Generalitati TO

TO este metoda de reeducare fizica si psihica care fol gesturi imprumutate din tehnicile atizanale si
viata cotidiana in scopul adaptarii pac la dizabilitatea sa si avand ca finalitate conservarea sau redarea
unui max de independenta in activitatile familiale si/sau sociale.

TO e in acelasi timp o metoda de reeducare, readaptare, revalorizare si reinsertie.

Putem discuta despre 2 niv de actune ale TO:

- In plan functional
- In plan psihic

Obiectivele T.O.

1. Educarea sau reeducarea complexa, motorie, senzoriala si psiho-motorie a pac prin

antrenarea corespunzatoare a complexului neuro-mio-arto-kinetic in derularea miscarii cat
mai aproape de fiziologic. Se urmareste astfel ca activitatea concreta desfasurata sa
antreneze forta musculara, amplitudinea si orientarea corecta a misc in segmentul deficitar.

2. Supravegherea ortopedica – combaterea posturilor vicioase, compensarea tuburarilor de

statica si/sau dinamica pt realizarea corecta a miscarii in cursul activitatii desfasurate.

3. Readaptarea functionala si adaptarea la dizabilitate in sensul recastigarii capacitatii de a

efectua o activitate compromisa, fie prin resurse proprii revalorizate, fie prin ajutoare tehnice
adaptate dizabilitatii, dar adaptate si tolerantei pac si posibilitatiilor lui concrete de a le folosi.
Aceasta readaptare functionala creaza presimele atingerii unui alt obiectiv al TO.

4. Independenta pac in viata cotidiana, recastigarea sau mentinerea cap sale de autoingrijire,
autoservire, deplasare si/sau comunicare.

5. Reeducarea abilitatii gestuale, deosebit de importanta pt refacerea schemelor de miscare in

activitatile manuale care implica anumita viteza si precizie de executia gestului. Acest obiectiv
alaturi de readaptarea functionala creaza premizele atingerii urmatorului obiectiv.

6. Readaptare/adaptare socioprofesionala in sensul recastigarii cap de munca in aceeasi

profesie sau eventual intr-o activitate corespunzatoare dezabilitatii existente pe masura
restantului functional corect evaluat pt noua profesie.

SILOGISMUL T.O.:
Individ Activitate/Actiune Implicatie
necesitati Realizari utile si/sau estetice Antrenarea la activitatile vietii
aptitudini si obisnuinte cotidiene
imaginatie

OBIECTIVELE T.O.:

- Educarea/reeducarea motorie
- Educarea/reeducarea senzoriala si psihomotorie
- Supravegherea ortopedica
- Readaptarea functionala si adaptarea la dizabilitate
- Independenta vietii cotidiene
- Readaptarea/adaptarea socio-profesionala
- Reeducarea abilitatii gestuale, precizia si viteza gestului
- Rolul psihologic

Mijloacele terapeutice de care dispune T.O.:

1. Activitatile arhizanale: tesut, brodat, olarit. Urmaresc ca prin actiuni simple sa antreneze cap
functionala pt obtinerea unor obiecte utile, dar si estetice, sa suscite interesul pac, fara efort
deosebit

2. Activitatile creative imprumutate din artele vizuale: pictura, modelaj, ceramica. Obtinerea
unor rezultate estetice cu eforturi mici care antreneaza ....

3. Activitatile de joc sau jocuri adaptate: Ocupa activ si atractiv timpul liber al pac, ii
capaciteaza la gesturi simple repetate, dar aspectul distractiv si competitiv al jocului, diminua
eventuala monotonie a misc permanent repetate. Programele de TO presupun si ex de
reeducare nec manipularea de ob simple ale caror dimenisuni si mod de manevrare pot fi
adaptate restantului functonal individual pe masura recuperarii capcitatii de manevrare.

4. Ortezare-protezare de repaus

5. Ortezare-protezare de lucru

MIJLOACELE T.O.:

- Activitati artizanale
- Activitati creative
 - Activitati de joc
- Activitati ale vietii cotidiene
- Manevrarea de obiecte simple
- Ortezare-protezare de repaus
- Ortezare-protezare de lucru
- Sfaturi de igiena vietii

RELATIA ORINTATIVA OBIECTIVE-MIJLOACE IN T.O.:

Educare Educare Suprave Readap Indepen Readapta Reeduca Rolul

/ Reedu- / reedu- -gherea -tare -denta -re socio- -rea psiholo
care care ortope- functi- vietii profe- Abilitatii -gic
motorie senzori- dica onala + cotidie- sionala +
la adaptare ne Precizie
la si viteza
dizabilita
-te
Activitati + + + + +
de joc
Activitati + + + + +
creative
Activitati + + + + +
artizanale
Activitati + + + + + +
ale vietii
cotidiene
Ex de + + + +
reeducare
prin
manipular
e de
obiecte
simple
Ortezare +
de repaus
Ortezare + + +
de
activitate
Igiena + + +
vietii
cotidiene
Discutii +

Instituirea programului de TO:.

Finantarea presupune o evaluare complexa si completa a pacientului , incepand cu bilantul starii

cutanate si fanerelor- ( unghii , fire de par ) . Aspect foarte important mai ales in cazul necesitatii
ortezarii sau protezarii pacientului, formeaza bilanul neurologic care furnizeaza date importante
asupra funct. unor segmente si a elementelor clinice det. de diversele patologii neurologice dupa care
urmeaza cele 4 nivele de bilant complex propiu-zis de t.o.

Bilantul complex cuprinde 4 nivele:

- Blantul functional general

- Bilantul funct. adaptat vietii personale respectiv familiale si sociale
- Bilantul profesional in scopul reluarii lucrului
- Bilantul posibilitatilor de adaptare

1. Bilantul functional general – cuprinde mai multe momente: bilantarea articulara si musculara
la care se adauga bilantarea abilitatii si bilantarea autonomiei in activitatile de baza ( toaleta
si igiena personala , imbracat-dezbracat , alimentatie ).

2. Bilantul functional adaptat vietii personale – presupune o suma de evaluari la nivelele de

desfasurare a activitatii social-familiale a pacientului . Bilantul activitatii menajere-
capacitatea subiectului de a pregatii mesele, de a efectua menajul, (spalat,calcat,curatenie).
Bilantul activitatii de recreere si petrecerea timpului liber ( citit, manevrarea radio –tv,
manevrarea I.T, mobilizarile exterior , jocuri sau sporturi adaptate). Bilantul posibilitatilor de
comunicare: scris, apasare pe butoane , folosirea telefonului. Tipul de mers, posibilitatea de
urcat – coborat scari , folosirea mijloacelor de transport in comun, conducerea atumobilului
s.a.

3. Bilantul profesional in scopul reluarii lucrului sau reorientarii profesionale – presupune

insumarea datelor furnizate de mai multe momente de bilant . Bilantul autonomiei cotidiene,
a posibilitatilor gestuale , bilantul posibilitatilor de deplasare ( utilizara trans. in comun,
masina personala adaptata), bilantul datelor derivand din studiul locului de munca , respectiv
evaluarea tuturor adaptarilor care se impun , studiul gesturilor profesionale ( evaluarea
posibilitatilor sau imposibilitatilor decompensarea eventualelor deficiente in realizare acestor
tehinci profesionale ca si studiul motivatiei fata de profesie , respectiv interesul subiectului ,
daca este capacitat sau nu sa se integreze in mediul de munca si sa presteze acea profesie ,
sau daca este motivat sa se reorienteze profesional.

4. Bilantul posibilitatilor de adaptare – ceea ce presupune evaluarea datelor cumulate,

furnizate de mai multe momente respectiv bilantul compensarilor gestuale posibile al
mijloacelor de ortezare care se impun ca si al adaptarii lor si mijloacelor tehnice necesare
compensarilor eficiente ale dizabilitatilor subiectului .

Bilantul starii cutanate si fanerelor:

- bilantul neurologic
- bilant articular
 - bilant muscular
- bilanutul abilitatii
- bilantul autonomiei

Bilantul functinal adaptat vietii personale ( familiale , sociale):

- bilantul activit de comunicare

- bilantul activit menajer
- bilantul activit de recreere

Bilantul profesional pt reluarea lucrului sau reorientare profesionala

- bilantul autonomiei cotidiene

- bilantul posibilitatilor gestuale
- bilantul posibilitatilor de deplasare
- studiul locului de munca ( adaptam)
- studiul gesturilor profesionale
- studiul motivatiei fata de profesie

Bilantul posibilitatilor de adaptare

- bilantul compensarilor gestuale posibile

- bilantul mijloacelor de ortezare
- bilantul adaptarilor si mijloacelor tehnice necesare compensarii dizabilitatilor

Programul de T.O in suferintele post-traumatice:

Recuperarea mainii post-traumatice:

- se utilizeaza principial , silogismul t.o – relatia logica intre mai multe elemente . se aplica in
mod logic cu particularizarile incluse de tipul de dizabilitate si cu individualizarile specifice
fiecarui pacient, se aleg obiectivele programului de terapie ocupationala si ulterior mijloacele
terapeutice cele mai indicate ( vezi schemele din cursul 1).

Principalele obiective generale de urmarit:

- prevenirea limitarii mobilitatii, obiectivul se atinge prin posturari si mobilizari

- crestrea domeniului miscarii pasive, limitat prin contracturi sau retracturi , se corecteaza sau
se atinge obiectivul prin asuplizare ( intinderi pasive si active)
 - cresterea fortei – se atinge prin tonifiere , presupune tonifierea mai multor aspecte : abilitate
izometrica, abilitate izotonica, exercitiu activ , asistat, plus orteze dinamice (resorturi,
greutati)
-
cersterea rezistentei – se obtine prin durata crescuta de antrenament la efort mediu

Selectarea activitatii:

- activitatea trebuie selectata in sensul de a putea satisface obiectivele delimitate anterior in

conditiile reale de moment, pe care le permite din punct de vedere functional dizabilitatea .

Caracteristicile activitatii:

- se det. cresterea domeniului activ de miscare

- se det crestrea domeniului pasiv de miscare
- se det crestrea de forta
- crestrea de coordonare/dexteritate
- crestrea stabilitatii miscarii
- cresterea de mobilitate

Analiza biomecanica:

- stabilirea clasamentului exact a uneltelor sau echipamentelor, fazele activitatii , miscarile

fiecarei faze, domeniul fiecarei miscari ( goniometrie) , capacitatea de repetare a fiecarei
miscari (poate fi cubilaterala , bilaterala sau reciproca) , capacitatea de contractie si tipul de
contractie pt fiecare msicare ( concentrica sau excentrica, izometrica sau izotonica) , muschii
implicati si forta lor minima necesara derularii miscarii .

Analiza dezvoltarii neurologie:

- orice fel de activitate trebuie sa stimuleze functiile nerologice si atunci cand este cazul sa le
antreneze , orice fel de activitate dezvolta o suma intreaga de stimuli pe care organismul
pacientului trebuie sa le interpreteze si care sa le prezinte un potential de plecare in
dezvoltarea activitaii. Analiza dezvoltarii neurologie presupune stimulare senzorila , reflexe
favorabile, stabilitate si echilibru, mobilitate articulara, tipul de senzatie pe care il produce
activitatea poate fi : stimulare tactila, termica, vestibulara, stimulare porpioceptiva, stimulare
senzoriala( vizuala, auditiva, olfactiva, gustativa ).

Adaptarea activitatii:

- atingerea scopului terapeutic

 - sa se deruleze fara miscari suplimentare , parazite sau posturi inadecvate
- sa dezvolte o posturare adecvata activitatii
- sa se desfasoare fara pericol
- sa obtina anumite raspunsuri
- sa evite situatiile jenante

Adaptarea programului de T.O la mana post-traumatica:

- capacitatea de a face
- stiinta de a face
- vointa de a face

Reeducare complexa organica , psihomotorie:

Bilantul complet al dizabilitatii – care trce prin cele 6 trepte de bilantare

Afectarea pumnului – pumnul normal trebuie sa prezinte 3 caracteristici : sa fie stabil, rez la
pretensiunile de forta, amplitudini maximale de miscare la pretensiuni usoare .

Modurile de pretensiune- transversal , oblic sau bimanual si monomanual

Greutatea mobizabila (exprimata in kg)

Nivel amplitudine troficitate, dureri, forta de control radiologic

(grade) contracturi pretensiune ( kg)
0 0 +++ 0 consolidare
idoielnica
I extensia 10 grade, ++ mai mica sau consolidat
flexia pana in 20, egala cu 5
pronosupinatia
aproape 0
II extesie 20 , flexie +/0 cca 10 kg consolidat
40,
pronosupinatie 20
de grade in fiecare
sens
III +30 de grade in 0 mai mare de 10 consolidat
toate

Obiectivele t.o ale pumnului sunt urm. : controlul durerii , controlul fortei de contractie a musc.
periarticulare, controlul fortei de pretensiune si in timp intensificarea miscarilor .
Caracteristicile generale ale activitatilor propuse in traumatismele pumnului (mana dominanta )

nivele situatii de evitat obiective conditii de activitati tipice

exercitiu
0 dureri, miscari dominanta pe atela sau olarit-modelaj,
luxante,amplitudinea, derivativa , orteza de imprimerie-
edeme pretensiuni usoare stabilizare sabloane, lucrari
variate de finete
I la fel ca mai sus stabilizarea atela de tesut, tamplarie-
pumnului, stabilizare nu pt ajustaj
sinergie, flexie activitati curente
degete, extensie nedureroase,
pumn,pretensiuni atela de adaptare
medii cu a pumnului
dominanta statica (necesitate)
II -1. miscarile luxante amplitudine fara pretensiuni olarit, lucru
rezistenta bilaterale cu metal
dominanta
statica
II -2. pretensiuni tranzitie cu atela tamplarie, tesut-
solicitante, adaptat,
unilateral imprimerie
III crestere de forta, fara atela olarit- rotunjit
amplitudine , decorare,
coordonare si tamplarie si
rezistenta metal – toate
uneltele (inclusiv
munci cu loviri
dupa cel putin 10
saptamni S

Programul de terapie ocupationala in Sindromul de distrofie simpatica reflexa regionala (fosta

algoneurodistrofie in cartile vechi)

Obiective program:

1. Cresterea increderii subiectului in el insusi: subiectul trebuie sa accepte ceea ce i se

intampla si sa participe la derularea programului

2. Programul trebuie sa se concentreze pe antrenarea contractiilor deoarece au puternic

efect asupra circulatiei => actioneaza benefic in regularizarea fluxurilor in zona distrofica. Contractia
va da posibilitatea intretinerii troficitatii muschilor.
 3. Normalizarea comenzilor corticale: subiectul are probleme de perceptie senzitiva (mai ales
a durerii, perceptia se realizeaza la nivele mai joase); perceptia trebuie antrenata pentru nivele mai
inalte

4. Recuperarea amplitudinii de miscare si a fortei necesare finalizarii actiunii

Caracteristicile activitatii:

1. Activitatea trebuie sa aiba un rasunet psihologic: activitatea trebuie sa dezvolte o reactie

pozitiva din partea subiectului (subiectul sa fie capacitat de activitatea respectiva)

Agreem, cel putin la inceput, activitati simple, scurte, nesolicitante.

In timp sunt posibile activitati diversificate care sa dezvolte forta, rezistenta si in timp, chiar
precizie gestuala sporita.

Activitatile propuse la inceput, sunt activitatile vietii cotidiene.

2. Activitati cu exigente sporite: tesut, imprimerie, olarit, modelaj.

Programele de terapie ocupationala in amputatiile partiale ale mainii

Dpdv al mecanismului patologic, exista 4 tipuri de amputatii la nivelul mainii:

- amputatiile mainii de relatie: afectarea primelor 3 degete

- amputatiile degetelor intermediare: degetele 2, 3, 4

- amputatiile mainii de forta: degetele 3, 4 si 5

- amputatia mainii metacarpiene

Programul de terapie ocupationala porneste in cazul amputatiei mainii de la 2 aspecte:

- rasunetul psihic al amputatie

- de la functionalitatea bonturilor

Programul de terapie ocupationala trebuie sa antreneze:

- prehensiunile simple: activiatti selecloare restantul functtive care sa puna ain

valoare restantul functional; se utiizeaza atelele mulate care sa asigure un contact complet, contact
care sa dezvolte stimularea sezitiva pe toata suprafata restanta
 Daca policele este amputat este indicata relateralizarea activitatilor.

Programul de terapie ocupationala in traumatismele tendoanelor flexorilor degetelor

La mana, functia esentiala este flexia.

Intotdeauna intr-o leziune a flexorilor este necesarea efectuarea unui bilant:

1. Prezenta contracturilor
2. Durerile
3. Tulburarile de coordonare: apar datorita faptului ca diverse grupe musculare sunt afectate
diferit, nu mai exista relatia de echilibru intre agonisti si antagonisti, intre sinergist
4. Limitarea mobilitatii
5. Scaderea fortei de prehensiune

Paraliziile traumatice ale nervilor periferici

 Nervul cubital

Caracteristici:

- afectarea functiei ultimelor 2 degete: tulburari motorii si senzitive

- grifa cubitala

Bilant patologic: de obicei sectiunile nervului cubital sunt asociate cu leziuni ale tendoanelor
flexorilor.

Obiective:
 1. in faza de intretienere: se urmareste:
- mentinerea pasiva a motricitatii
- prevenirea deformarilor

2. in faza de recuperare propriu-zisa, caracteristice activitatilor propuse urmaresc

antrenarea fortei si supletei

Activitatile cele mai eficiente sunt:

- tesut si tamplarie dar necesita adaptarea pumnului

- activitatile poligestuale simple repetitive dar necesita prehensiuni alternative
- prehensiunile cu dominanta statica trebuie sa devina dinamice, trebuie sa se insiste pe
sensibilitatea discriminativa (diferentierea obiectelor dupa material)

 Nervul median

Caracteristici:

- este afectata functia primelor degete

- afectarea opozitiei si a abductiei policelui duce la aparitia mainii simiene (de maimuta in care
toate degetele sunt in acelasi plan)

Activitati propuse:

- in faza de refacere mana este sustinuta pe o prastie elastica acre sa permita activitatile
controlate de grupele musculare neafectate
- in faza de recuperare se vor exersa prehensiuni cu toata mana, pensa police-index, se va
antrena relateralizarea in conditiile in care este lezata mana dominanta

 Nervul radial

Sunt afectate: extensorii pumnului si ai degetelor si atunci este nevoie de actiuni in 2 timpi
pentru antrenarea pe rand a pumnului si a mainii.

Principalele activitati in terap ocup si caracteristicile lor pentru mana posttraumatica

Tamplaria:
- avantajele sunt similare, activitatea si activitatile derivate convin mai ales sexului masculin

Olaritul:

- presupune activitati de complexitate si de precizie gestuala diferita.

- olaritul, care este o activitate mai delicata si presupune fasonarea si decorarea pieselor sunt
activit care se introduc in programele de terap ocup mai tarziu.

Lucrul in metal:

- de obicei, utilizeaza masini, unelte care actioneaza in plan orizontal, in general sunt activitati
care presupun lucrari cu exigenta mai mica

Impletiturile:

- sunt de foarte multe ori activitati atractive; ele nu implica folosirea unui utilaj. De obicei
impletiturile implica pensa tridigitala dar in plus activitatile actioneaza asupra mobilitatii
asupra intregului lant kinetic superioar: umar, cot, degete; antrenamentul este de obicei fara
rezistenta

Imprimeria:

- poate sa varieze de la imprimeria simpla cu sablon pana la impremeria folosim operatiuni mai
complexe.
- important este ca aceasta activit se poate realiz cu oricare mana. Activit presupune un lant de
secvente automate pe care subiectul le repeta. Nu implica un efort fizic sau psihic f mare.

Ateliere adaptate/ asistate:

- rolul este acela de ajuta persoanele de a se intoarece si sa se identifice aptitudinile pe care

subiectul treuie sa le antreneze pt depasirea dizxabilitatii si pt reinsertia in mediul familial.

Programele de TO elementele de baza in reumatologie

si traumatologie
Programele de TO in sechele traumatice in general:

In cadrul acestui program de TO in traumatologie discutam despre ex active. Ex active urmaresc sa

antreneze restantul functional de care dispune subiectul in urma traumatismului respectiv, restant pe
care subiectul trebuie sa-l revaloriveze permanent si sa investeasca functional in activitati creatoare.
In functie de cat de grav este deficitul functional, activitatile selectionate vor fi mai putin complexe, se
vor complexa ulterior.

Tehnicile artizanale permit stabilirea unui contact uman pozitiv, deci relatia dintre subiect si terapeut
este mult mai directa, mai concreta si de mai multa durata.

Subiectul trebuie sa fie antrenat pt a obtine un punct de atins. Pe baza acestui scop elaborat
impreuna cu terapeutul se urmareste punerea in practica a unei tehnici pe care subiectul s-o
inteleaga si s-o agreeze.

1. Elaborarea scopurilor:

Asta presupune o foarte buna cunoastere a pac. De comun acord cu sub, terapeutul va trebui sa
orienteze alegerea scopurilor programelor, in primul rand in sensul independentei.

2. Mobilitatea:

Se coreleaza cu posibilitatile functionale subiectului.

3. Definirea activitatii:

Trebuie sa se faca foarte corect, trebuie sa se realizeze pe baza unui studiu kinesiologic, al mb deficit.
In urma acestui stiudiu se preciseaza 2 aspecte: in ce plan al spatiului va lucra subiectul si ce
rezistenta trebuie sa opuna subiectul pt ca el sa duca pana la capat actiunea.

4. Alegerea tehnicii:

Presupune adaptarea uneltelor la planul de lucru, la deficitul pe care il are pac.

5. Alegerea activitatii:

Cu asimentul pacientului care sa se implice in activitata respectiva.

 6. Adaptarea cadrului de lucru:

Pt ca subiectul sa progreseze permanet e nevoie sa sufere o progresiva.

7. Readaptarea.

Programul de TO in reumatologie:

Scopul - recuperarea functionala gestuala globala pt viata cotidiana a subiectului si in al doilea rand,
reintegrarea sociala si familiala integrala a pac. Evident, tinand cont de posibilitatile si limitele pac.

Pt pac este esential sa-si doreasca si sa fie perseverent.

In poliartrita reumatoida, partea de ortetica este extrem de importanta in prg de TO.

Ca si kt, terapeutul ocupatinal incepe sa se ocupe de pac inca din instalarea in pat.

Cuprinde elaborarea si confectionarea ortezelor. Sunt esentiale ortezele personalizate, care trebuie sa
se adapteze unghiurilor corporale fiecarui pac.

Tipuri de orteze:

 orteza de repaus – urmaresc sa scada durerea in poz neutra

 orteza de sustinere – urmaresc devierile si deformarile
 ortezele de lucru
 ortezele de corectie – corecteaza pozitile vicioase

Reumatisul degenerativ (articulatiile portante) ex coxartroza/ gonartroza, educatia generativa.

Activitatile alese care implica anumite misc sa nu actioneze in sensul mobilizarii dureroase a
articulatiei afectate. Pt art portante e nevoie de o scadere max a fortelor de presiune exercitate pe
articulatie, fara a se suprima functionalitatea ei.

Reguli:

- Scaderea greutatii
- Descarcare relativa a articulatiilor, tot ce se poate face din poz asezat/semiasezat
- Asezarea si ridicarea corecta
- Alegerea judicioasa a ajutoarelor tehnice pt facilitarea vietii cotidiene: el de imbracaminte, el
de lucru, inaltimea toaletei, a patului, activ de timp liber
- Studiul activitatii profesionale
- Amenajarea locuintei cu bara de sprijin, cu ridicarea sprijinului la toaleta
 - Reeducarea mobilitatii si artic atinse si e bine sa se evite co-contractiile (presiune esercitate
prin contractie de mai multe grupe de muschi simultan: antrenamentul la bicicleta
ergometrica)

TO in recuperarea functionala a copiilor:

Copiii cu dizabilitati sunt copii care au suferit accidente, fie perinatale (in perioada vietii
ultrauterine/in cursul nasterii/imediat dupa nastere), fie in primii ani de viata.

In general poate fi vorba de o boala sau traumatism care intervine in viata mamei, a fatului sau a nou-
nascutului. Daca e vorba de o suferinta care intervina in primele 3 luni de sarcina se produc de obicei
malformatiile congenitale, perioada de embriogeneza.

In general, se tine cont de o activitate esentiala a copilului, acesta fiind jocul. Discutam despre jocuri
adaptate care tin cont de varsta copilului, de dezv psihosomatica si de deficienta.

In prg de TO la copil se integreaza instrumente sau instalatii pe care copilul trebuie sa le atinga, sa le
manevreze, sa le deplaseze diverse obiecte. Aceste activit urmaresc sa dezvolte capacitatea copilului
de observatie, creatie si imaginatie.

Materialele sunt diverse, tin cont de varsta cronologica si de dezvoltarea psihosomatica a copilului
(plastilina, pietris, lemn, plastic etc). Jocurile trebuie sa fie selectate dupa posibilitatile de reeducare
selectiva.

Este esential ca parintii sa invete si sa reproduca programul acasa. Familia trebuie sa acorde foarte
multa atentie in timpului liber cu copilul. Terapeutul trebuie sa sfatuiasca parintii in alegerea jocurilor
si amenajarea spatiilor in care copilul traieste si se joaca.

Mersul:

Este esential in castigarea dependentei. In functie de posibilitatile psihomotorii tulburarile de mers

vor fi corespunzatoare deficientei. Copilul nu trebuie sa fie supus la eforturi mai mari. Ajutoarele
facilitare mersului trebuiesc si ele adaptate pt facilitarea prizei in mb sup atunci cand e cazul.

Alimentatia:

Ideal ar fi ca mesele sa se realizeze in grup, ei trebuie sa fie asezati la masa impreuna, ajutoarele
tehnice pt facilitarea invatarii trebuie sa fie adaptate fiecaruia, de obicei si aici trebuie tinut cont si de
priza, farfuriile trebuie sa aiba un sistem care sa impedice alunecarea si aparatul de instalare la masa
trebuie sa fie cat mai simplu.
Imbracatul:

Piesele de imbracaminte trebuie sa tina cont de abilitatile copilului de a se misca. Piese de

imbracaminte cu nasturi, cu funde. Copilul trebuia sa ia contact si la cunostiinta zona corporala.

Mijloacele sanitare si ajutoarele tehnice care trebuie sa fie accesibile dizabilitatile copilului.