ali judecatoruluI tine locula i dupa con-
clusiunile ministeriuluI publica, va acorda saii va sus-
pende permisiunea de a se face cit4iuni pirtilora; sus-
penderea nu. imite trece peste dona decl de dile..
Reclamantele va cere de la tribunal a se
cita dupa fbrniele obicInuite piritul ca si se intatiseze
in pers&ia In sedinta, secreta si in terminul prescrisa de
lege; se va tramite inapreuna Cu citatiunea pârtil pirite
copia dupá cererea de despartenia i dupa actele do-
veditóre.

La espirarea terminuluI, daca partea pirita

se va infatiosa sail nu, reclarnantele in persemil, asistatil
de un sfatuitoril, de va gasi de trebuinta, va espune sail
va face a se espune motivele cereril sale, va intatiosa
dovePe si va spune numele marturiloril ce va fi avêndil.
'225. In materie de despartire de casatoria
píìrile nn vora puté si se infitioseze prin procuratorl
cari sii pladeze.
226. Décil piritul se va intiltiosa in persóna va
puté propune observiri1e. sale atitil asupra motiveloril
cereril cita si asupra, actelora ce voril fi . produse de
reclamante si asupra marturilora numiti de reclamante.
Piritul va numi pe marturil ce's1 propune a infatiosa

www.dacoromanica.ro
42 CODICE

si asupra caror reclamantele va face si el observatitmile

sale.

227. La a lora intatiosare se va Intocmi proces ver-

bale despre spusele i observatinnile paruorü, precum
asemenea i marturirile ce unul sati altal p6te lace.
Se va da citire procesului verbale pers6neloril In-
filtiosate, carl se vorti indatora al subserie, si se va fa-
ce Inteadinsti mentiune despre semnAtura lorti sail de
declaratiunea ca putut5, sati n'ají voitti sa subsciie.
22k. Tribunalul va soroei partile pentru audienta
publia, a caril 0i. si ora o va defige; va ordona a se
comunica lncrarile ministeriului publica si va numi un
reportatoriti.
La Oitia si ora otiírlta, asupra reportulul ju-
decitorului reportatorti, dupa ce se va aseulta ministerulti
publicii, tribunalul va otarl mal ant6i1 asupra neadmi-
teril cererii de desparteniii, de va fi fbstti propusit
Candil motivele neadrniteril se veril gasi temel-
nice, cererea de despartenia se va respiuge; In casulii
contrariti, satt de nu se va fi facutti propunere de ne-
admitere, cererea de despIrtenia se va admite.
Indata dupil admiterea cereril de desliar-
tenii, asupra raportulul j udeciltorul ni reportatorti, ascul-
tandu-se i ministeriul publicü, tribuntdul va otari asupra
fondulul, daca va gasi causa In stare de a fi judecata; la
din contra, va admite pe reclamante a dovedi faptele,
pe carl '§i fondézá. arktuile §i pe pirltil a dovedi con-
trariulil.
Asupra fie-citruI actti al pricinel, partile, du-
pg reportulil judecrttorulul, si mai nainte de a vorbi mi-
nisterul publicù, potti propune contestatiunile lor, mal
antela asupra motivelorti de admitere si apoI asupra fbn-
dultil, dar In niel unti casil asistentele reclamanteldi nu
va fi admisii, daca reclamantele Insusl nu se va Infiltisa
In pers6nti.
Mata ce se va pronuntia otruirea eare va

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 43

ordona a se face cercetari, grefiarul tribunalului va ce-

ti partea procesului verbale carecontine numele n'arta-
riloril propu§1, §i pe mil partile ail ceratti a fi ascultatI.
Partile voril fi vestite de ciltre pre§edinte câ mai
potil propune §i alti marturi; trisA Câ dupâ acésta nu
voril mal puté ti priimite a mal face §i alte propuneil.
Partile voril face propunprile loril indatA in
contra acelor marturi ce vor voi a se depArta. Tribunalul
va otilri asupra ac6storil propuneri, dupA ce va asculta
pe ministerial publicil.
Rudele pârilorú, afarl de copii §1 deseen-
dintl, nu potil fi respin§i ca martuii, sub cuvêntis.i de ru-
precum asemenea niel slugile cAsAtoritilor, sub cu-
vêntil cii sunt slugt clara tribunalul va judeca §i va
apretia diipui imprejurAti depunerile rudelor §i ale slu-
gil 024.1.

OrY ce otiirire care or admite vre o dova-

dii testimoniale va denumi pe marturii ce urmézit a fi
ascultati, §i va °t'Ad días §i ora in carI pArtile sunt
dateire a'i aduce la tribunal.
Depunerile marturilor se vor priimi la tri-
bunal in sedunit secreta de &t'II ca ministerial publicil,
ca partile, sfatuitoril sail amicii lora pina la numsérul de
freí din fie-care parte.
PArtile, prin sine sati prin organul sfatuito-
rilor, potil face marturilor observatiunile §i interpelatiu-
nile pe vor giisi de cuviintil, farri fusil ca intrerumpi
In cursul depunerilorti ce ah a face.
23S. Fie-care depunere se va face in scrisù, pre-
cum asemenea ì tóte 4isele §i observatirmile ce se vor
face asupra aceloril depunerI..
Procesal verbale al cercetariI se va ceti atAtil mar-
torilor chal §i pArtilor; §i unii §1 alta vor fi datori &hl
subscrie. Sc va face mentiune despre subscrierea
saù despre a lor declarare cA nu potil sail nu voiescil
a subscrie.

www.dacoromanica.ro
44 CODICE

239. Dupii, sevarqirea celor doue cercetarI sail a

cad matte de reclamante, dacil pIrItul nu a adus mar-
turI, tribunalul va soroci partile pcntru sedinta publica
cariI sli i ora o va determina. Ira ordona a se com-
munica lucrarile ministeriuluI puhcú i va ntuni un
reportatoril.
Ordonanta de sorocire se va notifica paritulul In
terminulil ce se va ()tali prin acea ordonantil.
La Oitia otatita pentrn judecata deftnitivii se
va da cetire raportulul de catre juaecatorul Insiircinat
en el. Partile voril puté mat la urma face prin in-
sele tóte observatiunile ce vor socoti fblosit6re pricineI
lor. Dupe acésta ministerul publicil va lua conclusiu-
nile sale.
Otarlrea definitiva se va pronuntia din sedintil publicil.
Cand cererea, de despartenia se va fi facut
pentru motivil de violintil, asprime, sail injurie grave,
ajar dupa ce tóte vor fi bine constatate, judecatoril
aùfacultatea de a nu admite Indata despartenia. In a-
cest easil mai nainte de a otari, vor autorisa pe femea
parilsi locuinta barbatqluI seü, fara a fi dat6re ca 8615
priimésca la dênsa, daca ea nu va voi; gi voril condem-
na pe barbed plati o pensiune de Intretinere In pro-
portiune ea mis1116cele sale, daca femeia Insii§I nu va a-
vé venittui Indestulatóre pentru sustinerea trebuinte-
lor sale.
Dupe unil anil de cercare, daca partile nu
vor reveni la Impreuna vietuire, sotulil reclamante póte
face a se cita cel-laltil 800 Inaintea tribunalnlul In ter-
minulti de lege, pentru a asculta definitiva o-
tarire, care atuncl va admite despartenia.
Cand despilrtenia se va cere pentru cuvn-
tú until din sop se afla condemnatil la osinda twin-
ed silnice sail a reclusiuniI, singurele formalitaff de ob-
servat consta: a Intati§a tribunalului de prima instant,a,
copia, legalisata dupa otarlrea prin care s'a condem-
nat, cu un certificat de la curten de juratI, care sit

www.dacoromanica.ro
 45

constate ca acea otarire nu mai p6te fi atacata prin nicI

o cale
In casil de a se fa.ce apel in contra sen-
tinteI de admisiune , saù a judecatil definitive date
de tribunalul de prim.a instanta In materia de despiir-
teniä, causa se va cerceta §i se va judeca de
catre curtea apelativa. urgende

Apelul nu se va priimi de catil daca va

fi fost dat In cele dous6 lunl socotite din 'pia, din ca-
re s'a comunicata apelanteluI otarirea dat5, In finta
ambor partilor, saù in lipsa; terminula spre a face re-
curs de casatiune In contra uneI °tariff definitive, va
fi de trel lunI din Pia comunicatiunii
Recursul de casatiune va suspende esecutarea

In virtutea otilrlei date in ultima

instanta, sail care a clob'endit putere de Meru judecat,
si care va fi autorisatil despartenia, sotul ce a dobén-
dit-o va fi datora a intatisa oficiarulul starii civili, In
terminil de dou6 luni, copia legalisata dupe acea
re spre a se inscrie In registrula stariI civilI, In care
s'a inscris si actul de c5satoria.
Aceste dou'e" 'mil se vor socoti In privinta
judecatil de la prima instanta dupe espirarea terminn-
luI de apel ; In privinta otaririlor date de curtea de
apel in lipsa pirituluI , dupa espiraren terminuluI de
opositiune; si In privinta, judecatii contradictorie In cea
din urma instanta dupa espirarea terminuluI pentru re-
cursul de casatiune.
24.4. Sotnlii reclamante, care va fi %sat s tre-
ca cele dou6 lunl determinate maI sus fara a implini
formalitatea prescris5, la art. 246, va perde beneficiul
judecatil ce quZi§tigase, si nu va mai puté reincepe ac-
Ounea sea pentru despruIenia, de catil numaI pentru o
alta causa nourt, In care casil póte sä, se intemeieze ina-
intea judecatiI §.1 pe causele cele veclif.

www.dacoromanica.ro
46 CODICE

SECTIUNEA
Despre m'ésurite provisorie, ce se potg lua "J'A urma cererii
de despeirtenia pentru causa determinara.
%249. Tinerea provisoriii a eopiiloril va remliné
bàrbatuluT, in procesul de &si-Artera, afaa 1111Mal da-
ca se va °t'Ad in alt-felii de care tribunal, dupil ce-
rerea mainel, &ni a fiunilid, saii a ministernInT public,
spre folosul copiilor.
Femeia in procesula de despiírtenia va pu-
té prsi domiciliulii bArbatuluT, in timpuld cata va O-
rlé procesul, §.1 cere o pensiune de intretinere, in pro-
portinne ca mijlócele biirbatuluT.
Tribunalul, daca va incuviinta acéstà cerere, va o-
tärl o datit §i suma de banT ce bilrbatul va fi da-
tor a da femeieI sale pentru intretinere.

SECTIUNEA
Despre causele de respingere a cererii de despartenia pen-
tru causd determinará.
Cererea de despärtenili se va stinge prin
imprIcarea sotilor urmatri dupä int6mplarea faptelor
carT ara fi putut sprijini acea cerere, sati dupe porni-
rea cerera de despärteniii.
In ambe aceste casurl, cela ce cere des-
partenia va fi respinsti ; el va puté lusa porni o nona
cerere de despártenig pentru cause provenite dupa im-
pAcare, §i in asemenea casí da se va puté servi intru
sprijinirea cereriI sale §i de causele cele vechT.
2.53. Daca cel ce cere despiirtenia trigilduesce
c5, ara fi urmatù Implicare, sotil pelte dovedi
ea a urmat, atfitil prin înscrisù, câtlí i prin marturi,
dupri, forma prescrish prin preeedentele

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 47

CAPITOLUL
Despre despiírteniii prin consimpimAtii inutuale.
Consinitiméntul mutuale al sotiloril, nu va fi
primit, daca barbatula are maI putin de doue-ec,1 i cinel
ani, saa fenicia mal putin de done-decI i unn anI.
ConsimtimeIntul inutuale mi va fi primit
de 610 dupe trecerea de doul ani de la savérsirea, ca-
stitoria
250. Consinitimèntul niutuale mi se, va mal prii-
mi dupe doue.11ecI anl de cilsatoria, niel dupe ce femeia
va fi Implinitil vIrsta de patru-4ci i einci anl.
257. In niel un cas consinitinalutul mutuale al
sotilor nu va fi Indestulator, daca acel consimtiméntil
nu va fi autorisat de catre tata sail mama, sail de
catre ceI-alt1 ascendintI, In viéta flindìi, potrivit re-
gulelor preserise la articoliI 131, 132 si 133 din titlnl
al Vlea pentra
25S. Sotil otariti a se desparti, prin consiniti-
'anta' mutuale, vorii fi datorl a face mal antela inven-
tariti i pretuire a intregil lor averI miscat6re si nemis-
catere si a regula drepturile lor respective, In privirea
caror sunt liberI de a face invoélil.
259. El vora fi asemenea datorI a filme intre dé'n-
inscrisä, tocméla asupra urmatérelor puncte:
CuI urinézii a fi Incredintatl copiii ce vor fi
avut din casatoria lor, atat pentru timpul cercaril, cat
si dupe pronuntarea desparteniel.
Ce suma va fi datora barbatul a da femeiel sa-
le, in intervalul acela de timpil, dacii ea nu va avé
veniturl Indestule spre a Intésmpina trebuintele el.
260. Sotil se vor presenta impreuna si in persé-
na luaintea presedinteluI tribunalulnI eivile al distrie-

www.dacoromanica.ro
48 CODICE

tului, unde ati domiciliul, sail la judecgtorul care tine

locul presedintelui, i 'i vor declara vointa lor de a se
despä'rti, In presenta a doui marturi adusi de el'.
261. Judecgtorul va face atatti ambor sotilorti In-
truniti cat si fie cgrui din ei in parte, In presenta ce-
lor doui marturi, sfaturile IndenmArile ce el va g5si
de cuviintg, le va ceti Captolul IV din acest titlu ca-
re regulézg efectele desphrteniel, si le va araa t6te con-
sequentele faptului lar.
262. Dacg sotii i dupg acésta vor stgrui In o-
tárlrea de el luatrt, li se va da actil de catre judecrt-
torrt dupg cererea lor de despärtenig prin consimirnân-
tú sivor fi datori de a presenta si a depune
Indatá In tribunaltl, pe Muga' actele prescrise de art. 258
si 259, si urin'ét6rele :
Actul de naseere acel de crisiltorig.
Actele de nascere .1,4 de incetare din vi6tg a
copiilor nrtscuti din cgsgtoria lor.
Declaratiunea antentieg din partea pgrintilor
lor sati a altorti ascendinti in viétg fiind, care sg rostéseä
ca, pentru causele lor cunoscute, autorisézg pe fiulii
sail pe fila lor, pe nepotul de fliri sati pe nep6ta de
fiig cgsgtorit sal* cgsgtoritg cu cutare, de a cere des-
pgrtenia prin consimtiméntil mutuale si de a consimti la el.
mamele, bunele sotilor vor fi presumti ca
In viétA pang se vor 1niuíja acte constatkeore
lor din viétrt.
263. Tribunalul va Incheia, procesù verbale de
tot ce se va fi rostit si facut In virtutea articolelor pre-
cedenti; actele aduse de soti vor fémané In tribunal.
In procesul verbale se va hace mentirme despre au-
sorisatiunea ce va trebui a se da de judecgtoril femeieT,
pentru a se retrage din casa .conjugale.
264. Declaratiunea de despartenig a sotilor va
trebui a fi repetitg la a patra, la a séptea si la a ole-

www.dacoromanica.ro
 49

cea observandu-se aceleast formalitilti; la fie care

repetire sotil vor fi datorI a constata formalil ca tata
si mama sad altI ascendinV, in viétä fiind, persistä in
cea d'antêiä a lor otärire.
265. In cincI-spre-rIece 1ile, dup5. espirarea unui
anti de la antéia declaratiune, sotiI asistatt fie care de
doré persóne notabile din comung, si in vérstii de patru-1;feet
anI eel putinii, se vor presenta impreunä si in persónä,
inaintea presedinteluI sail a judecaortiluI care '1 tine lo-
cul , it vor da copit adeverite &pa cele patru procese
vcrbale care coprind consinrtirantul mutual d'iropremia
cu t6te actele anecsate la ele, i vor cere de la judecil-
torti fie care in parte, insë in presenta unul altuia si a
notabililor de maI susil, admiterea despärteniel.
260. Dupe ce judeciitoruld i asistantit vor fi fa-
cut observatiunile lor sotilor, dacä acestia vor stärui in
otiirlrea lor, , grefierul va incbeia procesil verbale care
se va subscrie atat de catre partI cat si de catre per-
sónele asistantI, sail se va face mentirme dad, nu ail
voit sail nu ail putut a subscrie.
267. Judecätorul va referi tribunalultif despre
tóte imprejurärile, pe langit care referat se vor comuni-
ca si conclusiunile ministerultii publicil in scrisil.
26S. Dacä ministerul publia gäseste in acéstä
dovadäcä ambit soti era in etate biirbatulde doue-i;lect iciiici
ant sifemeia de doue-IplecI unu ani, cand ait fäcut antésia lor
declarare, ct la acéstä epocit erail cilsiltoriti de doI ant' si a -
siitotia nu e fácutit de mai multil de douellecl ant, cà femeia
avea maiputin depatru-4c10 chid ant, cà consimtiméntul
mutual a fost esprimat de patru orl in curgerea anuluI, dupe
tóte formalitatile cerute de Capitolul de fatä, i mat a-
lesil ca antorisatiunea tatälui si a mameI sotilor, sail ca
autorisatiunea ascendenti, va face conclusiu-
nile sale in terruiniI urmAtorl : Iegea permite" earä la
casii contrarifi conclusiunile sale vor fi legea opresee."
269. Tribunalul asupra referituldi nu va puti3
face alte verificarl de cat cele araate la articlul prece-

www.dacoromanica.ro
50 CODICE

dente. Dacä tribunalid va crede ca partile ari satistg-

cut conditiunilor, i aü indeplinit fbrmalitatile prescrise de
lege, va admite divortiul. La casa contraria, tribuna-
lul va declara ca despgrtenia nu se p6te admite, arkand
motivele sale.

270. Apelatiunea in contra otarirel tribunalului,

prin care se va fi refusat despgrtenia, mi va mal' fi prii-
mitg daca ea nu va fi fost datá de catre ambe partile prin
acta separat, §i in termenti de don'élleci (Pe de la da-
ta la care li s'a comunicat otarlrea tribunalulul.
2/1. Apelul se va comunica §i ministeriului pu-
blica de langá antela insta*.
In cele 1;lece Oile de la comunicarea apela-
tiuneI ministeruldi publica de lana tribunala va su-
pune conclusiunile sale procurorului generale de la cur-
tea de Apela.
Procurorul curtii de apela va fi dator a'§i
da §i el conclusiunile sale inscrisa, in unirla carera Pre-
sidentul curtir de apela, sita judecatorul ce 'I va Orlé
locul, va face raportul seit curtii, pira in 5 Oile,
§i curtea va °t'ad definitiva asupra apelatiunil, cel mai
târiü pina in 51.ece Ole de la priimirea referitulul.
Daca curtea de apel prin otarirea sa
va admite despgrtenia, recursul de casatiune nu va fi
priimit daca nuva fi fost dat de catre ambe partile in
termina de o lung de la modificarea otilririle partilorti.
In casa candil curtea va fi priimita divortulti,
fie-care din soti pede face separata recursa.
Indatg ce se va pronuntia otarirea defini-
tiva, care admite despartenia, §i dupe espirarea terminu-
lui de recursil de casatitme, partile voril fi datóre
presenta imprenta si in persóng, pina in termina de doife
luni, copia legalisatg dupg acea otartre oficia/111111 staril
spre a o inserie in registrula starii civili ,

www.dacoromanica.ro
 CIVIL. 51

care s'a 1nsorisì i actula de casatoria. Neindeplinirea

acestel formalitatI va trago dupe sine nulitatea otarireT.
CAPITOLUL IV.
Despre efeetele despeírteng.

277. Sotii carI se voril desparti nu vorli mal yu-

te ah se casatorésca impreuna.
27S. Femeia, despartitil nu va puté trece in alta
castitoria de cata dupe Oece lunI de la despartenia
270. In casa de despartenia pentru causa de a-
dulteriti, sotiulti vinovatil de adulteria nu se va puté
niel o data casatori co complicele
250. Pentru orI-ce motiva se va fi pronuntiatii
despartenia, afitra de casulti consimtiméntulul mutuale,
sotiula in contra ardí s'a pronuntiatti despartenia va
perde t6te avantagiurile stipulate in faviirca sit de cktre
sotitä, fie prin contracta de castitoria, fie dupe
sev&rsirea casiltoriet
Partea in favórea carel' s'a pronuntiatil desparte-
nia, va conserva téte acele avantagiurl (liara *i daca
e/e se vorti fi stipulatil elt clama espresa de reCiproei-
tate, Sra ca acea reciprecitate ah aibil loca.
aS I. Dacá sota nu'sI dedesera niel una avantagia
unula altuia, sati daca' acele avantagiurl nn vorti fi In-
destulateore spre a asigura subsistenta sotulul care a do-
banditti despart.enia, tribunaluluI va puté ordona si loa
nfésurl, pentrn a se da acestoia o pensione de intreti-
nere din averea sotiti, care nu va puté trece
peste o a treia parte din suma veniturilorti; acésta pen-
sione se va puté revoca ettriciti ea nu va mal fi nece-
saria.
2S Copiil se vortí ineredinta sotinlul care a do-
bandita despartenia, afaril numal anda tribunalula, (lupa
cererea fanrilii sea' a ministeruluI publieti, Va regula spre
binele copiilora ea en motu, sati In parte, sí fie Incredin=

www.dacoromanica.ro
52 CODICE

tag sotiului, in contra cartil s'a pronuntiatil despArtenia

sail unei a treia persime.
28 3. Oil cirri' pers6ne se va ineredinta copiil, ta-
tAlii §i mama lorti voril avea fie-care dreptulil de a pre-
veahea asupra lord §i indatorirea de al Antretiné §i de
a re da erescere, In proportiune cu mi,116cele

284. Desfacerea eisitoriei prin despgrtenie, nu va

lipsi pe copiii niscutí din acea cisitorig, de nieí multi
din folósele cari le ail avutil asig,urate de legí, sail de
tocmelele càsàtoriei Incheiate intre tatil §i mami,
drepturile copiilorti nu se voril desdide de cltil In mo-
dulti §i cu conditiunile In care ele s'aril fi deschisil dacii
nu urma despirtenii.
28 5. In casil de despirtenia prin consimtimésntù
mutualii, jumgtate din averea birbatuhil i jumsétate parte
din averea femei va fi considerati ca deplini proprie-
tate a copiiloril niscuti din cgsgtorie chiar din (Ana ce-
leí d'intêiil declaratiuni de despgrtenig. Tatiilil §i ma-
ma Insi word rayé dreptil la venitulil aceloril pârti
din avere, ping la ajungerea copiilorìt in virsta
cu Indatorire Insi pentru e'i de a intretine §i a cresce pe
copii, dupe midlécele §i dupe positiunea loril sociale;
terte aceste voril urma taxi prejudiciuli fo-
lóse, ce aril fi fostil asigurate çliiorú copii grin tocme-
lile egsgtoriei urmate intre tatglil §i mama loril.
TITLULÚ VII.
Despre paternitate despre filiatiune.

CAPIT OLUL I.
Despre filiatiulea copilloril legitimi naseuti8ail concepuri
in cliseitoria.

2 SO. BArbatulii este tatilil copilului conceputil (zi-

mislitti) in timpulil cisitorid.
Bfirbatulil insi va puté si nu recun6sei de alti
sêti pe copilii, dacA dovedesce ci In eursulti timpulul

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 53

coprinsil intre a trel sutelea s1i §i intre aceia a una sutil

optil deci mal Inaintea nasceril copiluluI, a fosal in im-
posibilitate fisicg de a coabita ca sotia sa, fie din causg
de depgrtare, fie din orl-ce altú accidentil.
257. Bilrbatului nu '1 va fi iertatil sg nu recunó-
seii de allí s'él pe copilil, subtil cuvêntil de neputinfà
trupéseg; nu va puté a nula recun6see niel chiaril pen-
tru causg de adulteriti (preacurvie) afarg numal
naseerea i se va fi tgInuitil, la care casti va fi admisti
a propune t6te faptele proprie a justifica cg elti nu este
tatglil copilulul. Nerecun6scerea nu va. pité fi prii-
mitil anda a esistutti in fapt5, intrunirea intre sott
2SS. Iiiirbatulti nu va puté tggildui paternitatea
nilscutil mal fnainte de una sut5, opta decI
de la data cgsgtoricI in urmgt6rele casan:
Daeg a' sciutil mal Inainte de cilsiltmirt cg fe-
meia e Insiireinatrt.
Dacg a asistutti candil s'a tricutil actuld de
nascere, §i dacg aceltl actil este subscrisil de elil, sail con-
fine declaratiunea sa eg nu scie subscrie.
2S9: Legitimitatea copilului ngscutil dupe trel-su-
te dile de la desfacerea egsgtoriel va puté fi contestatg.
In deosebitele casan, In care bárbatulii este
autorisatil a reclama, elú trebue faca reclamatiu-
nea In terminil de o lung, de se aflä acolo unde s'a
ngscutá copilulti; In terminil de dou6 lunl de la int6r-
cerca isa, dacg, la epoca nasceril era absente; in terminil
de dotié lunl, dupe ce a descoperitil franda, daci i se
va fi ascunsil nascerea copihdul.
Dacti barbatillti a muritil mal Inainte de a
reclama, dará In timpulá pe cándil era Ineg priimitti a
o face, mo§tenitoriI vorti avé doug lunI spre a contes-
ta legitimitatea copiluldf, socotite din ditia candil acelti
copal arti fi intratti In posesiunea avereI bgrbatului, sail

www.dacoromanica.ro
54 CODIGE

din epoca cand ar fi atacat posesiunea mostenitorilor a-

supra acelei averI.
CAPITOLUL
Deepre dovedirea filiagunit copiilor legitimi.
292'. Fi1ia0unea eopiilor legitimI se dovedesce
prin actèle de nascere trecute In registrele staril
293. In lipsa, de un asemenea titlu este indestu-
lat6re posesiunea constante a statului de copila
204. Posesiunea de stata se statornicesce prin
intrunirea de fapte Indestulatóre, ce arata legémantul de
filiatiune si de rudenia intre un individ si familia din
care pretinde a face parte.
Cele mal de capeteniii, din aceste fapte sunt:
acel individ a purtat In tot d'auna numele parinteld,
al carril' fi a se pretinde a fi; ca. tatal '1 a tratat ca pe
fiul s6i1 si a ingrijit, in acésta cualitate, de cresterea, de
intretinerea si de stabilirea sa.
Ca a fost recunoseuta in acésta calitate in tot d'a-
una in societate.
Ca a fost recunoscutil In acésta, calitate de catre
familia.

Nitned nu pite reclama o stare civile con-

trarii aceleI ce'l da titlul sga de nascere, si posesiunea
de stata, conforma acestd titlu.
$1 vice-versa, nimed nu p6te contesta starea ci-
vile aceld ce are o posesiune de statil, conforma titlu-
luI sal de nascere.
In lipsit de titlu §i de posesiune de statù'
statornica, orI daca copilul a fost Inscnisì, sal sub nu-
me mincinetse, sati ca n'asea din tata §i mama necu-
noscutI, dovada filiatiuniI se pite face prin marturl.
Cu téte acestea dovada acésta nu pede fi priimita
de cat atund cand esiste un inceput de dovada inscrisa,
ora cand presumtiunile saa indiciele ce resulta din

www.dacoromanica.ro
 Clv 55

fapte constant."' taunt de o ast-fel de gravitate, In cat

srt se p6ta priimi admiterea doveP prin martuzi.
297. Inceputul de dovada inscrisä resulta din
titlrui de familiä, registre si härtiï casabe ale tataldi
sail ale mamel, din acte pnblice salí chiar private, ema-
nate de la una din *tile ce figuréza in contestati-
une, saü earl ar avé vre un interest.' In cestinne daca
ar fi In viéta.
29*. Dovada contraria se va puté face prin tó-
te mijlócele proprie de a statornici, ca reclamantul nu e
copilul mamel ce pretinde ea are, sail, chiar fiind ma-
ternitatea dovedita, ca nu e copilulil barbatuldi marneI.
Tribunalile civili vor fi singure competente
a hotari asupra reclamatiilor privit6re la starea civile.
Actiunea criminale In contra unuI delictil
pentru suprimerea starei civili, nu va 'mite Incepe de
cat dupe ce s'a dat otarirea definitiva asupra cestiunif
stare'. civil'''.

Actiunea pentru reclamarea stareI civilI e-

ste neprescriptibile in privirea copilului.
Actiunea pentra reclamaren starel civili nu
se va puté porni de catre mostenitoriI copilulul, care
n'ail reclamat, de cat cand acesta ar fi murk minor, sag
in terminti de cincl aril dupe implinirea etatiI majorI.
Mostenitoril pot urmari actiunea deschisa
de &ire copil, afara, numai daca acesta se va fi lepa-
dat formal sail ar fi lasat ea tréca trel anI fara a o mal
urmari insusT, sqcotindu-se de la cel din 'Irma act de
procedural.

www.dacoromanica.ro
56 CODIOE

CAPITOLUL III.
Despre copii naturall.
SECTIUNEA I.
Despre leçjitimarea copiilor tiaturali.
Copiii niscutI saù conceputi afarg din cg-
sgtorig se vor puté legitima prin cgsgtoriii, fgcutg du-
pe nascere Intre tatgl si mama lor, cind acestia '1" vor
fi recimoscut, chiar prin actulii lor de cgsgtorirt.
Legitim,area se péte face chiar in folosul co-
piilor incetati din viatg, carÌ aù lisat dupe dinsil des-
cendinff i a-tuna acestia se bucurg de efectele el.

303. Copiii legitimag prin cgsgtoria urmatg du-

pe nascerea lor, vor avé aceleasi drepturl ca gi cum
ar fi tost ngscati din acéstg egsätorie.
307. Cercetarea paternititil este opritg. La casil
de rgpire, când epoca rgpirel va corespunde ea acea a
ripitoruhi va puté fi declarat, dupg
cererea pgrtilor interesate, de pgrinte al copilulul.
208. Ctrcetarea maternititii este priimitg.
Copiluki ce V va reclama pe mamg sa va fi da-
tor a dovedi cg el este acelasii copilti pe care ea l'a'ngscuti
Nu va fi priimit a dovedi acésta prin marturl, de
cât numal atuncl când va fi un inceputi de dovadg In-
scristi.
TITLULU VIII.
Despre adoniune.
CAPITOLITL
Despre adoptiune.
SECTIUNEA I.
Adoptiunea j9 efectele sale.
309. Nu pot adopta de cat persónele de ambe
secsele, i carl la epoca adoptiunii nu vor avé nicI co-
pil nid descendinti legitimI; pe lângä acésta trebue si fie

www.dacoromanica.ro
 57

cel putinti opt-spre-lilece anl mai mare de cilt acela pe

care 'si propunti a adopta.
Nimeni nu péte fi adoptatil de mal multe
pers6ne, afarA numal de doi consortI.
Unti 801 nu péte adopta fAri consimtimêntulti ce-
lul altù sota.
Candil piirintele si mama adoptatulul sati
numal unula din el este in viétg, si daca adoptatulti
n'ari împlinitú doue(leci si ciad anl, elti este datorti a
aduce consimtimêntuld data la adoptiune de parintiI
sail de acela din el care trgesee.
In casi cândri adoptatultt n'are piirintl se va cere
consimtim6ntulfi tutorelut
Aaoptiunea va da celdi adoptatti numele
(de familii) adoptatorului, pe carelti va adhug,i la a-
d.evgratulil seti nume, putêndti ins'é pune numele de fa-
mili ala adoptatorului si inainte de adev6ratulti s'éti
nume de fami4 daci astti-felti va urma tocméla.
Celti adoptatti va renafiné in familia sa fi-
résca, in care va Ostra, i t6te drepturile sale; cu
bite acestea cAskoria este popritil:
Intre adoptatorti ca celd adoptatti i descendintiI
acestuia.
Intre copiii adoptivi ai aceluiasi individii.
Intre cela' adoptar' i copiii ce arti puté avé mal
In urmrt adoptatoriu15.
Intre cclii adoptad"' si sotiu15 adoptatoriului, pre-
cuma i intre adoptatoril i solulti celui adoptat5.
Iudatorirea naturale ce va continui a esisteintre
celti adoptatti i tatillil si mama sa de a's1 da unulil
altuia alimente, in casurile otarite de lege, va avé aceiasl
urmare intre adoptatorti i cela adoptatil, unulsti cAtre

Celti adoptatù nu va dobindi niel unri drept

de mostenire asupra btmurilorti rudelorù' adoptatoriuluI,
dar va avé asupra mostenirel adoptatorului aeeleasi
drepturi ca i copia n'Asentí din cilsátorie, chiar daca' in

www.dacoromanica.ro
58 CODICE

urma adoptiund s'ar5 nasce asemenea copiI din di-

sátoriá

Alurindii adoptatulli, tara descendintl legi-

tima, lucrurile date lul de catre adoptatoria prin clara
saü prin mostenire, ce se vorti gási in natura,' in vre-
mea mortii adoptatulnI, se vora int6rce la adoptatora,
saii la descenclintiIcu indatorirea de a contrib m
la datorii, t'ara prejuditiula drepturilora unorù' a treia
persóne.
Prisosulù' bunurilorii adoptatulul va fi ahí párintilor
sei firescl, si acestia, vorit esclude totti-dea-una, pentru
obiectele specificate in acestil artico15, pe totI mosteni-
toril adoptatoruluI afará de d.escendintiI
Dacá tráindil adoptatoriu15, i dupe m6rtea,
adoptatuluI, copiiI saú descendintiI lásatI de acesti din
una, vorii muri i eI táfá posteritate, adoptatorulii va
mosteni lucrurile date de dansulii, dupe cum s'a lisil in
art. precedente, dará, acestii dreptil se va márgini numal la
perséna adoptatoriuluï, si nu se va transmite si la mol-
tenitoriI seI, chiar de ara fi descendintiI
SECTIUNEA
Despre formele adopriunii.
31S. Pers6na ce's1 va propune de a adopta si
aceia ce va voi a fi adoptatá se vorù intkisa la tri-
bunalulfi doniiciliulul adoptatoriuluI spre a face
declaratiune cá, acésta este cu consimtimentulii ambdorora.
319. Tribunalulù, dupe ce va lua, sciintele tre-
buinci6se, se va trag-e in camera de consiliù si va ve-
rifica:

De sunt indeplinite t6te donditiunile cerute

de lee;
Dacá, pers6na care voesce a adopta se bucuril de
o buná, reputatiune.

www.dacoromanica.ro
 01111LE. 59

3g O. Dupe ce procurorula '§I va da conclusiunile,

tribunalu15, printr'unti procesa verbale nemotivatii va
ofári in acestl terminT : se incuviintézii, saù nu se in-
cuviintézO adoptiunea."
In termin5 de o luní de la data otarireitribuna-
luluI, acéstil otiirire ya fi supus5, dupe cererea par-
ta cela mal staruitére, curtit de apela, care va ur-
ma in acelasi timpti ca §i tribunilulii de prima instan-
ta, si va pronunta printeunti procesa verbale nemo-
Otilrirea e confirmatii, saü otOrirea, e reformatii.
Prin urmare se inctiviintéz5, sa5 nu se ineuviintézil a-
doptiunea.
Orl-ce otárire a curta apelative, care va Inca-
viinta o adoptiune se va ceti in seclintà publicO, §i se
va afiga la locurile unde curtea va giísi de cuviinp.
In cele frei luni duph darea otrìrei, adop-
tiunea se va inscrie, dupe cererea uneia sati a alteia din
partl, in registrulti actelorii civili ala' locului undey va
avé domiciliulti adoptatorulii.
Acéstit inscriere se ya face dupl, o copa' legali-
sat5, a othrireI -curtii apelative ; §i adoptiunea va re-
mané t'Ara efect5, de n'a fost5 inregistratO in araatulti
terminü.

Dad, adoptatoriula' aril muri, dupe ce s'a

depusil la tribunal actultí care constatO vointa sa de a
adopta si mal inainte de a se da otiírirea de clitre tribunal
se va urma cu procedura inainte si adoptinnea se ya
priimi, de se va gilsi cu cale.
Mo§tenitoril adoptatoriuluI, yorti puté, de vorti
crede 05, adoptiunea nu pele fi priimitii, a da procurore-
lul mi ce memoriù si observatiuni atingAttire de acést5
adoptiune.
TITLULU IX.
Despre puterea plirintésa.
f. 25. La off ce vé'rst5, copilulti este datoril sa o-
noreze si sA respecteze pe tafia si pe mama sa.

www.dacoromanica.ro
60 CODICE

Copilula remane sub a lora autoritate pina

la majoritate sea' emancipare.
In timpulil casatorid tatala singura esercita
acésta aatoritate.
32S. Copilula nu pele parasi casa parinteasca Sra
verá tataluI sea.
Tatalil care va avé motive de nemultumire
ferte grave asupra purtara cepillaba s'éti va avé ur-
m'atórele mijbice.de Indreptare.
Daca,' copilulù' are maI patina de sése-siiprä-
çlece anI, tatälù 1111 va puté pune In o casa de arestil pentru o
luda cela multa, drepta care presedintele tribunaluluI
de districtil, dupe cererea tatäluI, va trebui a libera or-
dinula de arestare.
De la Anta de sése-silpril-çleee anI pînà la ma-
joritate, saja' ernancipatiune, tatal va puté numaI se céra a-
restarea copiluluI sail, pe timp cel mult de sése lunI,
adresandu-se pentru acésta la presedintele tribunalulul,
care, dupa ce se va Intelege cu procurorul, va libera
sail va refusa ordinea de arestare, liberand ordinea
de arestare va puté scurta terminal arestareI cenit
de tatal.
In ambe aceste casuri nu se va face niel o
procedura insCris si niel o formalitate judec,ätorésca, a-
bra numaI infra cat privesce ordinea de arestare, ca-
re nu va coprinde motivele pentru care el s'ail dat;
tafia va fi numal dator de a subscrie indatorirea de
a plati t6te cheltuielile si de a da arestatuluI alimentile
caviinci6se.
Tatälil Faite scurta orI calad va voi ter-
minal arestarei de el reclamat In casurile prev&
lizte de precedentile trel articole. Daca dupe esirea
copilulul din arest el va face din no il alte necuviinte,
arestarea luI se va puté ordona din noú, cu modul
prevaçlutii In articolele precedentI.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 61

Dad, tatäld se va casgtori din nod nu va

puté areqta pe copilul BM din precedente cgsgtorig,
chiar de ar avé mal putin de §ése-stiprg-Oece anI, de
add conformandu-se celor prescrise de artic. 331.
Mama Véduva, care nu se va fi mgritat din
no, nu va puté aresta pe fiiul el', de dad cu con-
cursul a clou'é din cele mal aprépe rude despre, tata,
§i numaI prin cerere adresatg tribunaluldf conform
artic. 331.
330. Can.dil copilul va avé avere proprig a
sad cand el va esercita vre o profesiune sad meseriii,
nu va puté fi arestat, chiar de va avé mal putin de
§ése-silpra-Oece ani, de dad prin cerere adresatg tribuna-
lulul confbrm Art. 331. Copilul arestat va puté adresa un
memorid procurorului generale de Rugg curtea de
apel. Acesta va ordona procurorulul pe Rugg' tri-
bunalul de prima instanth ca sä cerceteze impregiurg-
rile, §i va face apoi el 11184 raport pre§edinteluI
curtil apelative, care dupe ce va insciinta pe parinte
§1 dupe ce va fi adunat téte sciintele putincióse, va
puté revoca sad modifica ordinea de arestare liberatg
de Pre§edintele tribunalulul de prima instant:a.
337. Mama are drepturI de corectiune asupra co-
piilor si naturali, legalminte recunoscuti.
33S. Tatgl fu timpul cgsgtorid, §i, dupe desfa-
cerea dsgtorid, acel din dol sol remas in viatg con-
servi dreptul de folosintg asupra ' averel copiilor lor
ping la virsta de douo;lect anf deplinf, sad ping la eman-
ciparea lor, dacg se va face inainte de acéstg etate.
339. Dreptul acesta de folosinfg impune urmg-
térele sarcinI:
1. Sarcinele earl' privescil pe usufructuarY.
2 Alimentele, intretinerea §i crescerea copiilor,
In proportiune cu averea lor.

www.dacoromanica.ro
62 CODICE

Plata rentelor sail a dobinsii/or capitalurilor

ce datoresca copiiI.
Cbeltuielele ingroparii §i acele ale Mel din urma.
340. Acest drept de folosintil nu va avé Ice
pentru tatal sail mama, in contra careia se va fi pro-
nuntat despartenia. Mama care va trece in alirt cask.-
toria nu va mai avé acest drept de folosinta.
34 L Dreptul de folosinta nu se va intinde
asupra averd ce copiiI arü puté castiga prin deosebita
lor munca §i industria, precum niel asupra, RN-era, ce
s'ar fi dat prin donatiune sail legata copiilor, cu
conditiune espresil ea fatal si mama sa nu -se fblosé-
sca de ea.
TITLEILU V.
Despre mitioritate. despre tutela §i despre entancipaliune.

CAPITOLUL I.
Despre minoritate.

342, Minor este,acela care nu are inch etatea de dou6-

dedi §i 'tina anY implinitY, fie parte barbritésca sari femeésca.

CAPITOLUL
De'spre
SECT JUNEA I.
'Iutela la1e-710 si a mama
343. Tatal, in timpul casatoridí , administrkil
averea personale a copiilor sei minorY, d scama de-
:pre fondul i venitnrilc averdi , asupra caria n'are
dreptulti de folosinta. Da seama numaI despre fondul
syureT asupra efircia legea 'I du dreptul de folosinta.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 63

Dupa mórtea lumia din sofí, tutela asupra

minorilor copiI revine de drept sotiuluI remas In viat,ä.
Tatäl p6te se orinduiascA un consiliti in-
grijitor pe lingil, remesa in viétil nananä, a, copiilor,
In care mil ea nu va puté face niel mi act atin-
giltor de tutelii, farà scirea si Invoireat consiliartiluI.
Mama nu este Indatoratil a fi neapàrat tu-
trice. La intimplare candil nu va priiini tutela este
datepre a face azéstA declaratitme la tribunal In el,
'lile dupe meortea sotuluI, si a indeplini datoriile tutel pa-
trti-decI pinà cfind se va onindui un ti intore dupe formele
preserise de lege.
Daca mama tutrice va voi a trece In a
doua ch'sätora este dat6re, maVnainte de a s'é cAsAtori,
a cere de la judeatoria competente adunarea consiliu-
lid de familiä, ea acesta sil otilrascri de se cuvine a se
l'Asa totil asupra esi tutela sail nu; In lipsa acestei for-
malitiifl ea va perde de drept tutela, si noul el' sota'
d'Impreunà cu dinsa vorti fi respungtorl solidan l pen-
tru t6te urmArile tuteleI, ce ea a tinut in contra leget
34S. and consiliul de famila, adunat dupe lege, va
Usa tutela asupra manad, ce voesce a trece in a doua cilsko-
rie, Oh atundi va trebui sil numésert ca tutore pe celil
de al doilea lArbat care, impreunii ca sosia sa, vor
fi respimIletorI solidan l despre administraren aceleI tu-
tele; iar clic]. barbatul de al doilea nu va voi sä
fie cotutore, atuncl niel fetneia nu va puté fi tutrice
si consiliul familieI va alege alt tutore.
SECTIUNEA II.

Deepre tutela wumitd c1( tata sag munid.

349. Dreptul personal d'a alege, prin testament

saii prin un act autentic, un tutore rudenie satl
strein nu '1 are de atta cela din urrnil dintre pii-
rintl, care Incetéçlii din viatit

www.dacoromanica.ro
 CODICE
64.

350- Mama cAsiitoritii din 1105 cäreia nu is'a M-

eat tutela fiilor din insotirea d'antéia nu p6te
rindniasca tutore asupra lor.
Cand mama cea din noil cAsatorità, eäreia
i s'a liisat tutela, aril orindui, prin testament ,
tutore pentru copil din cäsätoria de mal 'nainte, acea
orinduire nu se va finé in sémä de &At* numat cand
va fi intaritai de catre consiliul* de famine.
SECTIUNEA

Despre tutela ascendentilor.

Cand cebú din mina &nitre pärintl, care va
inceta din viétä n'a ales tutore asupra minorilor sël
copit, tutela revine, da dreptul, bunulut dupe tail, iar
In lipsa acestuia bunulut sèú dupa murni i asia suin-
du-se dupä spite, ast-fel* ca ascendentil dupe tatii.
fie tot* dauna preferati inaintea, ascendentilor, in a-
ceeast linie dupe mumii.
Dacil, in lipsa bunulut dupe tatä 0. a bu-
nulut dupe mumä a minorilor, s'ar afla dot ascedenti
de un grad mat sus, cärora se cuvine tutela, si care
amandol ar fi din unja despre tali a minorulut, atunct
tutela revine de dreptil acelnia care s'ar giísi a fi bu-
nul dupä tatä al tatilut minorulut.
Dacii o asemenea conctuinfä s'ar gäsi in-
tre dot bunt al doilea din linia dupe mumä, numirea
se va face de cAtre consiliul de Mmiliä, care va fi ins*
datorù' a alege pe unul din acet ascedentt
SECTIUNEA IV.

Despre tutela aleasli de eatre consiliul de

Cand un* copil minor si neemancipat
ar remané farg tatä i farä mumä, farä tutore ales de
diträ tatälit sari muma sea, si fara ascedentl de secs*
barbAtescil) precum si la intamplare dud* tutorele, fi-

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 65

ind unul din cal pomeniti mal sus, s'ar gsi set in sta-
rea esclusiunel de care se va vorbi mal jos, sati dupil
lege aptrat de tilda%) atuncl consiliul de familit va in-
griji pentru numire,a unul altt tutore.
358. Consiliul farailieT se va aduna, sati prin
cererea ffi. struminta orl cha' if din rudeniile minorulul,
set a creditorilor lul, sat a altor piiirtI interesate, set
din officit prin ingrijirea judeatormi competinte.
E libera orl-cari a da de seire tribunaluluI, des-
pre causele ce reclamä numirea unul tutore.
851. Consiliul de familit se va oompune eelti
putinfi de cincl rude, din °are trel vor fi despre par-
tea tatiauT, i dout despre partea mameT, iaat candil
despre patea unul din pgrintI nu ard fi rudenil, ca s'e
se pate indeplini acest numerti, lipsa s5, se indeplindsa
ou rude de partas celuT aitti p5rinte, Alindu-se rinda-
iala d'a se preferi tott da-una cele mal de eprape ru-
denil despre fie-care linitt. Rudenia se va preferi in-
aintea afinelul (cuscru) de acelalI gradû §i, intre ru-
deniile de asemenea .gradt, cclii mal in virsti se va
preferi.

35S. Pretil bunI (adecA fratl de un tea i mamii)

al minorulul çi birbatiT surorilor bune sunt de dreptti
membri al consiliuluI dé- familit, tfir4 a fi marginit nu-
merul ion, de vor fi inst mal puOnl la numgr de d'Ají
cincl , alte rudeniT vor fi eliiiimate spre completarea
oonsiliuluL

859. and in districtul unde s'a dechisti tute-

la ¡fu se vor gk'si rudeniT de aprópe, in numert lude-
stullitortl spre eompletarea consiiulul, atuncl tribuna-
lul districtuluT va ebiAma pe rudele cele mal de al ra-
pe ale mortulul din cuprinsul rel; iar la casti de ne-
oompletarea consiliulul cu rudele cele mal de aprópe
ale mortuluI, atuncT se vor chitma alte pers6ne dintre
cetAtianil din aceeaql comuna', cunoscutl crt ait avut
legituri de amicià ne-intreruptil en tatill saW mama
mumilort.

5
www.dacoromanica.ro
66 COME

Tribunalul va imité, chiar in casul and se

gilsesce in coprinsul districtului un nuniér Indestu15.-
torra. de rudenii satl afini (euscri) pentru a forma
consiliului de familii, srt chame pe Date rudenii, ,m4 a-
propiate in gradil sail totil de acelasi gradil ca si rudeni-
ile qi afinii presinti, domieiliate In alte districte, pentru
a forma mil a completa ccfnsiliul
Terminul pentru Intrunire sil va regula de
ciare tribunal in çli anume otiíritä, potrivit cu apro-
pierea sail depiírtarea locuintel pers6nelor ce ail a fi
chirtmate.
Itudeniile, afinii sail amicii aclunati:
vor fi datori a merge in pers6nii, ski a fi infiltisati
fie-care de procuratori antune si Inadins nä.nduiï pen-
tru ac6sta. Un procuratore nu p6te Intì4ia mal
de cid o singurit pers6ng.
De va urma leginitii apgrare din parten
cbirtmatilor, si de se va gisi de cuviintil mi a se astepta
membril ce lipsescil. off a se índeplini cu alte perro:511e,
la un asemenea casuí, precum si la oil. °are altul and
interesul minorelul ar cero, tribunaltil va puté cae
adunaren pentrn o altrt di.
Ori ce rudil. cuscru sail =jai, convocitil,
care, tir5, scusg IegitimL nu va veni la adunare, se
va surnite la o amena, care nu va trece peste dou6 su-
te lei si se va pronunta de cutre tribunal fárä, apel.
365; Consilial de familiil, format dupil lee, se
va aduna la tribunalul judetulul, gag- aiurea uncle va
decide presediutele tribunalului.; aflarea de fatirt a -ciad
membri oelü putin este, obligiitorirt spre a puttlpiii
In lucrare.
366. Consiliul se va preside de etttre cela xnal
In Virstà din membri presenti. Chibsttirile se vor In-
cheia dupi majoritatea voturilor, adici cela putin eu
un glas mai mult preste jumgtatea glasurilor persáns-
lor aflate de fatil, Intelegéndu-se cfi numilrul per6ne-
lor de fatZi sil fie tot dé-una Sri

www.dacoromanica.ro
 67

Spre a nu se eompromite interesele mino-

rilor prin Intardiere, cand consiliul de familia, convo-
catil dupillege, mi Be va, aduna tu terniinul prescris, a-
tara de casul nItat de art. 373, tribunalul dristrictuhil
va 110 cu lucrarea din officiil, si va incleplini datoria ce
are consiliul de familie dupi lege, aratand ac6sta anu-
me In juntaba ce va hicheia. Dupa o asemenea lucra-
re, orl ce propunere s'ar face din partea consiliuliil de
familia nu va fi primita.
La Oto Intamplarile mal sus aratate, tri-
bunalile de judete sunt datóre, sub a lor respundere, a
higriji despre indeplinirea la vreme a legiuitelor for-
malit'aV, spre a nu sa vatilma interesele orfanilor, re-
maindil ele respuNlet6re pentru oil ce hicuviintare a
ne-legalilor mOsurI propuse de consilitil familiei, si mem-
bri consiliulaI vor fi respunOtori pentru fraudulósele
lucran din partele, prin eare s'ar causa paguba

360. Tutela este o insarcinare personale care nu

piite trece la mostenitoril tutorelA Aeestia vor fi nu-
inni respundetori despre administratiunea :tea tutele,
daca voril fi majorT, vor fi (latori a eontinui cu tutela
pina se va numi alta.
SECTIUNEA. V.
espre causele cari ap¿Irei dc tutela'.
870. Dita sa se apere de tutela pers6aele care
facil parte din cleril ; cel ce se aflii In serviciil publica,
cel cari ail o ocarmuire superiere In ramurele ce le
sunt incredintate precum:
Ministril.
Membril curtii de casatiune.
e) Membrii consiliulul de Stat.
Pre.,qedintil tribunalelor i curtilor.
Prefectil.
Sqb-Prefeqii.
Directoril
Directoril prefecturilor.

www.dacoromanica.ro
 0033101i

i) Grefieril.
1) Milithril In servicid.
Directora de diferite servicie publioe.
Cel trimii in misiune in teard strdini, i tog
cel care ad o funetiune publicd in altd districtd de cita
acela unde se deschide tutela.
Cu t6te acestea ceI ce ad primita tutela,
afifindu-se in serviciele mal sus 'aritate, nu vor fi in.
urmd ingiiduitl a se ldpdda de dinsa din causa acelor
servicie.
lar la din contra aceI care ir fi intratd
unuld din serviciele mai susd aratate, in urma primi-
reI une tutele vor puta, daeg, nu voescd a tina acea
tuteld, s carg, in termind de o lund adunarea consiliu-
luI de familid, spre a alege und alta tutore In locule.
Totd aceld ce nu este niel rudd nicIafind
(cuscru) cu pupilul, nu póte fi silitd a primi tutela fil-
rd vointa sa, afard, de ca,suld efindd in totd cuprinsuld
districtubal unde este domiciliat minorele, nu se afid
niel o rudil sad afind In stare de a-1 administra tutela.
Persónele in 'Ama de sasellecl i cincl
aja, potd a se apdra de primirea tutelel; iar acela ce
ar fi fostd numitd tutore, mal 'nainte de acésti virsti,
va puta la sapte-Oecl mil se cará, lApddarea sa din tutela.
Persónele supuse und infirmitáll grave, le-
galmente dovedite, sunt ap6rate de tuteld; dacd aeea
infirmitate li s'a intésmplatd in urma, primirel vre
tulele, potd cere desdrcinarea lord.
0 tutelli primitd este pentru aceeaqI per-
sónd o legiuitd apdrare de ti. nu primi qi o a doua

Cel ce ad cincl copil legiuig sunt apdrag

de oil care altA tutelg streind; copia morg nu vor fi
numdratl, de catti numal atuncI cándd i acestia vord
fi ldsatft copil vil.

www.dacoromanica.ro
 69

37S. CopiiI niiscutI in cursula durata tutela nu

potti fi o causa spre a se cera desarcinarea din tutela.
310. Daca, tutorele alesa este fata la deliberares
consiliulul de familia', care pune asupra lui Barcina tu-
tela, ela este datora Indata se propue, spre aperarea
sa, orl ctire din Imprejuritrile mal susa aratate, lar ne-
fiinda fata va fi indatorata In 15 Pe cela multa, du-
pa ce i se va face cunoscuta numirea sal se imparta-
lésca tribunalulul cuvintele aperara sale; iar nepaylind
aceste formalitag nu va fi in urma primita a mal fase
propunerI de aperare.
380. °Inda tribunalula districtuluI va macice
ca 1mprejurarile de aperare propuse de alesula tutore,
nu la fiinta lora, 'lit va 1ndatora a primi tutela.
In t'Ad emula insa, pina la decisiunea tribuna-
lulul, orl c,are ar fi acea decisiune, va fi datora a ad-
ministra provisoria tutela.
3S 1. Daca, va isbuti a remitid aperata de tute-
la, aceia c,ari se vor fi tmpotrivitti aperaxeY, pot fi con-
damnatl la despagubirI.
Daca nu va fi aperat, va fi insulT condamnat la
cheltuelI.
352. AceI caril, tara a infatica legiuite cuvinte
de aperare Fii dupli formele prescrise de lege, nu vora
voi a primi carmuirea una tutell ce li s'a oferita dukla
lee, vor fi respuniAtorl de t6te pagubele causate prm
refusula lora In averea minorelul.

SECTIUNEA vi.
Vespre necapacitatea, esclusiwnea fi destituirea
din tutela.
383. Nu pota fi tutorl niel membri unul cuasi-
lit de familia -
Minoril, afara de bada §1 mama.
Interfiligil.
Fezneile, afara de mama qi de femeile ascen,denti,

www.dacoromanica.ro
70 CODICB

4. Top aceia care insiI, sad al carera tata si

mamaail cu minoruld una procesti in ,care este com-
promisa starea civile a acestui, sail averea luir sati
o parte Insemnata din ea.
3S4. Osinda la o pedeipsa criminale aduce en
.sine de dreptd esclasiunea de la tutela', precum tti
destituirea dm o tutela primita nua dinainfe.
3S5. Sunt asemine opritl de a fi tutori si de-
stituibill:
Persónele ea portare rea in deobsce cunosenta.
Persónele care clad dovesii do rea credinta sal-)
necapacitate in indeplinirea sarcind de tntore.
3S6. Veri care va fi esclusd s'ad destituitti din
a tutela', nu Mal 1:Me fi niel adata m.embru la vre und
comal. familia.
37. Destituirea tutorelui se va faca de catre con-
salid da farniliil, convocatil fiincld eld de tribunalti.
Tribunaluld nu va puté refusa convocareft cansi-
liulai de familia, cand cererea de convocare se va taco
formald de cafre unuld salí mal multe ruda saü afini
al ruinorului, pina la graduld de iêrd primard, san mal
de apr6pe
3S8. Incheiérea consiliulul de familia, prin care
se va pronunta escluderea sad destituirea tutoreltif,
trebui a fi motivata, si data dupa ce se va fi chiamatd
si aseultatti inaintea lul si tutorele. Daca tutorele nu
se va fi conformatd chiranaril, escluderea Sail departa-
rea se va ludida de consilid si in lipsa.
389. Daca tutorele se. va multumi cu esdude-
rea sati departarea lui, atunci se va numi alta tutore
care va filtra indata Iii functiunea sa.
Daca va turma plangere din parten tutorelul, asu-
pra esduderei sad destituirei sale, pina in cinCi
cela multri de cand i se va fi ineunosciintatil eselude-
rea sad destituirea, cana ea s'ar fi incheiatti In nefiin-
ta 1117, tribunalul va otiíri de urgenta asupra plangerel

www.dacoromanica.ro
 71

remfiindil dreptulti de apelaOune, in casa de nemultu-

mire, atfit5 rudelorti sail afiniloril cari ail provocatti
escluderea sati destituirea, 615 i tutoreld.
Din momentula cfind tribunalulti va inctrviinta
escludurea sati destituirea tutoreltá, aeesta va fi sus-
pensil si se va numi o alta pers6nil ca tutore pro-

SECT1UNEA VII.
De.vre administratittnea betorilorIL
Tutorele va purta griyi de persóna mino-
rultá si-ltí va representa in t6te actele civili, ellí va ad-
ministra bunurile minorului ea unir'', buntl párinte de ta-
mili, si va fi respundlítoriil pentru dame interese ce
s'ar puté intfimpla din ré,ua loril administrare; elil
póte niel a cumplira bunurile minorultá, niel a le lua in
arena, niel a primi cesiunea a vre unid dreptil sati
vre miel crea* in contra pupilultá
Consiliulil familiel, saii in lipsa acestul
tribunalulti tinutultii va regula facerea catagrafiel averiI
rainoreluI, spre a o incredinta tutoreltá umnitìl, frtrit de
eare tutorele nu va puté intra in tunctitme.
La oil ce intimpiare care motivézil dupä
leg,I numirea unuI tutore, tribunalulti districtuluI un-
de se institue tutela, va numi indatti un il delegatil, ca-
re in unire ca procurorulil vorií pinte indatá,
pe tóte luernrile minoreltá, vorti incheitt jurnalti; un
esemplaril se va devine la tribunalti sub-scrisil de cel
.ce aù fasta fati la punerea in casti de a fi
si rudena de fatiii, sa se clame i dinsele sil puna sigi-
liele lora si ID lipsl de rude, sil, se clame din cetiitená
cei mal' bine notafi ea sZi fie presentI la acéstii ope-
ratiune.
Redicarea sigilielorti se va face du1iìí ace-
leasI forme ea t;i punerea Jor, prin inebeiere de jnrnal.

www.dacoromanica.ro
72 CODICB

394. Tribunaluld districtului, India dupa,

vir§irea lucraril cuprinse in articolile de mal susti , este
dator se conv6ce consiliuld de familia spre a numi tutore.
305. in urma hicririlord prescrise la art. 402,
403 §i 404, delegatuld tribunalului, insotitd de procu-
rord §1 de tutore, vor catagrafisi avere,a minorelui, §i o
vord incredinta tutorelui prin und jurnald care se va
sub-serie de acesta.
Daca minorele datoresce ceva tutorelui, acesta va
trebui se declare acésta in inventarid, sub pedeapsa de
a perde ereanta se, §i acésta se va face dupii recuisiti-
unea pro curorulul sad a delegatului tribunalului mentio-
nandu-se §i in jurnald.
In curgere de o lung de la facerea inven-
tariului , tutorele va vinde prin licitatiune, care se va
face prin indeplinirea tuturord formalititilord la tribu-
nald, téte averile mi§catdre afara de acele pe cari con,
siliuld familiel Far fi autorisatd a le pastra in natura.
Tatilii §i mama, in dad timpfi aùfolosina
legale a bunurilorti /minorelui, aunt scutiti de a vinde
averea milcat6re , &Ica el preferescd a o pastra §i a o res-
titui in natura.
In acestil casa ei vord face, cu cheltuielile lord,
o estimatiune drépti prin und espertd, care se va nu-
mi de tribufield, dupi, ce va depune juraméntii.
La inceperea ori caril tutele, afara de aceea
a tatalui i a mama, consiliuld de familia va regula,
dupi, starea averei, suma citd s'ar socoti de cuviintiä;
pentrti cheltuielile minorulul cele de peste and, precum
§i cheltuielile administratiunel averii; acelald add va
cuprinde anume daca tutorele este imputermcitii ca, in
lucrarea sa, si fie ajutatd de unuld sad de mai multi
administratoil §i procuratorl cu acestia vord ge-
ri sub respunderea tutorelul.
Consiliuldfamiliei va otari suma, din esce-
dentele veniturilor asupra cheltuelilor, de la care va tu-
cepo pentru tutore obhgatiunea de a o da cu dobindii;

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 73

asemine intrebuintare urmézi a se face priu asigurare

cu gerantia potrivitil legilora Eji in soroca de Ose lunI,
dupa espirarea cara termina tutorele va fi obligata a
plati dobinda pentru sumele neintrebuintate, de nu va
dovedi cal a fosta ca neputinta a Intrebuinta acele sume.
Daca tutorele n'a facuta a se determina de
consiliula de familia' suma la care 1ncepe pentru din-
Bula obligarea de a o intrebuinta, ela va fi dator dupi
trecerea terminuluI espresa prin art. precedente a plati
dobinc,lile pentru orl ce suma neintrebnintata, orl cata
de mica ar fi acésta.
Tutorele fie chiar tatil sea mama nu p6te
lna imprumuta pentru minore, niel a ipoteca, niol a in-
streina averile lui cele nemilateore , mal inainte d'a fi
itmputernicita de catre consiliula de familia"; o a§a im-
puternicire nu se va puté da de cata pentru causa de
mare nevoie, sea de una folosd Invederatil; la intim-
plarea dintéiti consiliul de familia' nu va da imputer-
nicirea sa, de cata numaI dupa ce se va constata prin
socotála in Bernia infiitilatit de tutore curaca banil,
lucrurile milcatáre i veniturile minorulul eunt ne-inde-
stulatáre; consiliula familiel va insemna in t6te casu-
rile anume averile nemi§cat6re, cari ara trebui sil se van-
¡la mal anta, precum çi conditiunile ce ar socoti mal
avantagi6se pentru véno¡larea lora.
Otaririle consiliulul de familia atingatáre
do acestil obiectil, nu se voril pune In lucritre de cata
dupa, ce tutorele va fi ceruta i dobandita aprobare,a
tribuinduluI care va decide in camera secreta, ascultfin-
da ci conclusiunele procurorulul.
Véniilarea se va face publica, prin licitatiune in
tribunaM In fiinta tutorelul c dupli ce se vor face le-
giuitele publicatiunl.
La casa candil vêniilarea nu s'ar putá face inain-
tea tribunalulul, atund ela va orinduI pe una judecii,-
tora suplente salí pe sub-prefectula respectiva spre a
sev'èrqi la fatia loculuI.

www.dacoromanica.ro
74 CODIOE

Formele cerute prin art. 401 0402, pen-

tru instreinarea bunurilora minorelul, nu se vor aplica
niel de cum la casulla cand o asemine vénqare prin
licitatirme va fi fosta ordinatti prin o sentinta judecti-
toreasea, du pa cerera unui coproprietara.
insa in acestii casa licitatinnea nu se va puté face
de cat dupti formele stabilite prin art. precedente; stre-
inil vor fi ne apérata admilsi la licitatinne.
Tutorele nu va puté primi, nieï retusa o
moscenire capta minorelta, fara a avé mal fintéia
torisarea consilinlul de tamiliti; primireu nu se va falce
de cat ca beneficia. de inventaria.
400. La casa candil snecesinnea refusata in mi-
mele minorelul nu s'a primita de o alta pers6na, ea
se va puté reina salí de tutore autorisata prin o noria
deliberatiune a consiliulul de familia, se/ de minore
ajunsa la majoritate, lusa in starea in care succesiunea
s'ar gasi la reinare, §i Era a se puté ataca vé4arile
Sal alte a cte, cari s'ar fi t'Unta leginita In timpui vacante.
407. Donatinnea Menta unta minora mi se pite
pira de clit en antorisatiunea consiliuluI de familia,
Ea va avé in privinta minorelnI acela§T. efectil
§i in privinta majorelul.
40S. Niel im tntore nn va puté intenta actiune
in numele minorelul, av6ndti de obiecta una &apta a-
supra vre unni imobile, niel a incuviinta la o asemine ce-
rera facuta in contra minoreluI farti autorisarea eonsili-
u lui de familia.
409. Asemine autorisare va fi trebuit6re tutore-
lui pentrn t'acere de o impartéla pornita in contra mi-
norelnI.
410 in ambe easurile urt, precedentI tutorele
va fi autor a consulta consiliul de familia in privinta
mijlécelor de apérare.
411. 0 impartéla atingtitére de averea minorelul,

www.dacoromanica.ro
 C1V1LIC 75

ca s'a píta avd aria legInitg, trebue sa se faci

judecatoria, in lmna und pretuirl facuta prin esperff
muniti de ciltre tribunal si dupa indeplinirea tuturor
formelor legiuite.
4 IV. Es pertil, du pri ce vor depune juram'énta Ina-
intea presedintelultribunalulul sari a judeditorulni carel
tine locula, ca 'i vor indeplini cu credinta.misiunea,
vor procede la divisiunea lucruluI de Impartila si for-
marea loturilorii, cari se vor trage la sortI In presenta
unuI membru alü tribunalulut Ori ce Rita impArtéla
se va considera ea nelegale.
413. Tutorele nu va put&. preeurma prin transi,
gere pricini atinght6re de interesul minoreluT, de dart
numaI cu autmisarea consilirduI de filming, si dupa a-
visuld a treT juris-consulti arataff de procuroruld tri-
bunalului aprobatil de catra tribunal dupg ce va fi ils-
eultat conelusiunile procuroreld.
414 Tutorele, ce ar avé cuvinte de nemultu-
mire Insemnat6re pentru purtarile minorelul, va puté
sa arate plingerile sale consiliultil de familia', si dacg
el va fi autorisatti de consilia va puté cere plunerea la
popréla a minorelul conformil cu regulele stabilite la tit-
nil /X. Despre puterea pdrintéseei.
SECTIUNEA VIII.
Despre socotelile tutelei.
415 Fie care tutore este dator a da seamg des-
pre Iltiministratiunea sa.
410. Fie care tutore, afara de tata i mama., si
acestia numil pe timpula cath ati usufructula legala a-
supra bunurilora minorelul, este datora In cursula tute-
lei sale a arata In scris la tribunalul inutal la finele
fie carui: anil starea administratiund sale, iar tribuna-
lula la IntImplare cmndü tutorele este alesd de catra
consiliul de familia, va fi dator a impartasi mal
copiuí Intarita de ataren acestesi administratiunI consiliu-

www.dacoromanica.ro
76 CODICE.

lul de iamilia, cere avéndd a face luari aminte asupra impre-

jurarilord administratiunel tutela, le va adresa tribunalu-
lul in termin de cinci sapea slece Pe, dupg primirea copia;
trecénda insa acestd termind, atunci tribunaluld fard a
mal aqtepta sus slisele luarl aminte va regula cele de
=finta in privirea darel de aérea din partea tutoreld.
417. Tutorele care nu va depune In tribunal so-
cotelile pina in cinci sdpra slece Pe dupa finituld anulul, va
puté fi esecutatii pentru predarea lord de catra tribunal&
41S. La eeirea sa din tutela, tutorele este &toril
a da socoteli obscesci pentru tcSta durata tutelel sale;
spre acestd 851-lit1 eld este datord a intocmi doud de
o potrivii esemplare, °are treand prin consiliuld de
familia, se vord supune tribunalulul eu observatiunele ce va
fi tacutd, rámaindd tribunaluld a le incuviinta saa nu,
dupd imprejurari. Numai dupa predarea s000telelorií
obscesci i incuviintaree lora de cifra tribunal, se va
considera tutorele desfacutd de tutela sa, Sra jignirea
dreptuld reservatd pupilului devenitd majore de a ce-
re seamil tutoreld de administrarea tutela
Orl ce conventiune sevareita intre tutore
qi tare pupiluld ajunsd in majoritate, va fi Ara
daca ea va fi fostd facuti inaintee espiraxii und lunl de
la desfacerea definitiva a tutoreld.
Daca, dupi socotell, tutorele va ramâné
datord Cu vre o suma minoreld, ama suma va purta,
dobinda din slioa chiar a inchieril s000telilor tuteld.
Dobinslile pentru sumele cu caxe ar AmIné dator
minorele d'Ara tutore nu vord curge de eat din slioa
dupa inchierea socotelilord definitive in caxe se va fi
tacut somatime de plata.
CAPITULt LEL
Despre emantipatiutae.

421 Minorele se emancipég de drepta prin el-

atora.

www.dacoromanica.ro
 CIVILB. 77

- Minorele chiar necisitotitilf va puta fi e-

mancipat de Cidra tata% sri, sai in lipsa tatilut, de
cifra mama sa cind va fi indepliniti opti-spra-rjece
al virsteI sale,
Acésta emancipare se va face prin singura decla-
ratiune a tatalul sai a mame!, la tribunal care se vit.
publica.
Minorele al c,irui tat i mama aii inca-
tatii din viéta va puta asemine fi emancipat6, insi nu-
mal dupa ce va fi impliniti virsta de doui-decl anl,
daca consiliulA de familia va gasi de cuviing.
In acesti casi emancipatiunea va resulta din de-
liberatiunea consiliulul de familia, i din declaratiunea
ce tribunalul d'impreuni, cu consihul de familia va fi
tiout In acela0 acth, c minorele este emancipati.
lncuviintarea emancipatiunel se va publica.
Daca tutorele nu va fi tacuti niel o c,ere-
re de emancipatiune a minorelul, de care s'a vorbiti, in
art. precedente, qi daca una sai mal multe ruda sari cus-
cri al ac,estuI minore in gradulfi de véru primar, sal In
grade mal de aprdpe, ilg vor gasi destoimci ,de a fi e-
mancipat, vor puta cere de la tribunal de a convoca
consihul de familia ca se delibere0e despre acésta
emancipare.
425 Minorele emancipat va aya unii curatore
p&nä la etatea majore, cara se va numi de consiliuld
de familia
Socotéla tuteld se va da emancipatulul
minore, là fiinta curatorelul 665.
Minorele emanoipat nu va puta arcada saA
inchiria nemiqcateorea sa avere mult5 de atA pe
cinc! anl.
Elfi va siringa veniturile, va da chitanta de a
lor primire, çi va face orl ce acti privitor mima la o
pura administrare a averel sale, intocmal ca uni majó-
re, tara si pata ataca aseminea acta in tate casurile
eari, niel majore fiind5, nu le ar puta ataca.

www.dacoromanica.ro
78

42S. Nu va puté porni niel mid procesd pri-

Nitor la IT° o avere nemiscatePre, 'liel cider d'a se apa-
ra, ilia a primi, nicl a redica capitaluit, niel a da chi-
tanta, peutru ele, ark' asistenta curatoruluI
Minorele emacipat nu se va puté Impru-
muta sub-nici und cuvénttl, fr deliberatiunca consit-
liuluI de familia adeverita de tribunal diva, ce va as-
culta pe procurorti.
Nu va puté vinde, Met instreina vre und
luan ne miscator, niel a face vre mid alt acta, de cfit
numai de acele privit6re la o simpla administratione fil-
Indeplinirea formelord prescrise pentru minorii ne-
ernan cipatl.
Obligatiunile de dansula contractate, prin cumpa-
rare sad prin alt mod, se vord reduce la preturile on-
venite cândil vor fi peste Me'sura incarcate. Tribunalele
la asemenea Imprejurarl vor lua In consideratiune averea
minorelul, bona sad rdua credinta a pers6nelor c vor
fi contractatù' cu dinsuld, precum folosuld sad nefo-
losuld acelord cheltuell.
Ori care minore emancipat, ale (Anil ice-
men'. se vor fi scAlutil In virtutea art. precedente, va
perde beneficiuld emancipatiund care i se va redica
paslirea acelorasI forme, cu care i s'ad si datil.
Din Oioa in care se va publica revocarea
emancipationeI minorelul, minorele va mtra din nod sub
tutela, çi na va maI putf's esi, pInti, la ajungerea, sa la
majoritate.

Minorele emancipat cire va face comerciti

se socotesce ca major pentru faptele cate privescti
comerciuld

www.dacoromanica.ro
 79

TlICLULÚ XI.
DRSPEE MAJORITATE, DESPRE Dill:RLAUTIUNE §I DES-
PRE CONSILILTO JUDECIARt.

CAPITULIT I.
Despre majoritate.
434. Ilajoril se socoteset atAtt bArbatulti eastri
femeii care at tudeplinit dout-Oeei i unu anl; la a-
césti vArstt fie-care este espabile a face t6te hotel° pri-
vithre la visit& rivile, afai cle restrictiunile prevNute la
titlul
CAPITLTIAIJ II.
Despre interdietiune.
485. Majorele care este In o stare obicinuia de
imbecilitate, de smintélg, sail de nebuniA cu tre-
bue a fi interçIiaí, cbiar i dim% are intervale lucide.
Orl-ce ilia' este primitil a provoca inter-
dietitmea rudd sale, Asemine i unult din sol In pri-
vinta, celul
In casi de nebunit eu furià, clac rt inter-
dictiunea nu este provocatt, niel de sott, niel de rude,
ea trebue se fis provocatit de procurort, care in eastni
de inabecilitate sat de smiutire, pae asemine a o cere
in contra unel per56ne, In st numai clinda n'are niel sott,
niel 8005, niel rude cunoscute,
48S. OA ce cerere de interdictiune se va lace
eitrà tribunalul de prima instantig.
439. Faptele de imbecilitate, de smintire, sari de
nebunii cu turitt vorti fi arttate pria sexis; col ce vor
cere interdietitmea vort infItisa marturl i inscrisurl
sprijinit6re cererel

www.dacoromanica.ro
80 OODIOB.

Tribunaluld va ordona ca consiliula de fami-

lia, formata dupa modulfi determinat la Sectiune,a IV a
capitolulul ala II de la titlu X. Despre minoritate,
despre tutela i despre emancipatiune", dea prerea
asupra stird in care se afla pers6na, a ciril interdiciune
se cere.
Aceia care vor fi provocat interdictiunea nu
vor puté face parte din consiliula de familia; cu t6te
acestea, sotula sat. sogea, §i copiil persemd, chiar ce-
rénd interdicgunea, vora puté fi admill in consiliula
familiel, Sea a lua parte la votti.
Dupa ce va primi parerea consiliulul de fa-
mili, opiniunea medicilonl competing, tribunalula
va face interogatoria pirituldf gi de nu va fi in ststre
a se 1nfatiqa in camera de chiNluire, se va face la lo-
cuingt, de unula din judecatorI, insareinatti ca acésta,
insotita de grefiera. In tóte casurile procurorula va
fi fag"' la interogatoria.
Dupa celti dint6iti interogatoria, tribunalul
va oréndui, de va gasi de cavil*, una administratora
provisoriii spre a ingriji de persema i averea piritula
Otirirea asupra unel cer.erl de interdiegu-
ne, dupa ce s'ati ascultata pârile, sari se vora fi che-
matti legala, nu va puté fi dati, de efita in ledinta

De va respinge cererea de interdicgune,

tribunalul va puté, dugs imprejurirl, ordona, ca ptri-
tul si nu mal fie libera a piada, a se invoi, a se im-
prumuta, a primi untl capital, niel a da cuitangi de
priimirea lul, a Instreina niel a ipoteca averea sa, A-
ra asistenta unul consilia, eel va fi orinduita prin aeea
oar' ire, la care casa se va face publicatiune prin Mc-
nitorti.
in casa de apelagune in contra otirirel-de
prima instanfá, eurtea de apela va puté, de va
de euviinta, a supune la una nuoti interogatoriti pers6na

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. .81

In privinta atril s'a ceruti interdietiunea, saii a crin-

dni una judecatorti spre a face acelii interogatoriii.
441. Otartrea curtil de apela salí a tribuna-
de pr ma instanta care va prommta interdletinnea
saa nunairea unui onsiliii, va B, dupri 86in-tinta recia-
secisa afarií, comunicata pâri1orì i inserisa
In registre. In terminii de dece dile va fi afiptrt in sa-
la audienteY, precum §i publicata prin Monitora.
4-1S. Pronuntarea interd etiunel sail a munirei con-
siliulul, Ii vorii avé efectele lorti din dioa de candil
s'a publicatil otarirea.
nite actele facute in ilrma pnblicatinnii de inter-
dietinne, sail rara asistenta, jndiciar "Jora fi
de dteptil, socotite ea nra. fiinta.
Dupa in6rtea unei pers(Ine, aetele sevir§ite
de ea nu vorti xnaY puté fi ataeate pentrn motivù de
srnintire de, tilinte, de cata In easula candil interdictiu-
nea acelei perstine va fi fostil prommtiataSail cerntri
inaintea mortiI sale, afara de casula candiIdovada,smin-
tirei mintii resulta aliara din coprinderea, actulni e( se
ataca.

De un va fi apela In contra otiírtreY de in-

terdictiune data de tribunalul de prima instan, sail daca
eurtea de apela va confirma acea, otarire, se va crin-
dni unti tutore interçiisuini, potrivitil regulelorti prescri-
se la titlulil despre minoritate, tutela si emancipatinne;
administratorul provisorifi va incita din fimetiunile
§i va da socotéla tutorelui, de ntt va fi chiara
insu§T tutore
Barbatula este de drepta tutolealii femeiel
sale, candil' va fi 'rusa sub interdictiune.
Ferneia, va fi tutrice barbatulni seil inter-
disii, si in asemenea casii consilitd de familia va re-
gula forma si conditiunele administratinnei, remaind
dreptul a reclama inainteatribunalelora, de se -va
socoti nedreptatiti prin regularea

www.dacoromanica.ro
b2 CODICIE.

4.53. Nimeni, atara de sofí, de ascendenti si, de

d.eseendentl, mi va fi datora a tin6 tutela unid interdisii
tnai multa de eineI uni. Dupa acesta termina, tinore-
le va puté eere a fi inloeuitri, si eererea sa trelme
151 priiinita,

4.54. Interdisul se asémana cu mhtoreleintrn mea

ce privesce persóna si averea sa; /egile relative la tu-
tela minorilora se ~6 aplica si la tutela interslisilora.
4.55. Veniturile unui interdisil trebuesca t fi mal'
en osebire intrebtuntate spre a-I înbwiätäti sórta, si a-I
grabi vindeearea, potrivitú ca earacterula b6leI si dupa
averea ce va fi avéndil. Consiliula de familia, va pute,
otart de trebue sa fie ingrijitil in casa sa, saii de tre-
bue Ji fi q asedat in vr'im stabiliment privat sita in vre
una spital.
Cand va sosi timpul de a se easatori eopi-
lul unitI interdisti, destrea i tele cele-altb conventimil
privitere /a stabilirea saú casatoria luI, 135 vor regula
de eitve consiliul de familia, dupil ineuviintarea tribu,
nalultil care va asculta conelusiunele proeurortiluI.
Interdietiunea Ineetéda de ()data co ea usele
ce ati determinat-o; en tóte acestea, nu se va puté pro-
punta destiintarea el de cata observandu-se formalitatile
preserise pentru a 61 pronuntare, i interçlisulù, ntt va
putí? reintra In esercitarea drepturiloril sale de (4411
dupa ce se va pronunta si publica otarirea pentrn a ei
d estiinta re.

CAPÙ. mr.
Despre Consiliele judeciare.

45m. Se pota opri resipitoril de a piada, a face

transactiunl, a se imprumuta, a priimi una
si de a da cuitanta de priirnire, de a Instreina i ipo-,
teca averea lora, farsa asistenta unul consilifi orinduitil
de tribunal. O asemenea oprire .se va, publica.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 83

450. Oprima de a hiera farri asistenta until con-

silla va pité fi provocata de catre acei ce Mi drep-
hila de a provoca interclictinnea: cererea lord trebue a
fi cereetatti i incletatil tot in ace1n0 acista opri-
re im se va putt desflinta de cat observanduse ace1é0
formalitatI.
-160. Niel' o ofárlre In materia de interdictione
saii de nnmire de consiliti nu va plit . fi data, sail de
tribunalulfi de prima instantli saù de cortea de apelil, de
cìt dupil ce ministerinlii publica 10 va pronunta concia-
si unele sale.

CARTEA ir.
Desprelmnun si despre os(bitele morlificathag ale
propriefrip7.

TIT1X
Despre distinqhmea bunitrilor.
461. T6te bunurile sunt mobilI 8ttii
CAPt I.
Des pre

402. Bunnrile sunt immobili sail prin natura lor,

prin destinatiunea lor, snì prin obiecttil la care ele
se asplica.

Fondurile de prun6ntrz i elrtdirile sunt immo-

bili natura lor.
Morile de véntü, &A de aprt, aserilate pe
6-600 sunt immob,li prin natura lar.
46.5. Recoltele carY Inca se tina de rad'écinï, §i
&Fidel& de pe arborT, necnlese Inca, sunt asemene immo-
bilI.

www.dacoromanica.ro
84 CODICE.

indata ce recoltele se vor taia, §i fructele se vor

culege, sunt
460. Arboril ce se tail, devina mobilT.
407. Animalele ce proprietarul fondului da aren-
dasulul pentru cultural stint immobili pe cb,'t timpa li se
pästréçla destinatiunea lor.
40W. Obiectele ce proprietarul until fond a pusa
pe ele pentru serviciul i esploatarea ac,estusi fonda sunt
immobill prin destinatiune.
Ast-fel sunt immobilI prin destinatiune, ellnd ele s'aa
pusa de proprietara pentru serviciul i esploatarea ion-
dulul:
Animalile afectate la cultura:
Instrumentele aratorie;
Stminlele date arendasilor saü colonilor partimi;
Porumbil din pornmbaria;
Lapinii tinuti pe langa casa;
StupiI cu roil;
Pescele din iaza (helestaie);
Téscurile, caldttrile, alambicurile, lâçiile i vasele;
Instrumentile necesarie pentru esploatarea ferarie-
lor, fabricelor de hartia si altor usine.
Paele §i gunoiele;
MaI sunt immobilI prin destinatiune ttite efectele
mobiliare ce proprietasul a aseçlat câtre fond In per-
petal.
409. Proprietarul se presupune di a a§edat ca-
tre fond In perpetuil efecte mobilutre, cand aceste sunt
iutarite cu gipsa, vara sati cimenta, saa dind ele nu se
pota se6te fara a se sttica sa deteriora, sat. fail a stri-
ca sail deteriora partea fonduluI catre care sunt asedate.
Oglinçiile tural apartament se presupuna ase0ate
in perpetua, clad parchetul pe care ele staff, este una
cu boaseria eameril.
Acésta se aplica i la tablourI i alte ornamente.
Statuele Bunt immobilI canda ele sunt ase¡late Ina-
dinsa, chiar dud ele s'ar put6 se6te fart.' fractura sari
deterioratiune.

www.dacoromanica.ro
 MILE. 85

Ur16ele saú ttvile ce servescu pentrn con-

ducerea apelor la un fond de pOtantii, sat). la vre o ca-
sä, sunt immobili, §i fad' parte din proprietatile la care
servesc5.

Sunt immobili prin obiectul la care se apli-

usutructul lucrurilor immobili, servitudinile, actiunile
earl tindil a revindica un immobile.

CAPt
Despre nzobilt.
4''?. Bunurile sunt mobilI prin natura lor,
prin determinatinnea legiI.
Sunt mobili prin natura lor corpurile cari
se potil transporta de la un locfi la altui, atat acele earl'
se mi§a de sine preeum sunt animalele, prPcum si cele
carI nu se pot strilmuta din locii de cat prin o putere
streing, precum su-t lucrurile neinsufletite.
Stint mobill prin determinatiunea legil
si actiunile earl a5 de ()Mead sume esigibill
saù efecte mobiliare, actiunile Batt interesele in companiI
de finance, de comerciii lad de industri5 chiar §i and
capitalnl acestor companii constA, in imobill.
Aceste actiuni sati interese se socotil ca mobili nu-
mail in privinta fie-carnI din asociati, si pe cat timpii
tine asociatiunea.
Sunt asemenea, mobilI prin determinatiunca legei
veniturile perpetne soli pe viétil asupra Statulul sail a-
supra particolarilor.
CAPtI
Despre bunurI n raportul lor cu ceY ce le poseclil.
VerI-cine p6te dispune liberil de bnnurile
ce stint ale luI, ca modificatiunile stabilite de legY.
Bunurile carI nu sunt ale particolarilor sunt ad-

www.dacoromanica.ro
86 COMCB.

udnistrate, §i nu pot fi instreinate de dht cb.padgulele

§i formelc prescrise anume pentru ele.
Drumuide marl, drumunle utíci i ulitele
carY sunt In sarcina Statulu1, fluviele §i riurile naviga-
bili sail plutit6re, tsérinurile, adatigirile eiltre mala §i lo-
curile de unde s'a retrasil apa inärii, porturile naturall
sail artificialT, inalurde nude trawl vasele i In deob§te
telte *tile din painésntul Romanieí cari nu sunt pro-
prietate particulara sunt considerate ca dependiatie
cloinenului

Tòte averile vacantI §i fara s6ip(1117, prectan

§i ale pers6nelor cari mora fara mo§tenitorT, sail a ea-
rora nio§teniii slut lap6date, sunt ale domenuluI
47.8. Portile, zidurile, §anturile, intaritureie piete-
lor de resbeli ale forteretelor, facil §i ele parte din
domenid
Aceste lucran, reintra In comerciil (And nu mal ser-
veseil la usula
479. P6te avé cineva asupra brunirilor, sail un
dreptri de proprietate, sail un dreptil de folosinta, sari
munal ser vitae.

MIX II.
Despre prOpr4etate.

4SO. Proprietatea este dreptul ce are eineva de

a se bueura §i a dispune de un luau in modil
absolut, îus lu filnitele determinate de lege.
I. NinienI mi péte flsilit a cede proprietatea
sa, afarii nuinaI pentru causa de utilitate publica §i pri-
mind o clipt i preala,bile despiigubire.
482. Propietatea tuna lucru mobile sail immobile
da drepta asupra tot ce produce lucrui §i asupra tot ce
se unesce, ea aecesoria, cu Inerul intetin moda. naturale

www.dacoromanica.ro
 CIVIEFI. f,7

sail artificiale. Acestii dreptif Se numesce: drepta de

aeresiune.

CAPI.J.

dreptulti de accesiune asupra eelora produRe

de lucra.

4S3, Fructele natura/1 sail industriali ale primii-

ttiltit,
Fructele civilT ,
Sporulti 'anima/e/ora (plisila),
Se cuvinii proprietarniut n puterea dreptuluT de
accesiune,
4§14. Fructele produse d n vre tullí lucru nu se
curial proprietarulut, de cat en indatorire din partel
de a plitti sernénátiirele, araturele §i munca, plisa de al¡iT.
445. Posesorele nu clustig5; proprietatea fructe-
lora de cata candil posede cu burla credinta; /a el-
su/il contraria' elI este datorti de a inapoia productele,
Impreung cu luerulìi, proprietandra cave revindica.
4%0. Posesorele este de hura credintitcandi po-
sede ca proprietarii n puterea, unta' titlu translativil de
proprietate, a caruI viciuri mii sunt cunoscute.
Elit incetkii, da a fi cu bun'á credintit din
momentulit cândil aceste viciuri II sunt cunoscute.

CAPli ir.
Despre dreptulti de aeresiune asvpm celorei imite fi
ineorpornte de lueru14.

41. Totil ce se unesce §i se incorporOzA tu la-

crulii se cuvine roprietarului lucrulur, potrivitil regule/0rti
statornicite mal josii.

www.dacoromanica.ro
88 l'OD10E.

SECTIUNEA
Despre dreptutii de aceesiune relativii la luerurile
4S9. Proprietatea, pilmêntulal cuprinde in sine
proprietatea supratetei si a sabfeteit
490. Proprietarulli p6te face 4,supra pianêntabil
t6te plantatiunile i clidirile ce gäsesce de caviintil, a-
faril de esceptinnile statornicite la capulti care tra-
t6ei, despre strvitudial
401. Propri etarulil póte face sub {ata pruni.Intului
t6te constructinnile i apilturele ce gilsesce de ~Tata,
si trage din ele tóte fol6sele ce acestea aril produce,
afari de modificatiunile prescrise de lege si regulamen-
le privitóre la mine precum si de legile i regulamen-
tele politiiinesc,I.

Ori-ce constructiune, plantatiune sati Juera

fìleutii In pihn6ntii sail asupra pànntuIuí, sunt pre-
sumpte a fi tilcute de catre proprietarulii acelal
ea cheltuiala sa i cä snnt ale luT, pila ce se dove-
desee din contra.
Proprietarulii pilmêntuldi care a tiicutil con-
structiunT, plantatiunI lucrari Cu materialuri
este dato& sä pluitéscä val6rea, materialurilord. Elü mal
póte fi oenditri dupä imprejudirl pentru o asemenea ar-
mare si la platil de daune-interese. Darl proprieta-
rulti materialurilord n'are dreptil ale radica.
Dacil, plantatiunile, constructiunile si lucra-
rile art t'esta' Eicate de caltre o- a treia persónilca ma-
terialurile el; proprietarulti piiméntului are dreptukt de a
le t1n6 pentru dînsulú, séii, de a, indatora pe acea per-
156ni sil le redice.
.Dacti, proprietarulii pumntêntalui cere redic,area plan-
fatiuuilßríiqi a constructiunilorti, redicarea va arma ca
clieltuiala ceba. ce le a fíela; elli póte (liara dupil,
imprejnriri fi condemnatil la daune-interesse pentru pre-
judiciele .866 vragmarile Ce a pututil suferi proprieta-
rubí locultii. Dacil proprietaruld voesce. a Ostra, pen-

www.dacoromanica.ro
 OIVILE. 89

tru dénsuld aceIe plantatinuI cladirl, el d este datoril

pliiti val6rea materialurilorii çi pretuld munceI, tara
ca sil se iea in consideratiune sporirea, valérei fondultii,
ocasionata prin facerea unor asemen1 plantatiunI
constructiuni. Cu tite azestea, daca plantatiunile, clii-
dirile i operele aü fostil gente de catre o a treia per-
scina de bina credinta, proprietarulil pam'éntulrei Tm va
pité cere redicarea, misa Oiselord plantatiuni, cladirI
lucrarl, dara va avé dreptuld salí de a inapoia, val6rea
materialurilord i pretuld munce, sail de a plati o
suma de banl egale ca aceea a crescera val6reI fon-
dulni.

405. Crescerile de piiménta ce se facil succesivil

si pe nesimtite la malurile fluviuldi i a riuriloril, se
numesce ataviarte. Alnviunea este in folosuld proprie-
tarnluI riverand candil e vorba, de una fluvid saù' rid
navigabile, plutitord atta neplutitorù', Cu indatorire ins6
pentru proprietard de a laso., pe pilm6ntulil 685, drumuld
trebuitord pentru conducerea, vaseloril
490. Totil ale proprietaruluI riverand sunt çi pa-
mAnturile liisate de apele curgatére, candil ele se re-
tragii pe nesimtite de la unuld din termuri si se in-
drépta catre celd-altil termil; proprietaruld termultil de
unde apa s'a retrasil, profita de aluviune, fara ca pro-
prietaruld tIrmulni °pilad, si péta reclama pam'éntulti
celd perdutil.
Acestii dreptd nu are loed In privirea paintlaturi-
lord patisite de apa mariI.
AInvitmea nn are loca in privirea lacuri-
lora, elasteuriloril si a iazuriloril; proprietaruld lord con-
serva tot5 d'auna paméntuld acoperitil de ETA', candil
ea este la inaltimea scurgerd elesteuldi, iazuluI, chiard
daca catimea apeI ard scadé in urmi: si vice-versa,
proprietaruld iazului nu qUéstiga niel und dreptil asupra
paméntuluI riverand, ce se acopere de apa iazulul candil
urmNii férsaturl estraordinarie.
Daca una fluvid sari unil rUt na,vigabile
séli nu, rupe d'o data o parte mare, si care se péte re-

www.dacoromanica.ro
90 CODICIO

cundsce, de plImentii, §i o lipesce la, pamatillti uuul

altii proprietarti, a,cea parte rilmane a eta a fbstil pti-
mntulii de la care s'a auptii o tiisli daca se va reclama
in terminil de mul ,anil.
4(9 Insulele .5i pruntutile cari se formkil in al-
bia fluvieloril §i a riurilorti navigabilI sail plutitdre, sunt
ale StatuluI daca nu i se optme titlu sail prescriptione,
500. Insulele si pruntttrile carl se forméz5, in
rturile nenavigabill si neplutitdre, sunt ale propriethru-
luI t ermuluI pe care ele s'ail formatil; daca instila for-
mata' trece peste juntaatea ritildi, atund fie care pro-
priqtaril riveranii are dreptubl de proprieiate asupra
partil de instila ce se intinde spre elii, poruindil de la
juintitatea riuluI.
50 1 . Daca Mili riil sail fluviil formiindu-0 unti
bratil mili taie si 'nconjurti pänte"ntulil unui proprietarti
riveraml, si face prirt acestil chipa o instilti, proprieta-
rulil nu perde ptimèntulii ce s'a transformatti in insulti,
chiar daca elti s'a fiicutil de unil fluviti sail de unii
tia navigabile sail plutitoriil.
Dacti unil fluvill s'ail lililí rili 10 fitc'6 un('
noti cursi pitilsindil vechea sa albii, acilstii albirt se 1m-
parte intre proprietaril miirginari.
011 ce animali sail sbmiltdre sëlbatice tre-
di in coprinsulti ¡'ostra Sc favil ale mistre,, pe ciitil timpil
reuttutil la noI, atara numal dactl asenienea trecere s'a
ocas onatil priti fraude sail prin lartificie.
SECTITINBA U,
Despre- drepilda de aceesium relativa lo lucrurile
ntifcat6re.

501. Dad.' dou'é 't'eral' a tionsi deosebiti kifilpildi

s'ail imita impreunil indita aniêndou'é formit unti singuril
tdtil, dar5 s6 petil desprati si icouserva, fie-care In par-
te: dupil despii4ite, ataueI totulii, forwatii ebte ala pro-

www.dacoromanica.ro
 (MULE, 91

prictarulut luerulaI care constitue partea principale,

mainda chi datora si pläti celul altú proprietara, pre-
Çulii luertilui ce a fostil unitti ca principalulti.
.505. 1.,ste prineipale acela dirt dour lucrurl, pem-
tin usulti sail pnutru ornamentulal pentru completaren
carnI, a servit uuirea (Atli aliti lucru.
v06. Odinsti lucrula unitil este =lid rual de
prep de chit lucralii principale ci candil elti s'a unita
fara seirea, proprietaruluI, acesta p6te cere despartirea
restituirea luerniul unita, chiara daca arú rtsulta din
despartire ore-care vatemard lucrulul catre care elii
fosta
.507. Baer', din cele doue lucntri unite pentru
forma unti singuril totù', niel unula nu póte fi privita
ca accesoria al celui alta, atuncl aoela este consideratti
ea principals care va fi mai mare in val6re: Daca va-
16rea ambora lucrurilora aril fi inal totil aceeasl, atuncl
lucrulti earl mal mare in volume va fi considerata
ca principale.
.504. Darya una niestera saú alta cineva a intre-
btfintatil matv.ria care nu era a sa si a fauna unti lu-
cru noti, atunci proprietarula materiel,intrebuintate are
dreptula d'a reclama lucrula fbrmatil din ea, platinda
pretulti munceI, Matti candil acela obiecta arù puté (Ilia
:anda eRI n'arrt put6 reveni in starea primitiva.
Daeainsa manopera aril fi Matti de impor-
tante, In catti ara Intrece ea multa -mien-ea materiel in-
trebuintate, atunci munea lucrittorulul va fi considerata
ea parte principale, f¡i lucrätorula va av6 dreptula
a retin6 luerulti formatti plittinda proprietarultif prelalti
materiel.
Cana' eineva a intrebuintatil in parte ma-
tern care era a sa çi in parte materiä streinä, pentru a
forma unti lucra noil, far& niel o parte din materia
sà'I fi perdutar ca totulti frinta i dada acule uta-
terii nu se mal pota desparti fari viitemare saù pagu-

www.dacoromanica.ro
92 CODICIE

bu, atundi luerula formatil se envine amboril proprietari-

lora, celuI antéia in proportiune en materia ce era a sa,
si: eeltii alta in proportinne Cu materia sa si en pretula
muncei sale.
Candil una lucra s'a formata din amesteca-
rt a mal' =itera maierie en diferitI stapani din cail ni-
el una nu p6te fi considerata ea materia principale, a-.
tuncl proprietarula, in nesciinta cara' a turna-hl ameste-
carea, pede cere desfacerea lora, daca ea este en putin-
ta a se desfare,
Daca materiele amestecate nu se mal: potil despar-
ti Ara vatilmare saii pagaba, atune1 hiena formata se
envine tutuloril stapinilora, fle earui insit in proportiu-
ne cu ciaimea, calitatea si valórea materielora lui, in-
trebuintate la facerea acelul lucrn.
Dad,' materia nnul din proprietarl aril co-
virsi pe cea alta materia prin valóre si cantitate, atun-
di proprietarul materieI maI eu pretil va puté cere lu-
crul formata prin amestecare, platinda insa celui alta
proprietaril preolil materiei sale.
Cand luerula foil-nata r6mane comuna liare
proprietaril materielorti din cari s'a formatil, atnncl b-
ernia se va vine prin licitatinne si pretulil se va In-
parti.
In Une casurile in carl proprietaruli mate-
riel, intrebuintate fistra scirea MI la formares, una liicrn
noa, este in dreptil d'a reclama lucrula tormata, elti
are si voia d'a cere in loca de hernia formatil o ma-
teria, de aceiasl natura, catime, grentate, marime si ca-
litate sea valeprea aceleiasI materie.
51e. Verl-eari va fi intrebuintata materii streine
Sra scirea proprietaruld lora, vora piad dupil impre-
jurArT fi osinditl si la plata de danne-interese, s'i acésta
tara prejuditinla urmáririlora prin canalii estraordinarti.
510. Principiele reguIelora de mai susa veril ser-

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 93

vi judectitorilorti §i In decisiunea casurilouti analoge eu

cele precEdentI.

TITLU 1IL
Despi-e usufructa, despra tesil fi despre abitatiune.
CAPt I.
Despre UsufructO.
52 V. Usufructulti este dreptulti d'a se bucuraci-
neva de lucrurile ce aunt proprietatea altni, Intocrnal
ca insu0 proprietarulti 1°111, insg ca indatcaire de a le
conserva substanIa.
53W. Usufructuhl se stabilesce pint lege sail lain
voil4a omulul.

519. Usufructulti se p6te stabili sail pure, sari

cu termin, sati en conditiune.
.520. Usufructulti se p6te stabili pe totti felulti
de bunurl =bill §i imobili.
SECTIUNEA I.
Despre drepturile Usufructuarulta.
Usufructuarulti are dreptti d'a, se bucura
de tail felulti de fructe ce pote produce obiectulti asu-
pra cirui are usufruct', fie naturall, fie industrial, fie
civilT.

Fractele naturall sunt acelea ce pZimêntulti

produce de la sine; productiunea §i priisila (sporul ani-
malilorti) sunt asemenea fructe naturall Fructele indus-
triall ale unuI iondti sunt acelea ce se doblndescil prin
culturti.

Fructele civill sunt chiriele caselord, 10-

www.dacoromanica.ro
94 CODICE

hindi/e sufridor& esigibill, veeitulii reuditeloril; arendele

infra in ciasen frneteloril eivilI.
Fructele naturali i industrian' neculese in
inomentillil emitir] se d.eschide dreptullí de usternetti,
sunt ale usufructuarulnl. Acelea ce se gasescil in a-
N
(Tea< stare candil se sfirsesee dreptulii de usufructii,
sunt ale proprietamluI, Párá d'a imité pretinde
fle la altillii despagubire de chieltuelele urmate pentrn
arilture i semllnature. Drepturile colonultg partiaril ce
vor fi esistutil la ineeputulii, saii la finele usutructulnI
ni] potti fi vilflquate de disposititmea precedente.
Fruetele civill se socotescil dobindite oi
4i, si se euvinii usufrnetuarulut lii proportinneen durata
Aeésta regula se aplica la arendI si la
ebiriele easelorii ;ti la alte fructe
Daca usnfinettilii coprinde Memri en cati
nn se p6te cineva servi farA ale consume, precumti bani,
grane, hiluturI, usufructuaralii are dreptrtlii de a dispu-
ne de ele, lusa cu indatorire de a le inapoia in aeeeasi
cantitate, cualitate i valke, sail prefulii la sfirsitulti
usufrnetiilnl.
.527. lisufluctulii und rendte pe vi4ta dâ usn-
fructuarultiL pe &rata usufructulai slí, dreptulii da
percepe veniturile faril d'a fi obligatii la niel ud.] felil
restitutitine.
52S. Daca usufructulii. coprinde luertiff cari
rA a se consume indatii se strici dupa vreme prin
trelmintarea lorii, premia rufele, mobilile casa, usu-
finetuarn111 are dreptn/ii d'a se sluji ca dinse/e peutra
intrebuintarea la vare ele sunt destinate, si nu este o-
bligatù d'a le Inapoia la sfirsitubl ustifinctnliti, de 646
in starea ce se vorti afla, Insà nestricate din dolit.sail
culpa.
.529. Daca usufrnetulii eoprinde padmi
nate de proprietarnIii lori1 la taerlí periodiee, tistifruetn-
arttli este datorii a Ostra ordinea§i, eäta-timea -Litera. in

www.dacoromanica.ro
 OIVILE. 95

conformitate Cu regulele stabilite de propriefarti, saa

ca usula locultil, fati a puté pretinde vre o despagtibi-
re niel usutructuarula, niel mostenitorii sei, pentru
lasate netiliate in timpula usufructultil sea.
Arboril care se pota secito dinteunti seminariti
de porni fàr degradatiunea, acestuï, nu vora fa.ce par-
te din usdructii, de ,catil ea indatorire, pentru usu-
fructuara, d'a se eonfbrma obie,eitilui locale In privirea
inloeniei ion
Usufructuarulti se mal bricuril, conformán-
du-se en epocele si usula vedija ala proprietanduI, de
piirtile de pildurl Inalte cari ati fosta puse in talare re-
gulatO, saticà aceste taittri se taca periodic& pe o intin-
elere de pilinênta determinatii, saù ca, se faciinumai d'o
ditime óre-care de arbori alesi pe tótO supra-fatia do-
inenulni.

In tóte casuri usufruetuarula nu

se p6te atinge de arborii inalti; va puté mnsà Intrebuin,
ta, spre a tace reparatiunile la carl este obligata, arboril
desrildilcinati sati sfärilinatì din accidente; póte chiar a
tàia pentru acesta sfilrsita arborii trebuinciosi ca inda-
torire lusa,' a constata in fiinta proprietarului acéstri tre-
buinth.

.532. Usufructuandil póte lua din piiduri aradl

pentru vil, p6te asemea lua de pe porui producte a-
nuall séti periodice, insti tóte acestea dupá obiceinla
loculul si ala proprietarului.
533. Pondi rodiroti cari se usucO i chiarti a-
eti ce sunt desril rinati séi dilrlinati din accidente,
se envina usufructdi'Snlul ea indatorire de al inlocui
prin altit
53-1. Usufructuarula se pite lucura el a insusi,
sait Inclina altuia sati cede esercitiulti dreptului 'sea.
De va Inchiria, urméqii a se conforma, pentra epocile
canal se preinoesea contractele si pentra durata lora,
regulelorti intoemite pentru birbatti, in privinta averet
temen' sale., la titluiui despre Contrctzth dc edslitoria."

www.dacoromanica.ro
96 CODICE

53.5. Usufructuarulil se folosesce de adilugirile

Acute prin aluviune la obiectult asupra carui are u-
sufruett.
530. Eld se folosesce de drepturile de servitu-
dine si in genere de tóte drepturile de caii, se póte
proptietarult, si se folosesce intoernal ea insusl
proprietaralil.
537. Usufructuarulti se folosesce asemenea In-
toemaI ca proprietaruld de minele, petrAriele i nisipu-
rile ce aunt in esplótatiune la deselaiderea dreptului de
usufructil.
Dad/ insit se atinge de o esplotatiune, care nu
s'ar puté face farA o concesiune, usufructuarulil nu se
va puté bucura de ea fruit a dobindi niai ântiü invo-
irea gubernula
53S. Usufruetuarulil n'are niel nut' dreptil a-
supra minelor i petrArielort nedeschise incit niel a-
supra nisipuriloril a ettroril esplotatiune nu e incui
niel asupra comord care s'ar put6 gAsi in cur-
sult usufuctulul
Proprietariulil nu póte prin faptult 80
niel Cu ori ce chipil vAtema drepturile usufructuarula
Usufructuarulil nu póte la incetarea usu.fructulul,
cere vre-o desprtgubire pentra inbunAtAtirea ce art' pre-
tinde cui a Acutt, chiar chndit printr'insele art fi spor
ritú valórea lucruluI. EIÙ séù mostenitoril sei potil
insrt redicA oglinçil, tablomi, si alte ornamente, pe earl
le aril fi asec¡latt, Cu indatorire de a restabili localult
In starea ce a fbstil niai 'flainteJ

SECTIUNEA
Despre obligatiunile usufructuarulut.
Usufructuarult ia lucrurile in starea in care
se afill; 61 lug nu p6te infra in folosinta lor, de eAtii
duptt ce va face in presenta proprietaruluI, sat düpä ce
Il va clama formalú, inventarit luerurilorii miscAtóre

www.dacoromanica.ro
 erynm. 97

si constatarea stitril in care se voril afla cele nemisci-

tore supuse usufructulul.
Este datorii a da emitirme, &A se va folosi
ca unti bunti pärinte de familiA, de nu va fi scutitil prin
actulfi constitutivfi alfi usufructuluI; cu teite acestea
mamele ce vorfi avit usufructù' legale alfi rivera' co-
piilorii lorü, vtnigitorulii sail donatorulti care 'sï al re-
servatil usufructulli, nu sunt obligatI a da emitirme.
Dad fi usufructuarulti nu g5sesce emitirme,
nemiscAtórele se dad cu arendA, sumele de banl coprin-
se in usufructfi se punii la dobina, productele se -du-
da, i pretulfi lor se pune asemenea la dobindà; do-
acestorfi sume si pretulfi arendelorii se cuvinti
usufructuarulul.
In lipsA de emitirme din partea usufruc-
tuarulul, proprietartil4p6te cere ca mobilile supuse peri-
ciund prin intrebuintare El se véndá spre a se pune
pretulil la dobina, si usufructuaria se folosesee de
dobiwili in cursulfi usufructula cu tóte acestea ustr-
fructuarulti va puté cere, si judecfitorif vorii puté or-
dina dupä imprejurfirI, ca o parte din lucrurile miscri-
t6re necesarie pentru propriele sale trebuinte, sI i se
lase sub simpla sa depunere de jurrungntii, si cu
datorire de a le preda la curmarea usuiructuluL
.544. Intilrçliarea de a da emitirme nu redicá usu-
tructuaruld dreptulfi de a se folosi de fructele la earl
etti avea dreptil; ele i se cuvinfi din momentta de Anda
s'a dechisd usufinctull
545. Usufructuarulti mi este obligatti de catil
la reparatiunile de intretinere. Reparatiunile cele inarI
remtmii in sarcina proprietarului;. afará numaI daca a-
ceste s'ara fi causatil din. lipsa reparatiunilorti de in-
tretinere de la deschiderea usulimetubil, in care casil
usutructuarulii este obligatil ale face si pe aceste.
5413. Reparatiunile cele mar sunt ac,elea ale
ziduriloril, celora marI si ale boltelorii, restabilirea grin-

7
www.dacoromanica.ro
98 CODICE.

a hcoperi§uluT mntregü, acelea, ale z6gldelorit

si ale zidurilor de sprijinire si de imprejmuire in
totalit: Vite reparatiunI sunt de Intretinere.
547 Niel proprietaruhl, niel usufructuarul nu
sunt obligatI a reclildi ceea ce a adutil de vechime 8611
s'a distruitil din casa fortuitii.
54g. Usufructuarulti este obligatil in cursulit fo-
losinteI sale, la t6te sareinele arman' ale fonduluI, pre-
cum coutribatirmile i altele ce dup5, obiceitt sunt con-
s4lerate ca sarcine ale fructeloril.
in privinta sarcLelorit ce potit fi impuse pe
proprietate fa cursulti usufructuld, proprietarulti i mil-
fructuartil5 contribueseti &T'A modulit urm'atorri: pro-
prietarula este obliaatti ale plàti si usufructuarulti a-I
respunde dobindile, lar daca usufructuaralit le a plii-
chi are dreptulit a cere capetele plaite de la pro-
prietarti la espirarea usutructulul.
Acelil ce quilstigg cu titlu gratuita' un usn-
fraetti universale sait eu titlu universale, este datortt a
aquita in proportiune en fblosinta sa, si t'Ara niel unit
dreptu de repetitiune, iegaturile, pensiunile alimentarie
si veniturile renditelorit perpetne sati pe viétil cari pri-
veseil asupra patrimoniulut
55 L Usufructuarulti en titlu particularti nu se o-
bliga la plata datorieloril pentru care t'ondula este ipo-
tecatit, si de va fi silitti sit le plittéscil, are actiune in
contra proprietarulal.
552. Usufructuarul ti fie universale, fie en titla uni-
versale, trebue ait contribueasett imprennii, en proprie-
tan)] ti la plata datorielorii, dupä, cumil urmézä: se pre-
tuesce val6rea fondultil supusti usufructului, se defige
In urna eiltimea étt Cflre nrmézi a contribui la plata
datorieloril In proportiune ca valórea disulul fondil. Da-
ca usufructuarulit voiesce sit avanseze suma peutru ca-
re trebue fondulti s contribue, eapitalulti i se Inapoiazit
la stirsitulit usufructului t'AA niel o dobindil. Iar de

www.dacoromanica.ro
 CIVLLE 99

na va voi usufructuarulti a face acestti avansti, propri-

etarulti pede, dupá a sa voin, sa sit pllit6sca dinsul a-
cea suinil, i atund usufructuarulti il plAtesce dobindile
in totil cursulil usnfructulai, sail sti peda in véndare
parte din averea sumisa usafructuluI /Mil se va dobin-
di unti preiú analogil sumid clatorite.
553. Usafructuarulti e datoril a plAti
tuelele proceselorti ce privEscil fo/osinta si ale acelorti-
alte condeamatiuni la carI procesele arAtate potil
nascere.
554, Daca in cursa ti usufructrdiff, o a treia per-
sena face vre o usurpatiune asnpra fondulul, saú vre
o alta incercare spre a chica drepturile proprietarultif,
usufructuarulti este tinut a denunta proprietarulai,
cha la din contra usufructuarulti fërrane respunsikoril
pentru ttite daunele ce ar puté resulta pentra propri-
etarti, premia' axil fi respundrdoril pelara oil ce .stri-
cAciuue s'ara face de cIA insus1.
555. Daca usufructulti are de obiectil flag ani-
male si daca acesta va peri tarA culpa usafructuarului
elti nu este obligatti a da pro prietaraltil altti animale in
loa, niel de la-1
550. Daca turnia pe care una' usufructil a fostit
constituitil, din Intimplare sal din Mil, va peri cu to-
tulti i f.rä culpa usufructuarrdifi, acesta nu este obli-
(rata de cata a 'I da seama de pel sial de valewea lar.
Daca turma nu va peri cu totalti, usafructuarulii
estp datoril de a inlocui numeral vitelorti perdute, prin
vitele ce da sporulil.

SECTIUNEA
Despre stingerea nsufractulta.
557. lisufructulti se stinge prin mórtea usufruc-
tuaraluT, prin espiratiunea terminului pentru care usa-
fructulil a fasta acordatti, prin consolidarea saA

www.dacoromanica.ro
100 CODICIL

nirea asupra aceleiasI persóne a ambelora calitatilorti de

proprietara §i de usufructuara.;
Prin neusula dreptultù de usufructuara in cursa
de treI-decI ;
Prin totala desfiintare a lucrulul asupra carta u-
sufructulti era copstituita.
55g. Usufructula pede Inceta asemenea Fin a-
busula ce face usufructuarula de folosinta sa, satí adu-
eéndti stricaciunl fondulul, sal lasandu-la sa se degrade
din lipsa de intretinere.Creditoril usufructuaruluI pota
interveni in contesta,tiunile pornite in contra'l pentru con-
servarea drepturilora lora, eI potti propune repararea de-
otadatiunilora guita si a da garantil peniru
Judicatoril poth, dupa gravitatea Imprejurarilor, sati
a otarI stingerea usufructulai, salí a lisa pe proripietar
sé se bucure de fructeie obiectulul suple la usufructil,
cu indatorire de a plati pe fie care ana usufructuaruluI satí
eelora ce presinta drepturile sale, o ruma °taita pina'
In diva cànd usufructulti urina s inceteze.
550. Usufructulti care nu e acordatti particula-
rilorti, na p6te trece peste trei-ded
.560. Usufructula constituitil pina ce o alta per-
sóna va ajunge la o virsta ()tacita, tine pina la acea
epoca, chiar d'ar muri disa persóna inaintea versta
(tirite.
561. Véndarea lucrului supusti la usufructil nu
aduce niel o scambare dreptulni usufructuarnlui ; ela
continue a se folosi de usufructuld sésil, de nu a re-
nuntatti la dênsulti in moda formale.
56e. Creditoril usufructuaruluI pota sà céra a se
anula renuntarea fácuta in paguba lor.
563. Daca o parte numaI a lucruld supina la
usufructii s'a distruitti , usufructulii se pastréza asupra
041 rémase.
561. De va fi usufructula constituita numai asu-

www.dacoromanica.ro
 ormE. 101

pra, unel eluídirl, i aeétì eliklire va arde sati se va

distrui din alfil IntImplare, sail se va dilrama de ve-
chime, usufructuarulti nn va avé dreptil a se folosi de
p'ém6ntulti pe care a fostil clildirea, niel de materialu-
rile Fémase.Daca usufructulti s'ar afta constituiit a-
supra uniil domenü din care filcea parte i elädirea,
usufructuarulti se va folosi de priniêntti.
CAPt
Despre usa fi abitatiune
503. Drepturile de usil si de abitatinne se sta-
bilescil §i se perdil In acela§iii chipii ca i unfructulii.

360. Ca ki In casilla de usufructil nu se pede

folosi cine-va de =este drepturf, filril a da mal anteiti
cau,tiune i faril a face inventariti.

507. Usuariulil i cela' ce are dreptulil de abi-

tatiune trebne sil se folosésca de ele ca unil bunti
rinte de familiil.
50m. Drepturile de usil §i de abitatiune se re-
giilézìt titlulú care le a Infiintatti §i primescil dupá
coprinclerea luI mal multa sail mai puOni intindere.
560. Daca titlulti nu se esplicti asupra intinderil
acestoril drepturI, ele se regulézil precum urmézg.
.570. edil ce are usulil until lodui, nu peite pre-
tinde maI multe fructe din acestii loca de catil se en-
vine pentru trebuit*le sale i ale familiel sale.
Pene pretinde Eji pentru trebuintele copfilorti ce va
avé In iirma constituiril dreptulul de usil.
Usuariulti mi pide cede niel fnehiria drep-
tulil sü altuta.
Cal ce are unti dreptfi de abitatiune pe
o cas?i, pede §edea IntrInsa cu familia sa, ehiarti de
n'ara fi fostri Insuratil la epoca efindil i s'a datfi acestil
dreptii.

www.dacoromanica.ro
102 CODICE

Celli ce are dreptulil de abitatinne p6te incbiria

partea easel ce nu locuesce.
57 3. Dreptulil de abitatiune nu póte fi nidt ce-
sionatil niel Inehiriath, dug de esceptiunea adusg la
art. 572.
57 L Daca usuariulil absórbe tóte fructele fon-
duluI, sail daca ()mpg tót5 casa, e datoril s facg chel-
tuelele de culturg, reparatirmile de intretinere si sit p1il-
t6scg eontributiunile ca i usufructuarulti. Daca nu in
de cgtil o parte din fructe, sail daca nu ocupg de 6.0
o parte din casi, elü contribuesce In proportiune cu
luerulti de care se folosesce.
575. Usulil pgduriloril se va regula prin legi par-
ticularie.
T1TLU V.
Despre servitudin
57 O. Servitudinedeste o sarcing Impusg asupra
untl imobile pentru usu.% i utilitatea until imobile a-
vêndil unil altil
577. Servitudinile isvor6scil sail din situatiunea
naturale a locuriloril, sati din obligatiunea impusg de
lege, sati din conventiunea dintre proprietail.

CAP.C1 I.

Despre servitudinI ce se nasal dirt situaliunea

57 4. Locurile inferióri sunt supuse a primi a-
pele ce curail firesce din locurile superi6ri Erg ea roll-
na oinuluI sil fi contribuitil la acésta.
Proprietarulil inferiore nu póte redica. stavili ca
sil oprésell acéstá scurgere.
Proprietarulii superiore nu, póte face niel o lucra-
re spre agravarea servitudinil fondulta inferiore.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 103

5 .19.Celì]. ce are unit isvorù' pe proprietatea sa

pite face oil ce Intrebuintare cu dinsulti taxi. Irise a
vhféma dreptulil ce proprietarulil fondulul inferiore are
dobInditil saù prin vre unit titlu saú prin prescriptiu-
ne asupra acelul isvoril.
550. in acestil casti prescriptiunea nu se p6te
dobindi de 6.0 prin o folosinfä neintreruptä In timpti
de trel-çlecl anI, socotfp din slim candti proprietarulti
fond alai inferiore a Iticutii §i a sävIritti lucran I aparen-
ti destinate a Inlesni trecerea i scurgerea apel In pro-
prietatea sa.
5S1. Proprietarulil isvoruluI nu'l póte scilmba
cursulti candti isvorulil da apa trebuinciósa locuitorilorti
uueI comune, unul satil saii until catunti.
552. Ace/a, a carui proprietate este pe margi-
nea uneI ape curgatóre afarg de apele cad stint decla-
rate dependintl de domeniulti publicti prin art. 476 la
titlulù despre distincfiunea bunurilorei, póte lua apit pen-
tru irigatiunea proprietatiloril sale, farä insA a o abate
de totà.
Acela prin alìi caruI fondil trece apa o p6te chiar
intrebuinta In tótti intinderea prin care aril avé curge-
re, cu indatorire numal a 'I läsa cursulti firescti la e-,-
sirea din proprietatea sa.
.553. De se redicà vre o eontestatiune Intre pro-
prietaril caroril aeeste ape potti fi trebuincióse, tribu-
naleie, la darea otuírînii sunt datóre sà caute a Impti-
ea interesulil agriculturel cu respectuld cuvenitit pro-
priétateI, observandil In fotti d'anna reglementele par-
ticularie §i locall asupra curgereI i usulul apelorti.
54. Orl ce proprietarti póte indatora pe veci-
nulii gfi la grAnitiurea proprietatli lipite cu a sa; chiel-
tuelile grtinituirel se voril face pe juragtate.
585. Totti proprietarulit îi póte IngrAcli proprie-
tatea, afarti de esceptiunea ce se face la art. 615.

www.dacoromanica.ro
104

j
CAE°. II.
Despre servitudini stabilite de lege.
Servitudinile stabilite de lege ail de obiectri
utilitatea publicA, sail a comunelorti, ori aceea a parti-

Acele stabilite pentru utilitatea

comunale, atl de obiectil cararea sail poteca pe linga mlr-
ginea rîurior navi,gabilT saì flotabili, coustructiunea sail
reparatiunea drunmrilorti saú alte lucrarI publice sail co-
munali.
Tetil ce privesce acestil felil de servitudinT, se deter-
mina de catre legile saú regulamentele particularie.
5S S. Legea supune pe proprietarl la osebite o-
bligatiunT unula catre altulil lârA chiar sA esiste vre o
conventiune intre
5S9. Parte din aceste obligatiunT e regulata de
catre legile asupra politiei rural!.
Cele-lalte sunt relative la zidulti sail la 01016
comun ¡titre vecini, la casulti candil se pcite
contra-zidù', la privirea asupra proprietalil vecinultiT, la
scurgerea strésinelorti, la drumulti de trecere.
SECTIUNEA
Despre eidulil Ø génrulei comune.
590. In orase si la térg, ori ce care serves-
ce de despArtire intre cladiri, sail intre curte si gràdi-
na, si intre ograde la Ora, se socotesce comtme, da-
ca nu esiste titlu sail semnil care aril proba oontrarin15.
591, Este semnil de necomunitate candil cul-
mea ziduluT este drépa i perpediculaiá despre piirete-
le de o parte, iar despre cea aka' parte intitiséza unil
planti inclinatil; in acestil casti zidulù sit presupune
apartine esclusivil proprietaruluT despre care esiste pla-
nubl

www.dacoromanica.ro
 105

Reparatiunea çi reclidirea zidulul comunti

sunt In sarcina tutulorti deviilmasilora, si In proporti-
une cu dreptulti fie-ciruY.
Cu tóte acestea fie-care coproprietara
until zida comun póte fi aparatti de a contribui la re-
paratiunsi i reclidiri, renturtiândil la dreptuli së, da-
ca insi zidula comunti nu ar sprijini vre o clidire a sa.
Fie-tare coproprietara póte se zidésci. in
contra unui zidti comuna i s bage grindi saa
turI In t6t5, grosimea zidulu läsândú cinci-deci i patru
milimetre despre vecinti, firá prejudititili dreptului ce
are vecinulti ca sà scurtede acele grindl Oda* In jamé-
tatea zidulul, in casa cânda i ela ar voi a pune grindl
tota in acele locurl sail a lipi unti costi.
Off ce coproprietara póte sà tnalte zidulti
comuna, dari e datora a face singura cheltuiala
ril, reparatiunile de intretinere pentru partea
tota o datii, piigubirile pentru sarcina causati zidului
comuna In proportiune Cu
5943. Daci zidula comune. nu e In stare a Fir-
ta greutatea iniltariT, celti ce vrea sti Inalte e da-
tora a '15 face din intrega din temelii ca cheltuiala sa,
qi orl ce adaosti In grosime faci pe locula sea.
597. Vecinulii, care n'a contribuita la intiltare.
póte quastiga dreptula de comunitate plätindú cheltuiala
jumitate, precum si pretulti pe jumatate ala locului,
ce s'arti fi intrebuintata pentru ingrosirea zidulul.
50S. Ori ce vecinti ala unul zida p6te
faci comuna in parte sail totit, plitinda stipinulul zi-
dului jum'étate din valórea sa, sait jumatate din való-
rea parteI ce vrea si faci comune, precumil i jumé-
tate din valórea locultil pe care este clidita
599. Unulti din vecini nu póte giuri zidulti co-
muna niel si aliture sati si sprijine de dinsula vre o
lucrare fari consimtiméntula celul-lalta.

www.dacoromanica.ro
106 CODICE

o casa de. impotrivire cul nu pate face acésta farti

regula mal antaitiprin espertI mijlacele necesario pentru
ea acea lucrare s'a nu vaterne drepturile
090. Fie-care p6te in ora§e §i suburbie a indatora
pe veciuulti s'a a contribui la cladirea §i repararea fuga-
diresi ce desparte casele, curtile §i gra.dinele lora;
mea idg,radiril se VII otari dupa reglementele parlicularie,
salí dupa obiceiulti ob§tescri §i in lipsi de reglernente
§i de Qbiceiti, inaltimea zidulta va fi cela multa de doné
metre socotindu-se §.1 c6ma,
6'11. Candil se reellidesce un zida comuna saù'
casi tote ser vitutile active §i pasive se perpetua n pri-
virea noulu1 zidìl sal-1 nouei case, Ara a se puté insé
ingreuna daca, reclildirea s'a lacuta mal inainte de im-
plinirea prescriptirmil.
6112. Tate §anturile filtre doué proprietatI se
socoteseti ccnnune de nu va fi titlu saú seninti contraria.
003. Este semna de necomunitate canda pamén-
tulti e batata sati aruncatil numal de o parte alantuluI.
691. §autulti se socotesce a fi esclusiva
aceluI in partea carui pknéntula e aruncatil.
69.5. §antulti comuna trebue intretinuta cu ehel-
tuélä comuna'.
6116. Oil ce garda ce desparte doué proprieth-
ti se socotesce comuna, dará daca numaI una singura din
doué proprietatl va fi ingradiV, sal de mi va fi una titlu
posesiune indestulatóre care sa constate din contra.
6117. Nu e iertatti a s'A& arborl care eresca inalt1
de cata In departarea, ataxia de reglementelc particularie,
sati de obiceiurile constar41 §1 recunoscute, si in lipsa de
reglemente §i de obiceiurl, in depirtare de doué metre de
la linia. despärtitòre a celorti doué proprietatI pentru ar-
boriI inalti, §1 de o jumétate metru pentru cele-l-alte pi an-
tatiunl §i gardurI vil.

www.dacoromanica.ro
 607

61*. Vecinulä imite cere ca arboriI çi gardurile

viI pusi la o distantit mal mic sä se sccitä,
Acela pe a egtruI proprietate se Intindti cracile arbo-
riloril vecinuluI piáte Indatore4e a le trtia.
Dacil rild6cinile se intindil pe pämtIntulti Oil are
dreptil a le täia singurti,
619. ArboriI ce se aflä In garduld comunti sunt
comunI ca i gardulii, i fie-care din ambI proprietariI
In dreptil a cere sä 'I taja.
SECTIUNEA II.
Despre distanfia i lucrdrile intermediarie cerute pentru
6re care construcfiuni.
610. Cela ce face unil pu01 sati o privatrt
zidil fie comuna Ball nu;
Cela ce vrea clildéscä, /mg càminri sati vaträ,
ferrtriä, tutti coptoril sad sobii, alitture tutti ocolti de
vite, saú edil ce vrea sii puie litngä zidti untl magazin
de sare sail grämq11 de materiI corosive;
E indatoratil sil, lase depärtarea prescrisä de re-
gimiente si obiceiurile particularie asupra unorti aseme-
nea obiecte, Batí sii facii lucrârile prescrise de aceleasil
legI si regle/tiente spre a nu aduce vät6inare vecinulul.
SECTIUNEA IIL
Despre vederea in proprietatea vecinului,
611. Unulti din vecinI nu pene face Erg. consim-
teméntulti Inteunil chipti ferésträ sail
desebidere Intr'unä zidil comunft.
61Z. NitnenI nu póte avé vedere sati ferestre
spre vedere, niel balo:Me saù alte asemenea asupra pro-
prietil3i1 Atgriclite sat ne lngrildite a vecihulul sal, de
un va fi o distantä, de nouä-spre-slece decimetre- futre
zidulti pe care se deschida aceste veden l t¡i proprietatea
vecinä.

www.dacoromanica.ro
108 CODICE

613. Nimenl nu póte avé veden l piedi§e pe pro-

prietatei vecinuluI de nu va fi o distanti de Ose de-
cimetre.

611. Distanta de care este vorba in cele dodé

articole precedei41 se socotesce de la fatada ziduluI pe
care s'a deschisti vederea, qi, de va fi balo:me saa alte
asemensa, de la linia.1mt Cea din d'ara piada unja de
despartir° a celora doui proprietatl.

SECTItINE.A. IV.
Despre piecitura strefiniloril.
015. Totil proprietariula este dator a '§1 face
stra§ina casa sale asta felii in cata apele din plol sil
se scurga pe terémulil s'a, sal pe ulite éra nu pe locula
vecinuldi gil.
SECTIUNEA V.
Despre dreptura de treeere.
Proprietariula ala carui locil este l'aun-
data, care nu are niel o e§ire. la calea publica', p6te re-
clama o trecere pe loculti vecinuluI sal pentru esploa-
taea fondului cu indatorire de a 'la despagubi in pro-
porune cu pag,ubele ce s'ara puté ocasiona.
Treeerea trebue regulatil ficuta pe partea
ce ara scurta calea proprietaruldi fondulul inebisii, ca
si iési la druma.
6I S. Cu tóte acestea trebue a se alege trecerea
prin locula ce ara pricinui o mal putini pagubri acelui
pe ala caruI loca trecerea urméza a fi deschisa.
610. Actiunea de despigubire, in eastIlti previiclutil
prin art. 616 este prescriptibile: iari trecerea trebue si
meze dupi prescripOune, de §i actiunea de indemnitate
nu s'ara mal' puté admite.

www.dacoromanica.ro
 109

CAPtT. DI
DESPRE SERVIT'UDINILE STABILITE PRIN FAPTUL OMUTA.

SECTIUNEA I.
Despre osebite felurl de servituft ce se poti stabili asu-
pra bunurilora.
Este iertata proprittarilora a stabili pe pro-
priethtile lor, saa in folosula proprietatiitqa lora, verI-
ce servitute voril gAsi de cuviintl pe cat* timpa aceste
servitutI nu vora impune persóneI proprietariulni fon-
dultii serviente obligatiunea unuI fapta personale si pe
catii timpil aceste servituti nu vora fi contrarie ordineI
publice.
Usula i intinderea servitudinilora stabilite asta-
fella se reguléza prin titlula ce le constitue si in
de thin, dupA regulele urmilt6re.
Servitutile sunt stabilite sat in folosula
clildirilora, sail in f olosulit p6mêntultil.Cele de felulii
d'ântilia se numesca urbane, chiarti °Ana cládirile pen-
tru cart servitutile sunt instituite se vor afta nu nu-
maI in orasa dark i la ér6; cele d'ala douilea felti se
numesca zurall,
022. Servitutile sunt sail continue sail necon-
tinue. Servitutile continue sunt acelea alil cârarü e-
sercitiii este sail p6te fi continua, fArI sit aib trebuintS,
de faptulii actuale aid omulni; asta fela sUnt apiiducere,
scut:surele apelora, ferestrele i altele asemenea. Servi-
tutile necontinue stint acelea earl at trebuinta de fap-
tuli,1 actuale alit omuluI spre a fi esercitate, asta felil
este dreptula de trecere, de a lua apit din fontAni, de
a pasce vite si alte asemenea.
Servitutile sunt aparintI sari neaparintI. Servituti-
le aparintI sunt acelea carI se cunoscil prin lucrArI es-
tericírl precum usiä, o ferdstri, o apiiducere; ser-
vitutile neaparin# sunt acelea, ce n'ati semnil esteriore
de esistenta lorit preeum spre eseinpla proib4innea de

www.dacoromanica.ro
110 CODICE.

zidi pe uta fondh, sail de a nu zidi de catil pinit la o

determinath,

SECTIUNEA. II.
Despre modulti eu can Sc stabilesdi servitufile.
Servitutile continne i aparintl se dobin-
descil prin titlu sail prin posesinne de treI-4ecI ata.
Servitutile continue neaphrintl i servitu-
tile ti neaparinte nu se potil stabili de catil
priu titluri.
625 Destinatiuneat proprietaruluI tino locti de
titln In privinta servitutiloril continue si aparinfi.
66. Nu. p6te fi destinatiune proprietarulul de
catil numai candil se va dovedi ch cele dou6 fondur1
actunil despartite ah fostti averea acelniasti proprietarifi
si ch. prin &Instila s'ah pusù' lnerorile In starea din care
a resultatil servitutea.
627. Dach proprietarula a dou.6 proprietatl, in-
tre cari esiste unü semnil vèllutil de servitute, Instrei-
nézh una din proprietafi, farli ca contractult1 sh -continh
niel, o conventiune atinghtére de servitute, ea urmeazi
de a esiste Intr'unti moda activh SRA pasiva In favorea
fondultil instreinattl, salí. asnpra iondulul neinstr6inatti.
624. Titlult1 constitutiva allí servitutii: in pri-
vinta ,servitutiloril te ntu se poth dobintl prin prescrip-
tiune nu p6te fi Inlocuitil de cat prin unh titlu de re-
cun6scerea setvitutil i datil din partea proprietarulul lo-
culuI servith.
629. Candil se stabilesce o servitnte se intelege
eh se adora,' toth de-o-dath s't t6te mijlócele spre In-
trebuintarea servitutea de a lua aph din
tantana altui trage cu sine si dreptulti de trecere.

www.dacoromanica.ro
 CrirILE. 111

SECTIUNEA III.
Despre drepturile proprietarulta fondu10 ceirld se ea-
vine servitutea.
630 Acelur cavil se envine o servitnte are drep-
tula a face téte luerarile tebuinciése spre a se slnji eu
dansa i spre a o pastra.
Aceste literati se facti en cheltniala sa iarg
ntt ca cheltniala, proprietarulul fbnduldi supusil, afarg
numaI candil se va stabili In Hu de stabili-
rea servitutiI.
In basulii ehiaril unde proprietariula fun-
dulul supusti este Insareinata prin titlu a face en ehel-
tuiala sa lucrari/e trebuinei6se pentrn a se servi de ser-
vitute sari a o pgstra, eRI péte tota détina a se sentí
de acéstii sareing, lgsandti fbndula stipusa In dispositi-
unea proprietaruluI fbndulni earnI se envine servitutea.
Dael proprietatea pPntrn care S'a stabi-
lita s'ar Imparti, ,-ervitutea remane tota aceeasil pentru
fie care parte, lava, ca fondula sopusti sg, se Ingreuneze.
Asta-fela de va fi unil dreptil de trecere toff devitimmiT
vor fi indatoratl esercita prin acelasa loca.
Proprietarulil fonduluI supusil servitutil
péte face nimieú spre a 'I seildea intrebuintarea sail a '1 o
1ngreuna. Astil-tela nu péte samba starea
niel strgmuta esercitarea servitntil dinteunti locti inteal-
tula, de eatil acela unde servitutea a fostil din Ineeputa
stabilitg; en téte aceste dacä acea stabilire piimitivg
devenitil mal impovargtére proprietariulnl fondulul
sail décrt liii opresee a. 's1 fitee pe dinsulti repa-
ratiunI folositére, va puté oferi pt oprietariului
fondil unù 1061 ce ar avé aceeasti Inlesnire pentrn eserei-
tarea drepturilorti sale si acesta nu va puté refusa.
insti i adela ce are unti dreptfi de servitute nn
péte Intrebuinta de cat dupg coprinderea titinini s'éti,fg-
til a putt; face' niel In fondula supusil servitittil, niel In-

www.dacoromanica.ro
112 CIODIOB

fondula' pentru care servitutea este infiintata, vre o scam-

bare impovarat6re celui d'antéla fondil.
SECTIUNEA IV.
Despre modulii stingerel servitufilorg.
636 Servitutile incetéza candi lucrurile se gasesa
in asti-i-feld de stara, in cata' servitudinea nu se mal p6te
esercita.
Ele renascil daca lucrurile sunt restabi-
lite inteunil chipii in cata' servitutile s'A se p6ta esercita,
afara numal de nu arri fi trecutil unii spatii1 de timpil
indestulatoiiil spre a se puté presupune ca s'a desfiin-
ta.tri servitutea, dupa cuma se rtlice la art. 640.
Ori-ce servitute eite stinsii. candil fondu-
lii catre care este datoriti qi acela ce o datoresce cadti
in aceea§ii mina.
Servitutea este stinsa prin ne-usa, in cur-
sil de treT-çlecl ami.
Ace§t1 trel-cileci de ami se numgra dupa
osebite felurl de servituti sea din Iiiria de candil a
incetatii de a se folosi de &lisa, candll este vorba de
servituti ne continue, Ball din Oiva de candi s'a ia-
cutil una' actil contraria' servitutil continue.
611. Moduli servitutil se pede prescrie ea' §i
servitutea qi ea acelala' chipri.
642. Daca proprietatea in folosulti axil s'a
stabilitil servitutea este a mai multorii coproprietarT, in-
trebuintarea din partea unui popresce prescriptiunea in
privinta celor-l-alti.
642. Daca dintre coproprietarl se gasesce unu -
16 in contra carui prescriptiunea nu s'a pututil aplica,
precumil un minore, acela pistréza dreptula tuturord
celor-l-alti coproprietarl.

www.dacoromanica.ro
 CP7IL.B. 113

CARTEA IR.
DESPRE DIFERITELE MOMIO PRIN CARI SE DOBINDESCE
PROPRLETATEA.

Proprietatea bunurilorri ce dobindesce si

se transmite prin succesiune, plin legate, prin con-
ventiune çi prin traditiune.
Proprietatea se mal dobIndesce prin acce-
siune sari Incorporatiune, in prescriptitme, plin lege
prin ocupatimie.
Bunurile fiara stäpitna sunt ale StatuluI.
Sunt bunurI carl nu apartina nimunul
ala citrorri usa e comuna tuturora. .LegI de politia
intrebuintkil lorù.
Facultatea de a v6na sari de a pescui este
regulata prin legI particulare.
Proprittatea unuI tesauril este a acelul ce
1' a gasitil in propriult1 sea fonda; décrt tesaurula este
gasita In fonda streina, se Imparte pe din dou'6 intre
cela ce 115 a descopeta i intre proprietarulri fonduld.
Tesaurula este orI-ce lucru ascunsa saù Ingropa-
ta pe care mmenl nu pene justifica ca este proprietara
si care este descoperita printr'una pura efecta ala a-
sarduluI.
T1TIM1.
Despre succesiunL
Succesiunea se deferesce set' prin lege,
saa dupi vointa omuluI prin testamentti.
CAPU
Despre deschiderea suecesiunilorei.
Succesiunile se deschidti prin m6rte.

8
www.dacoromanica.ro
114 COD ICE.

652 Legea regulézii ordinea succesiunilor5 'filtre

mostenitoril
Copiii naturall, In privintia succesiunil mama toril si
a colateralitoril sunt asimìlai copiilorti legitimr si vice-
versa. In lips de mostenitorl legitimI sari naturalk, bunu-
rile se mosteneseil de sotiulii supra-vietuitorti. In 484
de sotiil, Statutil devine mostenitorrt.
653. Deseendintii iascendiniïau de dreptil pose-
siunea succesiunii din momentulrt mortil defunctulul.
C61-1-alfi mostenitori bita in posesiunea succesiunli
Cu permisiunea juAitief.
CAPtl".

Despre cualitdtile cerute pentra a sweede.

654i. Pentru a succede trebue neaprtratil ca persa-
nace succede sri esiste in momentulil deschideril succ,esiuneI
Copilutrt conceputil este consideratil cä esiste.
Copilul II ririscutti mortil este consideratil crt nu es iste.

655. Sula nedemnT de a succede i prin urmare

esclusl. de la succesiune:
Condemnatubl pentru crt a omoritil sati a cercatil
sri omóre pe defunctil.
Acela care a frtcutii in contra defunctultti o acu-
satiune capitale, declara-Va; de judecati calomni6sa.
Mostenitorulil majore care, avéndil cunosninli de
omorutil defunctulul, n'a, denuntiatil acésta justitieL
Lipsa de denuntiafe ntt p6te villma in drep-
turile toril pe ascendentii i descendentii omoritoruluI,pe a-
finii s'a de acetasil gradil, pe sotiul Batí sotia sa, pe fra-
tii sait surorile sale, pe micha' sail ingtusile sale, pe nepotil
sail nep6tele sale.
Mostenitorulil deprtrtatrt de la s u ccesiune ca ne-
demnil, este obligatil a int6rce bite fructele i veniturile a
ciíroril foiosintii a avutrt-o de la descbiderea succesiunii.
65S. COpi nedemnulul viindil la succesiune, in vir-

www.dacoromanica.ro
 ClVILE. 115

tutea dreptului lora propriti, tara ajutorula representatiuniI

nu sunt departat1 pentru gresala tattilurlorti; acesta insi nu
pite niel Intr'unti casa, reclama usufructula bnnurilora
succesinnd, pe cate legea acorda tatilorti i mameloril
b supla bunurilorti copiilora lora.

CAPÙ III.
Despre deosebite ordiV de sztecesiune.
SECTIUNEA-
Dispos gima generan.
959. Succesinnile sunt deferite copiiloril si des-
cendentilora defunetuluI, aseendentilorti si rudelora sale
colateralI, In ordinea i (lupa reg ,Iele mal josti determinate.
660. Proesimitatea rudenid se stabilesce prin nu-
ingrula generatiuniloril; fie-care gcneratiune num6ril una
grad.
661.. irulii gra.delorti torméza linia: se numesce
ma drépta simia gradelorti intre persónele ce se coborti
una dintr'alta: linia colaterale irnit gradelorti filtre per-
sónele ce nu se coborti unele din altele déra care se
cobora dintr'un autore comuna,
Linia drépta se Imparte In lila dr6ptil descendente
si In Finja dréptit ascendente.
Ant6ia este acea ce leaga pe capilla nmu1ni cu a-
cd ce se coborti de la da; a dona este aceea ce 16ga
o perna cu aed din cari ea se cobóril.
in dréptti se numIra atátea gradmi
cate sunt ti generatiunI 1ntre persóne: asta-fela bula e-
ste catre tattila ski In cela d'Intéla grada; nepotula de
fia in cela d'ala doilea, si vice-versa, tatala i buntila
catre fil lora si nepotiI lora de fiti.
in linia colaterale gradurile se num'éra
generatiunI, ilicepancla de la una din rudo pina la
autorele comuna si de la aeesta pinì la cea-l-alta ruda.
.

www.dacoromanica.ro
116 CODICE

Fratii darl sunt In gradulil alil douilea;

si nepotuld In alti treilea, veril primarI In air' patrule c.l.

SECTIUNEA
.Vespre representafiune.

661. Itepresentatiunea este o fictiune a legiI, ca-

re are de efectil de a pune pe representantI in loculk
In gradulii i In drepturile representantelul.
Representatiunei se Intinde nemArginitil in
unja direct:5, descendente.
Ea este admisii in tóte casurile, concure copiil de-
functuluI Cu descendintiI undi copiit mortil maI d'inain-
te, intimple se ca toff copiil defunctultii flindit mortI Ina-
intea luI, desendintiI çUilorú copiI sA se gilsései intre
eI in gradurl egali sait neegall.
In unit colaterale representatiunea este ad-
misk in privinta, copiiloril i descendintiloril fratilorii séfi
suroriloril defunctulul, vie eI la succesiunea sa In con-
cure' cu unchI sail mAtuse, intAmplese ca toff fratiI
surorele defunctuldi, fiindü morti maI d'Inainte, succe-
siunea sA se gásésc'A trecutA la descendintri lork In gra-
durI egali sail neegall.
In tóte casurile in cari representatiunea
este admisk partaginlil se face pe tulpini (souche), déci
aceeasI tulpinA a produsil naï multe ramurI, sub di-
viaja se face érisl pe tulping In fie-care ramurA gi mem-
bri1 aceiasii ramuri se impartil egalil It-Are dinsil.
66S. INZu se represintA de dal pers6nele mórte.
Péte cine-va representa pe aeela la a egrui suc-
cesiune a renuntiatil.
SFiCT1UNEA.
Succesiunile deferite deseendenfilorti.

669. Copiil sait descendentii lorfi succedil

mind, mo.silorti, m6seloril gi veri-clruI altit aseen-

www.dacoromanica.ro
 CIVILF. 117

dente, faril deosebire de secsil si chiaril de aril fi ngs-

cutí din deosebite cAsätoriI. El succedil in pgrti egalI
candil se ggsesca totI In gradulil d'intílig si sunt chigmatI
dupg propriulil loril dreptil; eI succedri pe tulping ciindil
sunt chigmatI top sail unul din el prin representatiune.
SECTIUNEA. IV.
Despre succesiunile deferite ascendentilortl.
620. Da,cii, defunctulil n'a hisat posteritate, niel
frate, niel surore, niel descendintl dintr'acestia, succe-
siunea se envine ascendentiloril din gradullí de rudenig
celil mal' aprépe.
Aseendentil de acela§I gradil, mo,tenescil-piirtI egalf.

671. Daca tatglil si mama unel persone m6rte

farg descendentl, 'I-ail supravetuitil, liisAndil acea per-
sóng fratI, surorl, sail descendintI al a,cestora, succesiu-
nea se divide In dou6 portiunI egalI, din cari jumkate
numal se envine tatiilui s'i mame! §i se Imparte de o po-
trivg, Intre din§ii.
SECTIUNEA V.
Despre succesiunile colateral.
in casri de a nmri maI d'inainte tata.% si
mama une! persóne unirte farg, posteritate, &ata' surori-
le sart descendintii ktril sunt chigmatI la su ccesiune, de-
pArtgndil pe ascendentl §1 pe cel-laltI colateralí. EI suc-
cedri saii dupg propriulil lora dreptil, saii prin repre-
sentatiune in modula regulatù In Sectiunea II a acestul
capti.

Daca tatillii si mama pers6nel nuirte farg

posteritate 'I-ail supravietiutil, fratiI, surorile sail repre-
sentantiI lora iea junigtate succesiunea. Dad, numaI
tatglil sail numaI mama '1--a supravietuitil, fratiI, suro-
rile sart representantiI lora lea treI pitrimI ale succe-
siunel.

674. Partaginlil jumZitátiI sail celoril trei piltrimI

www.dacoromanica.ro
118 CODIPE

cuvenite fi-410ra saa surorilora, dupa continerea art.

preeedinte, se lace intre el in portinnI egali, daca sunt
totI dintr'aceia§a castor a; de snnt din clisatoril dife-
rite, clivisiunea se face pe jurditate intre cele dona linil
paterna §i materna' a deiiinctulul;
parte In amêndoug liniile, uterinii saa consangenii fie-
care In unja sa numat Daca sunt frati saü surori nu-
maI dinteo lini, el succeda in totala esclut;l6nda pe O-
te rudele din cea-alta liniä.
in lipsa de fratl sala sororI saa de deseen-
dintI dintein§iI §i in lipsa de ascendinti, .suecesitinea se
da rudelora colaterall din gradula de- rudenia cela
mal apro-piata.
Candil sunt mal multe rude colaterali Iii acela§a
0-rada, succesiunea se imparte ertale intre dílvsele.
Rudele succeda ina la äla doni-siipriWece-
lea grada inclusiva.
CAPU IV.
Despre succesiunile neregulate.
SECTIUNEA I.
Despre drepturile copiloi i naturoli asttpra bunurilora
mamei lora qi, despre succesinnea eopiitoni naturali
morfi feirig posterit ate.
Copiii naturalI, clriaril candil casiltoria ar
fi proibita filtre mama §i tafia lora, sueceda mama
lora, ascendintilora §i colateralilora mamji, ca §i copiii

Succesiunea copilultfi maturale, menta filia

posteritate, se envine mamel sale, §i, In lipsa mamel, ru-
deloril eI eelora mal de apr6pe.

www.dacoromanica.ro
 ONLLE. 119

SECTIUNEA LL
Despre succesittnea sotuln't supravielaitoria qi despre
a Statulnt.
Candil defunctulti nu are niel rude in gra-
dula succesibile, niel eopil naturalI, bunurile suecesiu-
nei trecil la 80015 in viéta nedespartitil.
In lipsa de sota supra-vietnitorti, succe-
siunea trece la Statil.
Sotiulii in viéta §i Statula care ceril suc-
cesiunea sunt obligatI a face s'a se puna pecetI, a pre-
tinde sa se faca inventaria, dupi fórmele prescrise, pen-
t'II acceptarea succesiuniloril, sub benefieia de inven-
taria.
682, Sotiula in viétll este inca datoril a trans-
forma in numeraria lacrurile mi§catére salí a da can-
turne solvabile pentru restituirea suecesiunel in casil
candil s'ar presenta mo§tenitorl al defiinctulul in ter-
mina de treI ani. Dupa acesta termina cautiunea este
liberata.
Sotiula in viétä sail Statulii, care n'ají in-
deplininita formalitatile la eari sunt respective inda-
torati, potil se fie supu§I la daune-interese catre mo§te-
nitoriI ce s'ara arata.
SECTIUNEA III.
Despre dreptula de moftenire ala temed canda se afta
in coneurenfa Ctf, deseendenti salí. alte vade eltianiate
d'upa legt la succesiunea soflulza ei mota.
Candil barbatula m6re §i vëdriva sa n'are
avere, M'usa je o portiune virila, in usufructil, din suc-
cesiunea barbatului, daca acesta are descendentl.
Cand barbatula Jasa un singuril descendinte, por-
tiunea &mea' in succesiune va, fi numal de a treia parte.
Acestii dreptil incepe de la epoca iucetariI usufructuluI
legale.

www.dacoromanica.ro
120 CODICE.

Ganda lArbatulti las ruide de susti sa4 de alatuii,

atunci femeia succede la o prttrime in plini proprietate
din averea mortului.
CAPt V.
Despre aceeptatiunea fi repudi,area mogtenitorilorei.
SECTIUNEA
Despre aceeptafiune.
Suecesiunea p6te fi acceptatg curatii §1 sim-
plu, sail sub beneficiii de inventariit
NimenI nu este obligatii de a face accep-
tatiunea Intel mo§tenirI ce i se cuvine.
Femeile mOritate nu potti face valabilè ac-
ceptatitinea une1 succesitmi de &ail cu autorisatiunea
batuldi sail a justitiet
Minoril §i inteqIi§ii nu potii face valabilè accepta-
iunea une mo§tenirl de cOtil conformil
titlului de la minoritate, tutelg §i emancipatiune.
Efectuld acceptatiund se suie pink' la o;li-
ua deschideril succesiunei.
Acceptatiunea p6te fi saií espresO sari ta-
cit./ Este espresa cOndri se insulesce titlul sari cualita-
tea de erede inteunii actil autentica Bart privatii; este
taciti cândìt eredele face unii actil, pe care n'ar puté
snit' fug de &Uri in cualitatea sa de erede care la-
65, a se presupune neap:Argil intentiunea sa de acceptare.
Actele curatil conservatorie, de ingrijire §i
de administratiune provisorii nu stunt acte de prtmirea
mo§teniriT, clack cclii ce le a fAcutii n'a luatti titln
cualitate de erede.
Donatiunia, vinderea satt transportul drep-
turilorti succesive, ra' cute de unti erede, trage dupi si-
ne acceptatiunea succesiunei.

www.dacoromanica.ro
 CIV7.LE. 121

Tot asemenea se intampla:

Candil unnlil din ereal renuntä chiarti gratuita
In folosulti unuI sail a mal multI din eoeredl.
Candil renuntiarea se face in folosulü tutuloril
coerePorti Eva, deosebire, §i se primeace de renuntia-
tore pretiulti renuntard.
Candil acela carnI se cuvine o succesiu-
ne a muritti fara si se fi lapklatii de dinsa, saú Sea
si o fi aceeptata espresè saú tacite, ereqiI s'd potti d'a
dreptulti sa accepteze sag di se lapgde de dinsa.
Daca eredlI sn nu se invoesca pentra
acceptarea sati pentru lilpgdarea succesiund, succesin-
nea se va accepta sub beneficiti de inventariti.
Majorele nu póte sa'§I atace acceptatiunea
espresa saù tacitä a unel succesiunl de catil in casuld
cand acésta acceptatiune a fostä urmarea, unel vielenil
ce s'a intrebuintatti In prkintil-I. Elti nu póte reclama
in contra acceptatiuneI pentru. cuvinte de vafémare, de-
data In casulil in care succesiunea aril fi absorbitä sail
mic§orata ca mal multil de jum'étate, prin descoperirea
unui testamentil necunoscutil in momentulti acceptatiund.
SECTILTNEA II.
Despre renunfarea la succesiunt
Renuntarea la succesiune nu se presupu-
ne: ea nu se póte face de cad la grefa tribunalului de prima
instant", a districtuluI in care suecesiunea S'a deschisti,
registra tinntil anume pentru acésta.
696, Eredele ce renuntia este consideratil
n'a fost niel odata erede.
Partea renuntiatoruldi profitä coeredilorti
ad; daci este singurtl, succesiunea trece la gradula ur-
matoriti.

Eredele remintiatoriti nu p6te fi represen-

tatil niel oda.a: Dada' renuntiatorele este singuril in gra-

www.dacoromanica.ro
122 CODICE

dula seil, sati daca toti coereii set trenuntia, copiii lora
vina la succesinne, in virtutea propriuluI lora drepta
pentrn partl egalI.
CreditoriI aceluI ce renunta in pagnba lora
pota se iea autorisatiune justitieí ca se accepte succesiti-
nea pentru debitorele lora, in locula si rindulil sea.
Inteacestil casa renuntiarea este anulatil numai in
favorula creditoriloril i numaI pina in concurenta crean-
telora lora. Acceptarea mi se face in folosula eredelui
cure a renuntiat.
Facultatea de a accepta, saü de a se la-
pada de o succesiune se prescrie prin acelasil timpil ce
se cere pentru prescriptinnea cea mal lungil a drepturilora
immobili arie.

In totil timpula in care prescriptiunea drep-

tului de a accepta nu este dobanditil in contra eredilora
ce kg renuntatil, eI aa Inca faeultatea de a accepta suc-
cesiunea, daca succesiunea nn este deja aceeptatil de altI
er4i. Nu se potil vatgma irisa drepturile cari ara fi
dobêndite de alte pers6ne asupra bunurilora succesiu-
neI, sal prin prescriptune, saa prin acte valahili, t.:lente
de cm-atol-de succesiund vacanti.
Niel ehiar prin contractula" crisatorieI nn
se pite renuntia la succesiunea unuI orna In viéta,
se pota instreina drepturile eventuall ce s'ar 'puté do-
bèndi succesiuneI.

EresliI carl a data la o parte, sail ail as-

cundí lucrufl ale imeI succesiunT, mi mal ail facultutea
de a se lap6da de (Musa; cu tót renunciarea lor, eI
iérnanil ere0I si nu potra lua niel o parte din lucrurile
date la o parte sail ascunse.
SECTIUNEA III.
Despre beneficialti de inventariii, despre efeetele sale fi
despre obligatittnile eredelta benPfleiaru.
Declaratiune until erede ca iea acésta crtali-

www.dacoromanica.ro
 CIViLS. 12

tate sub beneficia de inventaria, trebue s fie fäcut la

grefa tribunaluluI de prima instintà a districtuluI In
care suceesinnea este deschisi: ea trebue sä fie inscri-
si pe registrul destinatil pentru trecerea actelora de
renuntiare.
705. Acéstä,' deelaratiune n'are efecta de catlind
preceduti sait urmatit de un inventaria' fidelil si esactil
bunurilor succeshmeI, täcutú dupti formele cerute de
legile de proceduri i in terminele mal josil otirite.
7C6. Se da, eredelui din Wua deschidereI Bucee-
siunel tre luni pentru fa.cerea inventariuluI:
I se mal acordä, pentru a delibera asupra accep-
tarli sail repudiaril succesiunii, unil termina' de pa:
tru-Oecl i1e care va incepe a curge din 4iva espirarit
acelor trel luni date pentru inventaria, sail din sliva in-
chierei inventariuluI, daca' s'a terminat mal 'nainte de
espirarea celor trei luni.
701. Daa ca tòte acestea sunt in succesiune
obiecte supuse stricilciunel, salí obiecte a earoril con-
servare ara costa mult, eredele peite in cualitatea sa de
persOni in drepta a succede, i fila', si se p6til Wceci
s'a, ficut acceptatinne din parte'l, sti iea autorisareajus-
titieI ca si se viln06 acele obiecte.
Acésti vénqare trebue si se faci cu forma vé14-
rilora publice.
VOW. In timpul terminelor pentrufacerea inven-
tariulul si pentrn deliberare, eredele nu pele fi
se pronuntia, si nu se pote obtine o conderanatiune
contri-a Dacá el renunti dupi espirarea terminelor,
sati inaintea espirare lora, cheltuelele ce legiuitti s'a
ticut de dClusul pira la acea epoci privesca succe-
siunea.
Dupi espirarea, terminelor aritate, eredele
urmiritti p6te cere una noil termina, pe care tribuna-
lulil ce se afli in cercetarea urmirirel il acordi safi
l'efusi &pi circumstante.
Cheltuelile urmirirel in e,asurile articolilor

www.dacoromanica.ro
124 CODICE.

124
precedentl; privescil succesiunea, daca eredele justificii,
dari cri n'a cunoseutil evenimentnlil rnorti saù cä termi-
nile fostil neindestulatórie, din causa situatiunii bu-
nuriloril, saí din causa contestatiunilor ivite. Daca el nu
póte justifica, elieltuelile 11 privesctl.
Eredele conserva en t6te acestea, dupit es-
pirarea terminelor acordate de art. 706 ciliar dupa espi-
rarea, terminelorri date de judeator, conforniil art. 709,
facultatea de a face Incà inventaria si de a se declara
erede beneficiariti; acésta Iaisä in casa. and dInsul n'a
&cut acte de erede sail in casil cand nu este datil in
contra-1 o otarIre judeciitorésa desgvérsita care sal con-
damne ca erede curatii i simplu.
EredeIe care a ascunsil obiecte de a le sue-
cesiunei, sail cure cit seiinta si rea credinta n'a trecutil
In inventaria efecte dinteasa, nu se póte folosi de be-
neficiul de inventariil.
Bensficinlil de inventaria da eredelul avan-
tagiul:
De a piad datoriele succesiunei numai pinä in
concurenta valórei bunurilor ce el a primit; de a se
scuti ciliar de plata datorielor, predAnd tóte bunurile
succesiuneI ereditorilor si legatarilor.
De a nu amesteea bunurile sale proprie en
acele.t ale succesiunei si de a conserva in contra sue-
cesitmei dreptulti de a cere plata creantelor sale.
'714t. Eredele beneficiarirfadministii b unuril e sue-
cesiunei, si este datorilsä dea Soeotéla de administra-
titmea sa ereditorilorti nu devine rs-
pund6tora en bunurile sale proprie, de cat dupa ce i se
va fi cerro-, darea socotelelord si el nu va fi Indestulatil
acésta Indatorire.
Dupil, lamurirea socotelelor, el nu póte fi rt;spun06-
toral cu bunurile sale proprie, de catil pila la concu-
renta stunelor ce _remalle datoril.
715. Elil nu rilspundepentrua dministratiunea sa,
decatti de gresale grave.

www.dacoromanica.ro
 CIVIL. 125

Eh"' nu póte vinde obiectele mobill ale suc-

cesiuneT, de catil prin formele legiuite pentru vénslérile
publice.
Daca' el represinta In natura obiectele miscat6re,
nu respund.e de catii de depretiarea sail deteriorarealor
causata din negligenta sa.
El nu p6te vinde imobilile de cat dupa
formele prescrise de procedura. El da mandatil credito-
rilor ipotecarT, cari ail Merit cerere a primi pretin15.
718 Mil este dator, daca creditorii saa ate
pers6ne interesate o mil, sä dea cautiune solvabile pen-
tru pretiul miscat6relor cuprinse in inventariil si pentru
portiunea pretiuluT imobilelor nedelegate creditorilor
potecari.
De nu se va da acésta e,autiune, se vor vinde mi-
scatórele, pretiulti lor se va depone ca i portiunea
nedelegata din prethil imobilelor spre a se intrebuinta
la desfacerea sarcinelor succesiunel.
Daca uniT din creditori se opunii, eredele
beneficiariil nu póte gad de cat dupit ordinea si chi-
pnlñ de judecatorti.
Daca creditorit nu se opunii, eredele pilitesce cre-
ditorilor i legatarilor, dupa randul cereriI.
Creditorii ce nu se °punt% i carii se pre-
sinta, dupa lamurirea socotelelorii si plata reliquatelorg,
nu ail recursil de cart in contra legatariloril ; aceia caril
se presinta inaintea lamuriril socotelelord si plati1 reli-
quatelor vor avé recursti 0 in contra creditorilora plä-
tisi

Creditoril ce se opunA vor avé recursil si

in contra eredeluT.
2'22 in tóte casurile prev4lute de art. 719 si
720 recursuld se prescrie dupa espirarea terminuluT de
treT anl, care incepe din Ohm lamuririT socotelelor si a
plâiT reliquatuluI.
723. Cheltuelele pentru pecetT, pentru faeerea

www.dacoromanica.ro
/26 CODICE

inventariuld si pentru darea socotelelord privesca suc-

1
cesiunea.

SECTIUNEA, IV.
Despre succesiunile vacanfi.
724 Daca dupä espirarea terminelor spentru /Fa-
cerea inventariuld i pentru deliberatiune, nu se pre-
sinta'nimenl ca sil reclame succesiunea, si daca nu este
niel una erede cunoscuta, Batí daca ereftlii cunoscutI set
litp6dat de succesiune, succesiunea este privitii ca vacante.
725. Tribunaluki de antéia instanta din distric-,
tula In care succesiunea este deschisa, munesce unii cu-
ratore dupa cererea persónelora interesate, sita dura a-
ceia a procnroruld.
726 Curatorele unel succesiuni vacanti, trebue
inainte de ttite sa constate, plintr'un inventaria, succesi--
unea esercita i urmäresce drepturile ei; féspunde
le cererile tficute in contral; administréza sub indato-
rire de a vèrsa numerarul succesiunel, ca si sumele -a-
dunate din véndarea mobilelora i imobilelora, in casa
de consemnatiun1 si deposite, si In fine sub aceea de a
da socoteli.
Dispositiunile Sectiunil III. din acesta
capa asupra fornaelorti cerute pentru facerea inventari-
ului, asupramoduld de administratiune i asupra soco-
telilora ce eredele beneficiaria este dator sä dea sunt
indatoritöre si pentru curatoril succesiunilora vacanti.
CAPO.' VI.
Despre impartire ci despre .raporturi.
SECT1UNEA_ I.
Despre impartirea succesiimiI.
Nimed nu póte fi obli,o.ata a rgrnané In
indivisitme turi coerede pite ori &inda cere Impartéla

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 127

snccesinneI, cliiar5 cndìí ara esiste conrentionl &al

proibitiuni contraril.
Se póte face invoire pentru suspenderea divisiuneI
pe termina de cincT anI. Dupil treccrea acestut
invoirea se póte renoi.
Divisiunea p6te fi cerutä &liara candil u-
nulä sait maI =10 din ereçl aù posedutil partí sepa-
rate, din succesiune, dacil mi a fbstil una actil de bu-
parlé% .sati dad, nu se p6te opune prescriptiunea.
Dacä totT ereqil sunt presentl çi inajorI,
se pon imparti intre dansi1, ori-cundi arel voi, farà in-
deplinirea vre usci formalitatt.
llacá totI eredii nu sunt presenti, salí daca futre
dênsil sunt minor1 sari interOisI, atuncl se voril pune
peceti pe efeetele succesiuniI in cela' mal scurtil termina,
sati dupit cererea reçlilorú sait dupit aceea a procuro-
ruluI tribunalulul de prima inst-antiii.
Crt ditoril pote' si el se céril punerea de
pecetl In virtutea unui -iitIn 'esecutorill, salí a miel per-
isitini judeciltorescI.

Dupä punerea pecetilor, creclitoriI potii ta-

ce opositiune i lará a ave' titlurI esecutoril salí permi-
siunea justitieí.
Dacä. vre "mal din coere0I nu consimte la
tacerea impárteliI, saii daca' se ivescii contestatiunl, orI
In privinta modulul de procedere, sait asupra chipuldi
de a o term na, tribunalulù' se ponuntiä in moda soma-
nuniesce,?de cere trebuinta, pentru operatiunile ini-
partelek pe unul din judecátori, dupil reportul caruI ju-
decä, contestatinnile.
Estimatiunea imobileloril se lace de esperti
alesI de partile interesate;` de esperti numitl din oficia
cândit pagile refusä alcge.
Procesul verbale al espertilorei trebue se arate ba-
sele estimatiund; sä indice dacil obiectulü estimatil p6te
se fie comodil impArtitil i in ce ehipil; se fieseze in fine,

www.dacoromanica.ro
128 CODICE

In casa' de Impartire, fie-care din partile co se potd for-

ma precumti i val6rea lor.
Estimatiunea mobilelor trebue sa se fad.' de
6men1 cunosee'torI i dupil adev6ratulti lor pretitt.

Fie-care din coeredI 'Ate cere partea sa

In naturi din mobilele saù imobilele succesiuneI. Cu t6te
acestea, de stint creditorl secuestrantI sati oponentI, sad
daca majoritatea coeredilord socotesce necesaria' vinde-
rea mobilelor pentru plata datoriilor succesiuneI, ele se
vêndd publice dupa formele obicInuite.
Dacti imobilele nu se potil Imparti se vorti rinde
la tribunald prin licitatiune.
Daca t6te partile stint maj6rI, ele potti conveni
sa faci véndarea In fatia undi arbitru, nurnita de dInsele.
Dupa ce mobilele si imobilele s'ail estimatil,
si s'ati vêndutti, judecatoruld de cere trebuinta, tramite
pe partI la unti arbitru, numitil cu consimtiméntuld lord
sad numitii dédreptuld de dênsulii, candti partile nu se
unescti pentru numirea luI.
Se procede Inaintea ticestul arbitru, la facerea so-
cotelilorti ce copfirtitoril potti fi datorI a'sI da unil
altora, la formarea activuluI si pasivulul ereditatil, la
compunerea partilord si la restitutiunile ce erediI
trebui a's1 face intre
Fie-care erede reporta la masa succesiunei,
conformil cu regulele mal josü prescrise, donatiunile cea
primitti i sumele ce este datoriti catre succesiune.
'739. Daca reportula nu se face In natura, co-
erediI carorti li se datoresce iéú mal antiiti o parte o-
gale din masa succesiunel.
Aceste preluarI se facil pe catil este posibile In
obiecte de aceeasI natura si cualitate cu acelea ce era
se fie date In naturi.
O. Dupa preluarl, se forméza din restuld me-
seI succeshmel, atiltea partI egall cap stint si eredI
stirpI Impartitére.

www.dacoromanica.ro
 CIVIL. 129

La formarea §i compunerea pArtilorti, tre-

bue sg se dea in fie-care parte, pe cgtil se p6te, aceea-
§I cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sail de
creante de acelasl natura i val6re.
Se va evita inse &hi va sta prin putinta imbu-
catiltirea peste m8suri a eritagelorti §i divisiunea esploa-
tatiunilorti.
Inegalitatea pirtilor date in natura se com-
pensi prin bani.
Pgrtile se forrnéza de urrula dintre coere-
di sail de alta persónil, dacg toti eredii swat de acordii
In alegere §i dad.' Mil ce a fbstù alesù accepta tusk.-
cinarea; in casil contrariti partile se fbrinéza de un es-
pertil numitil de judeeatorti.
Prirtile apol se tragil la sorti.. Dacil inse eredil
vinti la moseenire cii parti inegall, auroritatea judeca-
toréscil decide de trebue sg se procédil prin tragere la
sorti in parte, saú prin darea partilor in
Mai 'nainte de a procede la tragerea par-
tilord la sorti, fie-care compartitoriti este admisil a pro-
pune reclamgrile sale In contra formaril partilorti.
Regulele stabilite pentru impartirea mesel
de moscenire se vorti observa, in subdivisiunile ce se
voril face intre stirpile compartiten.e.
Daca asupra operatiunilord trimise Main-
tea arbitrultil, se facù contestatiunl, arbitrul incbeie
procesA-verbale pentru d.ficultâtile §i disele partilorti,
§1 le tilmite inaintea judecitorului pentru impartélti.
Daca toff coeredii nu stint presenti,
de sunt intre el interdi§l saù' minoil, fie §i emancipatI, im-
pârtirea trebue sA se faa inaintea tribunaluluI,observiindti
regulele prescrise In art. precedentI din acésta sectiune.
Dacg sunt inal multi rninori cu interese contrarie
la impiirtéli, se va da fie-cant:I d'intrinqiI unti tutore
speciale.
74S. in casulti articolelor precedenti,
9

www.dacoromanica.ro
130 CODICE

nea, de este trebuintri, nu se va puté face decatii inain-

tea tribunalului Cu formele prescrise pentru instreinarea
bunurilorti minoriloré. Streinil vor fi tot dé-una admisi.
749 impartirile t'Auge, conformé cu regulele
mai susil prescrise, Batí de tutorl cu autorisatiunea consi-
liului de saii de minorii emancipati, asistatIfie
curatortIloré, sail in numele absentilor, sunt definitive.
Duprt impfirtélé se va remite fie-ciiruI din
compiírtitorititlurile particulare obiecteloril ce'i s'ati daté.
Titlurile unei proprietiitI impfirtite se tina de a-
cela ce a luatil pitee, cea maI mare, ctt indatorire de
ale representa cilnart compértitoril, avé'ndii trebuintil de
ele, 'I le vorri cere.
Titlurile ereditatii intregi se 0115 de ace15 credo
pe care totI alesti ca depositaré, en indatorire de
a le representa la ori-ce cerere.
Dacl nu este n'Are pentru acéstii aiegere, atunci
titlurile se depuné in arhiva Statului, i judeciltoriulli
liberé-vi de pe d6nse1e fie-carul din ere0 ettte o copié
legalisatil.

SECT1UNEA IL
Despre reporturT.
Fiulti saü descendentele care vine la suc-
cesinne, ciliar sub beneficié de inventarié, impreuné, °u
fratil ori surori/e sale, sati (-u descendentil acestorti,
tr bue a reporta coerePor sei, tot ce a primitil de la
defunctil prin daré, ataté directil caté i indirecté, a-
fitril de casul e:4nd donatorele a dispusil
752 Eredele ce renunth la suecesiune péte po-
pri darriM, sail a cere legatuld ce i s'a tricutti, In li-
mitele partiI disponibili.
753. Donatariula care nu va avé cualitatea de
a moqteni in mornentulii donatiunel, dar care avea
céstri cualitate la epoca deschiderel succesiunei este, ob-
ligatti de a tace reporté, daeä donatorele nu l'a dis-
pensatii de aceasta.

www.dacoromanica.ro
 CIVILB 131

.Donatiunile i legaturile tacute fil'uluI unel

perseme, care are cualitatea de erede In momentula des-
chidereI succesiuneI, sunt presumpte cä s'ati facutil ca
scutirea de reportil.
Filula care vine cu dreptulü sea proiria
la succesiunea donatoruluI, nu este obligatù' a reporta
darula fAcuttl parinteluI seti, thiara canda arü primi suc-
cesiunea acestul; data cândìl fiulit vine la succesiune Cu
dreptula de representatiune, atuncl este datoria sa re-
porte aceea ce s'a daruitti parintelul sea, chiaril In ca-
Buhl canda aril fi renuntiatù la succesiunea parinteluI.
'75g. Donatiunile i legaturile facute sotulul u-
nuI descendinte succembile, sunt socotite ca facute cu
scutirea de reportii.
Daca darurile saì leg.turile facuta la douI
sotl impreuna, a n carI nunnl unula este descendin-
te cu drepta de succesiune, [prim daruita acestuI
din urma este supusa reportulul.
'757. Reportula nu se p6te face de cata numaI
la succesiunea donatoreluI.
758. Coeredele este datora a reporta aceea ce
parintele a cheltuita ca dinsula dotarat-la, procuran-
du-I vre-o cariera, saú platindu-I datoriile.

759) Cheltuelile de nutrimenta,intretinere, alit-

catiune, de invatatura unuI mestesuga, cheltuelile ordi-
nariI pentru imbracaminte, si alte obiecte trebuincielse
la intirarea In armata, cheltuelile de Duna i presentu-
rile obicInuite nu sunt supuse reportuluI.
Imobilul care s'a perduta din cast"' fortui-
ta i flira gresala donatorulul nu este supus repor-
tuluI.
Dacainzestra oree ascendinte platesce bar-
batulul zestrea tara asigurarl suficienti, fiica inzestrata
va fi datelre a reporta numaI actiunea in contra barbatuluI.

www.dacoromanica.ro
132 CODICH

Fructele §i interesele lucrtuilora supuse

reportului, nu stint debite de cad in Pua deschideril
succesiuneY.

L gatariI §i creditoril nu pota pretinde ea

ereqii se faca reportil.
Reportula se face saii in natura, saa soil-
i¡ltIndu-se val6rea sa din partea celui obligati.' a face reportil.

Reportul a se pcite pretinde in natura pen-

tru imobili; calla cela ce a primitil imobilul, l'a instre-
inata sail ipotecata inaintea deschiderii succesiund, re-
portul5 in natura nu este obligatora.
- - Reportul5 in acestil casii, se pretuesce dupa va-
lórea ce imobilul a avutil in momentula deschiderii sue-
cesiunci
In oil ce cash' trebue sit se tina socotéla
donatarului de cheltuelile necesarie §i utill.
Donatarula este respunPoria de t6te de-
at3radarile §i deterioratiunilei cari ail mic§orata valórea
imobilului, prin faptul, culpa sail negligenta sa.
Candii imobilul s'a instreinatii de datorti,
amelioratiunile §i degradarile flicute de cela ce l'aa do-
binditti, se vord tiné in séma, conforma cu dispositi-
unile celora doui articoll precedenti.
Cana reportulti se face in natura, bunn-
rile intra In masa succesiunel libere de tete sarcinele
create de donatariu; en ditoril ipotecail ha, potil sa
intervina la impartéla spre a nu se face reportulii cu
fraudea drepturilora lorii.
270. Cana' unii succesibile primesce, cu dis-
pensa de reportii, una dara care escede portiunea dis-
ponibile, reportuia escedentelai se face in natura, daca
intórcerea escedentelui este posibile.
In casii contrarill, dace', escedentele, trece pes-
te jumsétate valórii imobiluld, donatoriul reporta' imo-

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 133

bad In intregimea Idi si preleva asupra masd valórea

portiund disponibilI; daca acéstri portiune trece jurnr.:-
tate valórea itnobilului, donatorula póte tiné imobilul In
intregimea luI, iea insa mal putina din cele-alte bunurI
ale succesiund s't recompensO pe coeret¡lil seI, sail In
banl, sail orI cum altg-felti.
Coeredele care raporte:za imobilul in natu-
ra*, p6te se retina posesiunea ping la plata efectiva a su-
melora eel' stint datorite pentru cbeltuelI sati amelioratiunI.
Reportula mobileloril se face, lufindu-se
mal putinil din cele alte bunurI ale succesiund. Eta'
se calm% pe val6rea ce mobilele avea in rnomentula
faceriI daruluY, dupa statulti estimatiuniI anecsata actuldi
de daril,. in lipsa acestuI statti dupa estimatiunea es-
pertilorti, tacuti pe pretulti cela mal justil.
Succesibilele care a primitti banl face re-
portuld luandil maI putinti din numerariulil succesiundi.
La neajtmgere, donatoriula p6te sa nu reporteze
numerariula aandti ecuivalentulti in mobile li In lip-
sa acestorti in imobilele succesiund.
SECT1LTNEA III.
Despre plata datorielorii.
CoereqiI contribuescil la plata datoriilorti
§i sarcinelor5 succesiunel fie-care In proportiune ca ce iea
Legatariula cu titlu universale contribue-
see de o potriva ca erediY, in proportiune cu emolumen-
tul &M. Cela particularti nu contribuesce.
Ganda imobilele une succesiunI sunt i-
potecate specialti, pentru plata de rendite, fie-care din co-
ere(ll pete pretinde ca renditela sa fie platite qi imobi-
lele liberate inaintea formariI &Vora.
Daa coerediI imparta succesiunea in starea In ca-
re se Osesce, imobilile ipotecate se estima dupa ace-
east nornag ca si cele-alte imobilI; capitalulti renditel In-
. .

www.dacoromanica.ro
134 CODI CE.

sh se scade din pretulilimobilulul. Eredele, in par-

tea cO,ruI s'a datil imobilele, remalle singuril &toril a
plati rendita §i garantézh pe coeredn sei pentru césta plati.
Coeredn plätescil datoriile §i sarcinele suc-
cesiuneI, fie-care In proportiune cu parten sa ereditarä.
Coeredele saú succesorele ca titlu univer-
sale care, din causa ipotecel, a plàtitü din datoria co-
mune mal multù' de cata' parteq, sa, are recursil, In con-
tra celor-altI coeredl saù succesorI Cu titlu universale,
numal pentru partea ce fie-care din ei era obligatil a
pliti, clìiarui candil coeredele ce a destilcuth datoria
fi fose' subrogatil In drepturile creditoriloiù. Coerede-
le Insi ce a acceptatil succesiune,a, sub beneficiil de
inventaria, conservh facultatea de a cere plata crean-
teloril. 'sale personan', ea oil ce altil creditore ala suc-
eesiunel.
Candil' unulil din coeredI saü succecorI Cu
titlu universale este insolvabile, partea lui din datoria
ipo ecarä, se Imparte intre totI in proportiune Cu
ce lea fie care din succesiune.
Titlurile eseeutorie, obtinute In contra de-
functului, sunt personalil es -cutorie §i in contra erede-
l'A Cu telte acestea creditorn nu potil urmari esecu-
tiuriea de chal duph opttl dile de la notificar, a acestoril
titlu i thcuth pers6neY, sail la domicilinlil eredeluI.
E1 potil cere, in orl ce casil §i In contra
orI &Ardí creditore, separatiunea patrimoniului defunctuluI
de acela allí. eredelut
Acestil dreptù' nu póte fi esercitatil cAndil,
acceptanduse eredele de debit6re, s'a filena.' astil-feliil
novatinne In privinta creanteI contra defuncthlul.
In privinta mobilelortí, dupli tre,erea de trel
anI, dreptulä este prescrisil. In privinta imobilelorù',
actiunea se pite esercita In totil timpulil In care imobi-
lele se ghsescil In mhna eredeltii.

www.dacoromanica.ro
 ClVILE. 135

S. Creditorii eredelul nu potil cere separatiu-

nea patrimonielor, In contra creditorilor5 succesinnel.
S. Creditorll unuI din compartitorY, ca nu cum-
va impartéla sa se faca en viclenie in vatëmarea drep-
turdoril lor5, potil pretinde sa fie presentí la impitirtélri,
potil data a intervinä, mi spesele lor5; nu potil irisa sil
atace o impart615, sevér§itA, afara numaI de s'a faca in
lips5le, §i !ara sit se irirt, sala de opos4iunea lorti.
SECTIUNEA IV.
Despre efectele Impiírtelet li cleTre garantia pdgilorg.

7S6. Fie-care coerede este presumptil ella mosite-

nitilsinguril §i imediatil t6te bunurile carl compunil par-
tea sa, sail carl i-a cadutil prin licitatirme, §i ea n'a fostil
niel °data proprietaril pe cele-alte bunurI ale snecesinneI.
'787. Coeredii snnt datoll garantí unul catre
altulil numai despre turburarile §i evietiunile te proceda
dintr'o causa an erióre imp5rtelel.
Garantia Incetéza candil o evieiune a fostil escep-
tata. anime, Finte° clausA espresit a actulu1 de Impar-
Ola,. sial c'andi1 evictiunea a fbst5 causatit din gre§éla
eredel ta.

'78 S. Fie-care din eresli este obligatil, in propor-

Oune cu partea sa ereditaril, a despilgnbi pe coeredele
stiti de pagaba ce a suferitil din, causa evietiuna
Candil unul din coerelli va fi insolvabile, partea ce
elil este datorit a contribui, se IT4 Imparti intre eredele
garantatil, §i filtre cd-lalt1 coer..01.
789. Garantia pentrn solvabili atea debitoreluI
une rendite dur6z5, numal eincl ani de la impartéla. Acés-
tA crean0 Incetézit candil nesolvabilitatea a lnatil nas-
cere in trma impArteleI.

www.dacoromanica.ro
136 CODICE.

SECTIUNEA. V.
Desiwe deViinlarea sail rescisiunea

Impartelele potù fi dLsfiintate pentrn

Pentru o simpli omisiune a unuI din obiectele suc-
cesiunel, nu se stricil imprtéla; se face numaI unù su-
plimentil de Irnpärél pentru obiectul omisti.
OrI ce actri, sub ori ce titlu, In urmarea
ctirul a incetat indivisiunea intre erer,II, este supusif la
actiunea de rescisiune din articolulil precedinte.
Dnprt Imprtél, sat dupg, actul carel tine loculù',
actiunea de rescisiune nu maI este admisä in contra tran-
sactiuniI acute asupra dificultatilora realY, ce presintil
primula actil, chiarü candil nu arrt fi fostil procesil In-
ceputil asupra obiectuluI transactiuniI.
Acela In contri dual s'a tacutil cererea de
rescisiune, p6te popri desfiintarea impArteleI, (Linda' re-
clamantelul suplimentulil din partea sa ereditarii. In nu-
merariil ,sail in naturrt.
Coeredele care a instreinatil portiunea sa
ereditari in totil sail in parte, nu pote intenta actiunea
de rescisiune pentru dolli saiI violentia, daci instreinarea
s's gout(' In urma descopeririI doltiluI sail incetaril
violentel.
SECTIUNEA VL
Despre imparfela Pima de tatii, de 2nandi sail de alp
ascendenp, intro deseendenfil, Lora.
TatAbl, mama §i ascendentI potil fa-
ce linpgrtéla bunuriloril loril Intre fii §i cel-lalti des-
cedinti.
7941. Acésti impirtélri, se póte face prin Bete
intre viI sail prin testamentil, cu formele, conditiunile
§1 regulele prescrise pentru donatiuni intre vii §1 pentru
testaraente.

www.dacoromanica.ro
 CLVILE. 137

impartéla facuta prin actil intre vil nu péte avé

de obiectil de catil bunurile presing.
796. Daca téte bunurile, ce ascendentele a
Bata la m6rtea sa, nu ail fbstil cuprinse in impiírtélii,
bunurile necuprinse se voril imparti conform(' cu legea.
197. Este nula impartéla in care nu s'a cuprinsil
tog copiiI, in viéta la deschiderea mosteniril, i descen-
ding' fiulorù premurig.
Actiunea de nuliteite se peke esercita de tog ereP
distinctiune.
798. impartéla lama de ascendinte se p6te a-
taca, cinda aril resulta dintrInsa sail dintr'alte acte
ea prin dispositiunea facutil de ascendinte, vre-unula din
acei intre care s'ail impartita bunurile s'ara gasi vate-
mata in partea
899. Copilula care, pentru causa aratatil la ar-
ticolile preceding, ataca impartéla facuta de ascendinte,
este datoril a plati inainte cheltuelile estimatiunil, Da-
ca, reclamagunea sa nu este fiindata, cheltuelele estima-
tinniI si ale judecatil vora fi in sarcina sa.

TITLULt II.
Despre donatiuni intro vii despre testamente.

SOO. Nimeril nu va puté dispune, de avutula

seil, cu fiat' gratuita, de cata ea formele prescrise de
lege pentru donatiunI intre vii sal prin testamentil.
S01. Donatiunea este unil act(' de liberalitate,
Fin care donatorele da irrevocabilè unti Meru dona-
tariultil care primesce.
Testamentula este unil acta revocabile prin
care testatorele dispune, pentru timpula incetaril sale
din viégi, de tota sal parte din avutulil
Substitutiunile sail fidei-comisele sunt proi-

www.dacoromanica.ro
138 CODICE

bite ; ori ce dispositiune prin care donatariula, eredele

instituitil safi legatariula, va fi iniareintitil de a conser-
va §i a remite la o a treia persóna, va fi nula, ciliar
In privirea donatariuluI, a (TedeluI numitil saa a lega-
tariuluI.
SO4. Este permisa dispositiunea pin care o a
treia persona ara fi chiamata a lua dartila, ereditatea
sati legatula, in casula candil donatariulil, eredele nu-
mita, sea legatariultl, nu arii primi, saa nu ara puté
primi.
SOS. Este permisa asemenea dispositiunea intre
vil sail testamentaria, prin care usufructula se dtt la o
persóna, §i proprietatea una la alta.
CAPII II.
Despre capacitatea de a disimule, set' de a priinti prin
donatiune intre va sall prin testamenttä.
S00. Minorele mal mica de §i-se-spre-dece anI
nu pite dispune, niel inteunil fea'', atara de eseeptin-
nile regulate la capito/ula IX ala' acestuI titlu.
SOI. Minorele de §ése-spre-dece anI pede dis-
pune prin testamenta §i numai pentrn jumatate din bu-
nurile de carI duprt leff1:,e póte dispune majorele.
SOS. Este capabile de a primi prin donatiune
intre vil orI cine este conceputa in momentula dona-
tiunii.
Este capabile de a priimi Fin testamenta oil cine
este conceputa la epoca mortil testatoreluI.
SOO. Minorele de §ése-spre-dece ani mi póteprin
testamentil dispune in fa,v6rea tutorelul 815.
Minorele, ajunsti la, majorit te, nu p6te dispnne niel
prin donatinne intre vi!, niel prin testamenta, in favo-
rea fostulul ski' tutore, daca socotelele definitive ale tu-
teleI n'ají fostil prealabilè date 1#i primite.
Sunt esceptatI in amêndoug casurile de mal susil

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 139

ascendentii minorilorù', earl sunt sail ail fosta tutorl al

DoctoriI in medicina, sail in chirurgiä, o-

ficiarii de sän'étate §i spiteril cari a tractatt pe o per-
senil In b6la din care mére, nu potil profita de dispo-
sitiimile Intre vil sail testa,mentarie, ce d8n§iI aú facuttl
In fa,v6re-le In cursulil acestel béle;
Sunt esceptate: 1. dispositiunile remuneratorie a-
cute ca titlu particularil; se va tiné inst sémä de sta-
rea dispunätoruluI §i de serviciele facute;
2. dispositiunele universall In cast de rudeniä
pinä la allí patrulea gradil Inclusivii, afarä numal dacil
mortulti va avé eredi in linia dréptA, §i dach acela In
profituld cartfi s'a, facutil disposititmea, nu este elil chiar
erede In liniä dréptä.
Acelé§I Tegule sunt aplicabilI In privintia preoti-
lort.
Dispositiunile intre vil saù prin testament
fäcute in favorea ospicielorii, säraciloril dintr'o comunä,
sat stabilimentelail de utilitate publica, nu pott' avé efect
de cat(' de Sunt autmisate prin ordonánte domnescl In
urma avisuld Consiliului de Statil.
Dispositinnile in favorea unul incapabile
sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contractil
onerosil, fie tiicute -in numele unoril perséne interpuse.
Sunt reputate ca perseme interpuse tatalti §i mama,
copiii i déscendintiI §i soulìi persemeI

CAPt III.
Despre donatiunile intre vii.
SECTIUNEA. I.
Despre forma qi efectele donatiunilor intre vil.
Tòte. donatiunile se fact prin actil iutentict.
8141. Donatiunea nu ohligä pe donatore §i nu

www.dacoromanica.ro
140 CODICE

va produce niel 'mg efe Ati, de cit din qina in care va

fi fostil acceptatii.
Aceeptatiunea póte fi faculta saú in acti, sail prin-
tr'ung actg autenticil posteriore, mal 'nainte insi de mór-
tea celnI ce diruesce; in acesti din urmi casg, dona-
tiunea n'are efectil de &A din siina, in care se va fi co-
municatil donatorelui actuld de acceptatiune.
S16. Donatiunile tiente unoril minorl neemancipa-
t1 saü unui inter4isil, se accepti de t'Acre saii de pgrinte.
Minorele emancipatil péte accepta cu asistenta cu-
ratorelifi.
Mama, cu t6te crt tatähii ar fi In viéti, §i eel fati
ascendentI, cu telte crt genitorii ar fi in viéti, vor puté
asemenea si accepteze donatiunea tima minorulul e-
mancipatti Bar' neemancipatil §i interOsulta, de §i eI n'ar
avé -cualitatea de tutorl.
Surdu-mutulii ce nu scie kiscrie, nu pcite ac-
cepta o donatiune de citil ca asistarea unta curatore spe-
ciale numitii de autoritatea judiciarg, dupg regulele stabi-
lite pentru minorI.
Donationile tiente persemeloril morali, nu
potil fi acceptate de cita prin ordonsntg domnéscg, da-
ta in urma avisului consiliului de Statil.
SIS. Cind se &mesen bunuri ce potil fi ipo-
tecate, transcriptiunea actuluY ce contine donatiunea, §i ac-
ceptatiunea ca §i notificatiunea acceptatiunii- tiente prin
actil separatil, se va face la tribunalulg districtuldi un-
de sunt situate bunurile.
§19. Lipsa transcriptiunii póte s'a fie invocati
de oil ce perseme aú interesil la acésta; se esceptil insi
persónele obligate a stirui si se faci tranicriptiunea,
sea' representantii lor, asemenea §i donatorele.
SSO. MinoriI interdi§i, femeile milritate, in lipsi
de acceptatinnea sag' de iranscriptiunea donatiunii,
potil cere obiectele dimite; afl insg, de se envine, re-.
cursi:1 in contra tutorilorri sail

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 141

821. Donatiunea intre viI penfru buntnne viitö-

re este revocabile.
S2X. Este nula oil ce donatiune facuta cut con-
ditiunI a chrora indeplinire atina nuntaI de vointa do-
natorulul.
Este asemenea nu15, daca s'a facuta sub
conditiunea de a se satisface datorie sa sarcine carl nu
esistea la epoca donatiuneT, saa cari nu era aratate in
actula de donatiune.
Cand donatorele s'a reserva, 5 dreptula de
a dispune de unii obiectii cuprinsa in donatiune, sea
de o suma determinata din bunurile dàruite, daca mbre
tara sa fi dispusa de &bisele, una asemenea obiecta
asemenea suma remiine erepor donatorelui.
Donatorele pele s ipula intörcerea bunu-
rilor drtruite, athtii In casula ciind donatariula ar muri
inaintea kif dita i in casilla chnd donatariula si des-
cendintil sel ar muri inaintea sa.
Aceste stipulatiunI insa nu se pota face, de cata
Infavdrea donatorda
Dispositiunile art. 821, 822, 823, 824 si
825, nu se aplica la donatiunea din Capitolul5 VIII si
IX dintr'acesta titlu.
S27. OrI-ce acta de donatinne de niobill este
valabile numai pentru obiectele trecute inteuna acta es-
timativa, subsemnatil de donatare si donataria.
828. Donatorele nu este responsabile de evic-
tiune catre donataria* pentru lucrurile daruite.
Donatorele este responsabile de evictiune clind
a promisil espresa garantia.
Este asemenea responsabile când ev.etiunea pro-
vine din faptula seii, dad este In chestiune o donatiune
care impune sarcine donatariuluT; intx'acestil casti insa
garantia este ob1igatori5, munal ptna la sima sarci-
nelor5.

www.dacoromanica.ro
142 COD10E.

SECTILTNEA II.

Despre casurile in eari donafiunite se pota revoca.

829. Dónatiunea futre vii se revelen, pentru ne-
indeplinirea conditiunilorn ea earI s'a t'acutí, pentru
ingratitudine si pentru nascere de copiI in urma do-

830. Cand donatiunea este revocatrt pentru ne-

indeplinirea conditiunilorti, bunurile reintrà in mana do-
natorelul libere de orI ce sarcinil i ipotecn.
831. Donatiunea intre viI se rev6en pentru in-
gratitudine in casurile urnat6re:
Dacrt donatariuln a atentatti la viéta donatoreluI;
Dach este culpabile in privintrei de delicte, cru-
çIimi injurie grave;
Daca farti envêntil 11 refusn al:mente.

832. Revocarea, pentrn neindepfinirea conditi-

unilor i pentru ingratitudine, nu se face de dreptti
niel o da A.

§33. Cercrea de revocare pentra ingratitudine,

trebue Mella In terminti de un ii anti din (Ana faptultfi,
san din Oiva cândú donatorele a cunoscutti faptuld.
Actitmea de revocare nu se póte intenta in con-
tra ereOilorii donatariuluI, niel de ereOil donatorelul
contra donatariuld, d'ara' 'turna dacrt In acestii casti
actiunea s'a intentatii de donatore, satt donatorele a mi-
ran in anula in care se patea intenta actiunea.
834. Revocarea pentrn ingratitudine. nu póte
infirma niel instreinarile ftleute de donatariti, niel ipo-
tecile Batí alte sarcine reali cu carI ein ar fi pututii
vare a obiectulti dsáruitn: este neapëratti insn ca acestea
sa se fi fitentii inaintea ins TiptinneI estractuluI cerereI
de revocatiune pe marginea transcriptiund prescrisa
prin art. 818.
In casil de revocatinne, donatariulti se condamnn
a int6ree val6rea obiectelorn instreinate, dupä estimatiunea

www.dacoromanica.ro
 143

ce li s'aril face In timpul cerereI, se condamna aseme-

nea a Intéorce venittuile din çliva cerereI.
Donatiunile facute In favdrea maritagiu/uI,
nu sunt revocabill pentru ingtatitudine.
OrI ce donatiuni prin acte Intre viI facu-
te de pers6ne ce n'ail copil sari descendintI esistintI
In timpulil facereI loril, orl care aril fi val6rea acestorti
donatiuni si sub orI ce titlit s'arii fi facutb., fie chiaril
donatiunea mutuale sail remuneratorii, fie In fine dona-
tiune In favérea maritagiuluI facuta sotilora de ori ca-
re altil persting afari de ascendintil loril, stint revoca-
te de dreptil daci donatorele, in urma donatiund, do-
béndesce untl copila legitirnù, unit postumil, sari chiatil
cand a 1Pgitimattl pe una copila naturale, prin marita-
gia subsequente.
Revocatiunea se face, si child copilulil do-
natoreluI, sari alildonatricel ar fi fosta conceputa In tim-
pulil donatiunet
Donatiunea rZiniane revocata chiar cand
donatariulii ar fi intratii in posesiunea hicrurilora &A-
mite si ar fi fostil lasatil In posesiuuea aceloril lucrurI
dupa nascerea fiula donatoruluI; donatariula posesore
nu va fi obligatil a restitui fructele de off ce natura
mate de de &Ail din diva in care i se va fi noti-
ficatil nascerea fiiulul sari legitimatiunea sa prin casil-
toria subsequente.
839., OA ce clause sail conventiunT, prin cari
donator'ele ar renunta la revocaren donatiuneI pentiu
nascere de fui, este nula i fànä niel unit' efectil.
840. Prescriptinnea actiuneI de revocatimie se
implinesce dupil treI4ecI ami de la nascerea finluI.

www.dacoromanica.ro
144 CODICD

CA.Pe IV.
Despre partea disponibile a bunurilorti fi desprereductiune.
SECTIUNEA I.
Despre partea disponibile a buntirilorti.
§411. Liberalitatile, fie facute prin acte intre vii,
fie acute prin iestamentd, nn potd trece peste jurnOta-
tea bunurilord dispunatoruluï, dad, la mórtel lasa und
copild legitinni; peste o a treia parte, daca Iasi duol
copil; peste a patra parte data lasä trei sad ma1
Snnt coprin§T in articolele precedentl sub
nume de copil, descendintii de orI ce gradd.
Libera1ìtâile priu acte intre viT, sari prin
testamentd, nu pot(' trece peste jumaatea bunurilord
dacd, in lipsa de copiT, defunctuld lasa tata í mama,
sad numal pe unuld d'intr'in§iI.
Daca dispositinnea prin acte intre viT sad
Fain testamentd, constitue unü usufructd sad o renditii.
viagerd, a .cariT valóre trece peste cantitatea disponibile,
ereçiil reservatari ari tacultatea de a esecuta aceste
dispositiunT, sad de a abandona proprietatea cantitatel
disponibile.
Val6rea bunnrilor instreinate until succe-
sibile in ail drépta, cu sarcina uneI rendite viagere sad
ca reserva de usufructil va fi socotita in portiunea dis-
ponibile, §i escendentele, de este, se va trece in masa
succesiwaii: Imputatiunea si reportuld nu potii fi cera-
te de succesibi!ele in linii drépta care a consimtita
la aceste instreintui.
Cuantitatea disponibile 'Ate fi datA in tot
sad in parte, sad prin acte intre vii sad prin testamentd,
copiilord sad altord succesibili aï donatoreluT, fari ca
donataruld sad legatariulti, ce vine la succesiune, sa fie

www.dacoromanica.ro
 CP7ILE 145

supusit la reportil, daca in dispositiune se ylice espresè,

e& ceca ce s'a datil este peste partea sa.
Declaratiunea darul5 sail legatulil este peste
parten suceesibileltd, se pòte face salí In actnla ce con-
fine dispositiunea, sail In urma cu formele
lorú Intre vil sail testamentarie.
SECTIUNEA
Despre reductiun.ea donqiuniloril fi a legatelorfi
Liberalitittile prin actil sati 1ntre viI
prin testament5, candil vor5 trece peste parte& clispo-
nibile, voril fi reduse la acéstä. parte.
Reductiunea liberalitâtiorü mire viI nu
va puté fi ceruta de 6%15 numal de ereyli1 rf-servata-
ri, de ereylil acestora, sail de eel cari Intatiséza drep-
turne loril.
S59. Partea disponibile se calcula eu chipul ur-
matoriil: pe lingä buntuile ce a läsatil donatortle sail
testatorele In momentulil mortiI sale, se adauge prin
calcul5 si bunurile de carí a dispusil prin donatival
1ntre vi1, dupä starea lor din momentul donatiuneI
dupg valerea ce ail avutil In momentulil morfil donato-
reldl. Din acésta masa' de bunuri, scilyléndu-se datori-
ele, pe ceca ce va remallé se calcula, patea disponibi-
le, dupa, numgrul5 si calitatea
850. intésiii se vor5 reduce dispositiunile tes-
tamentarie; candil bunuri cuprinse In aceste dispositiu-
n1 nu voril mal fi, atund numal se va face reductiunea
donatiuniloril.
Reductiunea va l'acepe de la cea din urna dona-
dupg silvésrsirea acestia se va trece 1ndata la coa
a dona dupi dInsa, si asa pe rindil pina la cea mal
vechig donatiune.
anda donatiunea Intre vii supura' la re-
ductiune s'a facutil la unul din ceI cu drepta de mos:
tenire, acesta va puté scildea parten en care ar trtbui
si se reducg donattunea, din parten ce i ijar cuveni ca

www.dacoromanica.ro
146 CODIM

erede in bunurile nedisponibiti, daca aceste bunuil stint

de a,t3eea§I natura ca cele daruite.
Se vora reduce ca analogia atata legate-
le universall cata §i cele particularie fìrä distinctiune.
Canda testatorele va declara ca un legata
sit fieplatita preferindu-se celor-l-alte, acesta legata
nu va fi supusti la reductittne, de catii dupa ce valii-
res celor-l-alte legate nu va implini reserva legale.
Donatariula va restitui fructele portiunex
ce trece peste parten disponibile, din momentula mor-
tu

Doaatoriula este obligatil, daca a alienata

bunurile daruite, sä fad), in urma reportula eseenden-
teldf peste portinnea disponibile, dupa valeorea hicruri
lora din timpul mortii disponenteluL
CAP16" V.
Despre dispositiunile testamentario.
SECTILTNEA I.
liegule general pentru, forma testamentelorl
OrI-ce persemr es`e capabile de a face
testamenta, daca nu este poprita de lege.
Doue sail mal multe persói* nu pota tes-
ta prin acela§i actil, una in fav6rea celd alte, sari in
favi5rea une'i a treia perseme.
SSS. Un testamentii p6te fi sail olograffi, saa
facuta prin acta autentica, saa in forma mistica.
Testamentulil olografa nu este valabile de
dig cand este scrisa in tota, datatii §1 sub-semnata de
mana testatoreluT.
Testamentuld autentica este acela care s'a
adeverita de judecatoria competinte.

www.dacoromanica.ro
 °Drum. 147

861.. Judechtoria, inainte de a face adeverirea,

va citt din cnv(intil in cuvétti testamentulii in ant;lulil 8i
In fata testatorelui; cttnd testatorele nu va puté veni Ina-
intea jadechtoriei din mush' de WM, atund cetirea tes-
tamentultii, dupti cum s'a (Lisa ma:1i susti, se va face de
judectitorulti numitti de tribunal, spre a,. se duce la
domiciliulti testatorultil.
indeplinirea formalithtiT citireT din artico-
lul precedente câtii i declaratiunea testatoreldi ch, tes-
tamenfulil este al seil, ischlitil de eu i tiicutil din li-
bera sa voila, se va mentiona sub pedépsa de nulitate
a testamentuldi athtil in reportulti ce va face judecato-
rulti, child este numitil, catil 8i in adeverirea tribunalaltfi.
Testamentulti trebue sit fie ischlitil de tes-
tatore: dactl, eh declari eh, nu scie, sail eh nu pede is-
chli, se va face mentiune despre declaratinnea testato-
relui 81 causa ce'lri impedich de a isdali, athtil in re-
portulti judecittorultil numitil, chtil i in adeverirea

Cand testatorele va voi si &ci unil testa-

mentil mistier' sail secretil, trebue neaptiratil
lésdá, saii ch l'a scristi elii insti8T, 8a5 cd, a push' pe al-
tulti aid serie.
Chhrtia in care s'a scrisil dispositiunile testatorelui,
sah chartia care servesce de plicil, de va fi, se va stringe
8i se va sigila.
Testatorele va presenta tribunalului competinte
testamentulti stem(' §1 pecetluitti, precum s'a she'',
va stringe va pecetlui inaintea tribunaluldi.
Testatorele va declara eft dispositirmile din acea
chhrtiii, este testamentulti seti, scrisil i ischlitil de elti in-
su81, saù scrisù de altulil 81 ischlitil de testatore.
Chnd testatorele din mush de bat, va fi in ne-
posibilitate fisia, de a 8e presenta inaintea tribtmaluhti
atund presentarea testamentuluI, pecetluirea lui i decla-
ratiunea sus-mentionath, se voril face inaintea judech-
numitil de tribunalil pentru acestil stir8itil.
Tribunalulti, saùjudecätorulú nurnittiva face actulti de
subscriptiune pe chirtia in care s'a scrisil testamentulii
sail pe chartia care servescc de plicil.

www.dacoromanica.ro
148 CODIfIg

Acestil actu se va sub-serie atatil de testatore cata

qi de tribunal salí de judecatoril.
Díta lucrare,a de mil susa nu va puté fi intrerup-
ta de niel* o alta, operatiune ; candil testatorele, din o
causa posteriore sub-semnariT testamentuld, va declara
ca nu p6te sub-semna sub-scriptiunea, aceastil declara-
tiune se va trece in sub-scriptiune.
Acei cari nu son', sail cari nu potil citi
§1 serie, nu pota tace testamentil in forma mistica.
Candil testatorelenu perte vorbi, dara serie
a serie, atuncl declaratiunea ca testamentula este al s6il
o va face in sensu In capulii actului de sub-scriptiune
inaintea judecatoruluT numit, saù inaintea tribunalulul.
Tribunalula sail judecatorula nmnitil va constata
In actula de subsriptiune declaratitinea testatorelnI,
S67. In casurile candil se numesce unil jude-
&atora el va comunica procesula seil verbale tribuna-
luid, care va legalisa actula d sub-scriptirme sail
testamentulii.
SECTIUNEA
Despre regulele speciali asupra formelora edtora-va
testamento.

868. Testamentele militarilorü i ale individilor

intrebuintati in armata sunt in orT ce Ora valabile fal-
cute in presinta unuT capa de bata lion saii de escadr9n,
sa ü in presenta orI carni alta oficiara superiore, asistatü.
de doul marturT, saü in presenta a douT comisan l de
sail in presenta undi din comisan l asistatil do
doul marturl.
869.. Sunt asemene, daca testatorele este bol-
nava sea ranitil, velaba actúe in presenti cnpuluT o-
ficiaruluT de sinkate asistata de comendantele militarii,
insarcinata cu politia ospitiuluT.
S7O. Dispositiunile articoleloril preeedintI nu
sunt admisibill de cata in privinta acelor ce fril u t tu

www.dacoromanica.ro
 CIV/LE. 149

espeditiune tnilitarii, sari In curtierü, sea In garnisong

d'ara din teritoriulii romanil, sail prisonierl inimicI,
faa ca cei ce sunt In caartierri sati In garnisoni In
Intrul tereI sd póte profita de acésta, latitudme, de nu
se gilsescil in o cetati- assediata, sail In alte locurl ale ca.-
s'A fie inchise si comunicatiunele Intrerupte din
causa resbelulo T.

Ti stamentulil Menta In forma mal susil a-

r6tata este nula dupil sése lunl de la Intórcerea testa-
toreld Intr'unil loca unde are libertatea de a testa cu
fbrmele ordinarie.
Testamentulti gentil Intr'unrt locil care este
scosil din comunicatiune din causa cittmeI sail altel bóle
contagióse, se p6te face fnaintea unul membru alii con-
siliulul municipale asistattl de doul marturl.
Testatnentele mentionate In cele done arti-
cole precedentl , sunt nube duoil trecere de sése lunl
de la deschiderea comunicatiuniloril ca loca% unde se
gilsesce testatorel., sed dupe Ose lonI de la trecei ea sa,
fliteunil loca unde comunicationile nu sutil Intrerupte,
Testamentele /acate pe mare In timpil de
voiagiti sunt valabilI:
Pe cornil i alte bastimente ale terd, candil sunt
faculte In presenta oficiaruluI comandante al bastimentu-
lul, sati fa In presenta acelui ce 'Id Inlocuesee
dupe ordiuea serviciulul, frisa si unulii t altulil asistati
de oficiaruhl de administratiune, sail de oficiarul ce In-
deplinesce functinnile acestuia.
Pe bastimentele de comercia, càndû sunt fácute In
presenta scribuluI bastimetultil satl fa presenta acelui
ce fnlocuesce, Insil si unuld i altulil asistatl de a-
pitanuli1 sail de patronulii, sail In de acei ce 'I
fnlocuescii.
In tóte casurile, functionaril In presenta aroru se
facil aceste testamente vor fi asista tl de cate doul marturi.
87 5. Pe bastimentele Statulifi, testamentul api-
tonuluI, sail acela al oficiaruldl Insarcinatii cu adminis-

www.dacoromanica.ro
150 (-omen

tratiunea, pe bastimentele de comerciti testamental cdpi-

tanultn, al patronaluI, sad al scribulaI se pota face In
presenta acelora ce, In ordinea servicialul, vinú dupd
din§il, conformandu se pentru cele-l-alte formalitati cu
dispositiunile articolului precedinte.
S76, In tóte casurile testamentele mentionate In
cele doue articole precedinti se vor face fie-care In doue
esernplare originali.
S7 DacTi bastimentul intrd intiand portil strein,
unde se gäsesce unti agente d'al terel, functionaril In
presenta carora s'a fficutu testamentulti, sunt datorI
depue unulti din esemplariele originali, inchisd §i pecet-
luitti in mainile acestul agente, care 'Id va trdmite Mi-
nisteriuluI de interne, spre a fi Inaintatü la gr.- fa tri-
bunaluluI domiciiulul testatoreltn.
SI S. Dupd int6rcerea bastimentuluI In érä, fie
In portuld armamentulun fie in orl ce altti portd, cele
dona esemplare originan ale testamentuluI Incbise §i
pecetluite sad esemplarul originale rgmasti, daca dupd
articoluld precedinte celti-l-altti a fostfi depusti In cur-
said' voiagiultn, vor fi date la bit-would cornandanteluI
de portil, care le va trdmite fard intar(liare Ministeriun
de Interne, ce va face deposituld conformti art. precedinte.
S79. Se va inscrie pe marginea rolului bastitn
numele testatorebn, rnentionandu-se despre rend-
terea originalilorg testamentuluY in inuiniIe agentelul,
sad la biuroulti comandanteltn de porn.
SSO. Testamental nu va fi reputatti ea f icutti pe
mare de §i s'ar fi genet In cursulil voiagiuluI, dacd in
timpuld In care s'a fostil facutii, bastimentul s'ar fi a-
propiat de anti trinú streinti, unde s'ard afla and a-
gente al Romaniel. In acestti casti testamental(' nu e-
ste valabile de catti daca s'a fticutti dupd formele pre-
scrise de legea Romania', sad dupd, acelea intrebnin-
tate In térd uncle a fostd fAcutti.
SS". Dispositiunile de mar. susti se aplicd,
la testamentele pasagerilorti, cari mi flied parte din e-
cbipagiti.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 151

Testamentul f ícutii pe mare cu formele ar-

ticoluluI 874 nu este valabile, de cad daca testatorele
m6re pe mare sad dupd trel lunI de la int6rcerea luI
pe -uscatti, intr'un iced uncle ar fi putut refacd
formele ordinarie.
Testamentul gear' pe mare nu va put6 cu-
prinde niel o disposigune in favórea oficidrilord basti-
mentului, daca dinsiI nu sunt rude cu testatorele.
8S4. Testamentele cuprinse in articolele precedin-
g' ai presintil sectiuni, vor fi sub-serse de testatorl
de oficifirif publiel, in presenta cdrord s'ati fdeutti.
Daed testatorele declard cd nu scie sad nu p6te
subscrie, se face mentiune de declaratinnea sa, si de
causa ce l'a impredicatil de a sub-serie.
In casurile In care se cere asistenta de donI mar-
turf, testamentul va fi sub-scrisii celli putind de unuld
si se va face mentiune de causa ce a impe-
dicatti pe cel-alt de a sub-serie.
Romanuld ce s'ar afla in Ord streind va
puté face testarnentul sei, sad In fornad olografre,
In formd autenticd, intrebuintatd in loculd unde se face
testamental.
Formalithtile la earl' sunt supuse deose-
bitele testamente prin dispositiunile presintd sectiunl
si acelea ale sectiuna preceding se vor observa sub
pedépsa de nulitate.
SECTIUNEA
pespre institutiunea de mostenitorl qi desire legatur1
In genere.
SST. Se p6te dispune prin testamentil de tótd
sad de o fractiune din starea cui-va sad de miuld sad
mal multe obiecte determinate.

www.dacoromanica.ro
152 CODICE

SECTIUNEA IV.
Despre legattda universde.
SSS. Legatultiuniversale este dispositiunea prin
e,are testatorele lasá (lupa mórte-I, la una sail mat mul-
te pers6ne, universalitatea bunuriloril sale.
889. Candil testatorele are ereql reservatari,
legatariuld universale va cere de la acestia punerea
posesiune a bunuriloril cuprinse. In testam, ntii.
S99. Legatariuld universale are dreptil a pre-
tinde fructele bunurilortí cuprinse In testamenttl, din Oioa
cereril In judecatil sail din Oioa in &re eredele a con-
simtit a-I da legatulti.
Cand testatorele nu a lásatil erec,lt reser-
legatariuld uriversale va cere de la justita po-
sesiunea bunuriloril coprinse In testamentti.
Testamentuld olografil sad mistici, Inainte
de a fi esecutatil, se va presenta tribunalulut de jude-
td in °cola% °ardí s'a deschisil suecesiunea.
Presedintele va constata prin procesil-verbale de-
schiderea testarnentulut i starea In care l'a gbitil §i va
ordina depunerea lut la grefa tribunalulut.
Legatariuld universale care va veni la liaos-
tenire, in concursa eu un erede reservatarid, este obli-
gatil la datoriele si sarcinele succesinnei personal6 pida'
tu concurenta parta sale, si ipotecari6 pentru totti.
SECTIUNEA V.
Despre legaturile una, fraeltuni de mofteraire.
891. Acestil legatti póte av6 de obieetti o frac-
tiune a mostenireI, precum jnmátate, a treia parte, saù
t6te imobilile salí Une mobilile, sad o fractiune din imo-
bile sad mobile.
Oil ce alta legatil este singulariti
895. Legatariuld une tractiuni de ereditate va

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 153

cere posesiunea de la ereç1i1 reservatarI, in lipsa aces-

tora de la legatariI universali, iar in lipsa i acestora
din urinti, dela cei lalI ereçll
896. Leggariulil une fractiuni din ereditate este
obligatii la sarcinele i datoriele succesiunel testatoreluï,
personale in proportiune Cu partea sa, §.1 ipotecarie
tru totil.
Legatariulii universale, saii acela allí une.
fractitmi a sucoesiu_nei na se p6te pune tu posesiunea le-
gatuluI, firä a se face, da)* cererea luY, un inventarifi
alì bunurilorti ce compunti legatulti, de judechtoria in
ocolulti caril s'a deschisil succesinnea.
Legatariulii care va primi a intra in posesiunea
bunnriloril tirg inventara.", va fi obligad"' a plàti tòte de-
bitele succesinne1, ciliar de ar fi mal' mare de citil ave-
rea lásatti de testatore.
Legiltariul5 und fractiuni din moqtenire
pite pretinde tructele din çlioa cererii in judecatä, salí
din çlioa, in care i s'a oferitil de bun5, voig clarea le-
gatuluY.

SECTIUNili A VI.
Despre legatele singulare.
899. Ori ce legatil purii i simplu d legata-
riulii, din çlloa morP testatorelra, un dreptii asupra lu-
crului legatti, dreptii transmisibile ereçlilorti gi represen-
tançilorü 'a.
Cu tóte acestea legatarulti singulare nu va pité
intra in 'posesiunea lucrului legatii, niel a pretinde frac-
tele sail interesele, de alfil din çlioa in care a frica-
cerere in judecatil, sail din Pm in care predarea le-
gatului i s'a incuviintatii de bung voiA.
000. Interesele i tructele lucruldi legatil
ale legatarklui din momentul5 mortli testatorelui, §i daca
dénsulti n'a &cutú cerere inaintea justitiel:
I. Cand testatorele a declaratti espresè in testa-
menta cà voesce a se urma ast-febl;

www.dacoromanica.ro
154 CODICE

IL Cand s'a legatil drepta alimente o rendita via-

gera sail o pensiune.
901.. Cheltuelile cereril pentru predare sunt In
sarcina succesiund tara ca. cu acésta sa se p6ta reduce
reserva legale.
In casa cand testatorele ar ordina alt-fela prin
testamenta, se va urma dupa vointa luT.
EreP testatorelul saa orT ce alta persóna
obligata a pläti un legatti, sunt personal& datorT a-1 a-
chita, fie care In proportiune cu partea ce ja din sue-
cesiune.
Sunt datorii ipotecariè pentru totti, pina In con-
curinta valórel imobileloril ce detinti.
Lucrula legata se va preda ca áccesoriele
necesarie In starea in care se gasea, la mórtea donatoreluT.
Cand cel ce a dat legatil un imobile, a
märita in urma acesta imobile prin alte acquisitiunI, a-
ceste acquisitiunI, §i de ar fi alature cu imobilele nu
pota fi socotite ca parte a legatuluT de nu se face o
noua dispositiune pentru acésta.
Intrumusetarile §i constructiunile noue, facute asu-
pra fondulul legatil, ftctl parte dintrInsulii.
Asemenea face parte din legata adaosula ce tes-
tatorele a Menta unuT loca inchisa intindénd Ingriidi-
rile sale.
Daca inaintea testamentulnI sail In unnä-
lucrula legatti, a fosta ipotecatil pentru datoria Bucee-
siund, saa chiar pentru alta datoria, saul supusil drep-
tului de usufructil, acela ce este datoril a da legatulti,
nu este tinuta a libera lucrula de acéstil sarcina atará
numal daca testatorele l'a, obligata espresè la acésta.
Cand testatorele, sciind, a data lega.il
altuia, insarcinatula cu acelti legata este dator a-
a da saa lucrula In natura, sail valórea lul din epoca
mortil testatoreluT.
Cand testatorele, nesciind, a legatil una lu-
cra streina, legatulil este nula.

www.dacoromanica.ro
 155

90S. Gaud legatulti datti este und lucru ne de-

terminat, insarcinatuld cu legatulti nu este obigatil a da
un lucru de cualitatea cea mal bunit, nu póte oferiInsí
niel lucrulti celd mal rail.
Legatariuld singularid nu este obligatd
plitti datoriele succesiunei
SECTIUNEA VII.
Despre esecutori1 testanzentart.

L statorele p6te numi unulti sail mai

esecutorI testamentari.
Eld póte sit le dea, de dreptil, in pose-
siune, t6til saû parte numai din averea sa mobile, pen-
tru und timpil care nu va trece peste un and dela men.-
tra sa.
Eredele p6te se-1 sc6ta din posesiune, o-
ferindule sume indestulatóre pentru plata legatelord de
lucrurT mobili, sail justificandd ca a platitil aceste le-
gaturi.
Acela ce nu se póte obliga nu pite fi ni-
el esecutord testamentariti.
Femeia mgritatil nu póte fi esecutória tes-
tamentaria de eatil Cu consemtiméntuld
Daca ea este separata de bunuri, saü prin con-
tractulti de maritagitl, sad prin sentint.i judecatorésca,
va put°6 deveni esecut6ria testamentaria, cu consimti-
m8ntulti biírbatului sctù cii antorisatiuneajustitiei, in casil
de refusd din parte-i.
Minorele nu póte fi esecutorti testsmenta-
chiar ea autorisatiunea tutorelui sad curatorelui
Esecutorii testamentarI vor cere pulieren.
pccetilorti, daca stint i ero¡li niinori, interOill sad ab-
sinti.
El yard stardi a se face inventariu15 bunurilor5

www.dacoromanica.ro
156 CODICH

aucesiunel in presenta eredeltil presumtiv5, salí In lipsA-i

dupa* ce i s'a t'Acata' chi6mIstrile legiuite.
EI vor cere vinderea mi§cia6relord in lips1 de suma
Indestullit6re pentrn plata legaturiloril.
El vor Ingriji ca testamentele sil se esecute, Bi
casa de contestatiune asupra esecutiund, eI potú srt in-
tervinA ca sä" sosting valiclitatea 1°1.5.
El sunt datorI, dupa trecere de unti ama' dela
mórtea testatoreluT, a da socotélit despre gestiunea
917. DreptuRi esecutoreld testamentariii mi tre-
ce la ere9111

91S. Daca sunt mal mult1 esecutori testamen-

tarI cari ati primita acéstA sarcin5, unuld singuril va
puté lucra in lipsa'-le.
EI voril fi responsabill solidan i de a da socotéla
de miscrtt6rele ce li s'aii ineredii4at5, afarA numai claci
testatorele a despärtitii functiunile lord si dad. fie-care
din el s'a mrtrginitil In ceea ce i s'a incredintatil.
Cheltuelele tá"ctite de esecutorele testamen-
taria pentru punerea pecei1oruí, pentru inventaria', pen-
tru socoteli, i alte cheltuelI relativo la fum.Itiunile sale
sunt In Barcina succesiund.
SECTITTNEA VIII.
Desprc revocafiunea testamentelora despre caducitatea
lora.

Unil testamenta nu p6te fi revocatii, In

totil Ball In parte, de cata saii prin unti acta legalisatil
de tribunalulil competinte, care actil va cuprinde mutarea
vointeI testatorelui, saii prin mil testamentri posteriore.
Testamentula posteriore nu revea, anu-
me pe cela anteriore, nu desfiintOrt din acesta dé 40
numal acele dispositiunl care sunt necompatibilI, sail
contraria ca acelea ale testamentuldi posteriore.
022. Revocatiunea guita' prin testamentul5 pos-
teriore va avé tóti validitatea el, ea tóte cri acestil actii

www.dacoromanica.ro
 157

remasti fila efect5, din causa necapacifatil eredelul

sail a legatariului, sail din causO câ acestia nu ati vo-
itil prnni erediLatea.
Oil ce instreinare a obiectuluI legatulul
flicutO, eu ad' ce moclii sati condifirme, revocA legatul5
pentru f otti ce s'a 1nstreinat5. chiarrt candti instreina-
rea va fi mil', sart cal-1dd obiectulti legatil va fi rein-
trata In starea testatoreldl.
Orl ce dispositiune testamentariA devine
caducrt, când.uí acela, In favórea carul a fostrt fticutO, a
muritti tnaintea testatoreluI.
Ori ce dispositiune testamentariO, fO,cutO
sub conditiune suspensivg, cade, cândti eredele sati le-
gatari315 a murit5 inaintea indeplinireI conditiuneI.
926, Dispositiunea testamentariii fOcutO de la
11/16 timpìl inainte, nu opresce pe eredele numitù, sati
pe legatari5 de a avé urdí dreptti dobtnditti din mo-
mentulti mortiI testatoreltl.
92'1. Legatul5 va fi caducti, daca lucrulti le-
gata' a peritti de tottl In viéta testatorelnl.
Orl ce dispositiune testamentarl cade, ctind
eredele numitui sal legatariulti nu va primi-o sa5 va fi
necapabile a o primi.
Onda' din dispositiunile testamentarie va
resulta, ci cugetulti testatorelul a tosta de a da lega-
la totalitatea obiectuluI legatti, atuncl
tarilorsti dreptti
acela din legatarl, care vine la legatil, la totalitatea;
iarit de' primesc5 mal mult1 legatarI legatuiù se Impar-
te intre el, J'AA a se scOdea pfi rtile leatarilorti
ff necapa-
bill, salí ale acelora carl n'ad primit5»'legatu15, safi ea-
rl ail muritú inaintea tesfatorelul.
AcelésI cause carT, dupi art. 830, si dn-
pri cele dilata dona dispositirml ale art. 831 autorisi
cuerea de revocatinne a donatiunilord filtre vil', Toril
B 'm'imite 41 la cererea revocatiunel disposititmilor5 tes-
tamentarie.

www.dacoromanica.ro
158 CODICE

Daca cererea de revocatiune este Interne-

jata pe o injuria grava faena memoriei testatorelui, ac-
tiunea va trebtti se fie intentata in cursa de una azul
din Pm. delictulul.
CAPt. VIII.
Despre donatiunile Pide soiloril pria contractulii de
maritagig.
Donatiuinle facute sotilorti, saü unui din-
tr'in§ii, prin contractula de maritagia, nu sunt supuse
la nici o formalitate.
Donatorele p6te, in casilla art. precedente,
se dea donatiune §i bunurile sale viitóre.
Donatorele in asemine casti numal pede dispune
gratuita de bunurile sale.
Cinda donatorele supra-vietuesce sotilora, sati so-
tuld donataria, donatiunea este revocabile.
93-1. Prin contractula de maritagiii, se pede fa-
ce cumulativa dematiunea bunurilora presenti §i viitóre,
sati a une! pirtl numai dinteaceste bunuff, cu indatori-
rea irisa de a se anecsa actului unti stata de datori-
ele §1 sarcinele esistentI, la .cari este supusil donatorele
In momentula donatiund. In acesta casa donatariula
este libera si se lapède la mórtea donatorelul de bu-
nurile viitóre, §i se oprésca numai pe cele presentl.
Daca statulti de care se face mentirme in
articolele preceden, nu s'a anecsata actului ce conti-
nea donatiunea bunurilorti presenfl §i viit6re, donatariulti
nu pede de cata, Batí a accepta Batí a se lap'ëda de donati-
une in intregula
Cândú accepta nu pite cere de cata bunurile e-
sistenti la mórtea donatorului, §i este supusti la t6te da-
toree §i sarcinele succesinneI.
CAPt IX.
Despre disposifiunile clintre son, fdeute sail in contrae-
tala' de rnaritagiti, salí in timputil
Sota' potrz prin contractulti de maritag,id

www.dacoromanica.ro
 CIVILB 159

faca reciprocti sa5 nurnaï unuld altuï, ort ce do-

natiune sort] voi.
937. Oil ce donatiune facutil intre sot!, in tim-
pulti maritagiului este revocabile.
Revocarea se p6te cere de femeia, fâr niel o a-
utorisatiune.
O asemine donatiune nu este revocabile pentru &A,
In um:1 s'ati nascutil copl.
93e. Sotii nu potil, in timpulii maritagiulul, sa'si
faca, niel prin acte intre viT, ni4,1 prin testamentil, vre
o donatiune mutuale i eciproca, printr'unulti i acela0
act5.
Bilrbatu1it saì femeia care avêndil copil
dintr'alti'z maritagiti, va trece in alti doilea sari sub-se-
quente maritagiu, nu va puté darui sotului din urmä de
dirt o parte egale cu partea legitima a copiluldi cc a
putinti, §1 tära ca intr'unil casil, dona-
tiunea se tréca peste cuartulil bunurilorit
Sotil nu potil sa'§1 däruésca indirectil maT
multil de catù s'a argtatil maT susit
Off ce donatiune, deghisatä sail fácuta und per-
st'me interpuse, este nulä.
Sunt reputate perseme interpuse.copiii ce
sotaltl donatarfil are din alta maritaoiü, aseminea sunt
reputate i rudelé sotului dònatariti; la a cärorfi eredi-
tate acesta este chirtmatti in momentulti donatiunei.
TITLUILt M.
Despre contracte swi conventiunI.
UFO' I.
DispositiunI preliminarie.
Contractulti este acordulti. intre doug sail
mg. multe perseine spre a constitui, sait a stinge intre
din0I until reportil juridicit

www.dacoromanica.ro
160

943. Contractulli este bilaterale saü sinalagma-

tier], cândil pârtile se obligä reciprocii una cAtra alta.
944 Contractulti este unilaterale, aria una
sail mai multe pers6ne, se obligä cattil una sail maI
multe pers6ne, fârä ca acestea din -urmä si se oblige.
945. Contractulii onerosii este acela in care &-
care parte voesce a'§I procura unä avantagifi.'
946. Contractulti gratuitä sail de bine facere
este acela In care una din partI voesce a procura, farä
equivalente, unii avantagiil celel-alte.
947. Contractula cu thin onerosil este comu-
tativii, atuncl cfindii obligatiunea une pärtl este equivalen-
tele obligaçiunil celeI-alte:
Contractula este aleatoriti, cândü equivalentele de-
pinde, pentru una sait t6te partite, de unti evenimentil
incertä.
CAPt
Des pre oonditiutaile esentiall, pentru validitatea maven-
fiunitorti.

948. CondiOunile esentiallpentru validitatea uneI

conventiunl sunt:
Capacitatea de a contracta,
Consimtiméntuld valabile alü parteI ce se obligä,
Unti obiectil determinatt,
0 causä licità.
SECTIUNEA L
Despre oapacitatea pdrfiloril contractanff.
949. Póte contracta verI-ce persóni ce nu este
declaratä necapabile de lege.
950. Necapabili de a contracta sunt:
Minoril;
InterdiqiI.

www.dacoromanica.ro
 MILE

Femeiele maritatc, In casurile determinate de

lege.
In genere toff aceI carora legea le a proibitil
6re-cari contracte.
Minorele nu p6te ataca Ingajamentula seil
pentru cansa de necapacitate, de catti tu casil de lesiune.
Persónele capabilI de a se obliga nu pota
opune minorule, interçiisulul, femeieI maritate, necapa-
citatea
SECTIUNEA
Despre consiinfintintil.
053. Consirritim6ntu1a nu este valabile, eanila
este data prin eróre, smulsa prin violinÇ, sail stir-
prinsù
Er6rea nu produce nulitate de dal can la
cade asupra substante1 obiectului conventinoeI.
Erewea nu produce nulitate, candii cade asupra
pers6neI cu care s'a contractata, afara ntimai candil
consideratiunea persemel este causa principale, pentru
care s'a tacutil conventiunea.
Violinta In contra celul ce s'a obligatil
este canal de nulitate, chiarù cândui este esercitata de
altit persóna de catil aceea In folosula aril s'a tacutil
conventiunea.
Este violinta totü d'auna candti, spre a
face pe o persóni a contracta, i s'a insufldta temerea,
rationabile dupa dinsa, ca va fi espusa pers(Ma sari a-
verea sa unuI rìü considerabile i presinte.
Se tine comptti In acésta materia de etate, de secsil
de conditiunea persemelora.
Violinta este causi de nulitate a conven-
tiunei i canda s'a esercitatii asupra sotului sail a so-
asupra descendintilora i asc,endintilorxl.
1I
www.dacoromanica.ro
162 CODICII

Simpla temere reverentiara, &A violinta,

nu pite anula conventiunea.
Conventitmea nu pite fi atacata pentru
causa de violinta, daca, dupi incetarea violintei, con-
ventiunea s'a aprobatiI, espresii saü tacitti, saù' daca a
trecutil timpulti de fiptil de lege pentru restitutiune.
Dolulii este o causa de nulitate a con-
ventinnei &add mijloicele viclene, intrebuintate de una
din pirti stint ast-felil, in egg este evidente ca, gra
aceste machinatiuni, cea-lalta parte n'arti fi contractatil.
Dolulii nu se presume.
Conventiunea tacuta prin en:ire, violing
sail do14, nu este nulri de dreptil, ci dA locti numal ac-
tiunel de nulitare.

SE CTIUNEA III.

.Despre obiectulg conventiunilorg.

Obiectulti conventiunilorA este acela la

care pârtile sail numal una din pfirti se obliga.
Numal lucrurile ce sunt in comerciA potil
fi obiectulii unui contractil.
Obligatiunea trebue sa aiba de obiecta
nnti lucru determinatiI, celii putina in spetia sa.
Cuantitatea obiectulul póte fi necerta, de este po-
sibile determinarea sa.
Lucrurile fiit6re potti fi obiectulil obliga-
tiund.
Nu se pite face renuntiare la o succesiune ce nu
cste deschisa, nicl se potti face invoirI asupra und ast-
felli de succesiunT, chiartt de s'ari da consimtimtntuld
acelui, a cltruI succesiune este in cestiune.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 163

SECTIUNEA IV.
Despre causa convenfiunilorti.
Obligatiunea far causk' saii fondatA pe o
causk falsi, sati nelicitA, nu péte avé niel unti efectil.
Conventiunea este valabile, cu téte
causa nu este espresA.
Causa este presumptA ping la dovadA, coutrarii.
Causa este nelicitA, cAndA este proibitA de
legl, cAndii este contrariA bunurilorA moravurl' §i ordi-
nei publice.
CAP(' III.
Despre efectuni convenfiuniloril.
SECTIUNEA I.
Disposifiuni generall.
Conventiunele legalè fAcute au putere de
lege intre pArtile contractang.
Ele se p0t5 revoca prin consimtiméntulii mutuale
sa5 din cause autorisate de lege.
Conventiunile trebues oil esecutate cu bu-
nA credintg. Ele obligA nu numaI la ceca ce este es-
presA inteinsele, dar la téte urmitrile, ce equitatea,
obiCeiulti saù legea dá obligatiuneY, dupA natura sa.
in contractele, ce at de obiectil transla-
tiunea proprietktd, saA until altil dreptii reale, proprie-
tated saA dreptulA se transmite prin efectulii consimti-
méntului pârtilmA, si lucrulA remitne in risico-perico-
Iulñ dobinditorulul, cbiarü cândA nu i s'a fácutil tra-
ditiunea lucrului.
Deck' lucrulti, ce cineva s'a obligati!' suc-
c,esivA a da la dou6 pers6ne, este mobile, persema pu-

www.dacoromanica.ro
164,

85 In posegune este preferita i r6mttne proprietara,

chiaril candil titluli seis este cu data posterióre,
maI posesiunea 85, fi a de buna credint5.
SECTIUNEA II.
Despre efeetula conventiunilara in pavinfa
pers6nelor21 a treia.

973. Conventiunile n'ail efectil de catil Intre

partile contractantI.
924. Creditoril potil esercita t6te drepturile
actiunile debitoreluI lorti, atara de acelea care 'I sunt
esclusivti personalI.
El pc-al asemenea, In numele lorü perso-
nale, se ataco actele viclene, facute de debitore In pre-
judetiulti drepturiloril lorti.
Ca ¡cite acestea, sunt datorl, pentru drep-
turile enunciate la titlulti succesiunel, acela a1 contrac-
teloril de rnritagi i drepturilorti respective ale so-
tilorù, sa se conforme cu regulele cuprinse Inteinsele.
SECTIUNEA III.
Despre interpretatiunea conventiuniloril.
Interpretatiunea contractelorti se face du-
pa intentiunea comuna a pârtilora contractantl, iara nu
dupa sensuld literale alü terminilor5.

Candil o clausa este priimitóre de douè

Intelesuri, ea se interpreta In sensulti ce p6te avé
efectil, iara nu In acela ce n'arti puté produce niel

Termimi suseeptibili, de dou6 IntelesurT,

se interpreta In int,elesuld ce se potrivesce mal multii
cu natura contractuluI.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 165

Dispositiunile indoi6se se interpreta dupa

obieeiulil loculul unde s'a ineheiatil contractulii.
Clausele obielnuite intennil contractil se
sub intelegil, de §i nu sunt esprese
Tóte eausele conventiuniloril se interpreta
unele prin altele, dandu-se fie-carii intelesulil ce resulta
din actulil
Candil este indouiala, conventiunea se in-
terpreta In fav6rea celuI ce se obliga.
9S-1. Conventiunea nu cupr;nde de cata lacru-
rile, asupra carorti se pare eh partile '§i-ail propusil a
contracta ori catil de general1 arti fi terminil cu cari
s'a incbialatil.
Candil intr'unil contractil, s'a p. usil
me unil casa pentru a se esplica obligatiiinea, nu se
p6te sustiné ca printeacésta s'a restrinst intinderea ce
ingajamentula arii avtl de dreptil In casurile neesprese.

CAPU IV.
Desprc quasi contracfc.

Quasi-contractulil este unil faptil lieitil

voluntariii, din care se nasce o obligatiune catre o alta
pers6na sati obligatiunI reciproce Intre partI.
9ST. Acela care, en voinjà, gere interesile al-
tul, fara eunoscinta proprietarulul, se obliga' tacita' a
continui gestiunea ce a incepuiii, §i a o sevir§i, pina
ce proprietarulil va puté ingriji elüinsr§Y.
988. Gerantele este obligatil, cu tóte ca 'ata-
'Anula a muritil Inaintea sevar§irei afaceril, a continui
gestinnea, pina ce eredele va puté lua directiunea afa-
ceriI

www.dacoromanica.ro
166 CODICIE

Gerantele este obligat5 a da gestiund In-

grijirea unui bunii proprietarù'.
Gerantele nu respunde de cata numai de
don", dack &A interventiunea luY, afacerea s'ad" fi pu-
tutti compromite.
Stapinulii ale cara' afacerl aù fosal bine
administrate, este datord a indeplini obligatiunile con-
tractate In numele set" de gerante, a-lit indemuisa de
telte acelea ce elil a contractata personalminte , si a-I
pläti t6te cheltuelile utih si necesarie ce a gentil'.
Celil ce, din eróre saii cu sciintä, prii-
mesce aceea ce nu 'I este debitù, este obligata a-lit re-
stitui acelul de la care 'la a priimitO.
Acela care, din er6re, credêndu-se debi-
tore, a plAtitù o datoriä, are dreptil de repetitiune In
contra creditorelul.
Acestil drept5 incetézA candi" creditorele, cu bu-
nä eredinta, a desfiintatil titlulil ser" de creantA : daril
atunel celii ce a plAtiti" are recursil In contra adeve-
ratuluI debitore.
Candi" ce16 ce a priimitil plata a fostil
de rea credinti, este datorù a restitui atitil capitalulii,
cata si interesele sail fructele din -lioa platiI.
Candil hicrula platitii nedebitù era DA
imobile sal" n'Al mobile corporale, edil care '1"1 a priimitil
cu rea credinti, este obligatfi a-la restitui in naturA da-
ca esiste, Ball val6rea lucrului daca' a peritÙ sati s'a de-
teriorad", chiaril din casuri fortuite, afara numal de va
proba, ca la aceste casurI ar fi fostil espus5 lucrulfi
fiindti si in posesiunea proprietaralui.
Cela' care a priimittl lucrulti, cu bunA credintä,
este obligatil a-lit restitui, dacA esiste, clara este libe-
ratii prin perderea luI, si nu respunde de deteriorad.
Candi" cela' ce a priimitù lucrulfi cu rea

www.dacoromanica.ro
 CIVIL 167

credintg, l'a instreinatti, este datorti a int6rce val6rea

Incrului din 4-Poo, cererli in restitutiune.
Cândù celti care 'hi a priimitii era de bunIi cre-
dina, nu este obligatii a restitui de catti numaI pre-
timid cu c,are a véndutù'
Acela cArui se face restitutiunea trebue
despgribéscsi pe posesorulti ehiard de rea credin-
ti de tote cheltuelile fAcute, pentru conservatiunea lu-
cruluT, sail care áti crescuta pretulti
CAPÙ V.
Despre delicte qi quasi-delicte.
Ori ce fapa a omuhil, care causézh' altni
prejuditiiti, obligrt pe acela din a cfirui gre§iali
oc,asionatti, a-lti repara.

Omulti este respunsabile nu numai de pre-

juditiulri ce a causatiI prin fapta sa, dar si de acela ce
a causatti prin negligentA sari prin imprudenta sa.
1000. Suntemù asemine respunsabili de pre-
juditiulti can satti prin fapta pers6nelorti pentru cari sun-
temù' obligati a respunde, sail de lucrurile ce sunt sub
paza n6strA.
Teal §1 mama, dupI m6rtea bàrbatulni, sunt res-
ponsabill de prejuditiulti causatti de copiii lorti minorl
ce locuescti en dânsii.
Stiipinli i comitentli, de prejuditiulti causatù de
seryitorli i prepusii loril in funotiunile ce li s'ad incre-
dintatri.
Institutorli §i artisanli, de prejuditiulti causatil e
elevil si ucenicil lorti, in totti timpulti ce se gAsese5
sub a 1or preveghiare.
Tatàlù si mama, institutorg, si artisanii, sunt a-
p'érati de responsabilitatea aiétatä mal susti, dacA pro-
bézi, el pututti impedica faptulti prejuditiabile.
1001. Proprietaruhl until animale satt acela
care se servesce cu dénsulti, In cursulii serviciului, este

www.dacoromanica.ro
168 COD LCIC

responsabile de prejnditinlil causatil de animale, saa

anirnale se afla sub pa,z1 sa, sail ea a scapata.
1002. Proprietaruld imul edificia este respon-
sabile de prejuditiulti causata prin ruina edificiul O, candil
ruina este urmarea, lipseI de intretinere, saa a unnI
vitia de constructinne.
1003. Candi.' delictula saa quasi-delictulti este
imputabile mai multora persiine, aceste perscine sunt
tinute solidara pentrn desprigubire.
CAPt VI.
Despre dewebitele .%peeit de obligatiun`i,

SECTIUN EA I.
Despre obligatiunile conditionalt.
§ I.
Despre conditiune in genere despre deosebitele
sale speeit.
1004. ObUgatinnea este conclitionale,
perfectinnea el depinde de una evenimenta viitorti
neecrtil.

1005. Conditinnea casuale este aceea ce de-

pitido de asarda, si care nu este niel In puterea cre-
ditortiliel, nid inteaceea a debitoruluI.
4006. Conditiunea potestativa este aceea care
face sil depinçla perfectarea conventinnel de unil
menta, pe cave si una si alta din partile contractantI
póte sala faca a se Intiimpla, saù póte sa im-
pedice.
1007. C'onditinnea mista este ac,eca care de-
pinde totil de o data de vointa miel din partile con-
tractanti si de necea a miel alte pers6ne.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 169

1008. Conditiunea imposibile sail contrdrii bu-

neloril moravurY, saü proibitil de lege, este nulk si des-
fiintéza conventinnea, ce depinde du dênsa.
1009. Conditiunea de a nu face una liicru im-
posibile nu face ea obligatiunea contractata sub acésta
conditiune, sà fia nula.
1010. Obligatiunea este nula cindil s'a con-
tractatil sub o con ditiune potestativk din partea ae,e-
MI ce se
1011. implinirea conditioneY trebue sa se faca
asta-felil cumil a intelesa partile sá fi facuta.
1012. Candil obligatiunea este contractata, sub
conditiunea ca una evenimentil 6re-eare se va intémpla
inteuntl timpa ficsatil, conditiunea este considerata ca
neindeplinitk daca titnpula a espirata fara ca evenim6u-
tula sa se int(Imple.
Candil timpula nu este ficsata, condiftunea nu este
considerata pa caçluta, de catil canda este siguril ea e-
evenimentula nu se va mai inttImpla.
1013. CAndil obl gatiunea este contrac'ata sub
conditiunea cà unil evenimenta n'are sa se inténiple, in-
timpil defiptil acéstil conditiune este indeplinita,
daca timpula a espiratil, fara ca evenim ntulii stl, se fi
intémplattl; este asemenea indeplinita, daca inaintea ter-
minuluI, este sicuril, ca evenimentula nu se va maI in-
témpla ; daca nn este timpil determinatil, conditiunea es-
te indeplinità numai candi va fi sicura, ca evenimen-
tula n'are srt se maI intémple.
1014. Conditiunea este reputata ca indeplinitk
eanda debitorele obligata, sub acésta condititme, a im-
pedicata indeplinirea eI.
1015. Conditiunea indeplinita are etecta din
ditia in care ingajain,ntulii s'a contractata. Daca cre-
ditorele a intiriia inaintea indepliniriI conditinnei, drep-
turile sale treat eret;lilorti

www.dacoromanica.ro
170 CODIOB

1016. Creditorele pcite , inainf ea indepliniril

conditiund , si esercite thte actele conservatorie drep-
tultil sal.
§. 2.
Despre condifiunea suspensivd.
1017. Obligatiunea, sub conditiune suspensivg,
este aceea, care depinde de unü evenimentti viitorti si
necertfi. Obligatiunea conditionale nu se pertectO de citti
dupg indeplinirea evenimentulul.
1018. Una obligatiunea este contractatg sub
o conditiune suspensivi, obiectulti conventiunei ihniine
In risico-pericolulil debitorelul, care s'a obligatti a ilti
da, in casil de indeplinire a conditiunel.
Dacg obiectulti a peritg, In intregulg gil, firg gre-
sala debitoreluI, obligatiunea este sting.
Dacg obiectulti s'a deterioratti, tarsi gresala debi-
toreluI, creditorele este obligatfi a 'M lua in starea in
care se gAsesce, ffirg scidere in pretiti.
Dacii obieetuld s'a deterioratii, prin gresala debito-
reluI, creditorele are dreptulO sail sii cérg desfiintarea
obligatiund, BA sg ja lucrulil in starea in care se gi-
sesce cu daune interese.

§- 3.
Despre condifiunea resolutoria.
1019. Conditiunea resolutorig este aceea care
supune desfiintarea obligatiund la unit evenimentti vii-
toril si necertti.
Ea nu suspende esecutiunea obligatiuneI, cinumai
obligg pe creditore a restitui aceea ce a priimittl, in casti
de indeplinirea evenimentulul prev61;lutil prin conditiune.
1020. Conditiunea resolutorig este sub-Intel&
sg, totti d'auna, in contractele sinalagmatice, in cull cânclil
una din pgrtI nu indeplinesce ingajamentulti sai.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 171

1021. inteacestil cast, contractuld nu este des-

fiintatd de dreptd. Partea in privinta carii ingajamen-
tuld nu s'a esecutatd, are alegerea sail s siléscii pe cea
kit/ a esPcuta onven#unea, candil este posibile, sad EA.
'I cérä desfiintarea., cu daune interese. -Desfiintarea tre-
bue sá se cérd, inaintea justitiei, care, dupd circonstan-
te, póte acorda unú termini" pârçil actionate.
SECT1UNEA
Despre obligatiune cu terminti.
1022. Terminuld se deosibesce de condstiune,
pentru elti nu suspende ingajamentult, ci numai a-
mâcá
1023. Aceea ce se datoresce cu termint, nu se
póte cere inaintea terminului, dar ceea .ce se pritesce
inainte, nu se mal póte repeti.
1S24. Terminuld este presupust, tottl-d'auna,
ci s'a stipulatti In favórea debitorelui, daca nu resula
din stipulatiune, sail din circonstante, ci este primitd
fti in favoruld creditorelui.
1025. Debitorele nu mal póte reclama benefi-
ciuld terminului, câncld este cklutti in deconfiturd, sati
cândt, cu fapta sa, a mic§oratii sicurantele, ce prin con-
tractd dedese creditorelul set.
SECTIUNEA
Vespre obligatiunile alternative.
1026. Debitorele une obligatiuni alternative,
este liberatii prin predarea maul' din doue lucruri, ce e-
ra coprinse in obligatiune.
1027. .Alegerea o are debitorele, deed, nu s'a
acordatd espresii creditorelui.
102S. Debitorele se p6te libera predandd sad

www.dacoromanica.ro
172 CODICE

pe unulil sail pe altula din lucrurile promise; nn pate

ling sili pe creditore a priimi parte dintr'imulti si par-
te dintealtula.
1029. Obligatiunea este simpla, de s'i contrae-
tat& cu moda alternativa, daca unula din dou6 In-
cruri promise, nu pate fi obiectula obligatitmel.
1030. Obligatiunea alternativil devine simpla,
daca unulti din Incrurile promise, pere sail nu mai pa-
te fi predatil din ori-ce alta causa si chiaril candil a-
ceste sail tatimplatti din gresala debitorelui. Pretulil
aCestui lucru nu pate fi oferital in locu-i.
Daca améndouil lucrurile ail perita, Irish' unulil din-
trsinsele pria gresala debitorelui, ela va plati pretiula
celui care a peritil in urmil.
1031. Canda, In casulii prevZ;dritil de articole-
le precedenti , alegerea este, prin e,onventinne, läsatil ere-
ditoreluT, si numai multi din lucruri a peritil; daca
luerula a peritil prin gresala debitorelui, creditorele va
lull pe cela fémlsil ; daca a perita prin gresala debi-
torelul, creditorele pate cere sail lucrulti remasil, sail
pretula acelui ce a remasti ; dacii, améndouti luerurile
8,5 peritil prin gresala debitorelui , creditorele, dup.&
alegerea sa, pate sli cara pretiuhl until din ele; daca
insgi,' numai unula din ele a peritil prin gresala debi-
torelui, creditorele, nu pate cere de cata pretiula a-
cestul lucru.
1032. Daca amadona luerur.le ail peritil, fa-
fa gresala debitorelui, obligatiunea este stinsi.
1033. Acel6si principie se aplica, candti obli-
gatinnea alternativa cuprinde mai multti de dour; lucrort

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 173

SECT1UNEA IV.
Despre obligaliunde solidarie.

§.

Despre solidaritatea intre cre.ditorI.

1034. Obligatiunea este solidaria intre mai multi
creditoil canda titlula creanteI dà anume dreptii fie-caruI
din el de a cere plata in WO a creantel, §i candii plata
facuta unuI din creditorl libera pe debitóre.
1035. P6te debitorele plati la ori care din cre-
ditorii solidan, pe cata timpii nu s'a facutil inpotrivin
cerere in judecata din partea unuI din -creditorI.
Cu tóte acestea remisiunea Melia de unula din
creditorii solidan l nu libera pe debitóre de cata pentru
partea acelul creditore.
1036. Actula care intrerumpe prescriptiunea in
privinta unuI din ereditoril solidni, profita la toff cre-
ditorii.

1037. Creditorele solidarii, care a priimita tóta,

datoria, este tinuta a imparti cn et-14910 co-creditori, a-
fará numaI de va proba ea obligatiunea este contrae-
tata numaI in interesula
1038. Creditorele solidaria represinta pe eel-
altI cocreditorI, in Vote actele cari pott avé de efecta con-
servai.ea obligatiunel.
§. II.
Despre obligatiunea solidaria intre debitorl.
1039. Obligatiunea este solidariii din partea de-
bitorilora, canda totI s'aii obligata la acela§a lucru, ast-
feliii ea fie-care pate fi constrinsil pentru totalitate, §1
ea plata tacutii, de unulii din debitori liberA 0 pe cel-
alt1 catre creditore.

www.dacoromanica.ro
174 CODICE

1040. DebitoriT solidan se pota obliga sub di-

ferite modalitatT, adeca: uniT purè, alp sub o conditiune
si aitil Cu termina.
1041. Obligatiunea solidaria nu se presume, tre-
bue s'a' fie stipulata espres6; acésta regula nu incetéza
de eata numai seanda obligatiunea solidaria are locti,
de drepta, in virtutea legit
1042. Creditorele und obligatiunT solidarie, se
p6te adresa la amia care va voi dintre debiton, fara,
ca debitorele s p6ta opune beneficiulil de divisiune.
1043. Actiunea intentata in contra unuT din de-
bitorl, nu propresce pe creditore de a esercita asemenea
actiune si in contra celora a1t1 debitorT.,
1044. Daca lucrula debita a perita din culpa
muff FAA mat multora debiton solidan, ceT-1-alt1 debitorl
nu remana liberaff de obligatiunea de a plati pretala lucru-
luT, dar nu sunt respundkorl pentru daune.
Debitorn earn aa intar(;liata de a plati, sunt In
culpa.
Creditorele nu peote cere daune de 610 numaT in
contra debitorilora in culpa.
104g. Actiunea intentata in contra unuT din de-
bitorT intrerumpe prescriptiunea in contra tutulord debi-
torilora,
1046. Cererea de debida tacuta In contra unuT
din debitoriT solidan, face a curge dobénda in contra
tutulord debitorilora.
1047. Co-debitorele solidaria, in contra caruT
creditorele a intentata actiune, p6te opune t6te esceptiu-
nile cari'T sunt personalT, precum i acelea cari sunt
comune tutulorti debitorilord.
Debitorele actionata nu p6te opune acele escep-
tiunT, cari sunt curata personalT ale vre-unuT din ceT-
lalt.1 co-debitorl.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 175

104S. Gind unula din debitorT devine erede

unica' ala creditorelui, saù cind creditorele devine unica
erede a1ìi until din debitorT, confusiunea nu stinge ere-
anta de cat pentru partea debitorelui sati a creditoreluT.
1049. Creditorele care consimte a se impärti
datoria In privinta unuia din co-debitorT, conservä ac-
tiunea solidara in contra celoril-l-altI debitorI, dar cu
schdémêntulil partil debitoreluT, pe care l'a liberatil de
solidaritate.
1050. Creditorele care priimesce separatil par-
tea until din debitori, fr ca In quitantA sa's1 reserve so-
lidaritatea, sail drepturile sale in genere, nu renuntä
la solidaritate de ca in privinta acestuT debitore.
Nu se intelege câ creditorele a renuntiatil la soli-
daritate tavóre,a unui debitore, anda priimesce de la
dl o sumä egale cu partea ce e datorii, dacä quitantia
nu dice ca acea sumä este priimitä pentru partea debi-
torela
Asemene din simple cerero In judicatil formati
In contra unuT din debitorT pentru partea sa, daca acesta
n'a aderitii la cerere, sal daca nu s'a data o sentinti
de condemnatiune, nu se presume renuntiatiunea la so-
lidaritate in fav6rea acelui debitóre.
1051. Creditorele, care priimesce separatti
färä reserva solidaritaiT portiunea unuT din co-debitorl
din venitula renditel saú in dobindile miel datoril solidarie,
nu perde solidaritatea de call pentru venitula si dobinda
trecutä: iar nu si pentru cele fiiteore, niel pentru capitalil,
afará daca plata separatä nu s'a urmata' in cursa de
dece anT consecutivi.
1052. Obligatiunea solidara, in privinta cre-
ditoreluI, se imparte de drepta intre debitorl ; fie-care
din el nu este datora unula catre altula de ea numaT
partea sa.
1053. Co-debitorele solidaria care a plätitil de-
bitula in totalitate, nu p6te repeti de la cel-lalt1 de cata
numai de la fie-care partea sa.

www.dacoromanica.ro
176 CODICH

Dadi unuld dintre codebitort este nesolvabile, a-

tuna perderea causatil de nesolvabilitatea acestnia, se
Imparte ca analogiii, futre cel-laltT co-debitorT solvabilt,
0 futre acela, care a tAcutil plata.
1054. Candd creditorele a renuntatil la solida-
ritate, In tavérea unul sad maT multi din debitort, dacil
unitlii sad mat multi din cel-la1t1 codebitorl devinA ne-
solvabilT, partea acestora se va Impäri Cu analoga In-
tre totT co-debitorT, copringIndu-se i acet cari
ad fostil desciiicatI de solidaritate.
1055. Dacä. datoria solidara era filcut5, numat
In interesuld unuT din debitorit solidan, acesta in fatit'
ca ceilal codebitorT féspunde pentrn trífit datoria, cad
in reportd en cl, el nu stint privitt de dad ca fide-
jusort.
1056. Codebitorele solidariii represintA pe cet
codebitort In trite actele, cari potti avé de efectd
stingerea saü Imputinarea obligatiunii.
SECTIUNEA V.
Despre obligatittnile divisibili nedivisibili.

1057. Obligatiunea este nedivisibile canda obiec-

tulii el, färii a fi denaturatii, nu se pike face In parti
nicl materiall nici intelectualt.
105S. Obligatirmea este Inch' nedivisibile
obiectulii este divisibile dar partile contractantl l'aii pri-
vitd sub null reportil de nedivisibilitate.
1059. Soliclaritatea contractatA, nu di, unet o-
bligatiunT caracteriuld de nedivisibilitate.
§ I.
Despre efectele obligatiunet divisibile.
1060. Obligatinnea priimitére de divisiune tre-
bue sà. se esecute intre creditore debitore ca cum

www.dacoromanica.ro
 C1VILE' 77

ir fi nedivisibile. Divisibilitatea nu se aplica de dial

In privinta eredilora cari nu pota cere creanta,
sail cari nu sunt tiling de a o plati de cata in propor-
tinne cu part& lora ereditarie.
1061. Principiula din art. precedinte mi se a-
plica In privintia erediloril debitorelui:
Candil debitult are de obiectil una corpore certii;
Cana' unulti din eredl este insarcinatil singura,
prin titlu Cu esecutarea obligatiuniI ;
Ganda resulta sail din natura obligatiunil,
d'n aceea a lucrului ce ea are de ohiectii, sail din seo-
pula ce partile ail propusil prin contractil, ca inten-
tinnea loril a fosta ca debitula sit nu se p6til acgita In
Parg-
In cela intêiil casa, eredele, care posede lucrula
de bitù', póte fi actionatil pentru totalitate, r'émaindu-ire-
cursti 1u contra celoril-l-altI eredi.
In celil d'alii douilea castI, numaT eredele insarei-
nata ca plata debitului, i in cela d'alii treilea casti, fui
care erede pelte fi actionatil pentru totalitate, fémiindu-X
recursil In contra eredilora sel.
2.
Despre efect.ele obligatiuniinedivieibili.
1062. Fie-care din cel: cari aa contractata Im-
preuna unil debita nedivisibile este obligati.' pentru to-
talitate, cu téte ea obligatiunea nu este Contractata so-
lidarie.
1063 Sant obligati asemene in tota si ere-
Oil aceluia care a contractata obligatiune nedivisibile.
1064. Fie care din eredil creditorelul pite pre-
tinde in totalitate esecutarea obligatiunil nedivisibill.
Unil singura 'erede nu peote face remisiunea tota-
litatiI debituluT, nu póte priimi pretula in loculii lu-
crului.
Daca unula din eredi a remisil singura debitula sail
a priimitil pretuld lucrului, coeredele sea' nu p6te pre-
tinde lucrula nedivisibile de catil en scaderea partii e-
12
www.dacoromanica.ro
178 CODICE

redelui care a filcutil remisiunea sail care a priimittl

pretulti.
1065. Eredele debitorelul, fiindú ebirunatil in
judecati peutru totalitatea obligatiunil, pelte cere
termintl ca sit puna in causa §i pe coereP sei, afarä nu-
mal: dacä debitulti va fi de naturi a nu puté fi acqi-
tatil de air' de eredele trasti in judicatii, care atunci
píte sä fiä osánditil singuril; recursti in con-
tra coereçiuloril s*C.1

SECTIUNEA VL
Despreobligaliunile Cu clausa penale.
1066. Clausa penal° este aceea, , prin care o
persónii, spre a da asicurare pentru esecutiunea nnei o--
bligatiunl, se légi, a da mill horn in cull de neesecu-
tare din parte-Y.
1067. Nulitatea obligatiunil principari atrage
pe aceea a clausel penall. Nulitatea clause': penall
atrage pe aceea a obligatiunil principalI.
1068. Creditorele are facult4tea de a cere de
la debitorele, care n'a esecutatil la timpti, saui indepli-
nir-ea olausei penali sail aceea a obligatiunii principall.
1069. Clausa penale este o compensatiune a
daunelorri interese, ce creditorde sufere din neesecutarea
obligatiunli principalI.
Nu p6te dar creditorele c,ere de odatA §i penali-
tatea i obiectulti obligatiunli principall, afarA dad): pe-
nalitatea nu s'a stipulatil pentru simpla intWiare a e-
secutArii.

1070. Penalitatea 'Ate fi imputinati de judeeg-

tort*,Cândti obligationea principal° a fostil esecutaa
In parte
1071. C'And obligatiunea prineipale contractata
cu o damn' penale este nedivisibile, penalitatea este de-

www.dacoromanica.ro
 179

bita prin contraventiunea unta singurd din ere0i, si se

va puté cere sad in totalitate in contra aceita care a
comise contraventinnea, sad de la fie care credo in
proportiune eu parten sa ereditaria, iard ipotecarié pen-
ru
Acela din eret;11, care a platitii, are recursd in
contra eredeluT din taptuld carvi s'a indeplinitd con-
ditiunea penalitata.
1072. Candil obligatiunea principale, contrae-
tata Cu o clausa penale, este divisibile, nu rsénaline su-
pusd la penalitate de cata eredele aceita debitore, care
a calcatit leganAntuld, si acesta numaT pentru partes la
care este tima' in obligatiunea principale, farsa a avé
creditorele vre o actiune in contra ac,elora, cari ad ese-
cutatd obligatiunea principale.
Acésfa regula priimesee esceptiune in casuld cand
cugetuld partilord a fostii ca plata obligatiuna princi-
páli sa nu peda fi tacuta. in partí, si unuld din eoe-
re(;11 a impedicat esecutiunea obligatiunil pentru totali-
tate. In acestd casd creditorele 'Ate cere dela acesta
penalitatea iart de la ceI-lalt1 coerevll numal
pentru parten lord ereditara, remaindd recursulti ce
ad In contra eredelui care a impedic,atd esecutarea o-

CAPfT
Despre efectele

1073. Creditorele are dreptuld de a clobindi

indeplinirea esactá a obligatiunii, i in casd contrarid
are dreptuli la desdaunare.
1074. Obligatiunea de a da coprinde pe aceea
do a preda lucruld, si de ala conserva pina la predare.
Lucruld este in risico-periclula creditorului, atará
numal candil debitorele este in intarsliare; In acestil cutí
risico-pericluld este ala debitorelta.
107S. Oil ce obligatiune de a face sail cle a nu
foco se scambá in desdiunarT, In casd e neesecutiune
din parten debitoreluT.

www.dacoromanica.ro
180 e0D10E

1076. Creditorele pite cere a se distrui ceea

ce s'a facutti, cAlcandu-se obligatiunea de a nu face,
pite cere a fi autorisatil a distrui el5 Insu§Y, Cu chel-
tuiala debitoreltil, afarä de desdaunart
1077. Ne fiindii indeplinita obligatiunea de a
ftce, creditorele póte asemenea sii firt autorisatil a o a-
duce elii la lndeplinire cu cheltniala debitorelul.
1078. Daci obligatiunea consiste hi a nu face,
debitorele, care a calcat'o, este datoril a da despiigubi-
re pentru simpluld fapti1 aid contraventiuniI.
1079. Midi obligatiunea consiste In a da sa5
In a face, debitorele se va pune In Intardiare prin o notifi-
catiune ce i se va face prin tribunalul5 domicilialuI s65.
Debitorele este de drepta In intardiare:
In casurile anume determinate de lege;
Ganda s'a contractat5 espresè , c debitorele
va fi In Intarsliare la Implinirea terminului, fara a fi ne-
cesitate de notificatiune;
Candií obligetiunea nu patea fi Indepliniti de
cat In unit timpti determinatil, ce debitorele a lasatil
tréca.
1080. Diligenta ce trebue sii se puna In Inde-
plinirea mad obligatiunI este totil d'anna aceea a until
band proprietaril.
Acésta regula se aplicil Cu mal mare sail maI
rigóre in casurile anurae determinate de acésta lege.
1081. Daunele nu aunt debite de cat atuncT,
cand debitorele este In IntirOiare de a Indeplini obliga-
tiunea, sa, afari numal de casul5 cand lueru/5, ce debito-
rele era obligat5 de a da sail a face, nu putea fi data nieI
geutil de cilia' Inteunil timpil 6re-care ce a trecutil.
1082. Debitorele este osandit5, de se euvine,
la plata de daune interese, s65 pentru ne-esecutiunea
obbgatiunil, séti pentru IntarOiarea esecutiunil , cu tóte
di nu este rea credinta din parte-1, afara numai daca

www.dacoromanica.ro
 GIVILE 181

nu va justifica eh ne-esecutarea provine din o causi

straina, care nu-i póte fi imputatd.
1083. Nu póte fi locd la daune interese, cand,
din o fortia majore sad din und casd fortuita, debitorele a
fosta popritd de a da sad a face aceea la care se obli-
gase, sail a illcutti aceea ce% cra popritil.
1084. D aunele interese, ce sunt debite credi-
toreluI, coprindd in genere perderea ce a suf ritü. si be-
neficiuili de care a fostd lipsitù, atara de eseeptiunile
modificatiunile mal josil mentionate.
1086. Debitorele nu respund3 de cata de dau-
nele interese cari ad fostd prev64ute, sati eari ad pu-
tntil fi prevë4ute la fficerea contractuluI, candil neta-
deplinirea obligatiuniI nu provine din doluld sZitä.
1086. Chiar in casuld cniú neesecutarea o-
bligatiuniI resulta din doluld debitorelui, daunele inte-
rese nu trebue si coprinA de cata necea ce este o
consecinta directa' si necesaria a neeseentariI
1087. Cand Conventitmea coprinde, ca partea
care nu va esecuta va plati o suma 6re-care dreptd
daune interese, nu se pote acorda celeI-lalte 041 o suma
niel mal mare niel mal mica.
1088. La obligatiunile eari ad de obiectil o sama
óre care, daunele interese pentru neesecutare nu potil
copriude de efit dobiuda legale, atara de regulele spe-
ciall in materia de comereid, de fidejusiune i societate.
( Aceste danne interese se euvind t'ira ea credito-
rele si .fia tinutil a justifica despre vre o pagubil; nu
sunt debite de etltd din slioa cererii in judecatii, a-
filia de casurile in cari, dupil lege , dobinda curge
dreptii.

1089. Dobinda pe timpuld trecutil pote pro-

duce dobênda, saii prin eerere in judecqta, sad prin
eonventiune speciale, numaI ca, 8116 in cerere salí In

www.dacoromanica.ro
182- OODICE

conventiune, sä fia cestiune de &banda debita celd

putinii pentru und and Intregd.
.1090. Cu bite acestea veniturile, pe timpuld
trecutd, precumd, aren, chiriI, veniturl de rendite per-
petue sud pe viétil, produed dobInda din (ilioa cereriI,
sad a conventiunil.
Aceettql regula se aplica la restitutiunI de fuete,
la dobin%-lile platite de o a treia persónii creditore-
luI, in comptuhl debitorelut
CAPil VIII.
Despre stingerea obligatiunilord,
1091. Obligatiunile se stingd prin plata, prin
novatiune, prin remitere voluntaria, pon compensatin-
ne, prin confusiune, prin predarea bicruluT, pon anula-
re sal rescisiune, pon etectuld condiiuniï resulutorie/
prin prescriptiune.
SECTIUNEA I.
Despre plata.
§ 1.
Despre plata In genere.
1092. OrI-ce plata presupune o datoria; ceea
co b'a plìititil l'ara sa fui debitil este supusil repetitiunii
Repetititmea nu _este admisi In privinta obligatiu-
niloi ii naturalI, carI ad fostil aquitate de buni vota.
1093. Obligatiunea6'e fi aquitata orI-ce
persóna interesata, precumd 33e una' coobligatil sad de
und fidejusore.
Obligatiunea pede fi aquitatil ciliar* de o pers6-
na neinteresata : acésta persóna trebue Insa sui lucreze
In numele i pentru aquitarea debitorelui, sad, de lu-
créza In nunièle el proprid, sl nu se subróge In drep-
turile creditoreluI.

www.dacoromanica.ro
 183

1094. Obligatiunea de a face nu se p6te aquita

de alta persóna in contra vointeI creditorelul, cfindil a-
cesta are interesa ea debitorele chiar s'o indeplinésca.
1095. Plata, ea sil fa valabile, trebue gentil
de proprietarula capabile de a instriana lucrula data
In plata.
Cu tóte aceste, plata una* sume in bani, saú ahora
lucruri ce se consuma prin intrebuintare, nu póte fi re-
petita contra ereditorelui, care le a consumpta de bunii
credinta, de si plata s'a facuta de o persóna, ce nu era
proprietara, se:1 care nu era capabile de a insträina.
1090. Plata trebue sil se taca creditorehil sail
imputernieitulni sea sail aceluia ce este autorisatil de jus-
titiä de lege a priimi pentru dinsulii.
Plata data, acelui ce n'are imputernicire de a priimi
pentru creditore, este valabile daca acesta din urma o
ratifica Bar,' profitä de dinsa.
1097. Plata faculta cu huna credinta acelul ce
are creanta in posesiunea sa, este valabile chiar daca
in urma posesorele ara fi evinsa.
109S. Daca creditorele este necapabile de a
priimi, plata ce i se face nu este valabile, afara, numal
daca debitorele proba ca lucrula patita a profitata cre-
ditorelui.

1099. Plata fama' de debitore creditoreld seii,

in urma unui sequestru sail opositiunI, nu este valabi-
le in iprivinta creditorilora sequestrantl ci oponentI; a-
cestia potä, in virtutea dreptului lora, sala silésca a
pliiti din tina; debitorele insa, in acestii casa, are re-
cursa in 'contra creditoreluI.
1100. Creditorele nu póte fi silita a priimi alta
lucru de cata acela ce i se datoresce, chiar candil va-
16rea lucruluI oferita ara fi egale sail mal mare.
1101. Debitorele nu pite sili pe ereditore a
priimi parte din datoriä, fie datoria divisibile

www.dacoromanica.ro
184 COOKIE

Cu t6te aceste , judeditoriI potil, In tonsideratiu-

nea positiuniI debitoreluI sä acorde miel termine pen-
tru platä si sä opréscrt esecntiunea urmiririlorii, liisandù
luerurile in starea In care se gäseseri.
JudecitoriI insä nu voril usa de acésti facultate
de eitil cu mare reservä.
1102. Debitorele until corpore certil si deter-
minatri este liberatil prin tridarea lncrultri in starea In
care se gäsea la predare, dac4 deteriorarire ulterióri nu
sunt ocasionate prin faptulä sail gres6la sa, niel prin
aceea a persónelora pentrn earl este responsabile, sail
dac:1 Inain.ea acestorri deteriorâti n'at fbstri In IntarOiare.
1.103. Daca datoria este unili Meru determi-
natri numaI prin spetia sa, debitorele, ea sä se libereze,
nu este datoril alri da de cea mal bunä spetiii, niel
Insä de cea mai rea.
1104. Plata trebue a se ta.ce In loculd arr;tata
in conventinne.
Daeä loculil nu este arkatil, plata, In privinta lu-
crurilord certe si determinate, se va face in locula In
care se gilsea obiectulii obligati unii, in timpulti contracthriI.
In orI-ce altil casil, plata se face la domiciliulil
debitorel O.

1105. Cbeltuelele pentru efeetuarea plhtii sunt

in sarcina debitorelut
§ 2.
Despre plata pri:n subrogatiune
1106. Subrogratinnea in drepturile creditorelul,
gelled In folosulii uneI a treia pers6ne ce-I plätesce, es-
te sail eonventionale sail legale.
1107. A céstä subrogratiune este conventionale:
1-iii Chnda creditorele, priimindri plata sa de la o alti
persónä, dh acesteT persdne drepturile, actiunile, privile-
giele sari ipoteccle sale, in contra debitorelnI; acéstii.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 185

subrogatiune trebue se fie espresa i t'imita tata tntr'una

timpti cu plata;
2-lea. anda debitorele se imprumuta cu o suma
spre a 's1 plati datoria i subroga pe imprumutatora
drepturile creditoreluI. Ca se fié, valabile ac6sta subro-
gatiune, trebue sa se taca actula de tmprumutare si qui-
tanta tnaintea tribunaluluT, sa se declare in actulti de im-
prumutare ca suma s'a luatil pentru a face plata, si
quitan ta s'a fie declarata ca plata s'a acata cu baria datI
entru acésta de noulli creditore. Acésti subrogatiune
se opera tara coneursula vointa creditoreluT.
110S. Subrogatiunea se face de drepta:
141 In folosula accluia care, fiindti ela Insusl creditore
platesee altdi creditore ce are preferinta;
2-lea. In folosula aceluia care, dobindinda unt im-
mobile, platesce creditorilora carora acesta immobile era
ipotecata;
3-lea. In folosula acelui care, fiinda obligata cu altil
saa pentru altil la plata datoriel, are interest de a o desface.
4-lea. In fblosulii eredeluI beneficiaria, care a plafita
din starea sa datoriele succesiuniT.
1.109. Subrogatinnea stabilita, prin articolii pre-
cedentI, se opera, atata in contra fidejusorelul, cilla si
In contra debitorelut Ea nu pite desfiinta dreptula
creditoreluï, candil plata i s'a t'actúa numal pentru parte
din datoria; in acesta casa eld páte esercita, pentru
ce are a mal lua, acelés1 drepturT, ce esereita f¿i subro-
gatula, pentru partea platita, oeluI cuI a limita o piafa
partiale.

3.
Despre impulatiun ea pläteI
1110. Debitorele, avênda mai multe datoril,
alit carora obiecta este de aceeasT spetiä, are dreptula
a declara, eluda plätesce, care este datoria ce voesce
a dcstace.
1111. Debitorele una datoriT, pentru care se
plAtesce d obendii, saa o renditä, nu pene, rarre consimti-

www.dacoromanica.ro
 186
1
mêntuld creditorelnI, si impute plata ce face pe capi-
talil en preterintd asupra renditel sad a dobindel. Plata
partial; tilcutd pe capitald si dobilndil, se imputi mg'
intéld asupra dobindel.
1112. Ciiadd debitorele unoril deosebite da-
toril a priimitil o quitantil print care creditorele imputd
aceea ce a Matti spetialè asupri . und din aceste datoril,
debitorele nu mill p6te cere ca imputatitmea sd se ticd
asupra altel datorii, afaril numal dad% creditorele l' a
&magi d, sail l'a surpr nsil.
1113. Candil in quitantii nu se dice nimicd
despre imputatiune, plata trebue ea se impute asupra
acelel din datorfi ajunse la termind, pe care debitorele,
In acelti timpti, avca mal mare interesü a o desface.
In oast.' de o datorid ajunsd la termind si alta neajunsd,
de si acésta din urmii ar fi mal putind onerósii, impu-
tatiunea se face asupra celeI ajunse h fermind.
Deed datoriile stint de egale naturii, imputatiunea
se face asupra celel maI verbi; daed datorii/e sunt in
tóte egalI, imputatiunea se face proportionalè asuprA
tut ora.

§. 4.
Despre ofertele de platil si despre con-
sernnatinne.
1114. Candd creditorele unei sume de banI re-
fusil de a priimi plata, debitorele p6te sii-I facd oferte
mail, si retusandii creditorele de a priimi, sit consemne
sumo.
Ofertele refill', urinate de consemnatiune, liberizd
pe debitore; ele, in privintil-I tiuti locii de platdf de
sunt valabila acute, si suma consemnalii, cu acestd
modii, este in risico-pericolulii creditorelnI.
1115. Pentru ca ofertele sd fid valabilI trebue:
1. Si Ed Acute creditorelifi, ce nre capacitate de
a priimi, sad aceliff ce are dreptil de a priimi pentru
.dénsuld;

www.dacoromanica.ro
 187

Sd fig tilcute de o persóni capabile de a plAti;

Sd fid Matte peutru tótd suma esigibile, pen-
tru rendite §i dobémili datorite, pentrn cheltuelI liquidate
§i pentru o sumg Ore care In privinta cheltnelilord ne-
liquidate, sumd asupra careia se póte reveni, dupg li-
quidares acestorti cheltueli;
Terminula ad fill Implinita, daeg a fosta stipu-
latd In favorea creditorelul;
Conditiunea sub care datoria s'a contractata sd
se fi Indeplinitri;
Ofertele sit fid tdcute In loculd ce s'a otarltd
pentra platd, §i dacd locula pentru platd nu s'a deter-
minata prin o eonveutiune speeiale, sd fig &cute sail
creditoruld In persrmg, sail la domiciliuld set, sad la
pentrn secuti ttnea conventinniT;
Otertele sit flit facute prin unü oficiard publica,
ce era competinte peutrn astil-teld de aete;
Procesuld verbale Incheiata de oficiarald pu-
blica sd indice nnmarulil §i cualitatea monetelora' ofe-
rite, srt fad), mentitme de respunsula creditorelul, §i sg
aréte dacil creditorele a subscrisil, a retusatil, sail a de-
claratil eit nu póte subscrie.
1116. Nu este necesaria pentrn validitatea con-
semnatiunil ca ea sit fid fosta autorisatil de judecgtorifi;
e destuld
1. Sal fid fostO preceduta de o somatiune signifi-
catd creditorelnI, In care sä se aréte c,limai ora §i loculd
unde suma oferitA are sit fiii depusg;
2 Ca debitorele ad depund suma oferitg In casa
de deposite §1 consemnatiunl, en dobénda el pind In (P-
us depuneril;
3.`Sh se filed procesil-verbale de oficiarta
despre natura monetelord oferite, despre refu§uld
creditorelui de a le priimi, sait despre nevenirea sa, §i
In fin dpspi e depunere;
4. In casd de nevenirea creditoreluI sit i se sem-
nifice procesulil verbale ala' depuneril, Cu somatiuue de
a veni sit '§I ja suma depusi.
1117. Cheltuelile ofertelora reall' §i ale eon-
semnatitmil aunt In sarcina creditorcluI, de stint a-
cute valabilè.

www.dacoromanica.ro
188 CODICE

4118. Pe catil timpil -consemnatiunea nu s'a

priiraitil de creditore, debitorele pite sä, ja inapoI su-
ma depusä, si inteacestil casa codebitoril, sail fidejusoril
sa nu sunt liberatI.
4110. Candil debitorele a dobénditil o otririre
ce are puterea lucrulul judecatii, prin care ofertele sail
cousemnatiunea s'ad declaratti bune si valabill, eld nu
maI pite, eltiaril cu consitntiméntuld creditoreluI, si 'sI
retraga suma dépusa in prejudiciuld codebitorilord sad
fidejusorilord s'a
1120. Creditorele, caro a consimtitii ca debito-
role sa'sI retraga consemnatiunea , dupi ce acésta s'a
declaratd valabile printr'o otärire ce dobêndise pu-
terca luerultii judecatù, perde dreptuld de privilegie
sad ipotece ce avea pentrn plata creantil sale.
1121. Daca lueruld debitd este urdí corpd certii
care trebue a se tracia In loculd unde se gasesee, debi-
torele este obligatd a soma pe creditore sä,'lii ja, prin-
tr'und acta ce i se va notifica saii in perscinti, saii la
domiciliuld ser], sad la domieiliuld alesii pentru cacen-
tarea conventiuniI. Dupa ace.sta somatiune, daca ere-
ditorele na's1 in lucruid si debitorele are trebuinta do
loculd tmde este pusil, acestil din urma pite loa per-
misiunea justiticI ea sala depuna In alta parte.
§ 5-
Despre ccsiunea bunurilord.
1422. Cesiunea bunorilord este abandonarea
staril sale IntregI, tricota de debitorele, ce nu pite pla-
ti creditoruluT, set* creditorilord seI.
1123. Cesiunep bunurilord e voluntaril sad ju-
diciariä.
1124E. Cesitmea bunuriloril voluntaria este accea
ce se accepta de creditori de bulla voie , si t are n'are
alta efectd de catiI acela ce resulirt ciliar din stipula-
tiunile conventiuniI incliiiliate Intre el si debitore.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 189

112S. Cesiunea bunuriloril esle un beneficiiipo

care legea acordA debitorelut netericita si de bunti
credintii, cArut, ea sV§I p6tii, redobtndi libertatea, i se
permite sit dea creditorilot5 seI inaintea justitiet tóte
bunurile sale, si chiarA in casti de stipulatiune contrariA.
1126. Cesiunea judiciarA nu transmite credito-
rilord proprietatea ; ea le (IA unmet dreptulti de a lace
sA se vC.I.m¡lit bunurile n folosulA loril , si de a le hut
venitulìt ptnA la vézu,lare.

1127. Creditorit nu potd refusa cesiunea judi-

ciaral, de cAtA In casurile esceptate de lege. Ea des-
carcit pe debitore de constrtngerea corporale; li-
berézA Insii de cart plat In coneurintA en val6rea bu-
nuriiort In dispositiunea creditoriloril. CAndii bu-
nurile nu sunt tndestulAtóre, elil este obligati'', de va
dobindi allele , sà le lase si pe acestea tu dispositiunea
creditoriloril ptnA la plata datorid Intregt.
SECTIUNEA. IL
Despre-novafiune.
112S. Novatiunea se operA In trel felurt :
Cind5 debftorele contractA In privinta credi-
toruluI seil o datoriA nora ce se substitue celel vecht
carea este stinsA ;
Ciincn, unii noii debitore este substituitti celuT
vechiii carele este deseircatil de creditore;
Candd, prin etectulil until noti tngajamentii,
ung noti creditore este substituitil celuX vechiti , cAtre
care debitorele este deseAreatti.
1129. Novatiunea nu se operrt de cAtA Intre
pers6ne eapabilI de a contracta.
1130. Novatiunea nu se presume. Vointa de a
o face trebue sit resulte evidentò din seat
1131. Novatiunea, prin substitnirea unuI Doti
debitore, pite di se opere frui coneursulA primula' de-
bitore.

www.dacoromanica.ro
190 CODICE

1132. Delegatinnea, prin care unil debitore da

crtditorelni unti altri debitore ce se obliga dare an-
sulti, nu opera novatiune, daca creditorele n'a declaratd
espresè, ea deseare pe debitorele ce a ficut5 delega-.
tiunea.
1133. Creditorele , ce a descarcata pe debit,-
rele de care s'a facia delegatiunea , n'are recursti in
contra acestuI. debitore, daci debitorele delegata devi-
ne nesolvabile afara de casula canda pi-in actil se re-
serva espresè acesta dreptil, sari calla delegatula este
declaratt1 falitti sail cAlutil in deconfitura , in momen-
turd delegatiuniI.
1134. Privilegele si ipotecele creantel celeT
vechl nu le are si creanta eel este substituifii, amara de
casula calla creditorele le a reservatil espresè.
1135. Cand5 novatiunea se opera prin substi-
tuirea unuI noa debitore privilegiele si ipotecele, primi-
tive ale creanteI nu potti trece asupra bunuriloril non-
lul debitore.
1136. Ganda novatiunea se opera intre credi-
tore si unulii din debitora solidan, privilegiele i ipo-
tecele vecbeI creante nu se potil reserva de clita asu-
pra bunurilora acelui care contracta nona datoria.
1.137. Codebitorii aunt liberati, prin novatiu-
nea ficuta intre creditore si unuta din debitoril solidarI.
Novatinnea gala in privinta debitorelul princi-
pale liberéza cautiunile.
SECTIUNEA III.
pespre remiterea datoria
113S. Remiterea voluntara a titluluI originale
flicutil de creditore debitoreluI, da proba liberatiuniI.
Remiterea voluntaria a copieI legalisate- a titluluI
lasa a se presnpune remiterea datorieI sari plata ping
la proba contraria.

www.dacoromanica.ro
 191

1139. Rerniterea lucrulul data ca sicnranta nu

este de ajunsil ca si faca a se presupune remiterea da-
tonel.
1140. Remiterea titluluI originale saa a copieI
legalisate a titluluI filcuta unuI din debitod, are ace-
lavi in folosula codebitorilota.
1141. Remiterea sau descarcarea espresè aca-
ta' in folosulii unui din codebitoril solidad, liberéza pe
tog cd-altY, afara numaI daca creditorele sI a reservad'
anum drepturile sale in contra acestorii din urma.
In casulil din urma creditorele nu p6te cere plata
datoriel de cata sellada partea aceluI caruI a facutil
remitere.
1142. Remiterea saù descarcarea espresè facuta
debitoreluI principale /ibera cautiunile.
Aceea acordata cautiunii nu libera pe debitorele
principale.
Accea acordatä und din cautiunI, nu libera,
pe cele-alte.
totula'Aceea acordata una cautiunI date in urna prin
acta separata nu libera in nimica pe cele-alte.
Aceea ce creditorele a priimitil de la o cautiune
pentru a o desearca din chezasia sa, trebue sa se im-
pute asupra datorid, si si descarce pe debitorele prin-
cipale si pe cele-alte cantiunI.

SLCTIUNEA IV.
Despre compensafienle.

1143. anda dou6 persóne sunt dat6re una

aitd, se operaza intre dinsele o compensatiune care sti,u-
ge amêndoug datoriile in felula çi In casurile esprese
mal josii.
1144. Compensatiunea se opera de dreptti, in
puterea legiI ì chiar cana debitoriI n'ara sci nimicii
despre abésta: cele doui datoriI se atina reciprocè in

www.dacoromanica.ro
192 CODWE

momentula candil ele se gasesca esidt(inda de °data si

pinte la concurenta catitatilora lora respective.
1145. Compensatiunea n'are loca de cata in-
tre doné datoriI cari d'o potriva aü de obiecta o su-
ma de bani, -o cuantitate 6re-care de lucran i fungibili de
aceeasI specia si cari sunt d'o potriva liciide si esi-
fribili
e,
Presta¡innile in fructe, ala carora pretia este re-
crulatil prin mercuriall , se compensa ea muele licide
si esigibill.
1146. Termiuula de gratia nu impedica com-
pensatiunea.
1147. Compensatiunea se opera, orl care ar fi
causele "uneI saa celei alte datoril, atara de casurile:
UneI cererI pentru restitutiunea unui lucru ce
pe nedreptil s'a luatti de la proprietara;
Una cererI pentru restitutiunea unul deposita
neregulatil;
UneI datoriI declarate nesesisabile.
114S. Compensatiunea se opera in privinta
cautiunil , pentru i eea ce creditorele datoresce debito-
relui principale.
Cornpensatiunea n'are loca, in privinta debitore-
luI principale, pentru ceett ce creditorele datoresce cau-
tiunil.
1149. Debitorele care a acceptata pura çi sim-
plu ca una creditore sà facti cesiunea drepturilora sale
une alte pers6ne, nu maI pede invoca in contra cesio-
narului compensatiunea care ar fi avutii loca In privin-
ta cedenteldi, inaintea acceptatiuniI.
Candil cesiunea s'a notificata debitorelul, dar mi
s'a acceptata de dInsula, mi se impedica de cata com-
pensatiunea posterióre acestel notificatiunI.
1150. Candil cele doné datoriI nu sunt plat-
nice tntr'acelasa loca, nu se p6te opera compensat anea,
de cata platinda cheltuelile remiterii.

www.dacoromanica.ro
 MILE. 193

1151. Candd stint mai multe datoril com-

pensabili, datorite de acee4 pers6na, se urméza, pen-
tru compensatiune, regalele stabilite pentru imputatiu-
ne de art. 1113.
1152. Compensatiunea n'are locti in
drepturilora dobadite de alte perseme.
cela ce, fiindil debitore, a devenitii creditoe in ur-
ma sequestrulul ce i s'a tacutil de o aka persóna, nu
p6te invoca compensatiunea, in prejuditiulii sequestran-
teltg.

1153. Acelii ce a platitil o datoria stinsa, de

dreptii, prin compensatiune, nu mai pète repetindil pla-
ta creantml pentru care n'a invocatii compensatiunea,
pretinoila, in prejuditiulti altora pers6ne, privelegiele
ipotecele acesteI creante, afara numaï daca este o cau-
si evidente, -ce l' a facutil sa nu cun6sci creanta care
trebuia si compense datoria sa.
SECTIUNEA V.
Despre confusiune.
1154. Candil calitaff necompitibili se intEnesca
pe c,apula acelei4 pers6ne se face o confusiune, care
stinge ana6ndousé drepttuile, activii
1155. Confusiunea, ce se opera prin concur-
sulü de creditore §i debitore principale, li-
bera cantiunile;
Aceea, ce se opera prin concursulii calitatilora de
creditore saa debitore §i cautiune, nu aduce stingerea
obligatiund principalY; aceea ce se operä prin concur-,
surd calitatilord de creditore §i debitore, nu p.rofitil co-
debitorilorti seI solidan, de call pentru portmnea da-
toriti de dinsula.

13

www.dacoromanica.ro
194 CODICE

SECTIUNEA "VL
Des-pre perd,erea lucrului datoritii claim diferitele
casuri in cari indeplinirea obligatiuner este imposibile.
11.56. Ganda obiectula obligatiunei este unti
corpil certa §i determinata , de pere , de se scéte din
comercp, sail se perde astil-fela lu câtil absoluta'
nu se scii de esistenta lui, obligatiunea este sting ; daca
lucrula a perita saa s'a, perduta, firi, gre§ala debitore-
lut §.1 inainte de a fi pusa tu intiroiliare.
Chiara cinda debitorele este pusti In Intirdiare,
daca nu a luatil asupriV casurile fortuite, obligatiunea
se stinge, In casa cinda lucrulù a,r fi perita §i la cre-
ditore, daca i fi data.
Debitorele este tinuta de a proba casurile fortui-
te ce alegà. Off In ce chipti ar peri sari s'ar perde
lucrula' furatti, perderea sa nu liberi pe certi ce l'a sus-
trasa de a face restitutiunea pretalul.
Obligatiunea se stinge tot-d'auna candi printr'una'
evenimentii tire-care, ce nu se pete imputa debitoreld1,
se face imposibile indeplinirea acestel

SECTIUNEA VII.
Despre actiunea de antaatiune scd rescisiune.
1157. Minorele ne emancipata peite esercita ac-
tiunea In res cisiune pentru simple lesiune In contra oil-
carel conventiuni.; mmorele emancipatti, In contra ori-
câril ar trece peste capacitatea sa ce este
determinati la titlula ininoritâii, tutelel §i emancipa-
tiunil-
1158. Candri lesiunea resulti dintr'unii eve-
nimentii casuale §i neasceptatii, minorele n'are actiunea
In res cisiune.

1159. Minorele ce face o simpli declaratiune

ci este majore, are actiunea in rescisiune.

www.dacoromanica.ro
 (TIVILI. 195

1160. Minorele comertiante, banehiara sala arti-

sana n'are aetiunea In rescisiune contra ingajamentelorti,
ce a bata pentru comertiula sati altea sa.
1161 Minorele n'are actiunea in rescisiune
contra conventiuniloril tiente in contractula de asäto-
riä, daca acesta s'a acida Cu consimtimêntula §i asis-
tenta acelora, ala carorti consimtiménta este ceruta pen-
tru validitatea cdsätorieI sale.
1162. Minorele n'are actiunea In rescisiune
contra obligatiuniloril ce resulta din delictele sati quasi-
delictele sale.
1163. Minorele nu maI pite esercita actiune
in rescisiune in contra ingajamentulul fäcutil In mino-
ritate, daca l'a ratificata, dupä ce a devenita majore,
§i acésta §i in casula' candil ingajamentulil este nula
In forma sa, §i in acela candil produce numal lesiune.
1164. Candil minora, interdi§iI, sail temeile mä-
ritatt. Qunt admi§l, In acésti cualitate, a esercita, ac-
tiune de rescisiune in contra ingajamentelora lord, el nu
Intorca aceea ce ad priimita, in urmarea acestora ingaja-
mente, in timpula minoritatii, interdictiunil, saa mari-
tagiulul, de cata daca se probä ca ají profitatil de ace-
ea ce li s'a data.
1165. Majorele nu p6te, pentru lesiune, firt e-
sercite actiunea In rescisiune.
1166. Candil formalitatile cerute, In privinta
minorilora saa inter¡lifjilorti, agita pentru instreinarea im-
mobililort, cata §i. pentru imptirtéla unel succesiunI, s'ail
indeplinitti, el sunt relativa la aceste acte, considerati
sa cuma le ara fi ramita In majoritate sail inaintea in-
terdicti nneI.

1167. in lipsa unta actil de confirmatiune sad

de ratificatiune, este destulti ca obligatiunea si se ese-
cute voluntaria, dupti epoca In care obligatiunea putea
fi valabilè, confirmatä sail ratificata.
alIIM=IM.

www.dacoromanica.ro
196 CODICII

Confirmatiunea, ratificatinea sari esecutiunea volunta-

ria, in forma si in epoca determinatà de lege, tine loca de
renuntiare In privinta mij16celora i esceptiunilora ce
putea fi opuse acestul actü, fara, a se v'étséma Insä drep-
turile persóneloril treia.
Confirmatiunea saü ratificatiunea, saii esecutiunea vo-
luntariä a unel donatiunl, facute de care ere0 saù repre-
sentantil donatorelui, dupg m6rtea sa, tine loca de re-
nuntiare atätil in privinta vitinriloril de formä, cata
In privinta ori-carii alte esceptiuni.
116S. Donatorele nu póte repara, prin nicI una
acta' confirmativil, vitiurile uneI donatiunl lntre viI; nu-
lä In privinta, forma, ea trebue sä se refacg ca formele

CAPt IX.
Despre probatiurea obligatiunilora fi a p/eltii
1169. Cela ce face o propunere Inaintea ju-
decatiI trebue sä o dovedéscii.
1170. Dovada se póte face prin inscrisurl, prin
marturI, prin presumtiunl, prin märturisirea und din
parti i prin juräméntii.
SECTIUNEA I.
Despre inscrisuri.
§. 1.
Despre titlu antenticti.
1171. Actula autenticil este acela ce s'a
oath cu solemnitaile cerote de lege, de una tunctionara
publicil, care are drepta de a fimctiona in locula unde
actula s'a ticutti.
1172. Aetula care nu p6te fi autentica' din cau-
sa necompetintil saa a necapacitatil functionaruluI, saa

www.dacoromanica.ro
 CIVILB 197

din lipsa de forme, este valabile ca scriptura sub sem-

natura privati , daca s'a iscalitil din partile. contractanti.
1.173. Actulil autentica are depling credinta in
privirea orI cara perseme despre dispositiunile si con-
ventiunile ce constata.
X.;secutarea actuld autentica', care este investitil cu
formula esecutoria, va fi suspensa prin punerea in a-
cusatiune, candil se intenta o actiune criminale in con-
tra pretinsuld autora ala actuld. Iar candil in cursula
miel instante civili actula se ataca de falsa, tribunalele
potil dupa imprejurari, a suspende provisoria esecutarea
actuld.
1174. Actulti cela autentica, sal' cela sub sem-
natura, privata are tata electula futre parti despre drep-
turile si obligatiunile ce constata, precumil si despre a-
ceca ca este mentionatil in acta, peste obiectula princi-
pale ala conventiwaii, candil mentionarea are uml re-
porfil ére-care ca acestil obiectil.
Daza mentionarile cari di obiectil una fapta cu
totuld straina de acela ahí conventiunii, nu potti servi
de cita numal la unil inceputa de dovadit
117S. Actula secreta, care modifica una acta
publica, nia péte avé putere de cata l'Are partile con-
tractantI si succesoril lora universal; una' asemenea actil
nu péte avé niel ung efectil in contra altorä pers6ne.
§11.
Despre actele sub semnatura privati.
1.176. Adulta sub-semntitura priyata, recunos-
cutii de acela card se opune, saa vivita, dupä lege, ca
recunoseuta, are acelasa efec a ca actulil autentica fil-
tre acei cari l'ají subscristi si filtre cei cari represinti
drepturile.lorl
1177. Acela, card se opune una acta, sub-
semnatura privati, este datorii, a 'la recun6sce, sati a
fitgadui curatti scriptura Batí sub-seninatura sa.

www.dacoromanica.ro
198 CODICE

Moscenitoril seY, cel-ce represinta drepturile ace-

luia ala ciruia se pretinde ci 'ara' fi actulti, potti decla-
ra câ nu cunosca scriptura sail sub-semnatura autoru-
lui

1178. Ganda cine-va nu rectmósce scriptura

§i sub-semnatura sa, sail dada succesoril si declara
nu le cunoscti, atuncl justitia ordona verificarea actuluI.
1.179. Actele sub senmatura privará, cari cu-
prinda conventiunI sinalagmatice, nu sunt valabili da-
ca nu s'aa tacutti In atitea esemplare originali cite sunt
pirtI Cu interest/. contraria'. Este, de ajunsti unti sin-
gurti esemplara originale pentru tóte persónele cari
acelasi interesa.
Pie-care esemplara trebue sit faca mentiune de
numerula originalelora ce s'ati facutti.
Cu tóte acestea lipsa de mentiune câ originalele
s'aa facutil in numgril indouitù', intreita I. c.1., nu póta fi
opusa de acela care a esecutata din parte-I conventiu-
nea constatata prin acta.
.1180. Actulti sub semnätura privata, prin care
o parte se obligä câtre alta a '1 plati o suma de bani
sail o catime 6re-care, trebue sit flit scrisa in intregulti
lui de acela care l'a subscrisil , sait cela putinti acesta
inainte de a subsemna sit adauge la finele actuluI cu-
vintele bunù' si aprobatù, araindti totit d'auna In litere
suma saa atimea lucrurilora si apoI sa iscalésca.
Nu sunt supusI la acésta regula comertiantii, in-
dustrialiI, plugarfi, viarii, slugile si 6menii cari mun-
cescd cut liva.
1181. Okla suma arkatä In acta eSte deosi-
bita de aceea ce este ar6tata in bunt'', obligatmnea se
presume ci este pentru suma cea maI mica chiara dada
actulti precuma' si bunula sunt serse in intrega de mi-
na acelui care s'a obligatti, eat% numai de nu se va
proba in care parte este gresala.
1182. Data scripturei private nu face credinta
In contra pers6nelora a treia interesate , de cita din

www.dacoromanica.ro
 199

dioa In care s'a inatisatt la o dregätoriä publicä, din

dioa In care s'a Inscristi intr'unt registru publicii, din
dioa mortii acelul sari unuI din ¡Led cari Pat subscrist
sat din dioa in care va fi fostil trecutt fi ä si in pre-
scurtare in acte acute de oficiaril publici, precumii pro-
cese verball pentru punerea pecetil saù pentru facere
de inventarie.
1183. Registrele comerciantilort nu fácil cre-
dintä despre vändêrile ce cuprindt in contra perseme-
lort necomerciantl. Dar judecatorult p6te da jurä-
méntt la una sail la alta din partI.
1184. Registrele comerciantilort se credit in
contra lort, dar celii care voesce a profita de ele nu p6-
te despärti _cuprinderea lort, läsandt aceea ce p6te a-I
fi contrariti.
1185. Registrele, cârjale sat chartiele domestice,
nu fact credintli in fav6rea aceluI, care le a scrisil, dar
at putere in contra lui:
Candil coprindii curatt priimirea und platI;
Cane' cuprindt mentiunea espresä ea nota sat
scrierea din ele s'a ficutt ca sä tinä loct de titlu in
favórea creditorelul.
1186. OrY-ce auotatiune facuti de creditore
josult, pe margiuea, sail pe dosult unuI titlu de crean-
este credutä, cu teite el nu este sub semnatä nicl da-
tatä e elli, candii tinde a proba liberatiunea debito-
relui.
Aceeasl putere dovedit6re are si scriptura gala
de creditore pe dosulii, marginea sat in josulti dupli-
catnlui unul actil sat quita*, dar nnmai candil dupli-
catult va fi in manele debitoreluI.

Despre rebòge.
1181. Reb6gele, candil crestäturele dupä amésn-
doue bucatile sunt egalI si corelative, sunt unt mijloct

www.dacoromanica.ro
200 OND1011

de probare intre persónele cari ail obiceiil a se servi

cu unìi asemenea mijlocil de probaOune.
§ IV.
Despre copiele titluriloril autentice.
11 SS. Candil originahnuú esiste, copia legalisata
nu p6te face credinta de catil despre ceea ce se coprin-
de In origin1e, Intatisarea cárui se píte cere
Cándü originalula nu esiste, copiele legalisate de
oficiarit publicl competing se credil, dupi distinctiuni-
le urmat6re :
Copiele sc6se din ordinea magistratulirt parti-
le fiindil fati saa chiiimate, ou formele legalt, precumil
si copiele sc6se, fara intervenOunea magistratulut, dar
de lath' cu partile cari aú asistatil de buni voia ion,
aü aceeasi credinta ca si titlurile originalt
Copiele cari se voril fi data de oficiaril publici
competing , Sig intervenOunea magistratului sail con-
simtimêntula partilora, tacù aseminea credinti dupa tret-
(Pet ant, socotig din 4.ioa In care sa'il data aceste copil.
Cana asemenea copit voril fi date de mat potina de
tret-cjeci ant nu facil de cata unii inceputa de dovada.
Copiele legalisate de una oficiara publictl ne-
competinte, nu potil face de catil una simplu Inceputil
de dovada.
Copiele copieloril nu ail niel o putere probatóril.

§ V.
Despre acte re cognitive.
ti 59. A du% de recunóscerea unei datoril con-
statate prin unit titlu precedente, nu face proba des-
pre datoria si nu dispensa pe creditore de a presenta
titlulù originale de cata in urmateirele casurI :
J. Càndií actula de recunóscere cuprinde causa
obiectula datoriel, precum si data titlulut primordiale,
sail
2 Candil actula recognitiva avêndil o data de treI,

www.dacoromanica.ro
 eKVILB 201

Oeci ad este adjutata de posesitme , si de unulti salí

maI multe acte de recunóscere contorme cu. chi:1mM.
Actulti recognitivii, In cele doue casuil mentiona-
te, nu pite avé niel una etectil despre ceca ce cuprinde
mal multa de cata titlullí primordiale, saú despre ceea
ce nu este In asemenare ca acestii titlu.
VL
Despre actele confirmative.
1190. Actula de confumatiunea saa ratifica-
tiunea unei obligatiunl, In contra dril legea ,admite ac-
tiunea In nulitate, nu este valabile de cata atund
cuprinde obiectula, causa si natura obligatiunil, çi candil
face mentirme de motivulti actiuninn nulitate, precuma
ffi despre intentiunea de a repara vitiula pe care se In-
temeia acea actiune.
SECTIUNEI
Despre marturi.
I.
De spre casulti candil dovada prin m r-
turl nu este priimiti.
1191. Dovada despre una lucru óre c,are de o
suma sati de o valore mal mare una anta cind-deellel,
chiara pentru deposita voluntaria , nu se póte lace de
cata seta prin una acta autentica, salí prin una acta
sub semnatura privati.
Nu se va primi niel ocrata o dovadi prin mar-
turI, in contra, saa peste ceca ce cuprinde actubl,
d.espre ceca ce s'ara pretinde ca s'ar fi Oisa Inamtea,
la t mpula, saa In urma confectiunil actuld, cu téte,cil ar
fi cestiune de o suma sala o valóre mal mica de una
sota cind-d.ecI leI.
1192. ,Articolula ,cedinte se aplica si In ca-
sula cândìl capitalula uniuí en dobinda cuvenita trece
peste suma de una anta eincI-dedi

www.dacoromanica.ro
202

1.193. Celil care a Iormatil cerere, in ju dicatä,

pentru o suma mal mare de una sutä lel,
chiaril de va voi restringe cererea la una sita
nu va fi primitil a Intäti§a dovadä, prin
martuff.
1194. Dovada prin marturl nu se p6te admite
niel in casulil cändii cererea in judecatä este pentru a
suma mal miel', de una sutá cincI4ed lel, dar care este
un il restil din o creantä mal mare , neconstatatä prin
inscrisil.
1191. Cincl5 in aceea§1 instan tä o parte face mal
multe cererI, pentru cari nu are inscrisurl, daca tóte aceste
cererI, unindu-se, trec5 peste suma de una Bufa' cincillecI
lei, dovada prin marturi nu 1:Me fi admisä, chiar6 eändit
creditorele aril pretinde c aceste creante provinti din
diferite cause, näscutti in diferit,e epoce, afa-
ri numaI daa, creditorele a dobênditil aceste drepturl
de la alte pers6ne, prin succesiune, doliatiune s-ail cu
unil moda óre-care.
1196. "'Cite cereriie sub orI-ce titlu cari nu
sunt justificate prin Inscrisù, se voril tace prin aceea§I
petitiune. OrI-ce alte pretentiunl posterióre neprobate
prin inscristl i cari se putea, face la darea petitiund
nu vor* mal fi priimite.
1197. Regulele mal susil prescrise nu se apli-
a in casula duda esiste unii Inceputil de dovadii scrisä.
Se numesce inceputil de dovadä off-ce scripturä
a aceldi in contra cärui s'a formatfi petitiunea, sad a-
celul ce elfi represintä, §i care scripturii face a fi de
creslut6 faptulil pretinsii.
1.19S. Acele regule nu se aplica insä totfi d'au-
na cAndfi creditorulul nu'l a fost5 cu putintä a'§I pro-
cura o dovadil scrisi despre obligatIunt a ce pretinde
sad a conserva dovada luatà, premie
La obligatiunile cari se nase6 din quasi-con-
tracte §i din delicte sal quasi-delicte;
La deposituhl necesaria', in casi"' de incendifi,

www.dacoromanica.ro
 203

ruina, tumultil sal naufragiti, §i la depositele ce faca

calatorii in ospätaria unde trae; despre t6te acestea
judecatorula ira avé in vedere calitatea persemelorti §i
circumstantiele faptuluï;
La obligatiunile contractate in casti de acci-
dente ne prevadute, canela nu era cu putinta partiloril
de a face inscrisurl;
Cänd5 creditorula a perdutti titlulú cel ser-
vea de dovada scrisä, din o causa de fortä majore ne-
prev6luta.
SECT1UNEA
Despre prestenpfiunf.
1199. Presumptiunile sunt consecintele, ce le-
gea salí .magistratula trage din una fapta cunoscuta la
una fapta necunoscutil.
§. 1.

D espr e presumptiunile stabilite de lege.

1200. Sunt presumptiun1 legal acelea cari sunt
determinate speciale prin lege, precumii:
Actele ce legea le declara nule pentru ea' le
privesce facute in fraudea dispositiunilora sale;
In casurile canda legea clec/ara ca dobindirea
dreptuluT de proprietate, salí liberatiunea unui debitorti
resulta din óre-cani imprejurarl determinate;
Puterea doveditóre ce legea dâ marturisiriT, salí
juraméntulul ce lace o parte;
Puterea ce legea ac6rda autoritatil lucruluT
judecatl
1201. Este lucra judecatii atuncl cândil a doua
cerere in judecata are acela§I obiectil, este intemeiata
pe aceema causa §i este intre aceleali partT, facuta de
ele§i in contra lora in aceea§1 cualitate.
1202. Presumptiunea legale dispensa de orT-te
dovada pe acela in favérea carui este ilicuta.

www.dacoromanica.ro
204 CODIOS

Nick' o dovadà nu este primiti improtiva presum-

tiunil lega11, cindii legea, in puterea und ase menea pre-
sumtiunI, antirá unil actil 6re-care, sail nu das dreptil de
a se reclama in judecatA, afarA numal de casurile, and
legea a permisil dovada contrariA i afarA de aceea ce
se va dice in privinta jurOmêntuluI i mArturisirail ce
aril face o parte in judecatil.
§.

Despre presumptiunile cari nu sunt stabi-

lite de lege.
1203. Presumptimlile c,ari nu aunt stabilite de
lege, aunt lAsate la luminile i intelepciunea magis-
tratuluI; magistfatulii nu trebue si se pronunte de catil
intemeindu-se pe presumptiunl, cari se aibi o greutate
puterea de a nasce probabilitate; presumtiunile nu sunt
permise magistratuluI de cOtil numaï In casurile cAndil
este permisO i dovada prin marturI, afdrii numal daca
unil seta nu este atacatil cA s'a fAcutil prin fraude,
sari violentiA.

SECTIUNEA IV,
Despre marturisirea une peirti.
1204. Se póte opune und par mOrturisirea
ce a ficut5 saú inaintea laceperil judeciltd sail In cur-
sulfi judeciltd.
1.205. MOrturisirea, estra-judeciari verbale nu
póte servi de dovadi cAndil obiectulil contestatiund nu
póte fi doveditil pria marturI.
1206. MArturisirea j tideciarg se póte face Ina-
intea judeatorulut de 1nsu0 partea prigonitóriA, sail de
unü imputernicitfi speciale alü ei spre a face mArturisire.
0 asemenea mOrturisire face depling dovadi in
contra acelul, care a mirturisitil, nu si póte despOrti
In contrA4 0 nu póte fi revocatA de ail, afarA numaI de
va proba cal a facut'o din er6re de faptil.

www.dacoromanica.ro
 205

SECTIUYEA. V.
Despre jureimint4.
1207. Juriiméntultijudiciarti este de doue
I. Acela ce ô parte prigonit6re da. celeI-1-alte;
acestti juräm6nta se numesce
2. Acela care judeditorulil, de la sine, dá. la u-
na saü cea-altä din pártile prigonit6re.
§ I.
Despre jure,méntulti
120S. Jurementulil decisoriil p6te fi datii in
felii de contestatinne.
1209. Jurämentulti nu péte fi dad de cà.tì a-
supra unel fapte personall a aceltif, druI se propune
a jura.
1210. Acestil juiämentil p6te fi datti in totil
cursubl procesulul ca t6te ci nu esiste nici unti ince-
putil de dovadä despre cererea sail esceptiunea asupra
caril se propune jurarea.
1211. Acela, cárui se &I jurämentulti, daca
nu primesce sail referesce adversarulä seti,
adversarulti, care refusä jurAmentulil ce-I s'a referitil,
voril cädé in pretentiunea, sail in propunerile lorit de
aperare.

1212. Acela, cáruI se dá jur5mentti, nu p6te

a'1A referi cândü obiectulä jurrimentulul este unä
perionale alA lul, iar nu qi alü celel-alte 041.
1213. Cándil o parte a juratil, cea-altä nu mal
este primitä a proba falsitatea jurAméntulul.
1214. Partea care a data sati care a referitil
jurämentulil nu mai p6te retrage, daca adversarulii
a declaratä cá este gata a jura.

www.dacoromanica.ro
206 OODICB

1215. Juraméntulti Renal' set retusatil nu da

o dovada de citil in fav6rea sait in contra aceld care
l'a datii, set in favelrea off in contra eretililoril sei §1
acaoril cari infati§écp.

1216. Juramêntul5 datti debitoreld de unulii

din creditotil solidan l §i- gentil, nu libera pe debitore
de catil pentru partea acelui cralitore.
Juramntulil data de debitore und din
creditoril solidar( §i refusatil de acesta, libera pe de-
bitore numat pentru partea creditoreld care a refusatil
a jura.
1218. Juramêntulil datO de unulti din credi-
toril solidan i §i refusatil de debitore , salí juramantu-
la gentù de creditore, dupa propunerea debitoreld, pro-
fita la tott creditorit solidari. Juraméntulil datil debi-
toreld principale §1 faena de elit, libera §i pe fide-
jusore (cheza§6). JuraméntnlO data tmui din debitoril so-
lidar( §i tacutil, profita i celord a1i debitort. Jura-
méntulil data fide-jusoreld i facutù profita debitorelut
principale.
In aceste din urma douë casurt, juraméntulil co-
debitoreld solidaril sait alA fide-jusoreld, nu profita
celorit al debitorl sait debitoreld principale, de catO
atunct, cand jurilméUtula a fostil data asupra fiintet da-
toriet, iar nu asupra esistentei solidaritatet salí a =-
titula.
§.
Despre juram8ntuld data din oficiA.
1219. Judecatorula pene da juramantil la una
sail la alta din partile prigoniteire. Acestil jurrtmêntrt
se da, sail spre a se completa consciinta magistratuld,
in decisiunea causa, sait spre a se puté determina suma
cohdemnatiunet.

1220. Judecatorulti nu p6te da din oficiti jura-

mêntù', sa6 a,supra cerera Batí asupra esceptiunel opuse,
de cata sub urmatelrele dou6 conditiunT:

www.dacoromanica.ro
 MILE 207

1. Ca cererea salí esceptiunea s nu fiä pe de-

plinlí
2, Ca cererea saú esceptiunea sä nu TA. en to-
tulti lipsiti de probe.
Afarii de aceste doug casurl, judeckoruhl nu páte
de cat(' sail a adjudeca a salí a respinge curatil cererea
sat" esceptiunea.
1221. Jnriimantuld datii din oficiii una din
pârtI, nu pite fi relent(' de acést5, parte celel-alte.
1222. Juraméntulti asupra val6rel obiectuluI re-
elamatil nu p6te fi da0 de judeciitorulii reclamantelul
de cat' atuna, cinda constatarea acelei valorI va fi im-
posibile de a se face cu anti mijlocti; chiail in acestil
easti, judecaforulli este dater!'" a determina suma plat
la care reclamantele va fi crefilutil pe juritmêntulti 865.
TITLII 117.
DESPEE CONTRACTULU DE CASATORIA SI DESPRE DREPTURILE
RESPECTIVE ALE SOTILORU.

CAPt I.
1223. Legea gubernézg asociatiunea conjugale,
In privinta averilord conforma regulelord prescrise in
eapulti urmatartl, daci pârtile n'aA filcutfi conventinni
speciall.
1224. Veri-ce conventiuni matrimoniali Bunt
libere futre sotl, tntru caul acelei nu véfémii drepturile
biírbatulni de capfi allí familiel, sail de cap4 alA aso-
ciatiunn conjugall , §i intru cat(' nu der6g6 la diapo-
siiunile ale acestuI codice.
122. Nu pot6 soï, in contractulA loril de cii-
sgtorià, se modifice drepturile ce dtt legea, la titlulii IX
10 X din Cartea I, aceluI dintre sotI care supra-vietuesce

1226. Nu vol.(' puté asemenea sA fadi niel o

www.dacoromanica.ro
208 OODIOE

conventiune san renuntiare , care axil avé de obiectil

se sambe ordinea legale a succesiunilorn intre dinsil
si descendintil lorn.
1221. Cándti pártile declari in contractulti lorri
de asitoriá cá adoptá regimele dotale, asodatiunea con,
jugale, in privinta averilorn, se va regula intru tóte du-
pi cele prescrise la capilla' urmátorù.
122S. Conventiunile matrimonian' vota' fi fácute
prin tribunalù', mal inainte de celebrarea cásátoriel, du-
pu formele stabilite in Codicele de procedurá, sub pe-
déptit nulitate.
1229. Sambárile ce s'aril face lt, acele con-
ventiunl, maI inainte de celtbrarea cásátoriel, sunt sup-
puse la acclés1 formalitâtl, ca si conventiunile matri-
monian.
Deosebitil de acésta, ele nu vorn fi valabili, daca
nu se vorn face in presinta si ea consimtiméntuld si-
multaneri alii tutulorn pers6nelorti cari an figuratd ca
pártl la contractult1 de cásátoriá.
1222. Sambirile, t'imite contornan reauleloril
cuprinse In precedintele articolii, mi vorn fi vafabilI in-
privinta unel aln treile,a pers6ne, dacá nu vorn fi tre-
cute in josulti contractulul de casátoriá.
La casil de contraventinne, tribunalulti si grefiárulti
vorn fi supusi la actiune recursoriii civile pentru daune-
interese, deosebitri de alte pedepse, dacá va fi unri a-
semene cadí.
1231. Minorele, care este °apabile de a se cá-
sátori, este capabile a face si mi-ce conventiunl rela-
tive la contractulfi sea de crisátoriá. Acabe conventiunl
de dinsulti riente sunt valabill, daci a fostii asistatti, la
facerea lorti, de persónele allí cárorti co.nsimtim'éntii este
necesarin pentru validitatea cáskorief.
1232. Regimele cásátorid, fiá legale, fiá con-
ventionale, !acepe din çliva celebrirli asáteriel inaintea
oficiárulul stáril civilI: nu se pede stipula el elti va in-

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 209

cepe &T'A untl termind óre-care, sal' la Implinirea vre-

unel conditiunl.
CAPt
Des:pre regiinele clota2e.

1233. Dotea este ayeres ce se aduce barbatu-

luI, din partea sor' In numele femeil, spre ajuta sa
sustina sarcinele casatorid.
1234. Este dotale totil ceea ce femeia lsi con-
stitue dreptd dote.
Este asemenea dotale, In lipsa de declarare con-
traria, ton ceea ce se da femeii, In contractuld sed de
casitoriá, mil de und alA treilea Ball de yiitoruld el
barbatd.
SECTIUNEA I.
Despre constitutiunea dotit.
J. Constitutiunea de dote coprinde tóta ave-
rea presinte i Yiitória, a femeii sal numai tóti ayerea pre-
sinte ori yiitóriä, saù numai o parte din ayerea presin-
te orl yiit6riä, sad chiard numaI und obiectil individuale.
Constitutiunea, actúa In termini generall, de tóta
ayerea femeil, nu coprinde ayerea sa
1236. Dotea nu póte fi constituita niel adau-
gitä, in timpuld casatorieI.
1237. Daca tatild si mama constituescri lm-
preuna o dote, Sra a distinge partea fia-carui , dote,a
se considera constituita in portiuni egali.
Daca dotea este constituita numal de tata pentru
partea sa si a mamei , acésta, chiard presinte de as fi
fostd la facerea contractuld i ch ard de l'ar fi sub
scrisd, nu va fi de loca indatoraa, ci dotea ya fémané
intréga in sarcina tatalui.
123S. De si fija dotata de tatald sati si de ma-
14

www.dacoromanica.ro
210 CODIOE

mä sa ara avé averea sa propria de care se bucurä,

dotea se va lua din averea constituitorilora , daca nu
este stipulafiune contraria,.
1239. Candil celil remasa in viétii dintie sol*
constitue o dote din bunuil paterne §i materne, faril a
specifica portiunea fia-caruia, dotea se va lua mal
téia din parten ce are viitorula sotirt in averea detalle-
tulul §i, la neajungere, din averea sotiuluI constituitora.
1240. Cel ce constituesen o dote sunt datori
r6spundä de evictiunea §i de vitiele obiectelora con-
stituite, dupa regtilele stabilite la titluIi pentru vênt;Lare.
1241. Dotea care consiste in capitalil, produce
de dreptil dobandä, din cliva casatoriel, in oontra ce-
lora ce aü promis'o, chiara de ar fi una termina pen-
tru plata, daca nu este stipulatiune contraria.

SECTIUNEA.
Despre condifiunea averit dotall timpulel easatoriet.
1242. Numal 1AI-batida are administratiunea a-
veril &naif in timpula casiltoriet
singura are dreptil de a urmari pe debitoril
§i pe detinatoril averil detall, de a lua fructele §1 do-
bantlile §i de a primi capitalurile.
Cu töte acestea, se pene stipnla in contractula de
casatoria, ca temeia va primi ea insi-§1, pe fie-care ami
qi sub quitantele el singure, o parte din veniturile sale
pentru intretinerea §i trebuintele sale personall.
1243. Barbatula este supusa , in privinta ave-
ril dotan la töte obligafiunile unul usufructuaria.
Elil este raspuml'étora de töte prescriptiunile cras-
tigate asupra averil dotan , prectuna §i de stricaciunile
intémplate in aceemi avere din a sa negligenta.
1244. Barbatula nn este datora sa, dea cautiu-
ne pentru primirea dotil mi§clitöre a fimeiI, dacä

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 211

s'a supusri la ac6st'l indatorire prin con'ract Ail de crt-

siltorirt.

1245. Dacä doten sail parte din dote consiste

lii obiecte milea6re, pretuite prin contractulti de asii-
brtrbatulti se faze proprietarti acelord obiecte, re-
mâindü de prettilti lorti , afartt d.ac'á s'a cu-
prinsri In contractulti cìisiitoriel declaratiunea a pre-
tuirea nu face V6nci1are.

1246. Pretlirea nemiratórelorti, fActia prin con-

tractulil de cilsrttoriii,, nu strrtmutri proprietatea lorti
brtrbatii, dacii nu este declaratiune espresil de acésta,.
1247. Nt.mi§cittorulti, qu'é§tigatii in timpulil
prin banI dotalI, nn devine dotale daca nu s'a
stipulatil in contractulti de crtsrttoriii, asemenea Litre-
buintare a banilorti dotali.
De asemenea, nu devine dotale immobilulii ce s'arti
da spre plata dotil care a fostti constituia in banI.
12-1S Niel brtrbatulti, nicsi femeia, niet améndoul
Impreunil nu potil, in timpulii crtsrttorieI, a instrilina
niel a ipotect, immobilult1 dotale, afarà de casurile pre-
ute prin art. 1249, 1250, 1252, 1253, 1254.
1249. Dotea mobiliarrt care, dtipit distinctiunea
art. 1245 §i 1246, este proprietate a femeid, nu póte fi alie-
natrt de acésta de call cu antorisatiunea brirbatnlifi, sail,
Ja moil de refusil din partea acestuI, cu permisinnea ju-
decrtta
1250. Ferneii p6te, observandti formalitittile
prescrise prin, articolula precedinte, srt dea
sed dotale:
I. Pentra crip5,tuirea copiilorti seI dinteo
anterióre;
2. Pentrn crtprituirea copiilorti commit author(' sotilorii

1251.Cândù ferneia instreinkit o avere dotale

en permisiunea justitid, In casti de refusii de autorisa-

www.dacoromanica.ro
212 OODICB

re din partes barbatului, acesta conservä de dreptd fo-

losinta lucruluI Instriinatti.
1252. Immobiluld dotale p6te fi Instrdinatti ,
cAndti Instrainarea sa este permisd prin contractuld de
cdskt

1253. Inamobiluld dotale pite asemene, consim-

tina temeia, a se instraina ca permisiunea justitieT
dupd formele vèndär.lorti publice :
L Spre a scerte de la inchisóre pe bilrbatd sad pa
femeid ;
Spre a procura alimente familia In casurile
prevNlute prin art. 185, 187 §i 188 de la titluld despre cii-
sätorid;
Spre a pläti datoriele femeiel sad ale celord
ce ad constituitil dotea, candil ackle datoriI ad data an-
teri6re cilsiitorieT;
Spre a face reparatiunl mari neapi.lrate pentru
conservarea immobililord dotan;
In fine, cdndti aceld immobile se stápinesce In
indivisiune cu alta i este recunoscutd cit nu se pite
Impárti.
In casd cindti licitatiunea pentru causa aicl es-
presd, ard fi provocatd de o a treia per86nd, in puterea
art. 728 §i 1388, consinitimêntulti femeieI pentru Instrii-
narea .immobilelul dotale nu este neapgratil.
In t6te casurile ceea ce prisesesee din pretuld
v6nOre1 peste trebuintele recunoscute va remallé do-
tale §i se va intrebuinta spre eumparare de altii immo-
bile, de se pcite.
1254. Immobiluld dotale p6te fi scambatd , cu
consimtimentuld femeieT, pe altti immobile, de val6re celti
putind de patru cinciml din val6rea sa, justificându-se
de utilitatea scâmbului, dobIndindu-se autorisatiunea
justitiel, §i dupd o pretuire Rrin espertI numiti din o-
ficiA 4e tribunald.
In acestil cas, ìrnmobilulü primitii in selimbd va
fi detale ; adausuld in banT ce s'arti puté lua pe lingd
immobiluld primitil, va fi agemenea dotale; §i se va In-
trebuinta spre cumpgrare de immobilI, de se pele.

www.dacoromanica.ro
 CTVILE 213

1155. Daca, afara de casuri/e esceptionall

sus aretate, fenicia salí amendoui sotil impreuna instrai-
néza immobilula dotale, femeia saa mostenitorn sel póte
tace a se revoca Instrilinarea, In cursa de dece anI du-
ra desfacerea casatoria
Femeia va avé acelasI drepta In cursa de slece
anT dupa separatiunea patrimonielorti. Brirbatulii va pu-
té i elú Insu4 sä faca a se revoca aliengtiunea In tim-
pula casatoriel , remaindii cu t6te acestea sumisa la
daune-interese catre cumparatort, daca ni" va fi decla-
rata in contracta ca immobilula venduta este dotale.
1256. Daca dotea este In pericola de a se per-
de, si desordinea dare-averilora barbatului este ajunsa
la asa grada In cata este indoiosti câ averea sa ara
puté. fi Indestula pentru verI-ce actiune ce femeia ara
puté sa t'iba la timpula cuvenitil, In contra averii bar-
batului, ea va puté urmrui separarea patrimonielora.
1257. NumaI temeia póte se c,érrt separatiunea
patrimonielorl Creditorii personan al femen nu o potil
cere de cata cu consimtimentula sea.
Cu tóte acestea, In casa de t'alimenta saa de ne-
solvabilitate a barbatulul, creditorn femeid poti1 eser-
cita drepturile acesteia pina la suma la care se redica
creantele
12513. Separatiunea patrimonielora nu se póte
face de cata prin judecatil; separatiune de pa-
trimonie intre barbata si temen'', filma de buna voia in
timpuld casatorid este nula.
1259. Cererea pentru separatiunea patrimonie-
lora nu se va socoti formata de cata dupa ce o va fi
autorisata presedintele tribunalulut
Atata acea cerere, efindli r fi autorisata, cata si o-
tiírirea ce ar interveni vora In-bui cé fia publicite, du-
pá formele si la epocele prescrise In codicele de pro-
cedura, sub ped6psa de nulitate, care va puté fi opusa
atilt de creditorn bärbatultn, cata si de insusI barbatula.
1260. Confesinnea barbatmluI nu va put6 lace
proba', chiar daca nu s'ar afla creditorI.

www.dacoromanica.ro
214 CODICE

1261. Creditoril berbatulul pote interveni in in-

stante spre a contesta cererea pentru separarea patri-
monielortl.

1262. Separatinnea patrimonieloril de §i pro-

nuntate de judecatil, va fi mil, daca, in curse de o lime de
la pronuntarta oterfril §i in urmi. publicarilore de eari
se face mentirme la art. 1259 mi se va fi Inceputil e-
secutarea oterlril.
Acea esecutare se va face prin plata reale, a drep-
turilore f,ineiI, in mesura averil berbatriltil, constatate
prin actil autenticil, sail prin urmeriii incepute §i nein-
trerupte.
1263. Otertrea care a pronuntatil separarea
patrimonieloril, are efecte din diria cande s'a fbrinate
cererea, Ere inse ca necia se se intinde la actele de ad-
ministratiune ale berbatuluI, fuente In multi cerereI §i
malt' inainte de oterire.
1264. Creditoril berbatultA potil ataca separa-
tiunea de patrimonie, prommtate §i chiar eseeutate cut
fraude in contra drepturilore lore.
1265. Femeia eare a que§tigatil separatiunea de
patrimonie, dobfindesce libera administratinne a avirtultil
see. Ea 'Ate dispnne de averea sa mobile §i ehiar a
o Instreina; dar nu 'Ate instreina immobilule fare, con-
simtiméntule berbatutuI see, sail, la case de refilse, fAre
autorisatinnea judeciï.
1266. Dupe separati?inea patrinionielore, femeia
este datóre se contribue, dupe priterea, mijlóceloril sale
§i ale berbatulul, la sareinele easel §i la crescerea co-
piilorti comuni. Ea este datiíre se Intempine aceste sar-
cine in tote inlaid en al see, dace berbatuliff nu 1 a
mg remasil nimicii.
1267. In case de separatinne de patrinionie,
berhatule nu este respundetore pentru Intrebuintarea ce
ar puté face femeia en pretule iminohiltiltil see Insträinatil
prin autorisatiunea judecatel, afore numal dace a mate

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 215

parte la contracta', san dacrí este probatii c prelnlù a

Íbstt primitil de dinsulil, sati s'a intrebuintatti in fblo-
Daca insr- vé'nsiarea immobilulul femeiel s'a frientii
eu consimtimêntulti sëü, off numai In presinta sa,
este resruni;Iiltorti de neintrebuintarea pretuluT, dar nu
respunde niel odatá de utilitatea, intrebnintarii laï.
126S. Inchiriarea sau arendarea ce f-ce bár-
batulil de averile dotan' ale femeii pe mal multil de cinel
ani, nu sunt obligátórie, in cas5 de separatiune de pa-
trimonie sal' de desfacerea cstoriei, pentru femeiá salí
pentru mostenitodi sil, de (AM pina la implinirea de
ciad anl de la inceputuill lorii, saù ping la Implinirea
yeti carni period5 cincinale urmatorii In care se aflá
partile, la epoca separatinnii de patrimonie salí a des-
facerii cásátoriei.
1269. ReInnoirea de arendare saii de Inebiriare
a averilortl dotall, facutá de bárbatri Inaint a espiraril
contractulni en mal multil de dota ani pentru bunnrtle
rurall i ca mal multil de unii unu pentru case, remalle
fila efectil pentru fèniei saü mostenitorii sì,1, &A, in
momentulil separatiunil de patrimonie sur' al desfacerii
eilsátorieY, Inca n'a Inceputti a se Fume in lucrare.
1270. Separatitmea de patrimonie futre brabatil
femeirt p6te inceta si regimele creatù prin contrae-
tala de cásritoria pene fi restabilitri en consimtimêntubl
amborti partilor5.
Acéstá restabilire un se pite face de cata prin tri-
duprt formele prescrise In codicele de procedurrt.
In acestá casi tóte sunt puse In starea de mal
inainte, ca i cum n'ar fi fostil separatiune, fru insrt
se atinge Intru nimieil efectulii actelor5 filcute de fe-
rneirt, In urmarea art. 1265, 1266 si 1267.
Ver'i ce conventinne, prin care sotiI aril modifica
regimele creatii prin contractulii loril de dsátoriá, este
nula.

www.dacoromanica.ro
216 CODICE

SECTIUNLA
Despre restitufiunea dotif.
1271. Obligatitmea de a restitui doten ja na-
seere sad prin desfacerea casator eI, sail prin separa-
tiunea de patrimonie, saü pr n absinta, unuI dintre sofí.
1272. Daca doten consiste In immobilI, sad In
mobilI, cari chipa cele legiuite In art. 1245 si 1246, ati
tosa' remase in proprietatea femeii, barbafuld sati mo-
stenitori1 861 potd fi contrInsl a o restitui indata- ce o-
bligatiunea de restituire a luatd nascere.
1273. Da doten consiste In banI sati In alte
immobili cari ati fbstti trecutii In propriet tea barbatului,
contormd art. 1245 si 1246, obligatiunea de restituire
are termina de una and din rnomentuld de candil a
luatti nascere.
Acea obligatiune, In casa de separatiune de pa-
trimonie, va trebui se fia platita sad asicurata indata
tara niel o distinctiune.
1274. Daca mobilile, a cArora proprietate a rg-
masa a temeid, ail periti1 prin usti si filia culpa bar-
batulul, acesta nu va fi datord si intércri de catil pe
cele rémase i in starea In care se vord afla.
Cu telte acestea temeea va avé facultate, in ceca
ce privesce rufele, vestmintele i alte obiecte de filtre-
buintarea sa personale, sa ja pe cele ce servescti la u-
suld sill actuale, fara a distinge daca cbiar acelea ad
fostd constituite ca dote sad daca ad fostil fOcute in
timpulti casatorid.
Asemenea i In easulti calndd acelea all tosta con-
stituite estimate, femeea va avé, tacultatea a lua In na-
turi lucrurile cari serveecti la usuld séal actuale, sad a
cere estimatiunea celorú constituite ea dote, rilmiiindti
sa se prino¡la acea suma in restulti dotiI de restituitd,
127:11' . Daca dotea cuprinfle obligatiunI saii con-
stitutiuni de rendita care mi peritti, in totti sal in par-
te, flirii negligenta barbatului, acesta, nu va fi respun-
Mora, ci se va libera restituindti contractele.

www.dacoromanica.ro
 217

1276. Daca dotea cuprinde una ',mufa' ctii,

bilrbatubl saü mostenitoril sei voril fi obligag s'A restitue
numai dreptulii de usufructii, nu si fructele din tim-
pulti casatorid.
1277. Daca casiltoria a tinutil Oece m'Y de
la implinirea terminiloril puse pentru plata dotii, le-
meia saú mostenitoril sl o voril puté repeti de la bar-
batil, la epoca restitutiunii, fara sii fia datorI a proba
ca elui a primit-o. Barbatulii nu se va puté apOra de
indatorirea de a o restitui, de catil daca va proba ca
a ficutil cuvenitele difiginte spre a'sI o procura si ca
acelea ail remasti tara efectil.
1278. Dobindele i fructele dotii sunt de drepta
datorite de barbatil sail de mostenitorii sél, din Oioa e-
venimentului care a data nascere la obligatiunea resti-
tutiunil.
1279. Daca cilsatoria se desface prin m6rtea
b5.rbatulul, femeia are alegerea de a cere, pentru eur-
aula anuluI de doliul, sail dobtu4ele ori tructele dota'
sale, sail alimente d n succesiunea barbatului
In tóte casurile, abitatiunea in cursulti acelui anii
vestmintele de doliti trebuescil a se procura femeiei
din succesiunea bilrbatului séiI.
1280. Candil sarcinele casatorieI incetéza pen-
tru barbatil, fructele immobihiloril dot.,li se impartil In-.
t'e b4rbatil si femeiä sal intre mostenitoriI lor5, in pro-
portiunea timpulul catti a duratO bucurarea bArbatuluI
de dote in cursul5 celui dopa urmil antl.
Anulil incepe in Oiva candil s'a celebratii 019;1-
toria.
1281. Femeia are ipotecil legale, supusil cu
'U:4e acestea la inscriptiune, asupra immobiiorù blrba-
tuluI sêü, pentru dotea cea alienabile. In niel unti casii
femeia nu va puté renunta la acésta ipoteca, sub pe-
dépsa de nulitate.
1282. Daca', In momeutulii cândil tatal5

www.dacoromanica.ro
218 eonfeE

mama a constitnitii fiiceI sale o dote, brirbatuld era de-

ja nesolvabile §.1 nu avea niel arte, niel profesiune, fii-
ea dotafil nu va fi datóre s reporteze la succesiunea
tatá-s61 saù mama' sale de ata .actinnea ce are saii
ar putea avé in contra bArbatultil pentrn restitutiunea
dotiI.
Dacd bärbatuld a devenitil nesolvabile in tinnpuld
asátorieI, sail dad, avea o arte sial o profesitme care
'1 tinea locii de avere, perderea dotiI cade numal asu-
pra femeiel.
SECTIUNE1 IV.
Despre avvrea parafernale.
1283. Tótri averea femeii care nu este dota-
le este parafernil sad averea estrddota/e.
1284. Daca tótl, averea femeil este parafer-
nale §i daca, in contractulti de edsritoriii, nu este con-
ventiune care srt determine portinnea contributiva', a fe-
meieI la sarcinele cAsiitorieI, fenicia va contribui cu a
treia parte din veniturile sale.
128 5 . Femeia are administrara §i folosinta a-
verei sale parafernalI. Ea nu póte aliena acea avere,
niel a sta In judecatd pentrn dinsa, de dad cu auto-
risatiunea bdrbatultd, sad, la casa de refitsù din partea
acestuI, cu permisinnea Judeefitet
1286. Dacd fenicia dit bilrbatuiuI sr,i1 procura-
tiune ca sd administre averea parafernale, liiirbatuld va
avé eiltre femeia sa t6te obligatiunile unta mandataria.
Dispositietn't particol«re.

1287. Supuinda-se regirritilul dota/e, sotil potil

cu tóte acestea srt stipuleze o societate de aq
ale atril efecte sunt cele urniritóre.
1288. Sotii cari stiptil6z5, in contrartuld lord
de diskori5, o societate de. a quistiunI, pstrézä, fie-ea-

www.dacoromanica.ro
 219

re pe sétna sa, datoricle sale actuali §i viit6re §i mobi-

lile respective presinfi §i viii6re.
12S9. Dacii, mobilile, esistentl la epoca cAsit-
torieT, sail earl' ail crio;lntii unni dintre soft trial' in tirmri,
n'ai1 fostti constatate prin inventariù regulatii, ele will'
fi soeotite ca aquisitinnt
1290. Tóte cate sotii voril quil§tiga prin indu-
stria hail, sail améndouI Impreunil sail fie-care In par-
te; tóte fructele i veniturile averil dotalI §i ale celei
parafenall earl' se vorti economisi, voril forma fondulii
comune aid acestel societatt
1291. La incetarea sarciniloril cAgtoriel', fon-
dulil comune de care se face mentiune In articlulti pre-
cedinte, se va Imptirt1 pe junikate intre sop' sail hitre
mo§tenitoril lorA, dlipà regulele §i ea urmarile stabilite
pentru Impartirea succesiumiloril.
1292. inip:irtiala nu se .a, face de cilia dripil
restitutiunea dotiI §i dup ce ainkdoul sotil worn lua
din tondulil comtme sumele ce'§I datorescii reciprocii.
1293. in casil candil amndon soÇil voril ave,
pentrn drepturi ale loril personall, a prelua valorl din
fondulii comune, fenicia sal ino§tenitorif scI voril tre-
ce inaintea bilrbatuliff.
TITLuut
Despre deri.
CAPÚ 1.
Despre natura qi forma vinderii.
1294. Vinderea este o convenliune prin care
doug partI se obligii Mire sine, una a transmite celei
alte proprietatea imul Morn §1 acésta a Flail eeleI
têil pretulti

www.dacoromanica.ro
220 OODICE

1295. Vinderea este perfecta intre guff §i pro-

prietatea este de drepta strämutata la cump'ératoril, In
privinta v646toruluI, Indata ce partile saü invoitil asu-
pra lucrulul §i asupra pretulul, de §i lucrula Inca nu se
va fi predatil §i pretala Inca nu se va fi numeratil.
In materiA de vinsi ere de immobile, drepturile cari
resulta, din vinderea pertecta Intre pftrtl, nu potil a se
opune, mal nainte de transcriptiunea actuluI, unel alit
treilea perséne care ara avé §i aril fi conservatil, du-
i:A lege, ére-carI dreptufl asupra immobiluluI véndutti.
1296. Vinderea se péte face sail purò si.la sub
conditiune.
Ea 'Ate avé de obiecta dou6 sais maI multe lu-
crurl alternative.
In téte casurile efectele sale sunt regulate dupa,
principiele generalI ale conventiunilortl.
1297. in casti de vin4re lama prin dare de
arvima, conventiunea accesoriä a arvune1 nu va puté
avé nid unü etectil :
Daca" conventiunea principale a vinderel este
nula ;
Daca vinderea se esecutéza;
Daci vinderea se resilika prin comuna con-
sentimentil:
Daca eseeutarea vinderii a devenitti neposi-
bile fara culpa niel unel din parti.
Arvuna In acecte casurl se va tnapoia sati se va
prinde In prestatiunile reciproce, dupa Imprejnrarl.
129S. Daca vinderea nu s'a esecutata prin cul-
pa und din partile contractantI, acésta va perde arvu-
na data saa o va Intérce tndoita, av6nd'o primita, daca
partea care nu este In culpa nu aril alege mal bine sit
eéra esecu tarea vinderil.
1299. Daca s'atl vilndutti marte eu gramada
vinderea este perfecta de §i marfele n'atl fostil Inca can-
ante, numerate sail mésurate.
1300. Daca Insa marfele nu s'aa véndutil cu
grilmada, ci dupa greutate, dupa nunféril, sad dupa m6-

www.dacoromanica.ro
 MILL 221

surii, lucrurile véndute rgmand In risicultl-perichl ald

vénOtorulul, pinä ce vorfi fi cAntArite , numérate sail
mäsurate; dar ac6sta nu Impedia pe cumpérAtoril de
a cere §i a dobêndi, la casil de neesecutare, sat"' pre-
darea lucrurilorA véndute safi daune-interese, dacä se
cuvine.

1301. In privinta vinuluI, a oliuluI §i a 12 ltoril

aseminI lucran l earl, dupä obicehl, se gustä mal 'nainte
de a se cumpära, vinderea nu f siste pin'ä ce cumptiril-
toruld nu le a gustatil §i n'a declaratti cri'I convinti.
1302. Vinderea fricutä pe incercate este totti-
d'auna presupusä conditionale pinä la incercare.
1303. Pretulti vénpreI trebue sä fla seriosti
§i determinatti de partI.
J. 304. Cu tóte aceste determinarea pretuluI 1)6-
te fi hisatit la arbitratulti une aid treilea perseone.
1305. Spesele vséndéreI sunt In sarcina cumpä-
rAtorulul, in lip§ii de stipulotiune contrarii.
CAPtI II.
Cine p6te camping sail vinde.
1306. Pot5 cumpära §i vinde toll clrora nu
le este opritti prin lege.
1301. Véndérea nu se roe& face !litre sotI de cad
pentru causä de liquidatiune §i anume:
I. CAnd, in cast.' de separatiune de patrimonie,
unuld dintre sotl d'a celuI-1-altil, dreptti plata une da-
toriI, o avere a sa ;
ClIndil bArbatuld cede temeil, chiar neseparatA, din
averea ss, pentru o causä legitimà precumil pentru unii
immobile ce era datortl 65.-I ampere Cu banI dotalI, sad
pentru o sumä ce'l datorea;
Ciind femeia cede birbatultil sell, din avutula

www.dacoromanica.ro
22 3 CODICE

seil pi opriil, dreptil plata uneI suine promise bilrbatuluI

ea dote.
In tAte easurile moscenitoril reservatarI al
contraetauff ají dreptil de a ataca asemenl operatinnI
daca ele ascundil beneficie indirecte.
130S. Sub pedépsi de nulitate, nu se potti
tace adjudecatarl niel directe, niel prin pers6ne intrepuse:
TutoriI, aI averiI celoril de sub a lora tutelA;
Mandatarii, al averil ce sunt ìnsuIrcinai sil v606;
Administratoril, al averiI comunelor5 salí sta-
bilimenteloril incredintate ingrijiriI loril.
Oficiantil publicI, al averilorti Statulul ale cli-
rorii vésnPri se faca printeinsiI.
1309. Judeciltoril si suplentiI, membrif minis-
terinlui publicu i advocatii nu se potil face cesionarl
de drepturI iitigióse, carf sunt de competinta curta de
apelii, in a cariI circonscriptinne Ii esercitit functiu-
nile loril, sub pedépsil de nu!itate, spese i daune-in-
terese.

CAPI7T.

Despre liternrile eari se vota vinde,

1310. T6te lucrurile chef sunt in comerciil potil
sil fie véndute, atril numai daca vre o lege a opritil a-
césta.
1311. Daca in momentulti vnçIêrcl, mcmlii vésn-
cinta era peritil in totil, vinderea este nulil. Daca
era peritil numal in parte, cunapilriltorulri are alegerca
intre a se lisa de contractil, sail a pretinde reducerea
pretuluI.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE` 223

CAPtT" IV.
Despre obligatianile vendetorului.

SECTIUNES I.
Dispositiunt generan,

II 312. VéIgrétoruliii este dator s esplice curatil

Indatoririle ce inte'ege a lua a supri-t. §I.
VerI-ce clausri, obscuril sad indoui6sit se interpre-
61 In contra vêndkorulut
1313. Vênçrátorulti are doue obligatiudi princi-
pal'', a preda lucrulii §i a respunde de dinsulit
SECTIUNEA II.
Despre predarea lucrulta.

1314. Predarea este strAmutarea litcruluI véndutil

In puterea §i posesiunea cump:Irätorulul.
1315. Obligatiunea de a preda imobilele se in-
deplinesce, din partea vént-t16toriluI, prin remiterea chiA-
ielorii, daca e vorbe de o °Mire, salí prin remiterea
titlulul de proprietate.
1316. Predarea lucruriloril mobill se face:
Sati prin traditinne reale, sail prin remiterea chiai-
loril cridiriI, In care se afla puse, sati 'prin
consimtimatil allí pârilorlí, dacä striimutarea nu se p6-
te lace In momentulii vnnii, sati daca cumpargtorulli
le avea la puterea sa, la facerea ca vre unil
alta titlu.
1317. Spesele preditriI sunt in sarcina véniPto-
rultif, §i ale redicaril in sarcina cuinpàrtoruhiT, dacii
nu este stipulatiune contrariii.
131S. Traditiunea_ liicrnrilorii necorporalI se fa-
ce, sail prin remiterea titlunilorö, saii prin usuld ce face

www.dacoromanica.ro
124 CODICB

cumparatorulti de dinsele, cu consimtimentula venOeto-

raid.
1319. Predarea trebue sit se f icit la loculti, unde
se afla lucrula véndutil in timpula ven;leril, dael par-
tile nu s'ail invoita alit:I-fell-1
1320. Data vendi.,Itorulti nu face predarea in tim-
pula determinata de ambe partile, cumparatorula va a-
vé facultatea de a alege intre a cere resolutiunea yen-
t;leril sail punerea sa In posesiune, dacii intarOiArea nu
provine de 6:0 din faptulti ven0torulul.
1321. In t6te casurile, vent;letorult1 trebue sa fia
condenunata la daune-interese, daca urmézi vre-o fete-
mare pentru cumparatora din nepredarea lucruld la
timpa.
1322. Vén4etorula nu este datorti se predea
lucrultl, daca cumparatorula nu platesce pretiula qi nu
are datii de ven0tora unti termina pentru platä.
1323. Eta nu va fi datorfi sa faca predarea ,
chiara de ar fi 0 data unii termina pentru plati, dad%
de la vendére in coa curnparatorulti a &Alma In tali-
mentil, sail in nesolvabilitate, In cate ver4etoru1ti se afla
In pericola de a perde pretiula, afarii numal daca cam-
partitoru1t1 va da cautiune el va pläti la termintl.
1324. Lucrula trebue sti fia predatil In starea
In care se afla in momentulil ven0Ar11. Din acea Oi t6te
fructele stint ale cumparatoruluI.
1325. 0 bligatiunea de a preda lucrula coprinde
accesoriele sale li tota ce a fosta destinatil la multi
sea perpetuti.
1326. VenOetorulti este datorti sti predea co-
prinsulii lucrului v6ndutti in mesura determinata prin
contractil, insa cu modificarile mal josa aretate
1327. Dacil vén,Prea until immobile s'a facutti

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 225

ea aretare de coprinsula see, §i pe (data mesura, v846-

torula este datora sa, predea cumparateruluI, d.aci a-
cesta cere, coprinsula aretata in contracta. Neputénda,
saa cumparatorula necerenda, vendRorulii este datora
sO sufere o scAdere proportionale la pretia.

1328. Daca, din contra, in casula art, prece-

dente, s'ara gasi eil coprinsula lucrulul e maI mare de
citta cela aretata in contracta, cumparatorula poite saù
a complini prefulti dupa, numerulti mesurilora aflate, sail,
clack. escedentele coprinsuluI aflata se redid, la o a done-
decea parte a coprinsuld declarata In contracta, a stri-
ca vé4érea.
1329. in tite casurile de véndAre facuta alta-
fela de call pe atAta mesura, fie vésinlarea de un 5 corpa
certa qi limitata, fie de mal multe fondurl distincte li.
separate, fie conceputa ca espresiunea mesureI inaint(%
desemnireI obiectului sail din contra, niel vendé-
torula n'are dreptii la adausil de preta pentru esce-
dente, niel cumparatorula, la scadere, pentru lipsä, , de
catti in casula clnda escedentele sari bpsa pretuesce o
a doue-decea parte din pretula totale ala venderiI.
1330. Dispositiunile cebra &el' articole prece-
dentl nu se voril aplica de cOtil in lipsa de stipulatiu-
ne contrara hare pirtl.
1331. COnda, dupa art. 1328 §i 1329, este casa
de a se adaugi pretula pentrn escedente de mesurl, cum-
parkerula are facultatea, de a siege, intre a strica vén-
dérea si a implini prqulii. Suplimentula pretulul se
respunde en dobéndä, dac,O, cumparatorula a pestratti
immobilele.

1332. in t6te casurile dada cumparaternle a-

re drepta de a strica ven0érea, véndeterula este datora
sa 'I restituiésca., deosebitil de preta, dacA l'a priimita,
spcsele contractulul.
1333. Daca s'ati véndutii doue fondurl printeuna

15

www.dacoromanica.ro
226 CODICH

singuril contracta, drepta unti singurri pretù', Cu aiétare

de mgeura fii-earuI, i coprinsula unul este mai micri
de cita ce111 declaratil, mare, se
va face compensatiune filtre pretulli escedentelui si pre-
015 lipseI, id actiunea vélnIgtoruluI pentru adAugire sari
a cumparatorului pentru scádere de pretil va fi supusä
reauleloril mal susil stabilite.
1334E. Actiunea vênd'étoruluI pentru complini-
rea pretalul, si a cumpiritorulul pentru sciderea pretu-
'di Batí pentru stricarea contractuluI, se presea prin-
&una anil din Oilia contractulul.
1335. Periclulii totale Batí partiale airi lucra-
luI véndutri mai 'nainte de predare, se judecá, dupá, re-
aulele generan' ale obligatinnilorri conventionalL
SECTIUNEA III.
Despre respunderea vériflelorulul.
1336. V64étorulri respunde catre cumplatorru
I. De linistita posesiune a lucrului, si
2. De vitiele aceluiasl lucru.

§. I.
Respunderea de evictiune.
1337. Véndkorult1 este de dreptri obligan*,
dupi natura contractulu1 de vésiniére, a respunde catre cuna-
*Atora de evictiunea totale 69.11 partiale a lucrulul vén-
dutri, sati de sarcinele la cari s'ara pretinde supusii a-
celri obiectil i cari n'ara fi fostil declarate la facerea
contractulut
133S. PIrtile pon', prin conventiune, sä adauge,
sä micsoreze saú sä stérgg obligatinnea de a iéspunde
de evictiune.
1339. in niel una' moda vênd'étorinlii nu se
p6te sustrage de la rrpunderea pentru evict'unea care

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 227

ara resulta dintel:uta laptù personale verl ce con-

ventiune contraria este nulA.
1340. Stipulatiunea prin care vállatoriuld se
desearcii de respunderea pentru evictiune, nula scutesce
de a restitui pretiulti, In caçla de evictiune, atara numal
daca cumptirittoriula a cunoscuta , la facerea vënPrid,
periclula eviciunii, sati daca a cumparata pe rOspunde-
rea sa propria.
1341. Candil vêmtétorula este raspunlitaorti de
evictiune, cumparatoruhl, daca este evinsa, are dreptula
a cere de la vênc;16'tora
Restitutiunea pretiuluI;
Fructele, daca este datora a le int6rce proprie-
tariulul care l'a evinsil;
Spesele instantid deschise de d'instila In con-
tra vênll'étoriuluY §1 ale cela deschise de evinetorti In
contra sa;
Daune interese ai spesele contractultd de vin-
dere.

1342. Daca, la epoca evictiuniT, lucrula vêndutti

se afla de 9 vahíre inferidre set' a suferitti deteriora-
tina' ori prin negligenta cumparatoriuluT, orl prin eve-
nimente independinti de eumpaiiitoril , vênsiAtorula nu
se pede apgra de a festitui pretiula Intrega.
1343. Dar daca cumparatorula a trasti fol6se din
stricacirmile ce a gentil lucrulul, vén4r3torula are drep-
tala a opri din pretti o suma egale en acele fol6se.
1344. Daca lucrula vênduta se afla, la epoca e.
viciinnii, de o valóre maï mare, din oil ce causa, vên-
Jatorulti este datora ari platésea cumparatorulul pe liti-
ga pretula vën116ril, escedentele valorif. in timpt;la

1345. VNIatoriulti este datoriti eri int6rca, cum-

paratoriuluY, clii Insu§T, saa pral evingatorti, Oto spese-
le necesarie, utill §i de intretmere ale aceluIa.

www.dacoromanica.ro
228 CODICIO

1346. Daca vêniPtorulti a vêndutil en rea ere-

dintià fondulti altuI, elil vi fi datord sä intórca cumpi-
ratoriulli -bite spesele ce va fi tacutil, aliara §i cele de
simpla placere.
1347. Dae,:i cumpAriltoruM este evinsA numal
de o parte a lucrulul §i acesta are, in privintia totulnI,
o a§a insemnétate in cata' cumpgratoriulil n'ara fi cumpa-
ratil luerulii farra acea parte, elt1 p6te strica vélnlérea.
134S. Dad'', in caçlti de evictiune,a une partl a
fonduluI vendutti, nu se strica, vê4érea, cumparatorultl
are dreptulti a cere val6rea, in momentulti evictiuniI,
a parta de care a tostil evinst, iarti nu o parte propor-
tionale din pretil*, orI de a crescutil sart de a sallui6
imobilele in valetre de la vindere In coa,
1349. Daca immobilele vêndutil se alfa ins5rci-
natil de servitutl neaparentI, nedeclarate de vénOtoril
§.1 de o ala importantg, in catil se 'Ate presupone ca
curnpAr5torulil n'ara fi cunapáratli de le ar5 fi cunos-
cutil, dû p6te cere Batí stricarea contractuluI sail o in-
d emnitate.

1350. Cestiunile de daune-interese ce ar6 resul-

ta din neesecutare,a vinderiI, §i cari nu sunt prevé-
Ittte aid, se vorti decide dupa regulele generall ale con-

1351. Daca cumpiírkorulti s'a judecatd pin5, la

ultima instantia cu evinetoruld gil, tara sa chiame in
causa pe vénOtorti , §i a fostil condemnat6 , vén4-
toriulti nu mal féspunde de evictiune, de va proba ea' e-
ra mijl6ce si se qugstige judecata.
§ IL
Respunderea de vitiele lucruluI v6ndut5.
1352. ViinOtoriulti este supusil la r6spundere
pentru vitiele ascunse ale lucrului véndutti, daeä, din
causa aceloi fi, lucrulii nu este t'una de Intrebuintiatil,
Je

www.dacoromanica.ro
 otvms 229,

dupg destinar ea sa, sad intrebuintarea sa e atAtd de

micsorati, in cad se pete presume ei cumpirAtoruld
nu Pard fi cumpAratii, sad n'ard fi data pe dérisuld ceea
ce a datd,' de i-ard fi eunoseutil vitiele.
1353. VénOtoriuld nu e respundkord de vi-
tiele aparentI i despre cari cumpäritoriuld a pututd
singuril sA se convingii.
1354. Eld este r6spunttétord de vitiele asenn-
se, chiar si cAndil nu le-a cunoscutd, afarA numaI clack
In caOuld acesta, nu se va fi Tuvoitti en cumpArittoruld
ea sA nu respun0 de vitie.
1355 In cadurile art. 1352 si 1354 cumpArii-
torulti 'Ate sad a Into:ree luerult4 si a-sI repriimi pretuld,
sail a opri lucruld si a cere Inapoiarea une pArtI din
prep arbitratA prin esperti.
1356. Daell, vêndkoruld cunoseea vitiele lucru-
luT, eld este datord, pe lingit restitutiunea pretulnI, de
téte daunele interesele cAtre eumpArAtord.
1347. Daca vênçl'étoruld nu eunoseea viiele lu-
erulul, eld nu pelte fi apucatd de eAtd pentru restitu-
tiunea pretuld si pentra spesele Scut° de cumpitritord.
cu ocasiunea vénOrei.
1E50. Daeli lucruld a peritd din causa vitie-
lord sale, vilaPtoruld e datord a interce eumpirAtoru-
luI pretuld i a-lit desdauna, conformd celord douS ar-
ticole_precedentI.
Zar predarea lueruluT prin eKlii fortuitit va fi pa
séma cumpArihoriulul.
1359. Actiunea pentru vitie redibitorie trebue
sit fiA intentatii de cumpiritorl In scurta terminuí, dupi
natura vitiuluI., obieeiuld din partea loculuT si distantA.
1360. AcéstA actiune nu esiste In v'énPrile pu-
blice.

www.dacoromanica.ro
230- CIODICE

°Art v.
Despre obligatiunile cumpeireitorula
1.361. Principalea obligatiune a cumpiritorn-
lift este de a pliti pretiulit la diva §i la locula deter-
minate prin contractd.
1362. Daci nu s'a determinatì nimicù In pri-
vinta acésta prin contractd, cumpiritorulil este datord a
pliti la locult1 §i la timpuld in care se face predarea
lucrului.
1363. CurnpiritoriuluI datoresce dobênda pre-
iuluï 'Ana la plitirea capitalului, in cele trei
urmit6re casur1:
Dacä acésta s'a coprinsii a mime In contractd ;
Daci lucruld vêndutil §i predatil produce fructe
sad alte venituri;
Daca cumpiritoriulil a fostri interpelatd a pliti.
In acestd dupi urmi casti dobinda nu curge de
chid din momentuld interpelirii.
1364. Daci cumpiritoriuld este turburatil, sad
are cuvantil de a se teme ci ar fi turburatil prin vre-o
actiune, saü ipotecariä, sail de revindicatiune, eld péte
suspinde plata pretulni ping ce vénditoriulti va face 85,
Inceteze turburarea sad va da cautiune, afari numai
daci se va fi stipulatd ci plata si se faci cliiard de
ard urma turburare.
1365. Daeä cumpiritoruld nu plitesce pretald,
v6nd'étoruld p6te cere resolutiunea v'éndgrii.
1.366. Resolutiunea véndérii de immobile se pro-
nuntii Indat, dacit vénd6torald este in periclu de a
perde lucrulti çi pretiuld.
Dacit asemine periclu nu esiste, judicitorulti p6te
da cumpiritorulni unit termind mal multd sad nial pu-
tint" lungii, dupi imprejurirT, frä sA pelti da jn
und mid und ahí doilea, termind.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 231

Trednda acelil termina', fàr ca cumpKatorula

plitései, se va pronuntia resolutiunea v(IndgriI.
1367. Cindti la o vêndére de immobill, s'a sti-
pulatA ea, in lipsä de plata pretului in terminula de-
fiptii, véndérea va fi de drepta resolviti, cumpirfitorula
pele pláti dupii espirarea terminulul, pre cita timpa nn
este pusa de véndátoril in inthrdiare printr'o interpela-
time in form4 dar dupi asemine interpelatiune, jude-
csitorulii nu'l pite da termina.
1368. Aetiunea véndaoruluI pentru resolutiu-
neo vnçhrii este reale. Cu Une acestea vénd'étorula
nu se va puté prevalida de dreptula sea, in contra mi-
torititiI publice, niel in contra adjudecitariloril in vên-
çlêrl de cita conformindu-se, pentru acesta du-
pä casa, regulelora prescrise in procedurA.
1369. Actiunea resolutelriá, creafi prin art. 1365
este supusi, la ace/asii moda de conservare ca si privi-
legiulil vêndgtorulut ta nu p6te fi esercitati, &pi
stingerea acestuI privilegia', cu vkémarea una a treilea
persíme, care a qu'éseigata de la etunp5,'ritoriii di epturl
asupra imobileluI véndutri, si care s'a conformata legi-
lora ca si _pgstrede acele drepturI.
1370. La vgnOrI de denariate i de lucran l mo-
bilI, vêndérea se va resolvi de drept i firi interpe-
latiune, in folosula vénd'étoruluI, dupi espirarea termi-
nuldi pentru redicarea lora.
dAPtI VI.
Despre resolutittnea vènflérel prin rescumparare.
13,1. Deosebitii de causele de anulare saa de
resolutiune coprinse in acesta titln, si de cele comune
la tete conventiunile, contractula de véndére se pite re-
solvi i prin facultatea' de rescumpirare ce p6te re-
serva vén0torulti.
1312. Facultatea de rescumpreare este una

www.dacoromanica.ro
232 CODICB

pactil prin care vênd'étorulii S§I reservä dreptula a lua

InapoI lucruld vénduta, restituinda pretuld principale
plkindri cele aici mai josù legiuite prin articolul 137T.
1373. Facultatea de rescumprtrare nu póte fi
stipulatrt ca termintl me lane' de chid anI, sub pe-
dépsg de a fi redusti la ciad ant
137. Terminulti odati defiptil de 04T nu se
maY óte prolungi niel de ele task!: niel de judeckoril.
1375. Dacii v6UPtorulil, In terminul5 prescrisfi,
nu Incepe a esercita dreptulti seu de rescumparare, cum-
pArkorulti remâne proprietarti nerevocabile.
1376. Terminulti curge in contra tuturorfi per-
sónelorii, chiarti In contra minorultil, care va puté a-
vé actiune recarsoriti In contra cui se va cuyeni.
1377. Irén0.6toru1fi care voesce a esercita pac-
tuld s'éti de rescumptirare, trebue sä Intórcg pretula In
capete, spesele contractuluI vgnOril, spesele reparatiu-
nilorù necesarie, spesele reparatiunilorù utilI ping la su-
ma adausuluI de val6re produsi printrInsele.
Elfi nu póte intra In posesiune de att.' dupit ce
a Indeplinit6 t6te aceste obligatiunI.
137. Cumplirkorulfi cu pactfi de rescumpi-
rare, esercità tóte drepturile vè'ndéstoruluI sefi. Eld póte
prescrie attttil In contra adevëratulal proprietard, clad ei
In contra celorfi ce aril pretinde câ aú drepturI sais i-
potece asupra lucrulal véndutd.
1379. Elti póte opune creditoriloril vgruPto
lul seil beneficiulil da ordine safi discusiune.
1380. Cinda v'éndaorulfi reintra, In urmarea
pactuluI de rescumpitrare, in drepturile sale de mal 'na-
mte asupra imobileluI, acesta Ii revine liber6 de tóte
sarcinele f¡i ipotecele de cari cumpkitorald in-
ckcatil.
Elti este Klatorti insti se esecuteze contractulù' de

www.dacoromanica.ro
 CP711,111 233

inchiriare sail de arenda ce aril fi tficutd cump.grato-

rulii fiktii fraude.
1381. Véndëtorula ea pacta de rescumpira-
re p6te esercita actiunea sa in contra unui ald douilea
eumpAratoriii, chiara i cândú facultatea de rescumpa-
rare n'ard fi losta. declarati in celit d'ald-douilea con-
tractii.
1382. Dacit cell.' ce a cumparatil, cu pacta de
rescumparare, o parte nedivisi a unni immobile, s'a fit-
cutd adjudecataril alú tuturord celortialtephrti ale aceluiaqi
immobile, la licitatiunea provocatä in o nitra sa, va puté
obliga pe vénd6toriti, canda acesta va voi a esercita drep-
tuld s'éa de rescumpirare, sa, ja immobilele
1383. Dacit mai multi aü vénclutd in unire,
printr'unil singurd contractii, una immobile comune, ac-
tiunea de rescumpArare nu se va pule esercita de fie-
care de cata pentru partea sa.
1384. Se va urma tota asemenei einda cela
ce a véndutii singuril und immobile, a lasatil al multi
moscenitori: nu va puté fie care rnoscenitorid a eserci-
ta actiunea de rescumparare de clad pentru partea ce
ia in succesiune.
1385. Dar in casuld celord doue articole pre-
cedinti, cumpitratoeuld p6te cere ca top covéndaoril
sal tog comoscenitoril sä se intelégit spre a lua immo-
bilele intrega ; daci ace§tia nu se intzlegd, cumpirito-
ruld va fi scutitd de a da numai parte din immobile.
4386. Daca véndérea unul immobile aid mal
multord nu s'a ticutti in unire i pentru tota immobiie-
le de o dat4 , ci numal fie c,are a vanduta partea sa,
fie-caro va puté esercita separata actiunea de rescum-
pirare, pentru partea ce avea.
Si cumpitritoriula nu va puté eimstringe pe celd
ce o esercitit ea sit ja immobilele intrega.
1387. DacA cumpAritoriula a litsatd
moscenitori, actiunea de rescumpärare nu se va puté

www.dacoromanica.ro
234 CODICIE

esercita In contra fie ardí de cata pentru partea sa,

In cada candil lucrulii cumpäratil este Inca netmpartitil,
saú Impartitil filtre totl.
Dar daca la Impartéla mosceniril, lucrula cum-
paratil a cadutil numaT In partea unuT dintre mosceni-
tori, actiunea de rescumparare péte fi intentata In con-
tra aceluT pentru tutti.
CAPt VII.
Despre
1388. Dac unù lucru comuna alti mal mul-
toril nu se pite imparti llora si fara perdere;
Sail daca Intr'o Imparteala de buni voia, s'ara afla
lucrurl pe cari niel unula din impartitorT n'ara puté,
sati n'ara voi a lita,
V éndérea unoril aseminT lucruil se va face cu li-
citatiune §i pretula se va imparti filtre copropietarl.
1389. Fie care din proprietarT póte cere a se
chiama la licitatiune strainI : vora trebui de neapgratti
si se cbiame, dac'á unulti din coproprietarT este minora.
J. Modula si formalitatile pentru licitatiu-
ne sunt argtate la titlula despre succesi tal" i In Co-
dicele de procedura.
CAPt VIII.
Des pre serdnuatarea ereanfeloral qi, a2toral laccrurt
necorporall.
1391. La stramutarea una creante, a unul
dreptil gel a und actiunT , predarea filtre cedente si
cesionaria se face prin remiterea titluluT.
139%. CelA ce vinde o creantia, sati
alta lucra necorporale este datoril si respun4 de e-
sistenta se valabile In folosula séti, In momentulil vén-
OliT, de si vinllérea n'ara coprine acéstä indatorire de
respundere.

www.dacoromanica.ro
 CIVILB 23.5.

1393. Cesionariula nu póte opune dreptula

sal la o a treia persóna de cita dupa ce a notificatti
debitoriuldr cesiunea.
Acela§ti efecta va avé acceptatiunea cesiunil fam-
a de debitoria Intr'unti acta autentica.
1394. Cu bite acestea ver-ce acta sail otartre
care constata o cesiune Batí o quitanta de china saa
arendà pe douI anl viitori, va trebui sà fiä. transcrisa
pe registrele oficiuluI ipotecariti.
1395. Daca, mal 'nainte de notificarea cesiuniT
fama de cedinte Batí de cesionaria' debitoreltif, acesta
platise cedentelul , liberarea sa va fi valabile.
1396. Vinderea ser cesiunea une! creante co-
prinde accesoriele creantd, precuma cautiunea, prive-
legiula §i ipoteca.
1397. Véndaoriulti,sati cedentele unel creantie nu
respunde de solvabilitatea debitorulul, de catil daca. s'a
indatoritti a nume la acésta §i numai pina la suma pre-
tului de &risilla primitti.
1398. Cana a priimitti asupra-§I respunderea
pentru solvabilitatea debitoruluI, acésta Indatorire se
intelege contractata numai In ceca ce privesce solva-
bilitatea actuale a debitoruld, nu §i cea viitóniä, afara
de casula &Ida se stipulézi anume contrarinla.
1399. Cela ce vinde o -rnoscenire, rara a spe-
cifica cu am'énuntula obiectele Inteinsa coprinse, nu
respunde de cata de cualitatea sa de moscenitoril.
1400. Daca s'a folosita de fructele vre-unul
fonda, sati a priimitti plata vre trua creantie ereditarie,
saa a véndutti lucrurl de yle succesiunii , este datoril
sa intórcit t6te acestea comparitorinlul daca nu §i le a
reservatti anume la vésnOre.
1401. Cumparatoruld este datora §i elti si 1ri-
b:ira vénOtorulul sumele"platite de acesta pentru da-

www.dacoromanica.ro
236

toriele i sarcinele succesiunit, i sO '1 tin O" séma de su-

mele de cari era elil insusI creditora ala succ,esiuniI,
dacA nu e stipulatiune contrarii.
1402. Celil In contra crirul esiste unti dreptil
litigiosú v6nduta, se va puté libera de cesionariil nu-
mertindui pretulti reale ala cesiunil, spesele contracta-
luI si doblada din Oiva cfinda cesionarulil a plOtitil

1403. Lucrulil se socotesce litigiosil dila e-

siste procesil sail contestatiune asupra fondulul drep-

1404. Dispositiunile articoluliff 1402 tuceteazA :

Cindi1 cesiunea s'a ticutti la unti comosceni-
toril sail coproprietariil ala dreptulul cedutil;
Candil s'a gentil la unil creditor4 spre plata
creantel sale.
Ginda s'a fieutù catre posesorula fonduluI
asupra citsrul esiste dreptulii
TITLE VI.
DEFPRE frCAMBU.

1405. Scimbulil este un(' contractfi prin care

pfirtile 111 dail respectivÙ tinii lucra pentrn altulO.
1406. ScambulOt se tace prin singurul5
IntocmaI ca çi vénr',érea.
1407. Dad, unulO din copermiitantI a priimitfi
lucrulil datil lui In scimbfi, si In urmg probézil
contractante mi este proprietarid alfi aceluI lu-
cru nu péte fi constrinsil a preda pe celil de d'insta
ci numaI a intórce pe edil primit5.
140S. Copermutantele evinsii de Morilla prii-
mitil In scârnbü, pite cere daune interese sail Int6rce-
rea lucrulul

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 237

1409. T6te cele alte regule prescrise pentru

vé4ére, se aplica §i la contractula de scamba.
T1TLU VII.
DESPRII CONTRACTULU DE LOCATILINE.

CAPt I.
DispotitiunI genera21.
1410. Obiectula contractuluT de locatinne este
una lucru sail o lucrare.
1.411. Locatiunea lucrtuilora este una contracta
prin care una din partile contractant'T se indatoresce a
asigura celet-lalte folosinta unut lucru pentru unti timpa
determinatii, drepta una preta determinattl.
1412. Loc,atiunea lucritrilora este una contracta
prin care una din pirtt se indatoresce drepta un it pr, ta
determinata, a face ceva pentru cea-lala parte.
1413 Locatiunile stint de mai multe felurt §i
aa regulele lord proprie.
Se chiama Inclinare, locatiunea edificielora §i a-
ceea a milcatórelora;
Arendarea, locatiunea fondurilora ruraH;
Prestatiunea lucriirilora , locatiunea muncel §i a
seraciulni ;
Antreprisa, marea sevèrgiril und lucrilif drepta
unti pretia determinata, cinda materialula se di de a-
cela penfru c,are se esecutézg o lucrare.
1414. Se considerii ca o locatiune off ce con-
cesiune timpurarit a unut immobile drepta o prestatiune
anaalel ort sub ce titlu ara fi factifa".
0 asemenea c,oncesitme nu trece citre cesionaria
niel o proprietate, chiaril anda s'ara fi stipulata con-
trariola, ceca ce va fi farg niel una etecta.
1415. Locatiunile ereditare ast5,111 in fiinta cu-

www.dacoromanica.ro
268 CODICE

noseute sub nume de emfiteuse, orl embaticù' (besmanil)

se pAstréçld. Ele se vorti regula dupa legile sub cari
s'ail niscutil.
Pe viltoriii ele nu se mal potti infiinta.
CAPTI:r II.

Regule comuna la locatiunea edificielorti .Fi a fundu-

rilorti rurall.
1416. Daca contractuld facutil verbale n'a prii-
mita niel o punere in lucrare, si una din parti Ilti né-
gd, nu se pSte priimi proba prin marturY, oil &Mil de
mica fia pretiulti si chiarù' candil s'ara ¡lice ca s'a fosa.'
data arvuna.
Numal celuI ce négd contractulil se pelte deferi
j uriméntil.
1417. Urmandil contestatiuni asupra pretiulul
contractuluI verbale, a carul punere in lucrare a luce-
putil, si nefiindil niel o quitantia, proprietaruld jurandil
va fi crec;lutil, daca locatáriuld nu preferesce a cere o es-
timatiune prin espertI. In casuld din urma, spesele es-
pertisel cadil In Barcina lui, daca estimatiunea Intrece
pretiulil ce lil reclamd.
1418. Locatariuld are dreptuld de a sub-inchi-
ria orl a sub-arenda si de a cede contractuld s'él ca-
tre altuld, daca o aseminea facultate nu '1-a fostrz in-
terOisli.
Ea pene fi interOisi in totil orl In parte ; acésta
interi;licere nu se presume, ci trebue sa resulte din o
stipulatiune speciale.
1.419. Dispositiunile articolelord relative la con-
tractele de arendare a averiloril dota/1 ale femeiloril ma-
ritate, se vord aplica si la contractele de arenda ale
averiloril minorilord.
1420. Locatoruld este datord, prin Insusl na-
tura contractuluT, fard sa fid, trebnintd de niel o stipu-
latiune speciale:

www.dacoromanica.ro
 CTVILE. 239

I. De a trida loca+aruluI lucrulil Inchiriatil Ball a-

rendatil;
2. De a Tú mentiné in stare de a puté servi la
Intrebuintarea pentru care a fostil Inchiriatú sa arendatil.
3. De a face ca locatariulil si se pótä, folosi neim-
pedicata In totil timpulti
1421. Locatoriulil trebue sil trildea lucrulti
In asa, stare in citil si pía fi intrebuintatii.
In cursuld locatiunii, trebue sui faca tóte acele re-
paratiuni ce potti fi necesarie, afari de micele repara-
tiunI (reparatiunI locative) cail prin usa sunt in sarci-
na locatarului.
1422. Locatariulil trebue si fig garantatil pen-
tru tóte striciciunile si vitiele lucrulul inchiriatil ori a-
rendatil ce '1 Impeclici intrebuintarea, chiaril de §i nu
a fostfi cunoscute locatarului la timpulti
Dacil din aceste vitie §i defeete derivi pentru
locataril o daung óre-care, locatoruld este datoriil a 'hl
desdauna,.

1423. Dacil In timpulü locatiunil , luna in-

cbiriatti ori arendatil se stricg in totalitate prin casa for-
tuita, contractuld este de dreptil desficutil. Daci insi
se distruesce in parte, locatariulil pite, dupg imprejuriri,
si cér#, o scildere din pretiil, orI desfiintarea contractuluI.
In améndoué- casurile nu i se di niel o desdau-
nare.
1424. Locatarulil nu peste, in clrsulti locati-
uniI, si scimbe forma lucrulul inchiriatil sati arendatii.
1425. Dacg in cursuld locaiunii, lucrulti in-
chiriatú sail arendatii are nevoiä, de reparatiunl urgen-
ti, ce nu se potil al:agua pida' la finele contractului, lo-
eatarulil trebue si sufere strimtorirea ce i se cisunézi
ori ce fela fig ea, si fiindil lipsitú obiaril, pe timpuil,
facerii loriä, de intrebuintarea a o parte din lucrulfi in-
chirlata sail areadatri.
Daca,' insgaceste rep _ratiuni continuescrimai multil de
can patri" eci çlile, pr,tiulil locatinnii Sc va stildea in pro-

www.dacoromanica.ro
240 CODICE

portiune,a timpuluI in care, si a partii lucrulul inchiri-

ata de a caril intrebuintarea remasa
Daca reparatinnile sunt de asa f-111 in ca+ti loca-
tsriuld si familia si se Dila in neputintia de a loerti,
va puté cere anularea contractului.
1426. Locitoriulii nu este respunOatora catre
locataria de turburarea casunatá lui prin faptuld unel a
treia persòne, care pensaba nu 's1 sprijinti acela faptd pe
una drepta asupra lucrului inchiriata sati arendatti ; lo-
cataruld are lusa facultatea de a reclama in contra-le
In numele seti personale.
1427 Daca din contra locatitrulti a fostti tar-
buratil in folosinta sa, in urmarea una actiunl relative
la poprietatea lucrului, ¿re dreptti la o scidere in pro-
portiune Cu pretitila inchiriânil sati arendariI, intru cata
lusa afi insciintatil pe locatorti de acésta molestare
impedicare.
1428. Daca aceI ce ati casunata turburare cu
de la sine putere, pretindti a avé vre una drepta asu-
pra luorulul, oil daca locatarulti este chiamatti in ju-
decata pentru a fi condemnatti a perde lucrulti in to-
talitate sea In parte, sad pentru a suferi esercitiula u-
nel servituti, ela trebue sá insciinteze pe locatoria spre
a fi garantatii contra une asemenea turburarI si, daca
vrea, pene sá fia scutita de orI ce chiamare in judeca-
aratanda insd pe locatoruld in a caruI nume posede.
1429. Locatarulti are doué indatorirI principall:
Trebue s'a intrebuinteze lumia incluriata sad
arendata ca una buna proprietara si numai i i destina-
tiunea determinata prin contracta; éra in lipa de stipula-
tiune speciale, la destinatiunea presumpta dupa circon-
stante;
Trebue si platésca pretula locatiuna la ter-
minele statornicite.
1430. Da.eil locatandil uSii de lucrulil Inehiri-
abrí ori arendatil In altd &la de cuma se aréta in con-
tractti, sea in una moda din care ara puté si resulte o

www.dacoromanica.ro
 crsUall 241

vagmare pentru locatoria, acesta, dupg imprejurid, p6-

te cere desfiintarea contractulul.
1431. Locatarulil trebue sa restitue luc; ula in
starea in care l'a primita, conforma' inventariulul, daca
s'a fosta gentil una' asemenea intre dinsula si locatorii ; nu
este respunlietora insg de perderea saii de deteriorarea
provenite din causa vechime sail a une forte majore.
1432. in lipsg de inventaria se presume câ lo-
catarula a priimita lucrula inchiriata ori arendata in
atarea in care locatorulil era datora a la Vida i tre-
byte se' restitue in aceeasi conditiune, afarg numal
candil ara puté proba contrariula.
1433. Locatariula e datoril a ap'éra iticrulil in-
chiriata contra usurpatiunilorti.
Urminda usurpatiune, este datora a insoluta pe lo-
catoria in terminula ce s'ara' fi pasa spre *cercetare.
Calcânda' acésta datorig, remâne respumAtoril de datme
spese.

1434. Locatarula este respunPtord de strica-

ciunile si perderile intimplate in cursula folosintei sale,
intru cita nu proba cá, ati urmatil Ara culpa sa.
Asemenea este respuntreloril si de strichiunile
perderle casunate de persónele familia sale sail de sub-
locataria.
143'5. Este respunçrétoril de incendia, dad, nu
probéza ci incendiula' s'a ìntmplatü prin casil fortuita,
sail fortä niajorá, sari prin defecta de construcjiune, set
câ focula a venitil de la o casa vecina.
1436. Locatiunea faena' pentru una timpil de-
terminatil incetéza de la sine cu trecerea terminuluì ,
fira si, fia trebinta de o prealabile insciintare.
Daca contractula a fosal fira termina, congediula
trebue sa se dea de la o parte la alta, observindu-se
terminele defipte de obiceiula' locului.
Dripg espirarea terminului' stipulata prin

16
www.dacoromanica.ro
242 CODICIE

contractulti de locatiune, daca locatarulti r'émane si e

lasatti in posesiune, atuncl se considera, locatinnea ea
reinoita, efectele el tuse se regulézi dupá dispositiunile
artieolulul relativa la locatiune fira termini.
143S. Cindi s'a notificatti congediulti, loca-
tarulti, chiarti daca ar fi continuiti a se servi de obiec-
tulti Inebiriati sati arendati, nu p6te opune relocatiunea
taeuta.
1439. Contractulti de locatiune se desfiintéza
candil lueruli a peritil tu totali sai s'a faeuti netreb-
niei spre obiclnuita intrebuintare.
In casi candi una din pirtI nu implinesce inda-
toririle sale piincipall, ce i altä parte p6te cere desfiin-
tarea contractuluI.
1440. Contractuki de locatiune nu se desfiin-
téza prin m6rtea locataruluI, niel prin aceea a locatorului.
1441. Daca locatoruld vinde lucrulil inebiriati
(VI arendatil, eumparkoruld este datorti si respecte lo-
catiunea fäcuta inainte de vén0ére, infra cita a fostil
*actúa prin unti acta autentica sati prin acta privati ,
clara en data' certä, afari numaI cândú, desfiintarea ei
din causa v6,48rel s'ara fi preveslutil In insusI contrae-
tult1 de locatiune.
1442. Daei In contractulti de locatiune s'a pre-
vIutú lul din causa v'él4érel, atuncea lo-
catarulti are dreptii a cere desdaunarea de la locatori,
afatit numai cândú s'arri fi stipulati contrariuli.
1443. Cumparatorulil ce voesce sä faca intre-
buintare de facultatea reservag prin contractulti de lo-
catiune de a da congedii, irebue se vestésca mal' in-
téiti pe locataria. Chiriasulti va fi vestitti mal 'nain-
te ca timpulti cerutti de obiceiulti loculul; arendasulti
cela pu;inti en unti ardí.
1444. ArenclasiI orl locatariI nu poti fi dati a-

www.dacoromanica.ro
 LIVILE 243

fara mai 'nainte de a fi desdaunatI de cacre locatorti,

iara candil acesta nu o face, de care cumparatoril.
1445. Cumparatorulti eu pacta de rescumpa-
rare nu p6te se dea afari pe locataria mai 'nainte de a
fi devenitil proprietara nerevocabile prin trecerea termi-
nuldi re3cumparariI.
CAP fT III.
Despre regulele partieularie la inchiriare.
1446. Contractulti de inchiriere se píte desfi-
inta canda locatarulti nu mobiléza in deajunsti casa, afara
numaI daca da' garantia suficiente pentru plata chirieI.
1447. Reparatiunile miel, numite locative, ce
r'émanti in sarcina locataruluI, daca nu s'a stipulata' din
contra, sunt acele pe cari obiceiulti loculuI le considera
de asta &la, §i intre alt ele Bunt urmat6rele:
Reparatiunea vetrei sobelortf, a gurel lorti, a capa-
celoril scl., a stricaril tencueleI din partea de josti a pa-
retilorti camerelora §i a altorti locurl d3 locuinta 'Ana
la inaltimea de una metru;
La parchetti §i du§umele, infra 6'0 numal unebi
bucal stint stricate;
A geamurilora infra catil sfarimarea lorti nu aril
fi urmatti din causa une intamplail estra-ordinarie off
forte majorl, de care nu p6te fi responsabile locatarula;
A u§elora, ferestrelor5, br6scelorti, verigelorti 1'1
alta fela de incuiatori.
1448. Niel una din reparatiunile reputate lo-
cative nn cada in sarcina locataruluI, canda striciciunile
al fostil causate prin vechime sal fortia majore.
1449. Curatirea puturilorti §i a plimbatoriloril
este in sarcina locatoruluI.
1450. incliiriarea mobililorti destinate pentru
mobliarea und case intregY ,a until apartamentti ori ma-
gasinii, se considera' facutä pentru durata ordonaria a in-

www.dacoromanica.ro
244 CODICB

chiriariI caselorti apartamenteloril macrasineloril , dupa

obiceiuld loculul.
1451. Inchiriarea unul apartamentri mobilatti
se va eonsidera fficua pe unti anü, canda s'a stipulatil
gala chiria pe anti; de o lunil., candti s'a stipulatti atttta
chiria pe luna;
De o di candii s'a stipulatil atata chiria pe di.
Daca nu csiste niel o imprejurare din care sa se
probe ca, inchiriarea. s'a, tacutti pe un anti, pe o luna,
sail pe o di, se va considera faeuta conformti obiceiultfi
locului.
1452. Daca locatarulti, si dupa espirarea ter-
minulul locatiunii, continue a remané in casa saù apar-
tamentulti inchiriate , fara niel o impeclicare din partea
locatoruluT, elti se considera ca, voesce a le ocupa sub
aceleall conditiunI i pentru unti timpti determinatti
de obiceiulti loculul, si nu pelte niel sa ésa, niel sa
fia congediatti inainte de a se fi famed vestirea terminulti
obicinuitti in localitate.
1453. Daca contractulti de Inclinare se desfiin-
tiaza.' pentru culpa chiriasulul, acesta e datorti de a
pläti china pe totti timpuld necesaria' pentru o nova
inehiriare, í daunele ce ara' fi provenitri din réua intre-
buintare a lucrului
CAPt 1V.
Despre regulele particularie la arendare.
SECTIUNEA L
Arendarea pe bard.
1454. Daca, prin contractulti de arendare, se a-
re...I o intindere maI mica sati Ind mare de cat are fon-
dulü ta realitate, arenda nu se va sea& si nu se va
sp.ori de dad in casurile i dupa regulele coprinse la
titlulä vinderil, articolulii 1327.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 245

1455. Dacg arendasulti nu inzestrézä

cu vitele §i instrumentele necesarie pentru esploatatiu-
ne; dug' nu -o cultivä de feliú, dacg nu o cultivg ca
build proprietariti, dacä face din mosia arendatä o in-
trebuintiare diferitg de aceea ce a fostti destinatä,
In genere dacg nu indeplinesce clausele arendäril asia
In atil din acésta sä derive o daung pentru locatorä,
acesta p6te, dupg imprejurkl, sit cérii desfiintarea con-
tractuluI:
In táte casurile susti Oise, arendasulti este respun-
dätorri de daunele provenite din nandeplinirea contrac-
tuluï.

1456. Fiä ce arendasti este datoril say At/til-

e], recolta numaI In locurile obiclnuIte spre acestil fini
intru cfitti nu a urmatil o stipulatiune diferitä.
1457. Daa arendarea s'a fileutù pe mal multI
an'L§i dacg. In cursulti el s'a perdutä prin casil fortn-
itil tbel recolta unuI anù, sait celii putinti jumelate din
ea, arendasulti 'Ate sit cérg unit scädgmêntil din aren-
dä, atarg numaI cgndil s'a compensatil prin precedenti-
le recolte.
Acestil se,5,916m'entil nu se va puté determina de
cgtil la finele contractultif de arendare; atuncea insg se
va face compesatiunea prin recoltele tuturorti anilor5 de
arendare.
Pinti atuncea insä judeckorulii p6te dupä, arbitrulil
Berl, sit facg mitt scàçlêmntú provisoriti, in proportiu-
nea daunel sufbrite.
1458. Dacä arendarea nu s'a Scutt% de catil
pe unil anti si OVA recolta, sait celti putinti jumaate din
ea s'a perdutti, arenda§ulii va cäpéta uuú scäsl'émêntti
propoilionale cu arenda.
1459. Nu se va face segOmêntii calla per-
derea fructelorä se va fi inamplatil diva culegerea lor.
1460. Arendasulii P6te prin o clausä espresä,
sit ja asuprä-§I casurile fbrtuite.

www.dacoromanica.ro
246 CODICIE

1461. Sub stipulatiunea articolulul precedente nu

se cuprindi de cita casurile fortuite ordinarie cum: grin-
ding, bruma s. c. 1.
Nu se cuprindil sub 'Musa casurile fortuite, estra-
ordinare cum: devastatiunile din resbelil, inundatiune
neobielnuitil in térg, atará numaI candil s'axil fi ripèclatil
de dreptulg de scgd'éméntil din motivulii casuriloril for-
tuite, prevNute §i neprevgdute.
1462. Arendarea &t'A terrninil a une mo§il se
considerg ficuti pentru totil timpulil necesaril ea aren-
dalulil sg culgil tete fructele eI.
1463. Contractulil de arendare targ terminil in-
cetézg de la sine cu espirarea timpulul pentru care se
considerg fg cutil, dupg despositiunea articolulul precedente.

1464. Daca dupg espirarea arendgriI fgcute cu

terminil, arends§ulil continue §i se lasg in posesiune, a-
tunci se tormézi o noug arendare cu efectuld argtatil
la articolulil 1462.
1465. Arenda§ulti ce ese trebue sg, dea, celuI
ce vine dupg dinsuhl, inciperile cuviincicíse §i alte in-
lesniri pentru muncele antiluI urmitoriii, §1 vice-versa a-
rendaplil ce vine trebue si lase celil ce ese inciperile.
cuviincióse §i alte inlesnirI pentru consumarea forajeloril
li pentru stringerea recoltelori ce aril fi mai remasil a
se face.
SECTIUNEA. II.
Adunarea de fructe
1466. Dispositiunile in genere pentru locati-
unea lucruriloril §i in particularil pentru arendarea, pe
bani se aplicg §1 la arendarea pe fructe, cu modificati-
unile urmliteire.
1467. Dacg arendindu-se mo§ia s'a stipulat5
ca arenda sg se plittéscä in o parte din fructe, orI-ce
sub arenduire este opritg, dacg nu s'a permis4 anume.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 247

I. Urrnând5 sub- arendare nepermisii, pro-

prietarulil are dreptii de a 's1 loa inderétil folosinta mo-
§ieI sale, f¿i. de a fi satistficutri de daune-interese ce aril
proveni de la neindeplinirea contractulul.
1469. Perderea recolteI, prin casurI fortuite,
In tutti orI In parte, eade In sarcina amborti
rfi a da dreptil niel uneia din ele a trage la respnnde-
re pe cea-l altä.
Nu va privi insfi pe proprietaril perderea recoltei
du 5, stringerea eI, dad arenda§ulii s'a fosttl pus(' in
intfirqiare cu trAdarta pArtiI cuvenite acelui.
CAPt IV.
Despre loeatizinea
1470. Esistil trel felurI de locatiunl a lucritrilor:
Aceea prin care persónele se (Mg% a pune lu-
crarile lora in serviciulil altoril;
Aceea a efirau§iloril §i a dpitaniloril de corà-
bil, cari se insfireinéza cu transportulil persòneloril
a lucrfiriloril ;
Aceea a interprinçl'étorilorii de lucrar!.
1471. Nimenl nu imite pune In serviciuld al-
tui lucriirile sale de dita pentru o interprindere deter-
minatA sail pe un(' timpú miirginitil.
1472. Patronnlil se crede pe cuvantulil
Pentru citimea salariuluI:
Pentru plata salariulul anulul espirad'', §i pentru
aconturile aate pe anulil curetoril.
1473. Dispositiunile din cavila despre de-
positfi i secuestru relative la stAptmil de oteluri se vor
aplica §i la clirfiu§ii §i ciipitaniI de coribil, intru cfitil
privesce 'paza i conservatiunea lucruriorù incredintate

1474. Ciiriu§i1 §1 dpitanil de coribit sunt iés-

puoptorI nu numal pentrn lucrurile ce afi Incarcatfi In

www.dacoromanica.ro
248 CODICE

bastimentula saü earuli loris, dar §*1 pentru acelea ce li-

s'ai r6misi In portil sail in magazmele de depositil, spre
a fi Incircate In bastimentuld sai caruld lord.
1475. EI sunt respunyl'étorl' de perderea §i stri-
eiciunea lucruriorri incredintate lorù, audit el nu pro-
bi eft s'ail perdutil ori s'ail stricati din c,ausi de torti
majore sail casurl tortuite.
1476. Intreprinçlaoril de transporturì -publice
pe uscatil i pe api trebue si Ong unù registra de banI,
de efectele i pachetele cu cari sà insirclnézi.
1477. IntrepritAlgtoril de trasnporturI §1 de tri-
sari publice, cum §i. patrona bastimenteloril rug stint
supu§1 gi la regulamentele particularie cari aü putere de
lege intre dênii t§i eeI-l-alp cetitianI.
1478. Cindi se comite cuiva facerea anal la-
cru se perte stipula ca eRI si pang numai lucrultt set,
sail meseria sa, sari si procure §i materia.
1479. Cindii lucritorulil di materia, daca lu-
cruli pere flä, In oil ce chipil, inainte insi de a si fi
triclat6, dauna remine In sarcina sa, afari numaI dad,
coraitentele a Intialiatù de all priimi.
1480. Gina' meseria§trli pune nurnal lucrulit
sail industria sa, dad. lucruli pere, dauna nu ca-
de in sarcina lui de citil numal daci va fi utmati din
culpa sa.
1481. In casuli art. precedente, daci lucruld
pere, de 10 firi culpa lucritorulul, inainte insi de a fi
tostil tridati §fi fârA ca comitentele si fi Intirçliatil de
verifica, meserialuli nu are nicI anti dreptil de a
pretinde salariult5 sat afari char' nurnal lucruld a pe-
ritil din causa until' vgiu ali materiel.
1482. Cana e vorba de uni lucru ce se nfé,
will, sail care are maI multe bucip, verificapunea se
pöte face In pirp, §i se presume acrid pentru. töte

www.dacoromanica.ro
 ClVILE` 24

tile prátite, dad, comitentele plitesce luerátorulul in pro-

portiimea lucrului fácutil.
1483. Dack in cursil de Oece anY, num'ératl din
Oiva in care s'a isprivitil cládirea until edificiii sail fa-
cerea unui altil luau insemdtoril, unulil ori altuld se
ddréma in totil ori in pane, sad amenintá invederatil
därêmare, din causa until vitid de constructiune
a p5m6ntu1ul, intreprinc,tétorulil-§i architectuld remâne
respun06,toril de daune.
1484. IntreprinOtoruld sail architectuld care
s'a insárcinatil a da gata und edificid dupá unù pland
statornicitd §i desbátutil cu comitentele, nu p6te cere
niel o sporire de platd, niel sub pretestd de scumpire
a munceI manuali orT a materialeloril, nicl sub pretestil
eâ s'ad fácutil la planulii çlisù scámbarl §i adiugirT, da-
cä adaugirl §i seambárl fostil in scrisd a-
probate §i pretuld lord defiptil cu comitentele.
1485. Contractuld de locatiune a lucrAriloril
se desflintézá cu m6rtea meseriaquluI, architectulul, sail
intreprintrétorului.
J. 4S 6. Comitentele Ind este datord sii plátéscrt
eret¡lilorri lorì, in proportiunea pretulul defiptil prin con-
ventiune, valeorea lucrfirilord fácute §i aceea a materia-
lelord pregátite, intru catil 'MA acele lucrárI §i mate-
riale potil fi folosit6re pentru
1 4 S 7. Intreprin46toruld respunde de lucririle
pers6nelord ce a intrebuintatd.
4S S. ZidariI, lemnariT, §i eel altl lucriltorl in-
trebuintatI la cládirea unui etlificiii sail la facerea uneI
alte lucrarT date in apalttl, potil reclama plata lord de
la comitente, pe atátd pe dad acesta ar flatori intre-
prinqgt3rulul in momentulil reclamatiunil.
1489. ZidariI, lemnariI §i cu ceI-alt1 lucriltorI
cari contractézd directil Cu unil pretil otArîti, stint

www.dacoromanica.ro
250 CODICE

privip ca intrepringtorI pentru partea de lucru ce ia

asuprä-le.
1490. Dispositiunile articolelord precedenfi din
acestil capti se aplicg §1 la din§il.
TITLIT VIII.
DESPRE CONTRACTUL DE SOC1ETATE.

CAP171 I.

Dispositiuni generali.
1491. Societatea este unti contractii prin care
dougsari maï multe pers6ne se Invoescti sä pung ceva
In comunti, cu scopti de a imparti fobisele ce arti puté
deriva.
1492. Ori ce societate trebue sg, aibä de ob-
iectil ung ce lieitü, §i sä fig contractatä spre folosulli
cumunil airi partilorti.
Fig cure membru airi unel societgfi trebue sri pu-
nil in comunti sari batil, sad alte lucrurI, sati indus-
tria sa.
()Alt' II.
Despre diversele feluri de societäti.
1493. Societitile aunt universall sari particu-
lar.
SECTIUNEA
Despre soeietatile tniversall.
1494. Societgtile universalI potti fi de doug-
felurI:
Societatea tuturorti bunurilorti a membrilorti eI;
§i societatea universale a qUétigurilorti.

www.dacoromanica.ro
 CIV I LE 251

1495. Societatea tuturoril bunuriloril preseritY este

aceea prin cal e membrii eI punil la mijlocti tóte averile
immobilI ce posedil, i tóte quéstigurile ce ar pu-
t6 resulta din ele.
In contractula societçii, eI potil coprinde orI ce
alta fela de quéstigurI, bunurile ins6 ce vortl puté do-
lAndi prin succesiune sal donaliune nu voril intra.
1496. Societatea universale a quéstigurilorti e-
ste aceea prin care membriI el punti la mijloca' quésti-
gurile din industria lorti) ce ea ori ce titlu ar do-
bandi In cursula' societatiI.
Averea mobile, ce posede fie-care din asociafl in
momentula contractuldi, inträ in societate ; immobilile lora'
Insa personalI nu intri de câta pentru folosintà numal
1497. Fildndu-se unti simplu contractil de
societate universale, farä niel o alta declar4iune, atun-
el se Intelege a s'a formatil numaI o societate univer-
sale de qu6stigurI.
149S. Contracta de societate universale se p6-
te face numal intre persónele capabilI de a da sail a
priimi una de la alta, si care ail tacultatea de a se a-
vantaja reciproca' in prejuditiula altora pers6ne.

SECTrUNEA.
Despre societate particulard.
1499. Societatea particularitt este aceea ce are
de obitcta óre-cani lucrurl determinate sail'
ori fructele lora.
1500. Asemenea, societate particulara este
aceea formatä prin unti contracta, prin éare maI mu.-
te pers6ne se alciltuesca, sail pentru o intreprindere de-
terminata, saa pentru esereitiula unel meseril sail a u-
flora' profesinrii.

www.dacoromanica.ro
252 CODICE

CAPtT m.
Despre obligatiunile asociafilcrie entre el tnfii qi in
privi4a altorii.
SECTIUNEA I.
Despre indatoririle asociatilorii entre el infie.
150i. Societatea incepe in momentuld faceril
contractuluY, dacä nu se stipulézá nnil alfil timpd.
1502. Daca nu s'a stipulatil nimicd in privin-
ta durateI societa01, atuncl ea se presume contractatO
pantru t6tä, viéta asociafilord cu singura mOrginire co-
pring in articoluld 1527.
Daca insil ea are de obiectil o afacere ce nu du-
ra de 6,16 untl timpd determinatil, atunci se presume
contractatä pentni totil timpuld &Ud va tiné acea fa-
cere.

1503. Fiä-care asociatil, in privi, societatil,

se considera.' ca unil debitore de tutti ceea ce a pro-
misil de a pune in comund.
Dad s'a promisd und obiectil determinatd de ca-
re societatea s'a evinsil, asociatuld, ce l'a pusil in co-
mund, e respunsraord d'Are societate in feluld precum
vénslëtoruld este catre cumpilrlitoril.
1504. Asociatuld care era datord a pune in
comunil o sumil de ban1, §i care n'a ficut'o, de .dreptii
§1 Sra.' niel o cerere remane debitore de dobénda ti-
cesteI sume, din sliva in care trebuia sii o prátéscd, ta-
ra a fi sentad §i de plata de daune-interese, dad s'ar
cuveni.
Asemenea se va urma §i in privi, acelord su-
me ce aril fi luatil din casa societafiI , a carora dobin-
di va incepe a se socoti din sliva luttri1 lord pentru und
folosil allá sdri particulard.'
1505. AsociatiI cari s'ad indatoratil a pune in
comunti industria lord, vord trebui si dea sémO de tí-

www.dacoromanica.ro
 OrTILE 253

te qUéstigurile Mente prin aula' tela de industria ce este

obiectula societatil.
159$6. Candil una asociata este pe sala sa ere-
ditore de o' suma esigibile ala une pers6ne, debiten-e a-
semenea i catre societate cu o suma esigibile, simia
aceea ce primesce de la una asia debitore va trebui.
se socotésca atata in creditula societatii cata si in ala seil
propria, in proportiunea arabora creditelorti, aliara candil
prin quitanta cbta s'ara specifica ca primirea s'a t'Actúa
numal pe séma creditulul sú particulara.
Daca basa prin quitanta data s'ara' specifica c?j, pri-
rnirea s'a ficutil numal in contulil creditului societatiY,
atunci se va urma dupa acésti declaratiune.
1507. Candil muda din asociafi s'a primita
partea sa intrégi din creditulil comuna, st debitorele
devenitil apoi nesolvabile, acesta asociata va trebui si*
puna in comuna' ceea ce a primita, chiara candil ara fi
data o quitanti, anume pentru partea sa.
150S. Fia-care asociata remalle rOspu4'étori
catre societate de dannele cilunate prin culpa sa. A-
ceste daune nu potú si se compense eu fol6sele aduse
societatiI prin industria sa in alte afacerl.
1509. Luerarile a carora folosinta numal ail
fostil pusa in comuna, dacit suot corpuri certe si de-
terminate ce nu se consuma prin intrebuintare, remalla
In pericolula asociatului proprietaril.
Daca' aceste luerurl se consuma, saa conservindu-
le se deterioréza, daca ail fosta destinate spre vent;lére,
sail ssaar piusa in comuna in urma unei estimatiuni In-
serse in una inventaria', atuncl ele remana in perico-
lula
Daci luerula a fostil pretuitii, asociatula nu
te pretinde alta de chtii pretula
1510. Una asociata are actiune contra socie-
610 nu numaï pentru restitutiunea capitalelorti ebel-
tuite in contulil ei, dar inca pentru obligatiunile contrae-

www.dacoromanica.ro
254 romcz

tate de bunO creding pentru afacerile sociall, §1 pentru

pericolele nedespOrtite de administratiunea lori.
1511. Candi prin contractulti de societate nu
se determing partea de qu'éstigi sati perdere a fii-chrui
asociatii, atuncl acea parte va fi proportionati ea su-
ma pusi in comuni de fui-care.
In privinta acelul ce n'a pusti in comuni de citil
industria sa, partea de qu6stigi bar' perdere se va re-
gula ca partea aceluI ce arti fi pusti in comuna vale,-
rea cea mal' micà.
1512. Daca aso ciatii, pentru determinarea par-
tilorti, s'al invoiti a se reporta la judecata unui din
ei sail a unui alii treilea, atuncl nu se va admite niel
o reclamatiune contra unel asemenea determiniri, afarg
numai, cindi va fi invederatil contraria equititil.
In acésti privinti nu se va admite niel o recia-
matiune, duprt trecerea de nou6-deci dile pline num6-
rate din diva in care asociatuli ce se pretinde daunatti
a aflatti despre o asemenea determinare, ori ciindil din
partea sa a inceputi a o esecuta.
1513. Este nulti contractulti prin care unti a-
sociatil i§i stipulézi totalitatea qugstigurilorti.
Asemenea nul6 este conventiunea prin care s'a
stipulati ca unulti sai multi asociatl si fii scutiti de a
participa la perdere.
1544. Asociatulti -insOrcinatil cu administratiu-
nea in puterea unel clausule specialI a contractului de
societate, p6te si facà, Ffi fOri invoirea celorti alt1 aso-
ciati, t6te actele ce depindi de la administratiunea sa,
intru cita le face filia' dolii.
AcéstO facultate nu i se pite revoca in cursulti
societifi Sri' o cOnsii legitimO ; daci insi i s'a acor-
datti acésta prin unti actil posteriori contractului de so-
cietate, atuncea se 'Ate revoca ca unti simplu mandatti.
1515. COndi mal multi asociatI sunt insärci-
natl ca administratiunea fOr5, ca si fui determinate func-
tiunile luril, orl tara ca si fià. stipulatil ea, unulti nu pó-

www.dacoromanica.ro
 CIVILB. 255

te sg fad, niel unti actil earg celfi anti, atundi fig-care-

din el potil face in deosebi t6te actele dependinti de a-
césta administratiune.
1516. Dacg s'a stipulata di unulfi din admi-
nistratoil sä nu pea face njmicil tgrg, celti altti, atundi
unulti sing,urti nu va puté, fArg o noug conventiune, fa-
ce nimicù in absenta celui-altti, chiarti egad(' acesta arti
fi in neposibilitate de i lua parte la administratiune.
1517. in lipsg de stipulatiunl specialI in pri-
vinta moduldi de administratiune, se vorti observa ur--
mitérele regule:
Se presume ch, asociatii s' ati datil reciprocti
facultatea, de a administra unulti pentru altulti. Fapta
undi obligg si pe ceiralti asociati, fgrg ca eI sg fi fostil
intrebati; acestia insti sail unulti din ei pot:a in totti d'au-
na a se opune la o asa operatiune Inainte de a fi fostù
fgcutg.
Fig-care asociatti péte sg se serve de lucruri-
le societitil, Intru egtil le Intrebuintézg la destinatiunea
loril statornicitg prin usti, intra catii nu lace daung so-
cietgtil , si Infra catii nu Impedieg si pe edi-alti asodiati
In esercitiulfi dreptului lorti.
Fig-care asociatti are dreptulti de a obliga pe
co-asociati sg contribue la cheltuelele necesarie pentru
pfistrarea luerurilorti societatil.
Unulti din asociati nu péte face niel o inova-
tiune asupra immobililorii societâtil, chiarti egnd5 o aril
crede avantagielsg el, dacg cei-alti asociatl nu se invo-
escil la acésta.
251S. Asociatulti ce nu este si administratorù'
nu peite niel vinde, niel obliga lucrurile, chiarti mobill,
a le societgtil.
1519. Fig care asociatti, péte farg Invoirea a-
sociatilord A 'si asocieze o a treia pers6ng in privin-
ta pgrtil ce are In societate; nu 'Ate frisk farg invoirea
acésta, a-lti ssocia si la societate, chiaril ctindù aril
avé administratiunea ei.

www.dacoromanica.ro
2,56 CODICH

SECTILTNEA

Despre obligatiunae asociatiloril cdtre a treia persónct.

1520: in orI-ce societ4I, afarg de cele comer-
ciall, asociatil nu sunt soliaarl respundkori pentru de-
bitele socislI, §i niel póte unuld sä oblige pe eel alti,
dacg acestia nu 'I aril fi &Id Imputernicire.
1521. Candil mal multI asociatI s'ati indato-
ritti Caire unti creditore, fig-care remane respundétord
catre acesta cu o sumg §i parte egale, off care ard fi
capitaluld, afarg numal candil anume s'a stipulatd ca fig
care remane respundkorti In proportiunea capitalulul
In societate.
1522. Stipulatiunea anume rostitg ca sa con-
tractatil o obligatiune pe sénna societatil indatoresce nu-
mal pe asociatuld contractante §i nu pe cel-altl, afarg
numal candil acestia l' aril fi Imputernicitti la acesta,
sail cane' aril fi resultatil und profit(' pentru societate.
CAPi.l. IV.
Despre diversele moduri dupc1 cari incetézd societatea.
1523. Societatea Incetézg:
PrIn trecerea timpulul pentru care a fostti con-
tractata;
Prin desfiintarea obiectulul sait desevégirea a-
faceril ;
Prin m6rtea unuI din asociatI;
Prin interdictiunea, sail nesolvabilitatea until din el;
Prin vointa espresg de unulil sad mal mal0
asociati de at nu voi a continui societatein
1.524. Prorogatiun ea uneI societal contractate
pentru und timpti determmatd, nu póte fi probatg de
cat(' prin ace16§1 medie, prin cari póte fi probatil Insu§1
.contractulti societatil.
1525. MIR' unulti din asociatI a promisti de
a pune In comund proprietatea unuI lucru, dacg acesta

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 257

a perita inainte de a fi fostil in fa.pta conferitil, socie-

*atea incetéza In privinta tuturora
Asemenea incetézi societatea in orI ce casa prin
perderea lucrului, cândü numai folosinta a fostil pusa
In comuna.
Nu se desface Insä societatea prin perderea lu-
crulul a carul proptietate s'a fo ta pusil deja in co-
muna.
1526. Daca s'a stipulatil ca, in casa de mórte
a unul din asociati, societate.a trebue sä continuéscg cu e-
redele sea, sail ea trebue sa continuésca numal intre aso-
ciaii in viétil, se va urma in tocmaI. In casula
ala douilea, eredele defunctultil nu are drepta de cata
la impartirea societatil dupä starea in care a tosta in
momentultl mora asociatulul, participandil §i la t6te
drepturile ulterióri, îns numal intru d'A sunt o conse-
cinta necesaria a operatiunilorù' facute inaintea mortil
asociatulut care succede.
1527. Destacerea societatii prin vointa
partl urméza numaI atuncea candil durata eI este ne
märginitä; ea se etectuéza prin renuntiarea notificata a
t'Aurora partilora, intru cata se face cu buni' credinta
§i la timptl.
152S. Renuntiarea nu este de huna credinta
cand asociatulti o face in scopil de a'§i insu§i singuril
profitula ce asociatiI spera dobiindi in comuna.

Este Muta t'ira timpii, candil lucrurile nu se mal

afig t tóta intregimea lora, §1 interesula societatil cere
amánarea desfaceriI.
1529. Desfacerea societatiI gentil pentru unil
timpti determinata nu se p6te c,ere de 'mula din aso-
ciati inainte de .espirarea terminulul pusa, afarä numal
canda esistil juste motive cum : in casta candil unula
din asociatl indeplinesce indatoririle sale, sail candil
o infirmitate de tóre çlilele lIA impedica de la ingrijirea
aLceriloril social.'" sail in alte casurI analoge.

17

www.dacoromanica.ro
258 CODICE

Apreciatiunea unoril asa motive e luísat la prudin-

ta judecaoriloril.
1530. La linpArtirea averiI Intre a-
sociati, se ap1ic6 regulele relative la impilrtirea ereditil-
tii, la forma acesteI ImpArtirI si la obligatinuile ce re-
sulta' Intre
1531. Dispositiunile titlului presente se aplicii
la societatile comerciali lutru c'atti nu stint contrarie
usuriloril comercialI.

TITILU 1X.
DESPI1E MANDATU.

CAPt I.
Despre natura mandatuliti.
1532. Mandatulil ese unti con'ractil In puterea
cfirui o persenA Be obligA fitri platil de a face ceva pe
séma mad' alte pers6ne de la care a priimitil
narea.
1533. Mandatulil péte fi espresil saü tacit5.
priimirea mandatului poke sit fie tacia si
resulte din esecutarea lui din partea mandatarului.
1534. Mandatulil este fariti platA cândri nu s'a
stipulatil contrariulil.
1535. Mandatulif este special° pentru o afa-
cere, saù pentru 6re-carI anume afaceri, ori este gene-
rale peutru bite afacerile rnandantelui.
1536. Mandatulii conceputil In termini generalI
coprinde numai actele de administratiune.
Gina e vorba de instrAinare ipotecari4, sail de
facerea unoril acte ce trecil peste administratiunea or-
dinarA, mandatulil trelme Ext flit speciale.

www.dacoromanica.ro
 OIVILE. 259

I37. Mandatarola nu pene face nimia, afari

din 'imítele mandatuluI si: facultatea de a face o tran-
sactiune coprinde pe aceea de a face unii compromisti.
153S. Femeile i minora emancipafi potti fi
alesI mandatarI; mandantele insä, nu are o actiune Con-
tra mandatarului minora de cita dup.& regulele generali
relative la obligatiunile minorilorti ; iar in contra fe-
ineil milritate care a priimitil mandatula fàra autorisa-
tiunea birbatului, de cita' dupi regulele stabilite la ti-
tlulú contractulii de cisätorifi i drepturile respec-
tive a le sotilorti.
CAPt II.
»mire indatorile mandatarulmi.
1539. Mandatarula este indatorita a esecuta
mandatulti atita timpa cita este insárcinata si este res-
pund'étora de daune-interese ce ara puté deriva din
causa neindepliniril
Este asemenea indatorita a termina afacerea in
cerda', la mórtea mandantelui, dael din intir4iare ara
puté urma pericolit
1540. Mandatarula este respunPtora nu numal
de dolü, dar inci si de culpa comisii In esecutarea
mandatulul.
Pentru culpä, @inda mandatula este farà plati,
respunderea se aplicà cu mal putinA rigurositate de
cita In casa contraria.
541. Mandatarula este datora, orl-cinda i se
va cere, a da séma mandantelui de lucririle sale, si de
al. remite Una acea ce ara fi priimitil in puterea man-
datuluI, chiara duda ceea ce ara fi priimita nu s'ara
fi cuven;tii mandantelul.
1542. Mandatarula este respunO6toril pentru
acela pe care a substituita in gestiunea sa:
lo Candil nu i s'a concesa facultatea de a's1 sub-
stitui pe cine-va

www.dacoromanica.ro
260 CODIOE

2° Canal i s'a concesil o atare fa.cultate fara a-

retarea persemeY, §i cea, alésg de &multi era canoscutg
de necapabile §i nesolvabile ;
In t6te casurile mandantele pite sg intenteze di-
recta actiunea contra persóneT ce mandatariulil a
substituitil.
1543. Cândil prin unù actil s'ail constituitil
no I multi mandatari saù procuratorI, nu esiste solida-
ritate Intre (16'41, atarg numaI candil a mime s'a sti-
pulatil.
1544. Mandataruld e datorti a plati dobéndI
pentru amide intrebuintate In folosnlü sett, din diva,
Intrebuintaril lortl; iar5 dobéndile sumelorii remase, din
diva candil i cerutil ac.le sume.
1545. Mandatarulil care a datil 13401 en care
a contractatù In asemenek calitate, o indestulg notitig
de puterile primite, nu e tinutil a garanta acea ce s'a
facutil afarä' din marginile ma,ndatulul, afari numal candil
s'a obligatil pe sine Insuff In numele seti.
CAPt M.
Despre obligatiunile mandantelta.
1546. Mandantele este Indatorat5 a Indeplini
obligatiunile contractate de catre mandataril In limitele
puteriloril date.
Nu este indatoratil pentru totit aceea ce manda-
tarulil aril fi facutil afarg din limitele puteriloril sale,
afarg numal candti a ratificuil spresè sati tacit&
1541. Mandantele trebue sg' desdauneze pe
mandatarti de anticipatiunile i spesele Acute pentru in-
deplinirea mandatubA §i plgtésca, onorariu1, daca i
s'a promistl.
1548. Cana nu se p6te imputa mandataruluI
niel o culpg, mandantele nu p6te sg se scutéscg de a-
semene desdaunare §i platil, chiarú candil afacerea n'a

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 261

reekitri, nic s reduca suma cbieltuelilorti sail a an-

ticipatiuniloril pe cuvéntil ca aril' fi pututti fi mal
mica.

1549. Mandantele trebue asemenea sa des-

dauneze pe mandatarti de perderile suterite ca ocasi-
unea Indepliniril insgrcinarilorti sale, daca nu i se póte
imputa niel o culpa.
1550. Mandantele trebue srt pl'atésca rnandata-
rulul dob8nda sumelorti anticipate socotita din dina pia-
tilortl probate.
I. Candti mg multe pers6ne, pentru o ara-
.eere comunk ati numitti unti mandatarg, fie-care din ele
este respunçlétória solidariè pentru tóte efectele manda-
tului.
CAPfT IV.
Desiwe diferitele moduK dupei cari mandatldil ineetézei.
1552. Mandatulti se stinge:
Prin revocatiunea rnandatarului;
Prin renuntiarea mandatarulul la mandatil;
Prin mórtea, interdictiunea, nesolvabilitatea
ori a mandante14 off a mandataruluT.
1553. Mandantele póte, candil voesce, revoca
mandatulti, i constringe la casti pe mandatarti de al
remite inscrisulti de imputernicire.
1554. Revocatiunea mandatuld, notificata nn-
mal mandatarulni, nu se pite opone unei alte pers6ne ca-
re in nesciintia de acésta, a contractatti ca dansula
bunà credinta; in acestti casti inandant,le are recursil
contra madatariulni set.
1555. Numirea until noti mandatariti pentrrt
aceea§1 afacere, cuprinde in sine revocatiunea mandatu-
lul data celu1 antéiti, din 4;litia in care i s'a noti-
ficatti.

www.dacoromanica.ro
262 ÒODICE

1556. iSlandatariulii peite renuntia la mandata

notificanda mandanteluI renuntiarea sa.
In a§ia casil mandataritilil remalle catre mandante
respunstétora de darme, dRca renuntiarea sa le ca§iuné-
zil, atará numaI candil elii se afta In neputinta de a'§i
continui mandatula t'ara o dauna Insemnateoria.
155'7. E valitlil areea ce face mandatariula fa
numele mandantelnl, afta timpa cata nu cun6sce mór-
tea lul, sail esistenta unei din causele ce desfiintéza
mandatula.
J. In casurile aretate In articlulü precedinte,
sunt -valide contractarile mandatariuluI cu alit treilea per-
sóne cari sunt de Imita credinta.
1559. In casa de m6rte a mandatarinliff, ere-
oil lul trebue sa insciinteze pe mandante qi pina atan-
ce sä ingrijésca de ceea ce Imprejmirile reclama pen-
tru interesele_ acestui.
TITLU X.
llt.SPRE COMODATU.

CAP.() I.
Despre natura comodatulia.
1560. Comodatulil este una contracta prin ea-
re cine-va Imprumuta altui una lucru spre a se servi
de dinsula eu Indatorire de a-lit Inapoia.
1561. Comodatulil este esentialè gratuita'.
1562. Imprumutatorulti remane proprietara lu-
crulul data' Imprumutil.
1563. Obligatiunile ce se forméza In puterea
comodatuld treca la ereqiI comodanteluI §i ai comoda-
taruluI.

www.dacoromanica.ro
 ClVILS. 263

Daca irisa imprumutarea s'a Menta ìa privinta nu-

mg a comodatarulul si numaï pers6neI lul, eredil MI nu
potti s continnésca a se tolosi de lucrulti imprumutatti.
C AA:1 II.
Despre obligafiunile co»todatarulu1.
1564. Comodatarinla este datorti s'a ingrijéscii,
ca una bnna proprietarti, de conservarea lucrulni im-
prumutatti si nu póte s'a se servésca de cata la trebuintia
determinata prin natura luï, sal prin conventinne, sub
ped6psri de a plati &une-interese, de se envine.
1565 Daca comodatarinla se servesce de lucra
la o alta trebuinta, orl pentru una timpa mal indehm-
gata de cata se envine, atuncl l'emane respund6torri de
perderea casiunata china prin casa fortuita.
1566. Dacrt lucrulti iniprumutata pere prin
una casa fortuita de la care comodatarula l'ara fi pu-
tutti sustrage, subrogandu'l una lucru ala sea, daca
neputéndri scapa unula din done lucrurT, a primita
pe ala sea, atunci este respund'étorti de perderea celta
alta.
1567. Dacä; lncrula s'a pretnitti candil* s'a im-
prumutatti, atunci, pentru perderea lui, casiunata chiara
prin casa fbrtuitti, remane respunO'étorti comodatarula,
intru catti Jiu s'a stipulatii contrariulli.
156S. Daca lucrula se deteriórézil cu ocasiu-
nea intrebuintariI pentru care s'a data cu imprumutare
farti culpa din parten comodataruluï, acesta nu e res-
pundétorti.

1569. Comodatarulti, trickda spese necesarie

la usulti lucruluï imprumutatti, nu p6te si le repete.
1570. Comodatarula nn pite sa retina hernia
sub etivénta de compensatiune pentru creanta ce are
asupra comodantelni.

www.dacoromanica.ro
264 CODICE

1571. Daca mal multe pers6ne a Mata im-

pretina Cu imprumuta tota acelasiù'. lucru, ele sunt so-
lidariè obligate catre comodante.
CAPt
Despre obligatiunile comodanteluY.

1572. Comodantele nu pite srt ja inctérèta lu-

crula imprumntata, inainte de trecerea terminulul cu-
venitil sati, in lipsä de .conventiune, inainte de a fi set--
vitti la trebuinta, pentru care s'a data cu imprumuta.
1573. Daca insa in curgerea terminultd set*
mal 'nainte de a se fi indestulatil trebuinta comodata-
rulul, comodantele insusI ara cadé in o trebninta mare
neprefOuta de acela lucra, judecatorula póte dupa
imprejurad sa oblige pe comodataria la restitutiune.
1574. Daca in curgerea terminultd, imprumu-
tatula a fosta silita, pentru p6strarea lucrultd, sa faca
óre-cari spese estraordinarie, necesarie si asa de urgen-
in cata si nu fi pututCt preveni pe comodante, aces-
ta va fi datorti a i le inapoia.
1575. Daca lucrula imprumutatil are asa de-
tecta in cata si pela dauna pe acela ce se servesce de din-
Bula, comodantele remane rr,spunt:16toril de daune, daca
cunoscénda acele defecte nu a prevestitil pe comoda-
taria.
T1TLU 3LL
DE:PRE IMPRIMUTV.

CAPt L
Despre natura impruntufula
1576. imprumutula este una contracta prin
care una din partI da cele í alte óre-care catime de lucrad,
cu indatorire pentru &usa de a restitui bata atatea lu-
crurl de aceeasI specia i cualitate.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 265

1577. in puterea imprumatulul , itnprumutg-

tulti devine proprietarulü lacruluI primitil care, perindil,
fig In ori- ce modlí, pere in contuld
1578. Obligatiunea ce resultg din und impru-
mutil In banI este toe' d'auna pentru aceea§1 suing nu-
meric in contractil.
Litampléndu-se o sporire sad o scgdere a pretin-
lul monetelorg, inainte de a sosi epoca Ail, debito-
rele trebue sg restituésca suma numericil imprumutatg §i
nu este obligatil a restitui acéstg sumg de catil In spe-
ciele aflgtóre in cursg In mornentulii platii
1579. Regula coprinsg In art. precedente nu
se va aplica la imprumutarl de vergI metalice sag pro-
ducte.,.
In acestti casti debitorele nu trebue sgrestittie:scg, de
catil aceea§I cualitate §i cuantitate orl-care aril fi suirea
saú aderea pretiuld lord.
Asemene candil s'a facia imprumutulti in mo-
nete de aura' ori argintil §i s'a stipulatil o restitutiune
In aceea§I specig §i cualitate, sail se va altera val6rea
intrinsecg a monetelorg, sag nu se vorti puté ggsi, sari
voril fi scóse din cursti, se va restitui equivalentele pre-
ului ce acele monete avusesera in timpuld In
care afi fostù' imprumutate.
CAPT71

Destwe obligatiunea imprumuteitoruluï.

1580 imprumutgtorulil este supusg la r6spun-
Crerea prev4lutä la articoluldi 1575 pentru comodatd.
1581. imprumutatoruld, nu póte, mal 'nainte
de terming, 0, céra lucrulti imprumutatti.
1582. Nefiindil defiptti terminuld restitutiuniI,
judecgtorulti póte sh' dea imprumutatubli unil terming,
potrivitg cu imprejurarile.
1583. Dacil hag s'a stipulatil numaI ca im-

www.dacoromanica.ro
266 CODICE

prumutatulii sg platésca candil va Fad saü candil va

avé meIie, judecatorultl va prescrie ung terming de
plata dupg imprejurfirl.
°Alt. III.
Despre obliyatiunea Imprumutatultti.
15S4. imprumutatnlil este datoril .sa restituésca
lncrurile imprumutate in aceeasI cuantitate i cualitate
si la timpulti
15S5. Cana este in neposibilitate_ de a in-
deplini datoria, prescrisa prin art. precedente, va plgti
valárea, lorii, calci lata dupg timpulil si loculil In care
urrna a se face restitutiunea.
Daca nu s'4 determinata niel timpulgnicI loculg
plâii Imprumutalul, plata unnéza a se face de catre
imprumutatil dupg val6rea carente din timpulli In care
si In loculil undo s'a contractatil.
1586. Dacg linprumt.tatulil nu inteirce la tim-
pulti stipulatil lucrurtle imprumutate saü valórea lorii,
trebue sa platésca 6 dobénOI, de la Oiva cererii prin
judecata a imprumutuluI.
CAPt IV.
Despre impruntutula etc' dobéndei.
ISSI. Se p6te stipula dob641 pentru anti im-
prumutil de bani de denariate (zaborde) sail de rate

1588. imprumutatulii care a apucatil de a pig-

ti dob6m;11 ce nu s'aii stipillatii,*sag m.i marI de 662
stipulattl, nu maI p6te a le repeti, niel a le impu-
ta asupra capitaluluï.
1589. Se defige o dobénda de ¡Pee la Bata in téte
casurile uncle nu s'a otaritg de partI quantulil el.

www.dacoromanica.ro
 GIVILE '267

I. Adeverinta datä pentru capitalti fara re-

servä a dobar4iloril este o presumtiune de plata lora
scutesce de dam.
T1TLU XII.
DE:Pitti 1)ITOSI1U ti31 DIV-PRE SECUESTkU.

CAPÜ I.
Despre deposita in genere.
1591. Depositula In genere este una acta'
prin care _se primcsce lucrula altul spre Ostra si
restitui In natura.
1592. Depositula este de dou'é deposi-
til propria clisil si sequestru.
CAPtT"

Despre dipositula propriù (lisa

SECTIUNEA I.
Despre natura depositului.
1593. Depositult1 este unü contracta' esentialè
erratuitilcare nu péte avé de obiectil de catti
Ela nu este perfecta de cata canal s'a fäcutil tra-
ditiunea lueruluT.
Traditiunea se inlocuesce prin singurula consim-
imêntú, Tacä lucrula ce este a se läsa In depositil se
afli deja In mana depositarulu'l sub oil ce altù titln.
1594. Depositula este voluntaria sail necesaria.
SECTIUNEA
Despre depositula voluntaria.
1595. Depositula voluntaria se forrnézil prin

www.dacoromanica.ro
268 CODICIE

consimtimésntula celul ce da §i celta' ce primesce lucrulti

In deposita.
-1596. Depositulii voluntaria' se tace in totii d'a-
una numai de catre proprietarulti lucrului depositii, saii
prin consimtiméntulti s'a espresù mi tacitil.
1597. Depositulii voluntariii nu se pite fitce
de catù prin inscrisil.
159S. Daa depositulti s'a facuta de catre o
persónä capabile catre una necapabile, aceea ce a gentil
depositulti are mima actiune de revindicatiunea lu-
cruldi depositil, pe cata timpa se afla in mana deposi-
tarultil, sati actiune de restitutiune pe &gil acesta s'a
tolositil.

SECTIUNEA ILI.
Despre indatoririle depositarului.
1599. Depositarnlii trebue s'i ingrijéscsi de pa-
za lucruluT depositil, intocrnaI precumù ingrijesce de
paza lucruldi sea.
1600. Dispositiunea articoluldi precedinte tre-
bue si se aplice cu mal n'are riere:
I. Candil depositarulil s'ara fi oferitil a primi unii
deposita;
Candil s'aril fi stipulatù' vre o plata pentru pa-
za deposituldi;
Candil depositulli s'a facutii numai In tolosulii
depositaruldí;
(Inda s'ara fi alciltuitti espresè ca depositari-
ula sa fia rlIspunOtorù' de oil- ce culpa.
1601. Depositariulti nu féspunde niel o dati
de stricaciunile provenite din forta mejore; afara de ca-
81116 candil a fosta pusil in intart¡liare pentru restitutiu-
nea lucrului depositii.

www.dacoromanica.ro
 CIVILB. 269

1602. Elti nu Faite si se servéga de lucruld de-

prisa färà permisiune espresisaú tacita a deponentela
1603. Na p6te de felii s caute arvedé lucru-
rile ce i s'ad depositatti, daci i s'ail incredintatil In o
ladi mnc1iist Batí sub o coperti sigilatA.
1604. Depositarula trebue sä inapoeze totti a-
cela lucra. ce a priimita.
Una deposita de banI, candil depositarulil, con-
forma articolului 1602, t'Acuse in trebuintare de dénsula,
trebue si se restituésa in aceie monete in cari s'a thata,
Mata in casulti de sporire cita §i in acela de sclidere a
valóriI
1605. Depositarulil nu e datora de a restitui lu-
crulil depositata de cita lu. starea in care se afli la tim-
pula InapoiiriI. StricAciunile survenite t'ira faptulti sea,
r'émina in sarcina deponenteluI.
1606. Depositarula caruI s'a luatil prin fortA
majore lucrula depositata, i care a priimita in locni o
&una de bani, sati orI-ce alta' lucra, trebue sà restituésci
aceea ce a priimitil.
1607. Eredele devositaruluï, care a véndutil
In buni credintA lucrula ce n'a sciuta ci este deposi-
tata, este datorti Duma si restituésci pretulti priimitil, sail
si cedeze actiunea sa contra cumpiritorulul, daci pre-
-tula nu ara fi fosta
160S. Depositarulil trebue sä restituéscii fructele
produse de lucrula depositata i culese de d'émula.
Elti nu e datorti de a piad niel o dobéndi pentru
banil ce i s'ail depositula, atari numai din (Pita de duda
a fosta TIA In intirOiare de a 'I restitui.
1609. Depositarula nu trebue si restituésci lu-
crula depositata de cita aceltif ce i l'a incredintatil, sail
acelui in ala citruI mime s'ai ticuta depositulti, sail per-
s6nel argtate spre a 'la primi.

www.dacoromanica.ro
270 CODICE

1610. Depositaruld nu póte pretinde ca depo-

nentele 85, probe ci lucrulti depositatti este p roprieta-
tea sa.
Ou t6te acestea, daca desco.fere ea lricrulti este
de furatti §i cine este adevgratulti proprietarti, trebue si
vestésca acestuia depositulil ce i s'a faced, interpelan-
du-lti alti reclama In unti terminti determinatil §i indes-
tulatorti Ewa prejuditiulti dispositiunilorti codiceluT penale.
Daca acela care a fostil vestitù de acésta, negle-
ge reclamarea deposituluT, depositarula este bine libe-
ratil prin tradarea depositulul In mana acelni de la ca-
re s'a priimitii.
1611. in easil de mórte a deponentelui, lu-
crulil depusil nu se róte restitui de catti eredeldi.
Daca sunt ma! multi ere4 lacrula depositati tre-
bue sa se restituésci, EA- cardi din eT o parte pe dal
i se envine.
Daca lucrulti nu se póte imparti, erOil trebue sa'
se unésra intre din§ii asupra modului primira 1u1'.
1612. Daca deponentele prin scambarea sta-
WM sal a perdutil administratiunea bunuriloril sale
dupa facerea depositultii, acesta nu se póte restitui de
catti pers6nel insarcinate cu administratiunea averil de-
ponentelut
1613. Daca depositulii a fosti facutil de ca-
tre mill tutore sail administratore In asemenea insu§ire,
§i. administratiunea sa a fostil incetata in momentulil
restitutiuniT, acésta nu se pike face de catti catre per-
sóna ce a fostil represintata, sail catre noulil el repre-
sentatore.
1614. Daca prin contractultl de deposita s'a
stipulatil loculù' unde trebue si se faca restitutiunea, de-
positarulti trebue si transporteze acolo lucrult1 deposi-
tatil : spesele insi ce s'arti face stint In greutatea de-
ponentelut
1615. Restitutiunea trebue sit se facil, daca

www.dacoromanica.ro
 erviLE. 271

prin contracta nu s'arétil loculü, acolo nnde se aflá In-

crulii depositad:t.

1616. Depositulil trebue sil se restitnéscrt depo-

nentelul Indatá ce s'a reclamatil, cbiarii candii ?ara fi
stipulatrz prin contracta una anume terminil pentrn re-
stitutiu ea lul; se esceptá insácasulìl cândü, in formele le-
gal' s'a notificatil depositarului una acta de sequestru sail
de oposititme la restitutiunea set' la strilmntarea lucru-
lui depositatil.
1617. Se stinge orl-ce indatorire a deposita-
rultfi, dad, se descopere si se probézá ch elil este in-
&t'O proprietarulrz lupruluI depositatti.
SECTIUNEA. IV.
Despre indatoririle deponenteba.
161S. Deponentele este indatoritti a intórce de-
positarului t6te spesele fácute pentru p'éstrarea lucruldi
depositatil; i ala desdauna de t6te perderile casunate
luI din causa depositultit
1619. Depositarulil póte s'á opréscil depositulii
pinil la plata integrale cuvenifá luI din causa depositula
SECTIUNEA V.
Despre deposittdil neeesariii.
1620. Depositulil necesaril este acela a se fa-
ce sub sila uneI intémplarl, cutral unù focii, o ruinä, o
predare, unil nautragiil saù altit evenimentù neprefélutil
de forta majore.
1621. Proba prin marturi este admisit pentru
depositubl necesar i chiarri in casulri anal valórea
depositulnI aril trece peste o suda' cincI-Oeci lel.
1622. Depositulii necesaril este snpusti la tóte

www.dacoromanica.ro
272 CO DICE

regulele deposituld vo1ontari, si farä prejuditiulti dis-

positiunilorfi art. 1198.
1623. Osp6tiltoril orl baugiil responda, ca depo-
sitariI, pentru tóte lucrurile aduse In loc,alulti lorfi de
unú calfitoril ; depositulfi unoril asia lucrurl trebue sä
se considere ca unti deposita necesaria.
1624 EI respundii de furtulii set' striaciunea
lucrurilorii cu1àtoru1ui, in casa 611(15 furtulii sati stri-
aciunea s'a comisa de servitorl, orl de ceI InsarcinatI
ca clirectiunea ospearielorti, orI de streinil ce le frecu-
entéza.

1625. El nu sunt respunftori de furturile co-

mise ca maná' Inarmatä saü in tbrtä majore.

CAPtT'

Despre sequestru.
SECTIUNEA
Despre diversele feluti de sequestruri.
1-626. Sequestrulli este conventionale

SECTIUNEA
Despre sequestru conventionale.
1621. Sequestruld conventionale este deposi-
tulii und lucru In litigia tiicurit de una emú mal multe
persime unui ala treilea care ia asuprA's1 indatorirea de
a-la restitui, dupä terrninarea procesulni, celui cárui va
declara judeciltorula ca se cuvine.
1628. Sequestrulfi p6te sä nu fiä gratuitil
1620. Candil este gratuitii, se aplicä asupal

www.dacoromanica.ro
 alVILE 273

regulele depositultfi propriù çIis, cu deosebirile ce se

voril aras, mal josil.
1630. Obiectulil sequestruluI potil fi bunurI
mala saú immobill.
1631. Depositarta, insArcinatil cu una' seque-
stru nu póte fi liberatil de dinsulti inainte de termina-
rea procesuluI, de dar/ atuncI candil tòte partile inte-
resate voril consimti, saù candil va urma o cauai ce se
va judica de legitimi.
SECTIUNE A, III.
Despre sequestru judeciaril.
1632. It.tarA de casurile statornicite de codi-
cele de procedurh civile, judecitorulil póte ordona se-
questrulti :
1. A unuI immobile sail a unuI lucru mobile pen-
tru a carul proprietate orl posesiune se juded, doug sud
mol multe persóne;
II. A lucruriloril oferite de un5 debitore spre li-
berarea sa.
1633. Depositulil judeciarill da nascere la o-
bligatiunI reciproce filtre sequestrantl i depositarI.
Depositarulù trebue si se ingrijéscl de p6strarea
lucrulul sequestratil ca unil bunil proprietarti.
Trebue dea de l'ata pentru vélnlére spre In-
destularea sequestranteld, ori spre a'15 restitui partil
de la care s'a sequestratil, in c,asii de revocatiune a se-
questruluI.
Sequestrantele este datoril s plAtéscA depositaru-
lui salariulti statornicitil de lege, sail, in lipg, pe eltri
IIÚ va otári judecatorulil.
1634. Sequestrulti judeciaril se da saii pers6-
nel asupra caril invoittl ambe partile interesate,
unel persóne numite din oficia de autoritatea judeciarà.
intr'unù casil intr'altu15, acelil ce a luatil

18

www.dacoromanica.ro
274 CODICE

p5strare lucrulti, este supusti tuturorti indatoririlora ce

'lasca din sequestra conventionale.
T1TLU X1I1,
DESPEE CONTRA CTELE ALBA TORIL

cArt
Despre contractele aleatorie -in genere.
1635. Contractulti aleatoria este conventiunea
reciproca ale cadí etecte in privinta beneficielorti §i a
perderilora pentru tòte pâr%ile, saa pentru una sakí mal
multe din ele, depinda de una evenimenta necerta.
Asta-felti sunt:
I. Qontractulti de asicurare;
Imprumutulti nautica';
Jocula si prins6rea,
IV. Si contractula de rendita pe viéta.
Cele dona d'intésiti-se reguléza o:lupa legile comer-
ciulul maritima.
CAPti
Despre jocil fi prins6re.
1636. Lege nu di nicI o actiune spre plata
unui debita din .005 sati din prinsóre.
1637. Smit esceptate jocurile ce contribuesca
la esercitiulti corporale, cuma: armele, cursele cu pi-
calare sati cu carula, si alte asemenea.
Cu t6te acestea judecatorula peote si' respinga ce-
rerea candil suma puja la pea saa la prins6re ara fi
escesivii.

1638. Perçlgtorulti nu pene in niel' un casa re-

peti ceca ce a platita de buni \foja, afaiii mima in m-
aula candil qu'estigatorulti a intrebuintata dolti, tueca-
ciune sea amagire.

www.dacoromanica.ro
 CIVILB 275

CAVO' III.
Despre contractulfá de renditet pe
SECTIUNEA. I.
Despre natura contractutut de renditei pe viétei.
1639. Rendita pe viétA se p cite infiinta Cu titlu
onerosit
1640. Ea se p6te constitui i cu titlu gratuita
prin donatiune intre vii saú prin testamentti ;
Trebue insg atinad sg fiá revestitg de formele ce-
rute de legI pentru asemenea acte.
1641. Rendita pe viétg InfiintatA prin donati-
une sati testamentil este supusá la reductiune, dacA in-
trece portiunea disponibile; este nulg dacg se face in
favórea una pers6ne necapabill de a priimi.
1642. Rendita pe viéti se póte inflinta in fa-
vórea persónd ce a plätitApreulì, sail a alteI a treia ce
n'are niel unii dreptil la renditA.
In casilla din urmi, de si intrunesce Insuçirile u-
na' liberalitätY, totu0 nu este supusá formeloril stabilite
pentru donatiune; insg este in totulti supusä
articolultii precedente.
1643. Ea se. póte tnflinta in favórea unel saii
multorti pers6ne.
1644. Este fárg lucrare orY, ce contractil de
renditg pe viétA, infiintatti in favórea una pers6ne care
era deja mórtA in mornentula faceril contractulul.
1645. Contractula de renditg pe viétg, in fa-
vóréa uneI pers6ne afectate de o Mg de care a murita
In intervalil de dou6-0ecT vlile de la data contractulul,
este nulit

www.dacoromanica.ro
276 OODIOE

SECTIUNEA
Despre efectele contraetulta de rendita pe viifel intre
pat-tile contractantt.
1646. Acela in a dull fav6re s'a infiintatti Cl titlu
onerosg, o renditi pe viéti, peote si céri sfirimarea con-
tractuldi, daci infiintitorulti eI nu &I, asicurärile stipu-
late pentru esecutare.
1647. Singura neplati a terminilorri espirate a
renrliteI nu dä dreptii celul in a cärui fav6re este in-
fiintati, sä céri Intórcerea capitalulul, sag reintrarea in
posesiunea fondulul tnstràinattí. Elg are numai dreptulti
de a face si se sequestreze 0 si se vênçli averea de-
bitoruldi sgti , 0 a cere ca, neconsimtindg debitorulii ,
sä se reguleze, din produsulti vinderil, o sumä suficiente
spre plata terminilorg.
164S. infiintitoruld reraliteI nu pote si se li-
bereze de plata eI, oterindii inapoiarea capitalului §i re-
nuntändrt la repetitiunea annuitätilorii plA tite, ori catil de
lungi fie viéta acelorg In a carorg favOre s'a infiintatii
rendita, i off &VI de oner6si fie prestatiunea renditel.
1649. Itendita pe viéta se dobändesce de pro-
prietarulii el in proportiunea Oilelorg ce a traitii.
Daci insg s'a stipulatti ca terminil el si se plitésci
atunci se consideri de quséstigatil fie care ter-
ming din qiva in care a venitii plata la
1Q50. Numai in casula in care rendita pe vié-
ii infiintatil cu titlu grataitil, se péte stipula ca
dénsa si nu fu supusi sequestrirl
1651. Proprietarulg renditei pe viétiä nu pite
si céri terminile espirate de cita justificândil esistenta
sa, orl esistenta persemeI in faviirea chit' s'a fostri in-
fiintatti.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 2 77

TITIAll XIV.
DEPRE elDEJUSIUNE (CAUTIIME).

CAPU
Despre natura i intinderea fidejusiunit
1652. Celil ce garantéza o obligatiune, se
léga cfitre creditoril de a indeplini insusl obligat'unea
pe care debitorulti nu o indeplinesce.
1653. Fidejusiunea nn /Ate esiste de catil pen-
tru o obligatiune validä.
Cu tcíte acestea se p6te face cineva fidejusorele und
obligatiunT ce P6te fi anulata in virtutea mad escep-
tiuni personali debitoreluT, cum de pilda in casulii de
minoritate.
1614. Fidejusiunea nu páte intrece datoria de-
bitoreluI nicl pite fi fácuta sub conditiunI mai onerése.
136te fi insä, numaï pentru o parte a datorieisi sub
conditiunT maT putina grele.
Cautiunea ce intrece datoria sail care este contrac-
tata sub conditiuni maT onereose e valida numal pina in
mesura obligatiuniI principali.
1655. OrT-cine p6te sa se faca fidejusore fara
ordinea si chiara fára sciinta aceluT pentru care se
obliga.
Asemenea se 'Ate face nu numai pentru debito-
Vele principale, dar §i pentru fi dejusorele acestuï.
1656. Fidejusiunea trebue sä fia espresa si nu
se p6te intinde peste marginile in cari s'a contractata.
1657. Fidejusiunea nedeterminata a und
tiun'T principalT, se intinde la tete accesoriele uneT da-
toril, si Inca si la spesele primeT reclamationT, si la tòte
cele posteri6rI notifi ari facute fidejusoreluT.

www.dacoromanica.ro
278 CODICB

165S. indatoririle fidejusoreluI trecti la er4i,

afara de constringerea corporale, chiar dace Indatorirea
era asicurata prin constr1ngere corporale.
1659. Debitorele obligata a da ,sicuranta tre-
bue sa presinte o persóna capabile de a contracta, ca-
re sit posédil, avere indestula spre a garanta o obliga-
tiune, si care se. aibii domiciliula in teritoriulil juridic-
tionale ale curtil apelative la care trebue sa se dea.
1660. Solvabilitatea until garante se mesòra
numaI dupe, nemiscilt6rele ce potil fi ipotecate, Mara de
casula ande datoria este mica sail afacerea este comercia-
le. Spre acesta finittl nu se potil lea In consideratiune ne-
miscatórele in litigia, niel acele situate la o op, departare,
In catil se devina ferte dificill lucrarile esecutive asuprä-le.
1661. Daca fidejusorele, capetata de creditord
de buna veil sail judecatoresce, a devenita apoI nfsol-
vabile, trebue sii, se deft unil altultl.
Acésta regula nu se aplica In singuruhl casa In ca
re fidejusorele s'a data numai In puterea und conventiunl
prin care creditorele a cerutil de fidejusore o anume persóna.
CAP-U II.
Despre efectele ficlejusiunii.
SECTIUNEA I.
Despre cfectcle fidejusiunil intre creditore fi, cautio-
natorii (fidejueore)
1662. Fidejusorele nu este tinuta a plati cre-
ditorultfi de at and nu se pite 1ndestula de la debitorula
prinoipale asupra averil caruia trebrte mta antéia sit se faci
discusiune, afara numal and Insu§I a renuntate la ácesta
beneficia', sail s'a obligatil solidariè ea datornicula. In ca-
sulii din urma efectula obligatiuniI sale se reguleza du-
pil principiele statornicite in privinta datorieloril solidarie.
1663. Creditorulil nu este indatorata eit dis-

www.dacoromanica.ro
 OPTILE 279

cute averea debitoreluI principale, dacä garantulii nu o

cere de la cele d'intaiil lucrarl indreptate contra sa.
1664. Fidejusorele care cere discusiunea tre-
bue s'a indice creditoreluI averea debitoreld principale
anticipeze spesele cuviincióse pentru punerea in
lucrare a esecutariI.
-Nu se va tin6 in séma aratarea bunurilorti debi-
torului principale situate afara din teritoriulil juridictio-
nale allí curtil apelative in care trebue sa se efectueze
plata, sail a bunurilorti in litigiii, orl a bunuriloril deja
ipotecate pentru sicuranta datoriel, cari nu maI sunt
In posesiunea debitorelui.
1665. De ctve orl cautionatorulii va arta bunuri
In cuprinderea articoluld precedente si va anticipa sispesele
cuviincióse pentra discusiune, creditorulil remane catre
garante respunfttor5 pina la valórea bunurilorii aratate,
In casil de nesolvabilitate a debitorului principale stir-
venita prin amanarea urmariril.
1666. Gaud mal multe pers6ne a5 garantat5
unuill i acelasI creditore pentru una si aceeasI datoria,
fie-care din ele remane obligata pentru datoria intrégi.
1667. Cu t6te acestea fie-care din persónele
afétate in articolu15' precedente, intru catil n'a renuntatil
beneficiul clivisiunil, T óte cere ca creditorulii sä devica mal
tiiü actiunea sa si o reduci la proportiunea fie-card.
Daca uniI din garantI era nesolvabill, in timpulil
In care unulil din el obtinuse divisiunea, acesta remane
obligatil in proportiunPa unel aseminea nesolvabilitati ;
dacil Insa ne-solvabilitatea a supravenit5 dupa divisiune,
atuncl nu maI póte fi respunPotil pentru acésta.
1668. Deck' creditorele Insui i de buna-voia
a impartitil actiunea sa, nu maI p6te si se lapede de a-
césta divisiune, de si, mal 'nainte de timpulA in care a
pr;imit'o, unii din cautionatorI añ fostil nesolvabill.

www.dacoromanica.ro
280 COME

SECTIUNEA IL
Despre efectele fidejusiunii Mire debitoril cautio-
natorel (fidejusore).
1669. Cautionatorula ce a platita are regresa
contra -debitorelui principale atata canda a garantata
Cu sciinta debitorelni cata si pe nesciinta lui.
Regresula se intinde atata asupra capitaludui cart
asupra dobénPora si a speselorii; ca téte acestea
garantula nu are regresa de cata pentru spesele tacute
de dill:RIM dupg, ce a notificata debitorelui principale
reclamatiunea pornita asupra-I.
Fidejusorele are regresa i pentru dobanda sumei
ce a platitil, chiaril canda datoria nu producea doban-
cla, i incàsipentru daune-interese daca e cuvine.
Cu téte acestea doba4ile ce era fi fostii datorite
creclitortilui nu voril merge In favérea garantelui de cá,la
din tAua in care s'a notificata plata.
1670. Cautionatorula ce a platita datoria in-
fra In dreptulii ce avea creditorula contra datorniculul.
1671. Cana sunt mal multi debitori princi-
pali pent,ru una si aceeasi datoria, fidejosorele
ce a garantata pentru el top, are regresa in contra fie-
carui din ei pentru repetitiunea sumel totall ce a plà."titil.
1612. Fidejusorele ce a platitil prima data, nu
are regresa contra debitorelui principale ce a platitil de
a doua éra; are Insa actiunea de repetitiune contra ere-
ditorelui.
Ganda fidejusorele a platita, fara ea fi fosta ur-
marita i tara sa fi InsciinÇatù pe datornicula principale,
nu va avé niel una regresil contra acestui In casula
candil, in timpula platii, datorniculd arà fi avutit
de a declara stinsa datoria sa; ii remane insa dreptulii
de a cere Inapol de la creditore banil dati.
1673. Fidejusorele si rara a fi platita, p6te
reclame desdaunare de la debitore:

www.dacoromanica.ro
 281

Candil este uringritti in judecatg pentru a plati;

Candil debitorula se afta falitú saii In stare
de nesolvabilitate;
Candil debitorulli s'a indatoritil de a-lil libera
de garantig tntr'unti terminti determinatil i acesta a
espiratii ;
Cand5 datoria a devenitil esigibile prin sosi-
rea scidintei stipulate;
Dupg trecere de Oece anY, cândií obligatiunea
principie nu are unti termin4 d terminatil de scgdinta,
intru cat5 tosa obligatiunea princ:pale nu ara' fi fostü
de asia felü in cata sg nu p6tg a se stinge inaintea u-
nui determinatil, cum de esemplu tutela, oil in-
tru cata nu s'a stipulattl contrariull
SECTIUNEA
Despre efectele fidejusiunii intre mal multi garantl.
1674. Candil mal multe perseme a garantatil
pentru urna.' si acelasl debitoril i pentru una si aceeasI
datorig, garantele ce a platitil datoria, are regresa con-
tra celoril alti garanti penfru portiunea ce privesce pe
fig-care.
Cu t6te acestea nu are locil regresulti de da candil
garantula a plätitii in unulti din casurile ar6tate in ar-
ticolulii precedente.
CAPti
Despre ficlejusiunea legale qi cea judeceitorésca.
«, 1675. De cate orl o persóng este obligatg de
lege sail de judecgtoril a da o garantg, garantele ce se
oferesce trebue sg aibg conditiunile prescrise de art. 1659
si 1660. Fidejusinnea judecAtorésca trebue Inca se pòt2i
fi supusg la constringere corporalP.
1676. Celti ce e datora sg dea o garantg, e
libera sä dea una' amanettl sai altg asigurare care s'a
se ggséscg suficiente pentru asigurarea creanteI.

www.dacoromanica.ro
282 CODIOE1

1677. Garantele judecAtorescti nu 'Ate cere

discusiunea averil debitorolui principale.
1678. Celli ce s'a fitcutil garante numaI pentru
fidejusorulti judecAtorescii, nu pite sa céri discusiunea
averil debitoreltil principale §1 a fidejusorelul.
CAPt iv.
Despre stingerea fidejusiunit.
1620. Obligatiunea ce nasce din fidejusiune se
stinge prin acele cause prin care se stingti §i cele-l-alte
obligatiunt
1680. Coufnsiunea urmatA intre datorniculti
principale §i fidejusorulil seti, prin ereOirea unuia de
catre altulil, nu stinge actiunea creditoruluI contra ace-
lui ce a garantatti pEntru fidejusote.
1681 Garantulii se pite servi In contra ere-
ditoruluI dé téte esceptiunile . datorniculuI principale
inerente &Oriel ; big nu'I pite opune acele ce stint cu-
ratti personalI datorniculut
1682. Cautionatorulti se liberézA de garantia sa, cAnd
nu píte BA intre in drepturile, privilegiele §i ipotecele
creditoruluI din causa acestdia.
4683. Daci creditorulti primesce de bunK voiA
unti immobile sail alta lucru in plata datoriei principalI,
cautionatorulti remAne liberatil chiaril candtt creditorulti
a fostil evinsit din acelii lucru.
1684. Prolungirea termintiluI acordatti de cre-
ditoril in favörea datorniculuI principale, nu liberézA pe
fidejusore de garanta sa, care péte in acestti casti O.
urroAréscii pe debitore pentru platA.

www.dacoromanica.ro
 CIVILIV 283

T1TLU XV.
D RSPB'S A MAN KIT.

1685. Amane'ulii este unti contractii prin care

datornicultt remite creditoruluI sea unil lucru mobi-
le spre sicuranta datorieI.
1686. Amanetula da creditoruluI drepta de a
fi pliititil din lucrulii amanetuldi cu preferinta inaintea
altora creditorI.
Ca sa resulte preferinta se cere unti actil inregis-
tratii In regula ce sa enuntie suma datorita, specie §.1
natura luerurilortl .a.manetate sari o discriptiune de qua-
litatea, greutatea §i mesura loril.
Facerea unuI acta inscristi §i inregistrata nu estene
aperatil de cata callcli datoria trece peste una suta cilia-
OecI leT.

1687. Preferinta aretata in art, precedente nu

se póte infiinta in privinta mobililora necorpors11 cum
creantele mobiliarie, de catti prin unii acta in regula in-
registratti §i notificatil debitoreldi creargeI date In a-
manettl.

1688. In tae casurile illSg acestil privilegiti nu

subsiste asupra amanetuluI de catil candil s'a data §.1 a
remasil in posesiunea creditorului sal a unuI al treilea
alesa de partY.
1689. Creditorula, la casil de ne plata, nu p6te
sa dispuna de amaneta ; are dreptula frig sa céril de
la jtidecatoril ca amanetula sa 'I remane luT, drepta pla-
ta, §i ping la suma datorieI, cu ale eI dobino;1Y, de se cu-
vine, dupa o estimatiune fieutA, de esperti, ori sa se vèn-
za la licitatiune.
E nula ori-ce stipulatitme prin care creditoruhl
s'ar autorisa sail a-§I apropria amanetulti sati a dispune
de dinsula fail formalitatile susa aretate.
1690. Pinii la espropriatiunea debitorelul, de
este sa se faca, ela remane proprietarula amanetultfi.

www.dacoromanica.ro
284 CODICIE

1691. Creditorulti respunde dupä, regulele sta-

bilite la titlula Despre con6acie fi obligatiuni in genere,
de perdere,a, safi strickiunea amanetuluI provenitä din cul-
pa sa.
Asemenea si debitorele trebue sä intórcä creclito-
reluI tóte spesele utili si cele necesarie fäcute pentru con-
servarea amanetului.
1692. Daca s'a data dreptii itmaneta o crean-
tä ce produce dobinsll, creditorulti trebue sä tin ä In sé-
mä aceste dobinql asupra dobin4iloril ce aril fi datorite.
Dacä datoria, pentru a calif sicurantä s'a data a-
manetil o creantä, nu produce ea insä,-si dobin41, atun-
cea dobinqile creantel amanetate se tina in sémä asu-
pra capitaluluI datorid.
1693. Dacit creditorele abusä de amaneta, de-
bitorele pdte s'ä. cérh ca acela amaneta si se punä sub
sequeotru.

1694. Debitorula nu pite pretinde restitutiu-

nea amanetulul de catü dupä ce a plätitil in intregil
capitalula, dobI4ile si spesele datoriel pentru a earn'
sicuranti s'a fosta data amanetula.
Dacg acelasiii debitore ar fi fäcntil o altä datoriä,
dare acelasiii creditorfi dupil, traditiunea amanetultg, si o
asemene 1, datoriii ar fi devenita esigibile inainte de pla-
ta primd datoril, creditorula nu va puté fi constrinsfi
sä libereze amanetula mai 'nainte de a se fi plätitti am-
be creantele, cbiarii cilia nu s'ar fi stipulatil de a sub-
ordina amanetula la plata datorid a doua.
1695. Amanetulii este nedivisibile, de si dato-
ria este divisibile intre ere4iI debitoreluI, oil intre a-
ceia aI creditorelul.
Eredele debitorelul, ce nu sI-a plätita partea sa de
datoriii, nu póte cere restitutiunea partil sale de ama-
netii atatii timpa catti datoria nu este plititä in Intre-
gula el.
*i. vice-versa, eredele creditorelui care vi-a primitii
partea sa de datoriä, nu póte se restitasck. smanaulti Cu
daunarea coerePora seI Ind neplätitl.

www.dacoromanica.ro
 DIVIDE 285

1696. Dispositiunile preceding nu se aplicáIn

materiI de comerciiI, 'lief la casele de imprumuta pe a-
maneta, in privinta citrora se va urma dupá legile §1
regulamenteIe relative la dinsele.
T1TLU XVI.
DESPEE ANTICH.RESE.

1697. Antichresea este una contráctil, prin care

creditorele "dobändesce dreptula de a'§i apropria fructe-
le until immobile remisa lu'l de datornicil, cu iudatorire
de a le imputa pe fie care anil asupra doblinlilorii, de
sunt datoi ite, §i apoi asupra capitalului creantei sale.
1698. Acesta contracta' trebue se fi g fAcutil
inscrisa §i transcrisa, intru (qtr.' este o datorig maI ma-
re de una sutá cinci4eci lei.
1699. Creditorula, dacg nu s'a stipulatil con-
trariula, este datort se phitéscii därile §i sarcinele fi-
nnan ale imobilelui ce posedg in antichrese. Ascni -
nea trebue_ se ingrijéscg de intretinere §i sil facä re-
paratiunile necesarie §iutill ale immobilelul ; la din con-
trä, remäne respuni;lkoril de daune interese.
'Rite spesele relative la obiectele susa-araate se
vora' preleva asupra fructdorti.
1700. Debitorele nu p6te reclama folosinta
immobilelui data in antichrese, mal 'nainte de a fi platita
tótá datoria. Creditorele insä ce voesce a se libera de
indatoririle enumerate in articolula precedinte, póte tota
d'auna, intru ata n'a renuntata esprese la acestil dreptil,
sili pe debitore sá '11 priiméscit ind'érita folosintia immo-
bilelui.
1701. Creditorula nu devine proprietara ala
immobilelui prin singura neplatá a datoriel la terminula
stipulata ; ori ce clausuli contrarig este nulg.
La neplata, póte se ark' espropriatiunea debitoru-
luY dupg formele legall.

www.dacoromanica.ro
266 CODICE

1'702. Dispositiunile art. 1695 se apnea la an-

ticbrese intocmal ca la amanetii.
1703. Creditorula antichresistil conserva asupra
fonduldi qi cele alte privilege i ipotece, legalè for-
mate i conservate.
T2TLU XVII.
DUPRE TRANSACT1UNE.

1.704. Transactiunea este unif contracta prin

care partile termina' unii procesii inceputil saü preintim-
ping' una procesa ce p6te sà nasca.
1'705. Transactiunea trebue se fia, constatati prin
actil scrisa.
1706. Transactiune potil face numai ace" ce
pota dispune de obiectula coprinsa in ea.
AceI insä ce nu pota dispune de obiectula co-
pfinsti in transactiune, nu potii transige de catii in for-
rude stabilite de leg" special".
1707. Se póte transige asupra unel aotiunI ci-
vil" ce deriva din o infractiune.
170S. In transactiune se pite stipula o pena-
litate contra aceldf ce nu se va finé de dinsa.
1709. Transactiunile se marginesca numaI la
obiectula lord; renunciarea, Montt). in tóte pretentiele
actiunile, coprinde numaï aceea ce se reporta la prici-
nele asupra carora a urmatif transactiune.
1710. Transactiunea nu se intinde de call a-
supra pricinelora de cari tratézil, fie intentiunea partilora
manifestata pria espresiunl special" sail general', orl re-
suite ea ca o consecinta necesaria din ceea ce s'a es-
presa.

www.dacoromanica.ro
 C1TILE 287

1711. Transactiunile ai ntre pârile contrac-

tantl puterea uneI sentinte neapelabili.
J. Este admisibile actiunea de nulitate con-
tra und transactiunl pentru ereore asupra persönd sail
a obiectuldi in procesil.
J. Asenline se p6te ataca transactiunea
cutä spre esecutarea unuI titlu nulii, atara numd and('
ar fi tratatil espresè despre nulitate.
1714. Transactiunea facuta pe documente do-
vedite in urma de false, este nula.
1715. E aseminea nula transactiunea asupra
unul procesil finiti1 prin sentinta neapelabile despre ca-
re pârtile sail una din ele n'avea cunoscinta.
Cândú sentinta neeunoscutìi partilorii ar fi Inca
spelabile transactiunea ar fi valida.
1716. Child(' *tile ari transigiti in gene-
re asupra tutoril ataceriloril ce ar puté sa esiste in-
tre dhisele, documentele ce le an fi fostil necunoscute
loril in timpulü transactiunii i cari s'ar fi descoperitil
In urma, nu constituescil unii titla de anulare a transac-
tiuniI, atara numai atuncl cindd ar fi fostii ascunse prin
taptä unei din partile contractantl.
Insa transactiunea va fi nula candil ea nu ar co-
prinde de eitil un5 singuri object(' i s'ar dovedi, din
documentele In urma descoperite, ca una din pirg nu
avea nkf unil dreptil asupra aceldi
1717. Invederata greséla In socotelI, urmati
la facerea transactiuna, nu pagubesce pe niel una din
pârtl, çi trebue si se repareke.

www.dacoromanica.ro
288 CODICE

T1TLIT XVIII.
DESPEE PRIVILEGE SI IPOTECE

CAP st I.
Disposifiuni generalf.
173 S. OrI-cine este obligatil personalò, este ti-
nuti de a implini Tndatoririle sale ca telte bunurile sa-
le mobill si immobili, presentl si fiit6re.
1719. Bunurile unnI debitore servescil sprg asi-
curares comuna, a creditorilori seI, si pretula lora se
Imparte filtre eI prin analogii, atara,' de casula candi
esista filtre creditorI cause legitime de preferinti.
1720. Causele legitime de preferinti sunt pri-
vilegiele si ipotecele.
1721. Candil una immobile , recolte, Batí alte
bunurl mobill vara fi fosta asecurate In contra incen-
diuluï, sail in contra oil-cal-61 alta casi fortuita, suma,
ce se va datoride catre asicuratoril, va trebui, dacil nu
va fi tosta' cheltuiti In reparatiunea obiectului asicurata,
si Ea', afeciati la plata creantelorti privilegiate si ipo-
tecarie, dupi migala fie-carii din ele.
Asemenea se va urma si ca orl-ce despggubire
va fi datoritil de catre o a treia persdni, pentru perde-
rea totale sati deterioratiunea obiectulul insircinata de
una' privilegia sail ipoteci.
CAP-11 II.
Despre privilegie.
1722. Privilegiula este una drepta, ce da unui
creditora calitatea creanteI sale de a fi prtferita celora
altY creditorI, fia cbiarti ipotecarY.

www.dacoromanica.ro
 01VILM 289

1.723. intre creditoril privilegia4i preferinta se

reguléza dupg diferitele calitatI ale privilegielorti.
1.724. Creditorii privilegiatY, cari ail acelasl rangti
ail de o potriva dreptil la plata.
1.726. Privilegiele tesaurulul publica si ordinea
in care se esercitg ele, aunt regulate prin legi speciali.
Tesaurula publicti nu pote °Nine una privelegiti
In contra drepturilorti persemelortVala treile dobêndite xnal
'nainte.
1726. Privilegiele pota fi MAO asupra mo-
bililora cilia si asupra
SECTIUNEA I.
Despre privilegiele cari se intirulii asupra mobilaorfi
.i immoZiililor

1727. Cheltuelele de judecatg stint privilegia-

te data a'supra mobiliorü cata si asupra immobililora, in
privinta tutorti creditorilora in interesulti arorti aIiostìl
facute.

SECTIUNEA
Despre privilegie -asupra
lt2S. Privilegiele aunt sari general; saù spe-
ciall asupra unora mobil
§ I.
Despre privilegie generall asupra mobili-
loril.
1.729. Creantele privilegiate asupra tutora mo-
bililora aunt cele mal josa aretate, si se eserciti in or-
dinea urmat6re:
1. Cheltuelele de judecatg facute in interesula' co-
muna alù creditorilora;

19

www.dacoromanica.ro
290 ()ODIOS

Cheltuelele ìngropíirii Ip reporta eq, eonditiu-

nea §1 starea defunctuluI.
Cheltuelele bedel cela dupa arma, acate in cursa
de unü ana.
Salariele 6meniiora de servicia pentr4 una anil
trecutil si restula' datoriel din anula carente.
Salarial de Ose lunï Alti calfelOril de rayana,
si salarian' peí o Iunä,' ala lucrAtarilorfi ca tiliva.
Pretula obiectelora de subsistentia date debi-
torelui i familiei sale in cursa de sése luni.
Cândil val6rea immobililora n'a, fostil absorbit4 de
creantele privilegiate s't ipotecarie, partea din pretula
lora ce mai remitne se va afecta ca, preferinti la plata
creantelora arétate pria presentele articola.

§
Despre privilegie asupra 6re-cfiroril mobilI.
1730. Crea,n,tele privilegiate asupra 6re-carotìí.
mobill sunt :
1. Chiriele §1 arendelei Cfindil contractala epte au-
tentica, salí are o data celta, proprietarula are, privi-
legia' pentru tótai chiria saa arenda pe anula corente
precuma' §1 pe ton timpula ce remane a curge pipäla
espirarea contractultfi.
CAndil contractulfi nu e autentica safi nu are da-
ta certa, proprietarula are privilegia' numai pentru chi-
ria sa arenda anal(' curinte si pe anula viitorti.
In casulil d'alta, daca prin contractula de aren-
dare sail inchiriare nu va fi fosta espresa proibia sub-
arendarea sail sub-inchiriarea, creditorl ai debi-
torelnI pota reinchiria casa sati rearenda mo§ia pentru
timpulil ce mal remane a curge dupi contracta; dar
sunt obligatI de a pläti proprietarului totil ce 'i este da-
torna.
Obiectele asupra cgrora se esercita privilegian".
sunt :
Pentru casi, tóte mobilile din ea.
Pentru moi, t6t4 recolta anulul curente precumfi,
totil ce servesce la esplótarea mosiel.
Acela§I privilegia are loca pentrn reparatiunile lo-

www.dacoromanica.ro
 civILE 291

cative si pentru tot5 oe privesce esecutiunea contrae-

tulut
ProprietarulO póte sequestra mobilile cari se afli
In casa sa sati pe mosia sa, candil ele aü fostil duse
In altù locü, fari consimtiméntulti seil, i proprietarulti
conservg privilegiulú seil pe aceste mobili, infra cata
timpil le ail revendicat5; adicg, candil sunt in cestiune
mobilile una mosil, daei, a ti,cutil cererea sa in terminil,
de patru-çieci ople, si candil sunt in cestiune mobilile u-
nel case, in terminil de cincI-spre-çlece
Samele datorite péntru sem&nte, Batí pentru chel-
tuiala recolteI anulul corente, asupra pretului acestel re-
colte, §i sumele datorite pentru instrumente de esploata-
Orine, pe pretulil acestorti instrumente; in ambe aces-
te casurl, cu preferintgchiarù inaintea proprietaruluI mo-
§id pentru privilegiulü arendei.
Cremita pe amanetulti ce este in posesiunea cre-
ditorelui.
Cheltuelele fácute pentru conservarea lucrultd.
Pretulii pentru lucrurI mobill neplitite, daca se
afli inca in posesiunea debitorelui, chiarti §i in casulti
-candil a cumpiratil cu termina de platil.
Dacg vênçlérea s'a Mella" farg terminil de plati,
v'énçlgtorulil peste chiart" si revindice obiectele v'èndute,
pe catú timpil se aflg in 'posesiunea cumpgritorului, §i
Trae si impedice revinderea aceloril lucruti, daca tusa
s'a fácutti cerera sa in terminri de opt5 11.ile dupg tri-
darea lucrurilorü, §i daca lucrnrile se aflg Incä total in
starea in care si gisea la timpulti tridgril loril.
Ferderea actiunil de revindicare aduce en sine §i
perderea actiunii resolutorie a contractulul v6nç1êril, in
privinta creditorl.
Creantele ce are una hangiil in ke,ésti
te asupra efecteloril voiajoriloril, ce se ata in osp6tiria
sa.
Creanta cheltuelelorti de transport?" si a chel-
tueleloril accerorie asupra lucrului transportatil, tara catO
timpil acela ce l'a transportatil, lin are in posesiunea
sa, si in cele doug-çlecI si patru ore ce voril urma trg-
&t'A lucrului la destinatariulti sü, dacá acesta din ur-
mg a conservatil posesiunea
Creantele resultandti din abusurl si prevarica-

www.dacoromanica.ro
292 t'ODIOS

tiunI ale functionariloril publid, In eserciliulil funcOuniI

asupra cautionamkitulul lorti preeumg §i asupra
dobandirilorti, ce ar5 fi produsti aceld cautionaméntti.
§ III.
Despre rangulg privilegielor5 asupra mo-
bililorti la casti de concurs5 filtre ele.
1731, Cheltuelele de judecata vinü Inaintea tu-
turorg creantelorg in interesulti carora ati fostg %ente.
1732. Cheltuelele t'Acate pentru conservarea
-cruluI trecti inaintea privilegielorti anteriórY.
Ele trec5, In t6te casurile, chiarti Inaintea privile-
coprinse la numerii 3, 4 10 5 ale articoln-
in1 1729.
1733. Creditorele amanetar5, hangiulti si di-
rrinsulti sunt preteritl vénOgtoruld unuI obieetti mobili-
arg care le servesce de sicurantli, afarg de casulti cindg
el, priimind5 lucrulg, atisciutü ca pretul5 era inca da-
Privilegiulti vényl'étorulul nu se esereit5 de catii
dupg, anda alil proprietaruluI casa' sañ mosiel, darä de
casul5'candti Tén05torn15, la transportarea lucruril6rri
-in loeurile inchiriate, a tienta' nunoscutil proprietarulni
tâ pretul5 Inca nu 'I s'a plititit
1734 Sumele datorite pentru seminte, sati pen-
tru cheltuelele recoltd de peste an5 se pliiteseg din pre-
tulg acesteI recolte ; si sumele datorite pentru utensile,
cari servesdida esploatatiunea mosiei din pretulti acestorg
ntensile, cu preferintii In atabe ackstn casuri tnaintea
privilegiultil proprietaruluT mo§ief.
1735. Privilegiulti cheltudelor5 de ingropare
trece Inaintea tuturor5 celorti-l-alte privilegie.
.1136. Cele-l-alte privilegie generälI sunt pri-
mate de catre privilegiele specian.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 293

SECTIUNEA
Devre privilegie asupra
1737. Creditoril privilegiati asupra issmtobililorri
su nt
VénIstortiltil pe immobilulil v6ndutil pentru
plata pretului; daca s'ají täcutù maI multe vánlêrl suc-
eesive pentru care a r6 masa datoritil pretulti in totalii
sa5. in parte, antauluí vénçtétorii se preferesee celui de ala
douilea, cela de alil douilea celta de allí treilea i asia
I nai itte.
Acel ce ail datil baniI eari ati servitil la aqui-
sititmea unui immobile. Trebue insá s fiä constatatil
intermil modil autenticti, prin actulil de imprumutare,
eâ suma era destinatä a fi intrebnintatil la acésta; ase-
menea trebue s. fiá constatatil prin quitanta vênçUelo-
rului ca plata pretului s'a Menta cu banil imprumutatl.
Coereçlii asupra inunobililoril succesiunil pen-
tra 42;arantia impártelel t'Actúe futre ei si a sumelord
cari a remasil datorti unultl catre altultl.
Architectii, antreprenoril, petraril i alti lu-
grátori intrebuintxti pentru a zidi, a reconstrui, sail a
repara edificie, canaluti saü alte opere, eu condititine insá
ia prealabilmente si se fi inchiiliatù unti procesa yerba-
le de chtre unil espelta numitil de tribunalult1 de pri-
vn s instantá in circonscriptiunea -cara sunt situate edip
ficiele, constritAtorti dátil i felulul lucrárilorti, ce pro-
pietarult1 va declara ch are de gima a lace, nutria'.
in casulti cándil acele lucrad arti fi fostfi primite celil
multa' cursti de sése lunl, dupá termivarea lorti, de
xifre espertri asemenea numitti de tribunal'. Dar pri-,
acesta nu póte trece niel °data peste valorile
constatate prin ahí douilea procesa verbale, ti se va
.reduce la adausulti de val6re ce NTA fi esistaidi." la e-
_poca alienáril inunobileluI ca resultatil allí luortiriloril
mseoutate.,
Acel ce ati imprumutatil banl pentru a in-
demnisa pe lucrátorl, se bucurri de acelasI
insá numai la casulti candil intrebnintarea acelorti banI
-va fi constatatrk intr'nnil modil autentica priti actulil de

www.dacoromanica.ro
294

Imprumutare, si prin quitanta lucrdtoriloril, in moduld

in care s'a vorbitd mat suet despre acei cari ail Im-
prumutatil banI pentru aquisitinnea until immobile.
SECTIUNEA IV.
Cuma se conserva privilegiele.
1.73S. intre creditorl, privilegiele nu producd
niel und dead, in privinta immobililord, de cOtil atuncI
candil ele s'ail adusti la ounoscinta publicrt, prin inscrip-
tiune, §i numal de la data aceleI inscriptiunl In regis-
trele tribunale/ord de prima instantA destinate pentru
acésta, dupil moduld determinatit de lege, afard de sin-
gurele esceptimil ce urmézd.
I. Sunt scutite de formalitatea inscriptiunil
creantele arkate la articoluld 1729.
1740. Vé.4étorulil privilegiatil conservil
seil prin transcriptiunea titluluI care a tran-
sferitil proprietatea cump6rätorului, §.1 care titlu con-
statd câ i-se datoresce Intreguld pretirt sad parte din 61;
asemenea si acela care a datd banI pentru cumpararea
until immobile conformil aliniatului 2 de la artic. 1737
conservd privileginlil ser prin transcriptiunea 6th-dui ca-
re constatd, destinatinnea Imprumutiril si trecerea asu-
pra sa a tutulord drepturiloril vénOtoriloril.
1741. Coeredele saü copOrtasuld la o imp5i-
-WO conservd privilegiulùs'éd asupra bunurilorti co-
prinse in EA-care lotd, sad a supra lucrului pusil in li-
citatiune, pentru totii ce are drepta a reclama in acésti
calitate, prin inscriptiunea acestuI privilegid In termind
de §ése-çlecl ti1e socotite de la data actulta de impär-
Old, sail de la data adjudecatiuniI prin licitatiune; in
cursuld acestui timpri nicl o ipotecd nu p6te fi consti-
tuitd in prejuditiulii coeredelui sad copirta§ulul credi-
ord asupra nid unul bund care se gäsesce cuprinsii in
,masa comun5.

1.742. ArchitectiI, antreprenoril, petrarii §i alt1

www.dacoromanica.ro
 crviLs '')95

111mi:toil IntrebuintatI pentru a zidi, a reconstrui, sag a

repara edificie, canaluri, saù alte opere, si acel cari
imprumutatil, pentru a indemnisa pe persónele de ma
ce banI a cároril Intrebuintare se constatä conform
alineatuluI 5 de la articolulti 1737, conserva privilegiulil
lorti prin inscriptiunea proceselorg verbali ale espertilorg
mentionate la alineatulti 4 aRi articolulti 1737.
1743. Creditoril si legatariï, cari ()erg separa-
tiunea patiimoniulul defiinctuluI, conservä privilegiulä
loril asupra immobililoril succesiunil In fatia creditori-
lorg, erePorg safi representantilorti defunctuhil, prin
inscriptinnea acestui privilegiil In terming' de sése
de la data deschideril succesiunii.
Inaintea espiräril acestuI terming*, nici o ipotecii
stabilitä de citre ereOil sail representantiI dettmetulul
asupra acelorti bunurI spre prejuditinlil creditorilorg sag
legatarilorg succesiuniI, nu pite avea efectil.
1744. CesionariI acestorg diverse eremite pri-
vilegiate, esercitä Intru t6te aceleasI drepturl, cari le
avea i acel ce le ail cedutil aceste creante.
1746. T6te creantele privilegiate supuse la for-
nialitatea inscriptiuniI, In privinta cAroril nu s'arft fi In-
deplinitù prescrise pentru conservarea pH-
vilegiuluI, nu Incetézä cu tóte acestea de a fi creante
ipotecarie ; InsA ipoteca in privinta tutorii persóne-
lord allí treile nu datézä de cáta de la epoca inscriptiu-
niloril cari vorri trebui tkute, dupà cumil mal josti se
va arta.
CAPt
Despre ipotece.

1746. Ipoteca este unü dreptil reale asupra

immobililoril afeetate l plata unel obligatiunI.
Ipoteca este din natnra el -nedivisibile., si sub-
siste In intregimea eI asupra tutoril immonililoril Mee-
tate, asupra si asupra fiA-carii portiunl din a-
cele immobilI.

www.dacoromanica.ro
296 CODIOE

Dreptulti de ipotecit se conservi asupra immo-i

bililorti In oil-ce rakni va trece.
17'47. Dreptuld de ipotecd nu se p6te eon-
stitui de dad In casurile si ca formele prescrise de lege.
1748. Ipoteca este sari legale sali conventi-
onale.

1749. Ipoteca legale este aceea care ja na-

scere in virtutea uueI dispositiuni speciali a legit
Ipoteca conventionale este aceea care ia nasce-
re din conventiunea partilorti, cu tormele prescrise de
lege.

1750. Se potti ipoteca:

Immobilile earl aunt in comercid, cu acceso,-
riele lord, ce dupi lege se privescd ca immobili;
Usutructulti asupra ae,estorti immobili si acesorie.
1751. Mobilile nu potti fi ipotecate.
1752. Nu se aduce nicl o modificatiune prin
acestd podice clispositiunilorti legilord maritime in pri-
vinta navelord si bastimenteloril de mare.
SECTIUNEA L
Despre ipotecele

1753. Drepturile si creantele cari se asicuri

de lege prin o ipoteci sunt :
Ale femeilord Militate asupra bunurilord bar-
batului.
Ale minorilorti i interçlisilorti asupra bunu-
rilord tutorelul.
Ale Statulul, ale comuneloril çi stabilimente-
lord publice asupra bunurilord perceptorilord si admi-
nistratorilord centrari.

www.dacoromanica.ro
 297

§L
Despte sicurantel e femeilora mär¡Late,
Femeia va avé o ipotecil speciale a-
supra immurilora ce sunt afectate prin contractuRi de
cilsgtoria pentru asicurarea doteI alienabilt
Ipoteca se va inscrie de bgrbata Inaintea cele-
briril casátorid, si nu va avé efecta de cata de la da-
ta acelei InscriptiunI.
Inscriptiunea va puté fi (Trufa si de feineig.
1755. Prin tontxactula de ciIsgtoriii se voril
specialise immobilile ipotecate, obiectele dotan garantate
qi suma pIng In concurinta caria se va pute lua in-
scriptiune ipotecarig.
1756. In lipsä de stipulatiunl esprese de i-
potecil in contractula de cgsgtoriä sea anda' garantele
determinate prin acestil contracta' nu veril fi indestulg-
térie, femeia va puté In tirapula cisgtoriel In virtutea
autorisatiunii date de catre presedentele tribunalului
domiciliuluI sea, si pina' la concurinta sumel dotei alie-
nabili se cerg inscriptiunea ipotecarig, &supra unuia
sea mal multe immobill entume determinate ale birbatu-
luI

1'757. Femeia va puté inca, chiar In casa de

conventiune contraria, darä cu autorisatiunea presedin-
telui tribunalului domiciliulul sea, s cérä In timpula
disitoriel inscriptiuni ipotecarie asupra
barbatuluI sea, pentru orI-ce pretentiudi ar puté avé In
contra luI In virtutea &lid sale dotan.
1.758. Inscriptiunile. Itiate. In virtutea article-
lora 1756-1757 voril arete specialè fie-care immobile, si
vorti determina sumele pentru cari sunt cerute acole
inscriptiunI.
J. lu telte casurile determinate mal alisa
In cari temeia maritata are dreptil de a cera inscripr
tiunea de ipotecg asupra bunurilora immobili ale bgr-
batului, décrt ea nu va esercita acesta dreptit, ulù va

www.dacoromanica.ro
J98 COMM

puté esercita In numele el acelii ce a constituitil dotea,

§i in lipsa acestuia hiara procurorele tribunalului de
prima instan ta a domiciliuluI femeii.
J. Femeia nu va puté renunta niel Intr'unit
casa In favérea barbatului seti la inscriptiunile mate In
virtutea articolelorit precedinti.
1761. Bärbatula va puté contesta val6rea do-
alienabili , pentru care s'a luata inscriptiune de fe-
meia dupä sevfir§irea casatoriei. In casula acesta tri-
bunalulit va decide inteuna moda sumariii asupra con-
testatiunii, numinda esperti pentru estimatiunea dotil
alienabill, §i ascultândit reportula lorit precuma §i con,
clusiunile procuroreliff.
§11.
Despre garantiele. ce sunt obliga a da
tutoril In inter esile minorilora
inter0§ilorit.
1762. inainteat Intrarii tutorilorit In admini-
stratiunea tutelel, consiliula de lamina va defige suma
pentru care se va ma Inscriptiunea ipotedaria, va are-
ta anume immobilele tutoreldi asupra carora acésta in-
scriptiune se va cerer
La determfnarea Burner inscripiunii, consiliulit de
familia va avé in vedere starea minorelul set a inter-
natura valoriloril de cari se compone acésta
stare §i eventualittItile de responsabilitate la cari péte
fi supusti tutorele.
Consiliulit de familia dupa impreprari péte deci-
de ca suma inscriptiuniI se nu 1ä mai mare de earl
Ivenitula pe una anii alu starii minorelul sail alit inter-
disul

1763. Deliberati nea consiliului de familia va

II motivata iff data dupa c tutorde va fi ascultitil sail

1764. Tutorele 'va put4 contesta valérea veni-

www.dacoromanica.ro
 tIVILO 21)9

lui pentrn care s'a oerutit inscriptiund la Eribuna/ula

de prima instan, la care/ castí tribunalula va urma in
tocmai ca la articolula. 1761.
1765. Ingcriptiunea va fi luatí de tittore in
virtutea delibèratiunil consiliului de familia.
1766. Consiliula de familia va puté numi spe-
cialè pe ulna din membril si saa ori ce alta persóna
pentru luarea inscriptiunii.
1767. Candil tutorele este tafäla sail mama re-
masa In viéta, ipoteca legale nu va avé
§ LII.
Despre garantiele ce sunt obligati a da
Statului comunelora i stabilimenteloril
publice perceptorii si administratoril
co ntabi 11
1768. Ipoteca legale a Statnlui, a couumelora
stabilimenteloril pnblice asupra bunuriloril percepto-
rilorù' si administratoriloril publici, nu se póte stabili de
catù asupra bunuriloril presenti iara nu si a celora
itóre,
SECTIUNEA
Despre t:votecele' conventional.

J. Cine are sapacitatea de a Instraina nna

immobile póte a '15 si ipoteca.
1770. Acei, bari a asupra until( immobile unil
dreptit suspensii prin o conditiune, saù resolubile in
óre cari casnrI, sa snpusil la o actitnie,de rescisiune, DU
potÙ consimti de catil o ipotech supusil acelorasi con-
ditiuni sal acelorasi
1771. Bunmile minorilortl al é iteerOisilora
nu pota fi inotecate de cata pentru eausele si 'en for-
mele prescrise de legi.

www.dacoromanica.ro
300 CODION

1'772. Ipoteca conventionale nu va puté fi con-

stituita de cited prin actii autenticii.
1773. Ipotecele consimtite in Ora straina nu
pota avé efectil in Romania de catfi dupa ce actele,
prin cari s'a consinatitfi ipoteca, se vorti fi viOatil de
presedintele tribunalu1u civile alú situatiunil bunurilorfi
si se va fi luatii inscriptiune.
Acestil magistratti va verifica daca actele de con-
stitutinnea ipotecei unescii tete conditiunile cerute de
legile loculut ande s'afi facutti spre a fi autentice.
1774. Ipoteea conventionale nu este valabile
daca prin actuld de constitutiune alfi ipotecel no se spe-
cifica anume natura si situatiunea fie card hnmo-
bile alti debitorelui, asupra cardi se consimte ipoteca
creantet
1.77S. Bunurile viitóre ale debitorului nu
potii fi obiectulfi une l ipotece.
1.776. Ipoteca .conventionale nu pite fi vala-
bile de catil atunci &incl.(' suma, pentru care ipoteca esT
te constituita, va fi determinata prin actii.
Daci creanta este conditionale se va mentiona con-
ditiunea in inseriptiune.
1777. Ipoteca se tntinde asupra tuturorii ame7
survenite In trma constituiril immobilelul
ipotecatil.
SECTILINEA.ilL
Despre rangultz otecelora intre
1.778. Intre creditoil, ipoteca, fig, legale fia con-
ventionale, nu are rangii de catfi din çllua inscriptiunil
sale in registre.
1779. Ipotecele inserise hi registre in aceeasi
acelasi

www.dacoromanica.ro
 301

CAPCJ IV.
Pespre ntodulti insert:2*mA privilegielorti qi
ipotecelora

1780. Inscriptiunile se &di la grefa tribuna-

u10 districtuluI in care sunt situate bunurile ipotecate.
brepturile de privilegie i ipotece cari nu s'arii
fi Insclisa inaintea mortil debitoreltg, nu voril mal puté
fi inscrise de &di dupi trei luni de la deschiderea sue.
Inscriptiunile nu vorti produce niel uniI efecta
canal vorti fi tosta luate in intervalulti de tianpil in
-cursula cirul actele ¡acute inaintea deschideril falimen,
teloril sunt declarate, de lege, nule.
1781. Spre a opera inscriptiunea, creditorele $i
debitorele, in persemi sai prin mandatarl cu procure
autentice, vorti presenta presedintelul tribunalului ac-
tulti autenticil ali conventiuniT prin care se constitue
ipoteca. Totil odati creditorele va face ftli alegere de
domiciliti la vre una loca din circonscriptiunea

1782. Preqedintele gisinda actula investitti

t6te iormele cerute de lege pentru inscriptiune, va or-
dina inscriptiunea sa, dupi care se va certifica pe ac-
tula originalii data $1 numarula de ordine, sub care
s'a inscristi in registru.
1783. In telte casurile de inscriptiune a unel
ipotece legali sail a untii privile&iil, este destula ca
creditorele sat] ihandatariulf] saa funguru si se presinte
inaintea preledinteluI tribunalului qi sä céri inscriplin-
nea ipotecel sail a privilegiuluI sei in virtutea titlului
din eare decurge aces ipoteci saa acela
1784: Inscriptiunile asupra bunmilora nel
persáne márte, potil fi cerute animal de creditore.
1785. Creditorulti privilegiatti sai ipotecaril,
inscristi pentro unit* capitalil sail pentru o renditi care pro-
duce interese, are drepdi ca interesele datorite pe trei

www.dacoromanica.ro
 ECODIVE
302

anI s aibg acelasI rangti c í capitalulti, farg preju-

diçiulú ce pète lua pentru interese dupg
trei ant, i cari vorg rivé rangfi din cAua inscriptiuniI

1256. Inscriptiunile conservi dreptultí de pri-

vilegiù de iipOtecg, in, cursil de cincI-sprii-Oece anl
din c,livat in care s'ati tacuttl inscriptiunile. Efectulii lord
incet6zg data inscriptiunile nu ag fostd reinoite inaintea
-espirarii acestdi terming.
Cu t6te acestea inscriptiunile mate in faveirea mi-
interkilorti, a femeilorti mgritate, a ,StatuluI,
comunelorg si celorg alte stabilimente publice, sunt dis-
pensate de a fi reinoite ping dup unù anti de -la ice-
tarea tutelel, disolutiunea cgsgtoriei saú incetarea din
functiune a functionarulul.
1.257. Inscriptiuneal reinoitg trebue sg indice
inscriptiunea primitivà ie se reinoesce. Iu iipsg de o
asemenea indicatiune, creanta ipotecarig va avé rangti
de la inscriptiunea din tiring.

CAPfi Ir.
Despre stergerea qi, redurefiunea,insariptiunilorei,

1255. Inscriptiunile vorii fi sterse sail reduse

prin consimtiméntulti pfirtilorg interesate, capabill de a
consimti la acésta, sail in virtutea un ei sentirte date in
u/timi instant4 sail care a dobénditil puterew lucruldi
judecatti. Mandatulti datti spre a lace o stergere sail
-reductiune trebue sg flà éspresig si autenticti.
1259. Actele Acute In téig, streing care con-
statg consimtimCintulil pentru stergerea sati reductiunea u-
nel inscriptiuni nu sunt esecutorie in Romania, de cgtil
dupg, ce s'ail vklatil de presedintele tribunaluluI
bunurilorg, care va verifica autenticitatea aceloril
acte.

www.dacoromanica.ro
 303

OAPU VI.
Despre efeetalei privitegielorei'ipotecelorei 'in contra
persónelor diV #reilea eari &tina immobaulei.
1790. Creditorit cari aì privilegiü sati ipoteca
inscrisa asupra unut immobile, ilú urmaresca In mi ce
mant ara trece.
1191. Daca persona a treia cari detine immo-
biluli1 nu Indeplinesee formalitatile mai josa stubilite
pentru a purga proprietatea sa, ea ramane Indatorita ,
prin singurula etecta alü inscriptiunilora, In calitatea sa
de detentore a immobilelut, la tóte datoriele ipotecare,
si se bucura de tott terminil de plata ce-1 avea si de-
bitorele
1792. Detentorele este tinutii In acelast casa
sau de a piad tele capitalurile si interesele esigibill, la
ori ce suma s'ara' urca, satí de a l'Asa immobilulù ipote-
cata ara niel o reserva.
1793. Candil detentorele nu indeplinesee una
din aceste obligatiunt pe deplinti, -fie care creditorti i-
potecara are dreptulti de a cere féndérea immobilelul i-
potecatil pentru creanta Aa.
I 9r Cu tóte acestea detentorele care nu este
personalè obligatti pentru creanta ipotecara a credito-
relut, póte s'a se °puna la véndéreaimmobileldipbtecatti
ce '1 a fosal, transmisa, daca, art mal' rémasd alte im-
mobilt ipotecate pentru acésta datoria In posesiunea
inincipalulut saa principalilorti debitorI, i p6te Sicéra
discuttunea prealabile dupa forma regulata la titluld
Despre eaufiontimenbl." In timpula acestél discutiun1
se va opri vêndérea immobilelui ipotecatri.
1195. Ciitti pentra läsarea immobileint ipotecatil,
ea póte sa fie t'Acudí de cfitre orI ce detentora care nu
este 13ersonale obligata' la datortä si care are capacita-
tea de a Instraina.

www.dacoromanica.ro
304 CODICE

1796. Detentorele prite sä lase immobilulil

dupä ce a recunoscutä obligatitmea saù dupä ce a fostii
condemnatil in acéstä cualitate; lisarea immobileloril nu
impedici. niel pe detentorii, pinii la adjudicatiune, de
a lua immobiluld inapoi plätindi5 Vita datoria q't chel-
tuelele.

1797. Läsarea immobilului ipotecatil se face

prin declaratiune la grefa tribunalalui situatiuniI im-
mobil elul.
Tribunalulil va inchiilia actil despre acésta.
Dupil cererea celui mai deligente dintre eel inte-
resan, se va numi unù curatoril
se va urmgri vèndérea sa dupä formele prescrise pentru
-espropriatinni.

1798. Servitutile i drepturile reali ce avea

asupra immobilelui detentorele inaintea posesiunii sale,
renascil dupa päräsirea sail adjudicanunea
1799. Detentorele care a platitit datoria ipo
tecara, sari care a läsatÙ immobilele ipotecatti, sail care a
suferitti espropriatiunea acestul immobile, are. recurs('
In gen.*, de dreptil, in contra debitorelui principale.
CAPil
Despre stingerea privilegielora .0 a ifioteeelora.
1800.. Privilegiele i ipotecele se sting') :
Prin stingerea obligaçiunil principall ;
Prin renuntiarea creditorelui la ipotecä;
Prin indeplinirea formaliatiloril çi conditiuni.
lori prescrise detentorilorä pentru purgarea buntuiloril
dobêndite de ei;
Prin. prescriptiune.
Prescriptinnea este guse",stigatä debitorelui, pentru
bunnrile earl se aflA in posesiunea sa, prin espirares tim-
pului defiptil pentra prescriptiunea acuniorüee re-
sulta' din ipoteeä sail din privileght
Catti pentru bunurile cari se gäsesed in manile
unul alii &elm detentore, prescriptiunea 'i este qnésti-

www.dacoromanica.ro
 305

gata pi-in espirarea timpului regulatil pentru prescrip-

Ounea proprtetatii in favórea sa: in emula eandii pres-
criptinnea presupune 111:15 tithi, ea nu ineepe a curge
de cáta din Ora (Anda detentorele s'a ins risa in re-
a0istrele tribunalulul ea nuca proprietara.
Inseriptiunile mate de ereditori nu tntrernpil eur-
aula prescriptinnii stabilite pi-in lege in tavtirea. debito-
reluT, saa in tavOrea une ahí ti-elle perseme detent6re a

CAPt. VIII.
Despre modulti de a purga proprieldfile de privilegie
ipotece.

1801. Tòte aetele translative de bunurl çì drep-

tnri se potil ipoteea se vora transcrie pe registre
ce se vora tiné spre acesta sfirtlita la grefa
lui In ocolula carnia sunt bunurile situate.
1802. OrT-ce acta de instr4inare a drepturilorii
mentionate in artieoluda precedente nu se va puté o-
pune pers6nelora alú treile, de nu se va fi Malta trans-
criptiunea eeruta pi-in acelii articola.
1803. Transcriptiunea prescrisa prin articolula
1801 transmite dobênclitorultii drepturile ce instraina-
torulil avea asupra proprietatii immobilebil, dar cu pri-
vilegiele i ipotecele ct eari immobilula era insarei-
nata.
1804. Daca' noulti proprietara voesce a fi a-
parata de urmaririle autorisate prin Capula VI ala pre-
senteldi titlu, este tinuta, in cursula ltmel de la trans-
eriptiune,a aetului de transmisiunea proprietatii, de a no-
tifica creditori/orit la domiciliele ce '111 elí alesü &inda
aa luatil inscriptiunile ipotecarie:
Contractula de dobandirea immobilelui.
Una certificatt de transcriptiunea 111
Una tabela in trel col6ne, din care cea d'intéia
va eoprinde data ipotecelorú i aceea a inseriptiunilorii;

20
www.dacoromanica.ro
306 CODICE

cea de ald douile, numele creclitorilord, FA cea de aid treile

sumele creantelorti inscrise,
1805. Nuould proprietara' va declara prin a-
ces notificatiune c'd este gata a pliti Indatd datoriele ei
sarcinele ipotecarie a numal ping la coneurinta pretiului
stipulatil prin actul de intrainare sad rand la val6rea
la care va pretui immobilulti, deed este diruitd rara dis-
tinctiune intre datoriele esigibill sad neesigibill.
1806. Dupd ce nuoulti proprietard a fIcutti
notificatiunea prescrisd in terminuld defipta' prin artico-
luld 1804, §1 dacii pretiuld stipulatti nu péte acopen i te -
te datoriele privilegiate §i. ipotecarie, orl-ce creditord aid
eirul titlu este inscrisd, 'Ate cere punerea immobilelul
In vésw;lére prin licitatiune publici, cu indatorire :
De a comunica asti cerere noulul proprietarti
In curdi de patru-4eci ¡lile de la notificatiunea ce a-
cesta 'I a fácutti;
De a se supune a sui pretulti immobilelul ca a
I;lecea parte mal multd peste pretulti stipulatti in adult"'
de instrdinare.
Téte acestea se vorti comunica dupd cererea in-
eerie"' a creditorulul atatti noulul proprietard dig' qi in-
striingtorulul immobileluI, prin tribunaluld unde s'a Id-
cud"' transcriptiunea actulul de instrilinarea immobilelul.
Téte acestea sub pedépsd de nulitate.
1807. Daca creditoril nu vora' c,ere punerea in
licitatiune in terminuld ei cu formele prescrise in arti-
coliI precedentI, valesrea immobilelul va remiiné defini-
tivd defiptd la pretiulti stipulatti prin contractii, sail la
suma estimatiuni1 in casti de donatiune, §i nould pro-
prietarti va remané liberatii de orl-ce privilegia' ei ipo-
teed, pldtindti pretuld creditoriloril dupd, ordinea inscrip-
tiunil lord sati depunéndu-ld la casa de deposite §i con-
semnatiunl.
1808. in casa de revinére, ea se va face cu
formele presclise pentru espropriatiunile fortate, dupd
stdruinta sad a creditorelul care a cerutil revêni-jérea sad
a noului proprietarii.

www.dacoromanica.ro
 CIVILE 307

Acela din acestia care va starui pentru vénoPre, va

ingriji a se pune In afiptele de publicatiune pretiulti sti-
pulatti prin contract(' saii declaratt dupa estimatiune, si su-
ma en care creditorele s'a obligatil a sui acestil prep.
1809 Adjudecatarulti este datorù', peste pre-
tulti adjudecatiunif, a restitui dobanditoruluI immobile-
lui sat donatoreluT deposedutil téte eheltuelele ce aces-
ta a Mouth' en formarea contractoluT set, pentru tran-
scriptiunea luT, acelea ale notifict.tiuniT, si cele facute de
elii la v'ét4érea prin lieitatinne.
1810. Daca immobilele In urmarea licitatiunil
s'a adjudicatt asupra doblnditoruluT immobileluT satl a
clonatorulul, acesta nu este ohligatti de a transcrie jur-
nalult de adjudicatiune.
1811. Retragerea creditorelul care va fi cerutil
punerea In licitatiune, nu va puté stavili sub nicT unt
euvéntt adjudicatiunea publica, dacà nu vol.(' consimti
toff cei-1-a1t1 creditorT privilegiati sail ipotecarT.
1812. Daeii adjudic,atiunea se va face asupra
acelui care cumparase immobilele, atuncT va avé re-
curs(' In contra vénylkorultii spre a fi desdaunatil de
suma care escede pretulti stipulatil prin actult de vên-
slére, si pentru dolAnda ac,estuT escedente.
1813. in cast &inn titlulti noulusi proprie-
ty(' aril coprinde inamobili si mobili, sat mai multe
immobill din cari undo ipotecate si altele neipotecate,
situate in aceeasT sail in diferite circonscriptiuni de tri-
blinale, telte Snstrainate ca una singuril pretti sail pen-
tru preturl deosebite si separate, sail ea aceste immo-
bill sunt coprinse , sat el nu sunt coprinse In aceeas1
esploatatiune, in ac,estil east pretulti immobilelut asu-
pra dtruia sunt mate inscriptiunT se va determina cu
analogiii dupa pretult totale, si va fi declaratt in no-
tificallunea ce nuoula proprietaril este obligatü a face
conform(' cu articolult" 1804.
Creditorele care a cerutil punerea, In licitatiune nn
este datorti, in Ilia una cast, a fitce suirea pretuluT ce-

www.dacoromanica.ro
308 COD2CE

ruta prin articolula 1806 pentru mobilI saa pentru alte

immobilI de dita celd ipotecate creantei sPde.
Noulul proprietara II remtme búa" dauna Tecursil
in contra autorelul sea spre a fi desdatmata de v'été.-.
marea ce ar suferi, saa din causa dtvisiuniI aquisitiuniI
sale sail din causa divisiuna esploatatiunilora.
18141. /*id una immobile nu p6te fi liberata
de ipotecele legall, de dita supunendu-se ipotecel una
altü immobile de aceeasI valóre, saa depunéndu-se, la ca-
sa de deposite si consemnatiunI, o suma egale eu va-
16rea creantel asicurate prin ipoteca.
Formele ce urmédi a se observa la mutarea
tecel de pe watt immobile pe altulú, se vera determina
pi-in legea de procedurä.
Disposiliuni transitorie.
1815. Femeile cilsKtorite pina' la promulgarea
acesteI legT, voril fi dat6re in cursa de una anii de la
acéstá epoa a cere inscriptiune asupra immobililora bgr-
batilora pentru asicurarea dotel lora conforma regale-
lora prescrise prin acesta Codice.

CAPÙ IX.
Despre pubticitatea registrelorei si despre responsubilita-
tea grefierilor ti de tribunate insetreina(t ca (inerea
registrelorit.

1816. Grefieril tribunalelora sunt tinutl de a

elibera tuturora' aeelorti ce cera, copill de pe actele
transen In registrele lora, si de pe inscritiunile esis-
tenti, set certificata cP. na esiste niel o inscriptiune.
1817. El sunt responsabili pentru orI-ce pi-e-.
juditiii arii resulta:
1). Din omisiunea pe registrele lora a trAnserip.
tiunilora actelora de rnutatiune ale proprietlitil, si a
inscriptiunilora mate in biurourile tribunalulu1;
2) Din lipsa de mentirme in certificatele lora a

www.dacoromanica.ro
 CIVILH 309

und sA mai multoril inscriptiunl esistentI, afarit de ca-

culii cândü erórea provine din aretärl nesacientl cari
nu ,potii sg. le Ea: imputate.
1818. Immobilula in privinta cat ui grefierulil
aril fi omisil in certificatele sale una sail mal multe sar-
cine inserise, remâne cu bite acestea ineärcata cu tóte
sareinele inserise, reman'endil Insii noulul cumpáratera ca-
re a tosta industi in er6re recurs& in contra grefieruluI
pentru daunele ce i s'ail causata prin omisiune, precum
si recursa contra vhd6torulul pentru intóre,erea pretu-
luT i datmelora interese.

1819. In niel una casi grefierif tribunalelora

nu pota refusa niel intArdia transcriptiunea actelora de
matatiuna ale proprietätiloril, inseriptiunea privilegie-
lora i drepturilora ipotecarie, niel eliberarea de certifi-
cate ce se cera de pärti, niel presentarea registrelora
orig,inall cancha se cert de pärti, sub pedépsi de res-
pundere de dame interese eitre pärtl; dreptil care, la
easil de refusa sail intirdiare nemotivatii, se va incheia
indata asupra, eererii pârtilorti procesa verbale despre
ccésta de eitre procurorele tribunalului respectiva.
1820. GrefieriT tribunalelora voril fi tinutI de
a avé una registru pe care vora inscrie di cu di ci in
ordine namerica depunerile ce E se vor) fi Me ita de
Setele de mutatiune ale propiietittilora destinate de a
transcrise; el vora elibera deponentelul uni bileta de
roeunóscere care va purta numerula de ordine sub ca-
re s'a inscrisa depunerea in registra, §i ei nu vora pa-
té in registrele destinate pentru acésta, actele
de*rmutatinne ale proprietatiloril de °AM cu data §i du-
pa ordinea in e,are s'a tacutil depnnerea aceloril acts
la greti.
1821. Tóte registrele de transeriptiune ii in-
scriMinne voril fi §nuruite, numerotate i parafate pe
fie-care pagini de efttre presedintek tribunalulul.
1822. Grefierii sunt 01141 de a se conforma,

www.dacoromanica.ro
310 CODICB

In esereitiuld functiunil lord, tuturord dispositiunilord

capitoluluI presente, sub pedépsa de amenda de la cincl
sute pina; la treI mii lel pentru antéia contraventiune, 9i
de destituire pentru a doua contraventiune, ara' prejudi-
iuluí interese catre parti cari vorti fi platite
Inainteia amendeI.
1823. Mentiunile de depositti, inscriptiunile
transcriptiunile se vord face, in registre, in §irti fati niel
unil locti albil niel interliniI, sub pedépsi In contra
grefierulul de o amenda de la una mil einel sute pina
la cincl mil leI §i de daune interese catre partI, earl
vord fi plitite inaintea amendei.

TITLU XIX
DESPRE ESPROPRIATIIJNEA tILITA.

1824. Creditorele pite urmari espropriatiuneat

A bunurilorti immobilI §i a accesorielord
reputate immobilI earl sunt proprietatea debitorelul
A usutructului ce are debitorele asupra bu-
nurilorti de aceeali natura'.
1825. Cu t6te acestea partea nedivisa a unuI
coerede in immobilile unel succesiunl nu pòte fi pusi
In véntlére de catre creditoril sel personall inaintea im-
partelil sal a licitatiuniI ce potti provoca creditorii,
voril gilsi de enviinta, sad in eare ati dreptulii de a
interveni.

1820. immobilile unul minore, chiarii emanei-

patil, salí unuI interslisd, nu péte fi pusd in vénOare in-
aintea vënçlêrii mobililord sale.
182 7 . Discutiunea prealabile a mobililorti nu
este ceruta la espropriatiunea immobililord posedute in
nedivisd de catre und majore §1 unti minore sal inter-
daa datoria le este comuna.; asemenea diseutiunea

www.dacoromanica.ro
 CIVILE. 311

nu se cere nici in casulti cândil urmiririle aù toga in-

cepute in contra unuI majore sail inaintea pronuntiaril
interdictiuniI.

1828. Creditorele nu p6te urmari vésrnlérea im-

mobililorti earl nu 'I sunt ipotecate de &stú la casulti
canda bunurile ce-I sunt ipotecate nu *net spre pla-
ta creantii sale.
1829. Vésnçlérea silita a bunurilora situate in
diferite districte mi póte fi provocati de cart succesiva,
afara de casulti canda acele bunurl faca parte din una
si aceeasi esploatatiune.
Vén4érea se urmaresce inaintea tribundluluI in cir-
conscriptinnea cartil se gasesce centrulti esploatatiunil,
sail, in lipsa unul asemenea centru, partea bunurilorti ce
presinti cela mg mare venitil.
1830. Dad bnnurile ipotecate creditoreld si
bunurile ce nu'I sunt ipotecate saA bunuxile situate in
difexite districte faca parte din una si .aceeasi esploa-
tatiune, vérKlérea unuia si altora se va urmari la unti
locù, daca o cere debitorele.
1831. Dad debitorele justifica', prin contracte
de arenda autentice, di venitulti curatti alù immobililorii
sale pe timpti de una ana este de ajunsa pentru plata
capitalului datoriei, dobindilora ci cheltuelelorti, si dad
ela d delegatiune creditorelul de a percepe acela ve-
nit"; tribunalula p6te suspende urmiririle, earl' urma-
rirl potti fi Irma continuate dad se presinta vre unti ob-
stacolil sari vre o opositiune la plata datorid.
1832. Vésm;lérea silita a immobililoril nu póte
fi provocata si urmarita de catti in virtutea unui titlu
autentica i esecutoria pentru o datoria certa si
Daca datoria consiste in sume neliquidate, urma-
ririle aunt valabili, dar adjudicatiune,a nu se va puté face
de daft dupa liquidatiune.
1833. Cesionarulti until titlu esecutoriti nu p6te

www.dacoromanica.ro
312 CODICE

urmari espropriatiunea de cattl dupä significatitmea ta-

anti, debitoreld despre cesiunea titlului.
1834. Adjuaicatiunea nu se p6tP face de cántil
&pa, o sentinta definitivi in ultima instan ta sat' trecti-
fa in putere de lucru judicattl.
1833. Urmaririle nu potil fi anulate sub pre-
testa ca creditorele aril fi tnceputa a cere urmarire pen-
tru o suma mat inare de cata ceca ce este datorita.
1836 Ori ce urmarire de espropriatitme trebue
s fi rt preceduta de o somatiune de plata facuta din partea
creditoreldi, debitoreluI in persónä sat' mandatartilul sea.

TITLU X.
D ESP RE PRESCRIPTIUNE.

CAN). L
Disposifiunf preliminarit.
1831. Prescriptiunea este una mijlocil de a
dobindi 1proprietatea saii de a se libera de o obligatiune,
sub conditiunile determinate prin acésta lege.
1838. Nu se p6te renunta la preseriptiune de
eta dupa implinirea
1839. Itenuntiare,a la prescriptiune elte sail
espresi saü tacitii.
Renuntiarea tacitä resulta dinteunil fapta care pre-
supune delasarea dreptulul qu'éstigata.
1840. Cela ce nu p6te instraina nu p6te re-
nunta la prescriptiune.
1841. In materia civi/e, judecatoril nu potil
aplica prescriptiunea, daca cela interesatil nu va fi in-
vocata acesta

www.dacoromanica.ro
 313

1842. Prescriptiunea Ole fi opus K in eursulá

miel instpute pina in momentulit candi:1 curtea de a-
pel4 va pronunta definitiva sa decisiune, asupra caria
nu mal pòte reveni dupä lege, afarä, numai de casulit
611)&1 cela' in dreptil a o opune ar trebui sa se pre-
sume, dupg imprejurtirI, cit a renuntatit la Ilusa.
1843. Creditorii si verI-ce altil persóni inte-
resatá potti se opune prescriptiunea qugstigatä debitorelni
san' codebitorelui lord orl proprietarulul, chiar si dacá
acelü debitorit, c,odebitoril sail proprietarit renuntá la
&usa.
1844. Ni se p6te preserie domenuld
cari, din natura lorI proprii sait printr'o decla-
ratiune a lega, nu potil fi obiecte de proprietate pri-
vatä, ci sunt se6se &bici din conieroid.
1845. Statuld, stabilimentele publice i coima-
tele, In Ceca eprivesee domeniulil lor5 ptiYat11 sunt
supuse la acelésl presoriptiunl, ca partieulariT, 0, ea si
acestia le potil opune.
CAPt II.
Despre posesitinea cerutcl pentru i pracrie.
1846, Ved ce prescriptinne este fuudatá pe
flptulìl posesiunil.
Posesiunea este detinerea unui lucen sad folosirea,
de unit dreptil, esercitatk una sag alta, de nol insine
sad de altulit In numele nostru.
n'1847. Ca cit. se pía preserie, se cero o posesiu-
ne continuk nrintreruptä, neturburatä, publia si sub nume
de proprietard, dupi cum se esplica in urmAtérele articole.
1848. Pesesiunea este discontinui candil po-
sesoruld o esercitézil In moda neregulatä, adici cu in-
termitentie anormal
1849. Posesiunea este intreruptli prin modmi-
le si dupi regulele prescrise in articlele i863-1873.

www.dacoromanica.ro
314 CODICR

1 850. Continuitatea Efi neintreruperea posesiu-

nil sunt dispensate de proba din partea caul ce invo-
ca prescriptiunea, in acesta sensti ca, posesorula actuale
care probéza ca a posesa intr'una momenta datti mal
inainte, este presupusil cii a posesa in tail timpulti in-
termeçliariii, Ara insa ca acésta si impedice proba con-
&aria.

1551. Posesiunea este turburata candii este

tundata sad conservata prin acte de violenta in contra
sad din partea adversaruldi.
1852. Posesiunea este clandestina canda poseso-
rula o esercitéza in ascunst de adversairulti gii, in cata
aeest,a nu este in stare de a puté sa, o cung5sca.
1853. A ctele 'ce esercitimil sad asupra unui
lucru aid altuia, sub nume precaria, adica in cualitate
de locatari, depositarT, usufructuari etc., sad asupra u-
nui lucru comuna, in puterea destinatiunil legali a a-
celuia, nu constituesca o posesiune sub nume de pro-
prietarti.
Tail asemene este posesiunea ce amii esercita a-
supra unuT lucru ala altuia, prin simpla ingaduinti a
proprietarului sett
1854. Posesorula este presupusa ea posede
pentru sine, sub nume proprietarti, daca, nu este pro-
bath' ea a inceputti a posede pentru &hull
1555. Cann posesorulii a inceputti a posede
pentru altulti, se presupune ca, a zonservatil aceea§1 cua-
Mate, daca' nu este proba contraria'.
1856. Posesiunea vitiata ptin vre-una din can-
sele arétate in- art. 1847 devine posesiune utile, indata
ce acelli vitia inc,etc;zi in vre unti moda 6re-care.
1857. Posesorulii care posede nu sub mime
de proprietara, nu p6te se scambe eld insuO, fig prin
sine singura fia prim alte perstine intrepuse, cualitatea
miel asemenea posesiuni.

www.dacoromanica.ro
 CIVILB 315

1858. Posesiunea care se esercitéza nu sub

nume de proprietara, nu se peite scamba in posesiune
utde de cata prin vre unula din urmiitérele patru mo-
duli:
1: Ganda detinatorula lucruldi primesce ca bu-
na credinta de la o alii treile pers6na, alta de catil ade-
v'ératula proprietaril, unil titlu translativa de proprieta-
te in privinta lucrulul ce detine.
Cana detinatorula lucrului néga dreptula ce-
lift' de la care sine posesiunea, prin acte de resistenfá
la esercitiula dreptulul sèii.
Ganda detinatorula stramuta posesiunea lu-
cruluï, printr'unù acta cu titlu particularil translativil de
proprietate, la aka% care este de 'mina credintli.
Cana' transmisiune,a posesiunii din partea deti-
natoruluI la altula se face printr'unil actil cu titlu u-
niversale, daca acesta succesoril universale este de bu-
na credinta.
1859. In t6te casnrile candil posesiunea ace-
luiasl lucru trece pe randil In mal multe manl, fie-care
posesord incepe, In persema sa, o noul posesiune, fara
a distringe daca stramutarea posesiunil s'a facutil In
moda singidarii sati universale, lucrativa' sail onerosa.
1860. Verl-ce posesora posterioril are facul-
tatea, spre a puté opune prescriptiunea, &a unésca po-
sesiunea sa cu posesiunea autorului sëil.
1861. Dispositiunile celora doue article pre-
cedenti nu derta la cele prescrise prin articlula 1858,
In urtimula BM alineatil.
1862. Daca vitiulil posesiunil consiste in dis-
continuitatea, In interuptiunea sad In precaritatea sa,
veri- cine are interesil ca sa nu fla prescriptitmea im-
plinitä, Ila pòte opune.
Dar clandestinitatea li turburarea posesiting sunt
vitie numaI relative, si nu pota fi prin urmare opuse
de cata numai de eel in privinta carora posesiunea a
avuta asemine caracteriil.
I

www.dacoromanica.ro
316

CAPO. HL
Despre causele cari intrerupii saal cari suspitulti c irsula
prescripliunit.
SECTIUNEA I.
De,spre causele cari intrerupg prescriptholea.
1863. Prescriptiunea pede fi intrerupa sail In
moda naturale sait in moda civile.
1864. Este intrernpere naturale:
Cálida posesorulti este si remäne lipsita, in
cursa mal multa de una ana, de folosinta lucrulul, saa
de câtre vechiulü proprietarri sail de catre o ala treile per-
sona;
2-a. Gineta lacrula este declaratd neprescriptibile
in urrnarea una transformfiri legan a natural saa des-
tinatiunii sale.
1861. intreruperea civile se operä :
Printr'o cerere %cual in judecatä, fi ä introduc-
tivi de instantä saa' aumaI incidente intr'o instantä de-
j a in ceputii ;
Printr'una acta inc,epaora de esecutare, pre-
cuma sequestrula (saisie) sal cererea esecutiunil unul
titlu caria lege recunósce putere esecutorii;
Prin recunóscerea de d'Are debitora mil pose-
sora a dreptulA c,elaI in contra c.lrui prescrie.
1866. Efectele intreraperii prescriptiunil prin
vre-unul5 din modurile naturalI, sunt absolute: intreru-
perca chile, atará, de esceptiunile coprinse in articlele
1872 si 1873 si altele aseminl, na folosesce de ata
celuI ce o face i nu vétiémii de cita celat contra aárul
se mace.

1867. intreruperea fiii civile fiä naturale, ster-

ge cu totula verI-ce prescriptiune inceputti inaiutea sa;
in niel unil eastsi acea presciiptiune nu mai pede fi con-
tinuitil. Posesorula sal debitorulii pota incepe o noui

www.dacoromanica.ro
 el/7MB. 317

prescriptiune &pa ce actele constitutive de Intrerup-

titute incetéza, conforma naturel lora si regulelora aici
1 mai josa stabilite.
1868. Cererea Menta, in judeeata nu va puté
intrerupe prescriptiunea, de cata daca va fi incuviintata
de judeditoria prin otarire de nerevocabi!e autoritate.
In casulii acesta niel ci prescriptiune nu péte cur-
ge de la formarea cererii In judecatuí si pina la pro-
nuntiarea unei asemene otariri.
1969. Dac...l cela ce a formatii cererei in ju-
deeata laza sil se perimeze acea actinne a sa prin ne-
lucrare ; daca se desiste de acea cerere pentru 'veri-care
alta motiva d'ara de nulitáti de forma salí de necom-
petinta instantei catre care o a fbsta Menta, niel o in-
trerumpere de prescriptinne nu pete fi.
1870. Cererea in judecata intrerupe pescriptiu-
'lea , dup5. regulele coprinse In articlulil 1868 si 1869,
(liara In casilla candil este adresati la o instan jiu-
deeiltorésca necompetinte, si ehiara daa este nula poi-
tru lipsa de forme.
1871. in ca su rile prevOute in artielula prece dt nte
prescriptiunea nu va fi intreruptil de dita daca cela inte-
resata va fi acata, mai 'nainte de otartrea de peremti-
une, ce ara puré fi pronuntatil in contra sa, o nona ce-
rere in bulla si cuvenitil forma, si daca acésta dupa uf-
ma cerere i se va fi inctiviintata, (1E10 -cuma se arétrt
la articlula 1868.
1872. Intreruperea civile a prescriptiunii, fa-
ena in contra umii din debitorii solidari, are efectri
in' contra tutora celorti-1-alti oodebitorl al sa.
Intreruperea, eivile tienta in contra unui dil mos-
tenitoriI unui debitoril solidaria nu are electa in contra
celora. comoscenitori, aliara daca creanta aril fi
ipotecaria, daca obligatiunca nu este nedivisibile. A-
semino Iutrerupere mi are efecta in contra codebitori-
lora debitorelni- defiinctil, de cata In m'ésura pkrt i de

www.dacoromanica.ro
318 CODICE

obligatiune a moscenitoruluI contra cirul s'a fácutii In-

treruperea.
Spre a intrerupe prescriptiunea In contra aceloril
codebitorl, trebue o intreruptiune lama' In contra tutorti
moscenitorilorti debitorului detunctil.
1.873. intreruptiunea civile a prescriptiuniI, fa-
cuta in contra debitoreluI principale, are efecte si in
contra cautiunii.
Intreruperea facuta In contra cautiung nu póte o-
pri cursult1 prescriptiuna datorieI principalT.
SECTIUNEA II.
Despre causele cart', suspinclet eursultl prescriptiunif.
1874. Suspensiunea opresce cursulti prescrip-
tiuniI pe timpulù' cAtil durézi, tarl insa a o sterge pen-
tru timpulii trecuta.
1875. Prescriptiunea curge In contra verl cit -
ril pers6ne c,are n'arti puté invoca o esceptiune anu-
me stabilita prin lege.
1576. Prescriptiunea nu curge In contra mino-
riloril qi interdictilort, afara de casurile determinate prin
lege.
1S77. Prescriptiunea curge In contra femeil ma-
ritate, in privinta averiI sale parafernall, chiarti si da-
d, aceea se aft sub administratiunea barbatultil, cu re-
serva insa, pentru c,asulfi acesta, de actiune recursoria a
femeil In contra barbatuluI.
1875. Prescriptiunea nu curge, pe ditri timpil
tine casatoria, In contra femeii maritate, In privinta im-
mobililorti dotalI cari n'art tostfi declarate alienabill prin
contractulii de casatoria, de °tail, dacrt va fi inceputfi a
curge maI 'nainte de casatorirt, sail din momentulti separa-
tiuniI patrimonielorfi conformil arficolului 1256-1270,
yeti cari arrt fi epoca in care a inceput5 posesiunea.

www.dacoromanica.ro
 319

1879. Nu este supusil prescriptiunil, pe cata

timpil tine casatoria, actiunea de nulitate a femeil .con-
tra actelora acute de dinsa fara, autorisatiunea barbatu-
luI saa a judecateI , In casurile In cari legea declara o-
bligatoriä acea aetorisare.
1880. Nu este asemenea Supusa prescriptiunii,
pe cata timpa tine casitoria, nicI o actiune a femeiI
care ar puté si se restranga cum-va In contra barba-
tuluI, de ar fi esereitata de femeia contra uneI ala treile
persene.
1881. Prescriptiunea nu curge intre sotI, pe
cita timpa tine casätoria.
1882. Prescriptiunea nu curge In contra mos-
cenitorultil beneficiara In respectula creantelora sale a-
supra succesiunil.
Ea nu curge in contra succesiunil niel In privin-
ta creantelora niel in privinta drepturilora real'.
1883. Regulele prescrise prin articlula prece-
dente se aplica si la preseriptiunea dintre administrato-
rula legale alù' averiI unel persene i acea persenä, pre-
cum dintre o suceesiune vacante si persenia numita
ratora alti el.
1884. Prescriptiunea curge Matti In tolosula
cat si In contra mid succesiunl vacan ti chiara si daca
n'are curatora, i chiar In timpula terminiloril de trel
lunl pentru facerea inventariului i de patru-stecI de 4i-
le Tentru deliberare.
1885. Prescriptiunea und creante eonditionall
sail cu terminil nu pete incepe de cat(' din momentula
cand s'a Implinitil conditiunea sail a espiratil terminula.
Actiunile realI ale creditoruluf saü proprietarului
sunt, prin eseeptiune, supuse prescriptiunii, in folosula
celui ce detine lucruhl, chiarú si mal 'nainte de reali-
sarea conditiunilora sad de espirarea terminilora la cari
acele actiunI pota fi subordinate.

www.dacoromanica.ro
320
CAPt. IV.
Despre timpulti cerutil pentra a prescrie.
SECTIUNEA L
Disposifiuni general.
1880. Niel o prescriptiune nu p6te incepe a
curge mal 'nainte de a se nasce actiunea supusil aces-
tul modil de stingere.
1887. Terminulii prescriptiunit se caleulO pe
dile, si nu pe ore. Prin urmare diva tu cur8ult1 cOril
prescriptiunea incepe nu intrl In acehl c,alcalii.
1888. 17iva se Imparte In dou'é-deei-si-patru
de ore. Ea ineepe la mediulii noptiI si se finesce la me-
diula noptit urtniteore.
1.889. Prescriptiunea nu se socotesce qu6stigatá
de cata dupg. implinirea celel dupá urmä. ¡lile a termi-
nilui prin lege.
SECTIUNEA
Despre preseripfiunea de tret-flecf ant.
1890. Tòte actiunile atitrt reali câtù i per-
sonalt pe cari legea nu le a declarata neprescriptibill
pentra cari n'a defipttl unit' terminil de prescriptiune,
se voril preserie prin trel-deci de anT, fiira ea celil ce
invoc4 acéstä prescriptitme 84' fiá obligatá a produce
vre nnÙ titlu, i tára s i-se peotä opune réua credintä.
1891. Instantiele Incepute si delásite se voril
prescrie, In lipsä de cerera de peremOune, prin trel-dect
de ant socotitl de la celá dupil urmä nail de proceduril,
oft care era fi terminulá de prescriptiune tad actiuni-
lori In urma eárorá se vorù fi Inceputù aeele instante.
189e. Renditele sail creantele ale ctironl ca-.

www.dacoromanica.ro
 321

pete nu sunt niel odia esigibili çi cari produed In

folosulti creditorelul interese periodice sad In perpetuti
sat pe viéta, se prescrid prin trel-slecl de anIIncep'indii
de la data titluluI lord constitutivd.
1893. Dnpil done-slecI i optd de anl de la
data titluluI constitutivd sal' a celaI de pe nrmil titlu,
debitorulu pene fi constrinsti sa procure unii noti titlu
creditorulul sail represinta%ilorti se'.
1894. Regulele prescriptinniI relative la alte
obiecte de dita cele coprinse In acestti titlu i cari sunt
espuse la locurile respective din acestd Codice, esclud6
aplicares, dispositiunilord acestnI flan n t6te ca9nrile
candil stínt contrarie lord.
SECTIUNEA
Despre preseripriunile de lime pini-4 la, doué-fleel de ani.
I. Celit ce qu'éstigil cu bunä credin i prin-
tr'o jasa causil, unii nemiscitord determinatti, va pre-
serie proprietatea aceluia prin çlece ani, dad, adeféra-
tuld proprietard locuesce In circonscriptiunea curtiI de
apeld unde se aflA nemisciltoruld,. i prin dott6-s1ed de
mil daca locuesce atará, din acea circonscriptiune.
1896. Dacrt adev'ératulti proprietarfi a locuitd,
In diferite timpurI, In circoescriptiunea curti1 de apelti
unde se 05, nemisciltondil i dará.' dintrInsa, prescrip-
tiunea se va completa adfiugindu-se, la aniI de presenta',
unti numdrii de anI de absen0 Indoitti de ata celti Ce-
lipse,sce la. aria de presentri pentru ca sä fui slece.
1897. Justa causii este yeti ce titlu translativd
de proprietate, precuma vinderea, scambul ii etc.
Und titlu nulti nu pelte servi de base prescriptiu-
nil de slece ida la dou'é-siecl de arg.
Und titlu annulabile nu pòte fi ()piel posesornlul
care a invocatd prescriptinnea de çiece pina la dou6-decI
de ant, Ie catil de celti ce ard fi avutil dreptuld de a
cere anulares sa, sad de representa* dreptulul sed, da-
c. posesoruld n'a cunoscutil causa annulabilitatil
21

www.dacoromanica.ro
322 eonxun

1898. Buna credinti este credinta posesorult4

ca, cela de la care a dobanditi immobiluld aves, tele
insu§irile cerute de lege spre a4 put6 transmite pror
prietatea.
Este destuli ca buna credinti si fi esistuti in mo-
mentrili qnéstigariI immobilelul
1899. Justa eausil trebue si fi i totis d'anua
probati de celi ce invoca prescriptiunea de çiece pina la
douë dedi anL
Buna credinti se presupune totil d'auna, (0. sar. -
cina probel cade asupra celdi ce alégi rea credinta.
1900. Actiunea pentru nulitatea sai pentru.
stricarea una conventiuni, se prescrie prin llene axil, In
tòte casurile candil legea mi dispune altd-feld.
Acksti prescriptiune nu Incepe a curge, in casi de
violenta, de citi din çliva candil violen;a a ineetatii; in
casi de enire sA de dolii , din 4ina candil ercirea
sail dolula s'a descoperitil; pentru actele tiente de fa-
ma miiritate neautorisate, din çlitta desfacerii cisitorief;
In contra minorilori din (gua majoritatii, iar In respee-
tuli interdictilori din Oitia, ' candi s'a redicati interdic-
titmea.

1901. Ver-ce actiune a minorelul contra tu-

torelui, relativa,' la faptele tutela, se prescrie prin çiee,e
axil, incepêndi de la majoritatea sa.
1902. Dupi çiece ani, architectiI §i intreprinr,
(1.6toril de lucrarL, sunt desircinatI de respunderea la
care sunt supu§1 pentru stricicitufea In toti sai in par-,
te a constructiunii prin vitiele de construire sai prin
vitiele paméntuluL
SECTIUNEA IV.
Despre c4te-va prescripfiunt particularie.
1903. Actiunea maestrilori §i institutorilori de
sciinte sail de artI, pentru lectiunile ce da en luna;
A osp'étitorilori 10 gizduitorilori, pentra nutrirea
qi locuirea ce procura,' , li a (imeniloril cu (Ana, pentru

www.dacoromanica.ro
 323

plata çlilelori, a materielortí de 6.110 produrate qi a

simbrielorti,
Se prescria prin sése lunT.
1904. Actiunea medicilorii, a chirurgilortl si a
apotecarilorri, pentru visite, operatiunÌ i medicamente;
A negutitorilorfi, pentru marfele ce vanda la par-
ticularil eari nu sunt negutiatorl;
A directoriloril de pensionate, pentru pretiulii pen-
siunii suolarilorA loril, si a ahora maestri, pentru pre-
tiu15 uceniciei;
A servitoriloril cari se tocraescil cu anula, pentra
plata simbriel lora,
Se prescrifi printr'unil aria.
19011. Prescriptiunea, in casurile mal susil a-
faate, se va implini, chiaril de arti urnia serviciele, lu-
criiiik i predarile acolo mentionate.
Ea nu incetézA de a curge de catil candil s'a in-
chiaiatil secetéla, s'a data' una biletü sail adeverinta, ori
s'a formatil cerere in judecati.
1906. Cu. t6te acestea, °el caroril vora fi o-
puse aceste prescriptiuni, potil deferi, celoril ce li le o-
juramantil asupra cestiunif de a se sci daca lu-
onda* s'a plàtitü in adevêrt. Juramêntulil va puté fi
deteritil féduveloril i mos cenitorilora sail tutorilord a-
cestorii (lupa urma, candil sunt minori, pentru ca
alba a declara daca mi sciil ca lucruld este inca datoritil.
1907. Veniturile renditelorrt perpetue saA pe
viétiä;
Prestatiunile periodice a le pensiuniloril alimen-
tarie ; chiriele caseloril i arendele bunuriloril rurall;
DobanOile sumeloril imprumutate i in genere
totil ce se pliitesce Cu aunli salí la termine peno-
dice mal: scurte,
Se preserin prin einel ansi.
19013. Prescrip%iunile presentil sectiunI curgil
in contra rninorilora i interdictilorii, remAnêndil acestora
recursil in contra tutoriloril lora.

www.dacoromanica.ro
324 CODICZ

4909. Lucrurile miscgtórie se prescriu prin

faptula posesiuniI lora tgril si fig trebuintig de ver'o
curgere de tinapti.
Cu t6te acestea celti ce a perdutti saù celul ca-
ruT s'a furatti una lucru, póte and revindice, In cursti
de trel anl din çliva cfindti l'a perdutti saü cinclii i
s'a !watt", de la celti la care fill gasesce, remanênda a-
cestuia recursil In contra celui de la care are.

1910. Dacg posesorulti actuale alil lucrului

furatii sari perdutil l'a cumparatti la unil Mich' sail
la tire", sari la o vindere publick sail' de la unri ne-
gutigtora care vinde asemenT lucrurl, proprietarulil o-
riginara nu p6te sg ia lucruluí Impel de am tutor-
céndil posesorulul pretiulti ce l'a costatti.
1911. Prescriptiunile, incepute la epoca pu-
bliciril acestuT Codice, se verb' regula duptt legile ce-
le vechT.

Dispositinni generali.
1912. Codicil' Domnilorti Callimacha qi Caragea
si or! ce alte legT civili anterior!, ordonantele domnescl
instructiunile ministeriali din ambe Principatele-
Unite sunt abrogate in totil ce nu este conformil re-
guleloril prescrise In presiutele Codice.
1913. Acesta Codice civile se va pune in. lu-
crare la intesiii Iuliu, anula una mig opta sute qéseilecl
§i eincl.
4914. Fia dotata Inaintea promulgaril acesteI
leg,l, de voesce a yeth la o ereditate deschisg In ur-
ina acestel legT, va fi obligata a reporta
dotea.
Facemil cunoscutti i ordonamti ca cele de fatig, in-
vestite cu sigiliulfi Statulu1 §1 trecute in Buletinula le-
gilorü Oficiale), si fie adresate curtilora,
tribunaleloril si autoritlitilora administrative, ea sa le
inscrie In registrele bruí, sT le observe, si sâ faca a se
observa, i Ministrula Nostru secretarti de Stag la De-

www.dacoromanica.ro
 OlTILE 325

partamentula Justitid, Culteloril §i Instructiunil Publi-

ce, este Insfircinati1 a prevegbia publicarea
Datti In Bucuresci la 26 Noembre anulti. 1864.
ALECSANDRU IOAN.

(I.17-S)

Miuistru serretarii. de Stat la

Depart. JuetitieT, Culeelorti
Instructiunil publice.

N. Cretuleseu.
No. 1655.

www.dacoromanica.ro