L10: CONSTITUŢIILE DIN ROMÂNIA (I)

1.DEFINIŢIE:
CONSTITUŢIE = Legea fundamentală a unui stat care determină forma de guvernare, structura social-
economică şi politică,
modul de organizare şi de funcţionare a instituţiilor statului,
drepturile fundamentale şi obligaţiile cetăţenilor.

2.ETAPELE VIEŢII CONSTITUŢIONALE DIN ROMÂNIA MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ:

a)Etapa premergătoare primei Constituţii (prima jumătate a secolului XIX);
b)Etapa continuităţii constituţionale (1866-1938);
c)Etapa instabilităţii constituţionale (1938-1947);
d)Etapa totalitară (1947-1989).

3.PRIMELE ACTE CU CARACTER CONSTITUŢIONAL DIN ISTORIA ROMÂNILOR:

a)”Regulamentele organice” (1831-1832):
- Au fost primele acte cu caracter constituţional din istoria noastră. Au însemnat un prim pas important pe
calea modernizării vieţii politice, economice şi sociale din Principatele Române, se introducea în premieră la
români principiul separării puterilor în stat (puterea legislativă, executivă şi judecatorească);

b)Convenţia de la Paris (1858):

- A fost adoptată de cele 7 mari puteri europene ale timpului;
- Se menţinea principiul separării puterilor în stat;
- Urma să se creeze un stat numit „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei” care însă era doar teoretic
unit; practic, Principatele rămâneau în continuare separate din punct de vedere politic (fiecare urma să aibă
propriul domn, propria adunare, propriul guvern) deci această Convenţie nu satisfăcea nici pe departe dorinţa
de Unire deplină a românilor;

S1:
„Art. 3: Puterile publice vor fi încredinţate în fiecare principat unui hospodar şi unei adunări […]
Art. 4: Puterea executivă va fi exercitată de către un hospodar.
Art. 5: Puterea legislativă va fi exercitată în mod colectiv de către hospodar, adunare şi comisia centrală.
Art. 6: Legile prezentând un interes special pentru fiecare Principat vor fi pregătite de către hospodar şi
votate de către adunări;
Legile prezentând un interes special pentru ambele Principate vor fi pregătite de către comisia centrală şi
supuse votării adunărilor de către hospodari.
Art . 7: Puterea judecătorească, exercitată în numele hospodarului, va fi încredinţată magistraţilor numiţi de
el […]”
[Convenţia de la Paris, august 1858]

COMENTAŢI DISTRIBUŢIA CELOR TREI PUTERI ALE STATULUI. CUM FUNCŢIONA SEPARAREA PUTERILOR
ÎN STAT? ARGUMENTAŢI!

c)”Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris” (1864):

- A fost actul impus de către domnitorul Al. I. Cuza prin care Parlamentul român devenea bicameral (se
înfiinţa a două cameră a Parlamentului - Senatul).

S2:
„Art. 1: Puterile publice sunt încredinţate Domnului, unei Adunări ponderatrice şi Adunării elective.
Art. 2: Puterea Legiuitoare se exercită colectiv de Domn, Adunarea ponderatrice şi Adunarea electivă.
Art. 3: Domnul are singur iniţiativa legilor; el le pregăteşte cu concursul Consiliului de stat şi le supune
Adunării elective şi Corpului ponderatoriu, spre votare.”
[Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris, 1864]
COMENTAŢI DISTRIBUŢIA CELOR TREI PUTERI ALE STATULUI. CUM FUNCŢIONA SEPARAREA PUTERILOR
ÎN STAT ÎN ACEST CAZ? ARGUMENTAŢI!
COMPARAŢI „STATUTUL DEZVOLTĂTOR” CU „CONVENŢIA DE LA PARIS”. MENŢIONAŢI O ASEMĂNARE ŞI O
DEOSEBIRE!